sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: raport

19 articole
Eveniment

Economia rusă, devastată pe termen lung

Economia rusă va fi devastată pe termen lung de atacarea Ucrainei și sancțiunile externe, arată un document confidențial elaborat de experți ruși și prezentat de Bloomberg. Documentul este într-un puternic contrast cu declarațiile oficiale ale Kremlinului. Economia rusă, devastată pe termen lung „Rusia s-ar putea confrunta cu o recesiune mai lungă și mai profundă, pe măsură ce impactul sancțiunilor americane și europene se extinde, handicapând sectoarele pe care țara s-a bazat de ani de zile pentru a-și alimenta economia, arată un raport intern pregătit pentru guvern. Documentul, rezultatul unor luni de muncă a unor oficiali și experți care încearcă să evalueze impactul real al izolării economice a Rusiei după invadarea Ucrainei de către președintele Vladimir Putin, prezintă o imagine mult mai îngrozitoare decât o fac oficialii de obicei în declarațiile lor publice optimiste”, scrie Bloomberg. Documentul a fost pregătit pentru o întâlnire „cu ușile închise”, care a avut loc la 30 august. Două dintre cele trei scenarii din raport arată că contracția se va accelera anul viitor, iar economia va reveni la nivelul de dinainte de război abia la sfârșitul deceniului sau mai târziu. Cel „inerțial” vede economia atingând anul viitor un minim de 8,3% sub nivelul din 2021, în timp ce scenariul „de stres” plasează minimul din 2024 la 11,9% sub nivelul de anul trecut. Toate scenariile anticipează intensificarea sancțiunilor și alăturarea unor alte state la aceste măsuri. Întreruperea livrărilor de gaze spre Europa, pierderi imense Documentul arată că: O întrerupere completă a gazului către Europa, principala piață de export a Rusiei, ar putea costa până la 400 de miliarde de ruble (6,6 miliarde de dolari) pe an în venituri fiscale pierdute, potrivit raportului. Nu va fi posibil să se compenseze pe deplin vânzările pierdute cu noi piețe de export chiar și pe termen mediu.Planurile Europei de a nu mai importa produse petroliere rusești – aproximativ 55% din exporturi au mers acolo anul trecut – ar putea declanșa reduceri drastice ale producției, lăsând, de asemenea, piața internă în lipsă de combustibil.Producătorii de metale pierd 5,7 miliarde de dolari pe an din cauza restricțiilor, se arată în raport. O posibilă criză alimentară În ceea ce privește importul, „principalul risc pe termen scurt este suspendarea producției din cauza lipsei de materii prime și componente importate”. Pe termen lung, incapacitatea de a repara echipamentele importate ar putea limita permanent creșterea, se arată în raport. Chiar și în sectorul agricol, unde Kremlinul și-a promovat eforturile de a înlocui livrările străine, dependența de input-uri cheie i-ar putea obliga pe ruși să-și reducă consumul de alimente pe măsură ce livrările se scad, potrivit raportului. Agricultură: 99% din producția de păsări de curte și 30% din producția de bovine de lapte Holstein depinde de importuri. Semințele pentru alimente de bază, precum sfecla de zahăr și cartofii, sunt, de asemenea, aduse în mare parte din afara țării, la fel ca și furajele pentru pești și aminoacizii. Restricțiile privind accesul la tehnologia occidentală pot împinge Rusia cu o generație sau două în spatele standardelor actuale, deoarece este forțată să se bazeze pe alternative mai puțin avansate din China și Asia de Sud-Est. Comunicații și IT: Restricțiile privind cartelele SIM ar putea lăsa Rusia fără acestea până în 2025, în timp ce sectorul său de telecomunicații ar putea rămâne cu cinci ani în urma liderilor mondiali în 2022.Produse farmaceutice: Aproximativ 80% din producția internă se bazează pe materiile prime importate. Sute de mii de IT-iști vor pleca Documentul mai arată că 95% din pasagerii Rusiei sunt transportați cu avioane produse în străinătate, iar lipsa accesului la piese de schimb importate ar putea duce la reducerea flotei pe măsură ce acestea ies din uz. Documentul anticipează că 200.000 de IT-iști vor părăsi țara până în 2025, aceasta fiind o primă evaluare oficială a plecării persoanelor calificate. NEW: Russia may face a longer and deeper recession as the impact of US and European sanctions spreads, according to an internal report prepared for the government https://t.co/dR7v6doXvG pic.twitter.com/NDrjAMDJUL— Bloomberg (@business) September 5, 2022 Documentul solicită o serie de măsuri de sprijinire a economiei și de atenuare în continuare a impactului restricțiilor, pentru ca economia să revină la nivelul de dinainte de război în 2024 și să crească constant după aceea. Însă măsurile includ multe dintre aceleași măsuri de stimulare a investițiilor pe care guvernul le-a promovat în ultimul deceniu, când creșterea a stagnat în mare parte chiar și fără sancțiuni. Citește și: Noul premier britanic, Liz Truss, probabil mai dură chiar și decât Boris Johnson în relația cu Rusia. Kremlin: Este greu de imaginat ceva mai rău

Economia rusă, devastată pe termen lung Foto: Kremlin.ru
De ce Oprescu nu face pușcărie (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

De ce Oprescu nu face pușcărie

De ce Oprescu nu face pușcărie. Consiliul Europei a criticat într-un raport publicat vineri închisorile supraaglomerate din Grecia şi condiţiile de viaţă din acestea care reprezintă "un afront la adresa demnităţii umane", relatează AFP. De ce Oprescu nu face pușcărie Raportul Comitetului European pentru Prevenirea Torturii şi a Tratamentelor Degradante (CPT) al Consiliului Europei a fost realizat în urma a două săptămâni de vizite, la sfârşitul anului 2021, la cinci închisori: la Korydallos - cea mai mare, lângă Atena -, la Nigrita (nord), şi în insulele Kos, Chios şi Corfu. Raportul, care evaluează condiţiile din închisori la zece ani după recomandările făcute de CPT, constată "o suprapopulare şi condiţii precare de detenţie, violenţe între deţinuţi, lipsa gravă de personal şi servicii de sănătate inadecvate". În timpul vizitei efectuate la sfârşitul anului 2021, "Grecia număra 11.182 de deţinuţi pe 10.175 de locuri, ceea ce reprezintă un grad de ocupare de 110%", notează raportul. Misterele deceselor din arest Din 34 de penitenciare, 24 erau supraaglomerate şi cincisprezece dintre ele aveau un grad de ocupare mai mare de 130%, se precizează în raport. Citește și: EXCLUSIV Vicepreședintele ANDIS, recomandat de Bușoi, a făcut pușcărie. ANDIS este agenția care ar trebui să cheltuie trei miliarde de euro de la UE pentru spitale regionale CPT a subliniat progresul în îngrijirea medicală a deţinuţilor prin creşterea numărului de personal medical din penitenciare, însă şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu "lipsa unor investigaţii amănunţite cu privire la decesele produse în arest" şi cu lipsa "activităţilor constructive" oferite deţinuţilor în vederea reintegrării lor în societate. "Folosirea pedepselor alternative la închisoare" Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi a Tratamentelor Degradante al CoE recomandă Greciei să recurgă mai des la "folosirea pedepselor alternative la închisoare", "să adopte măsuri pentru a facilita reintegrarea socială" şi "o mai bună repartizare a deţinuţilor între penitenciare". Într-un răspuns adresat comitetului, guvernul elen a dat asigurări că va intensifica transferurile către închisorile mai puţin aglomerate şi va elabora un "plan strategic reevaluat" pe baza recomandărilor CPT. Autorităţile elene au explicat, de asemenea, că iniţiativele de reintegrare şi reeducare pentru deţinuţi au fost perturbate de pandemia de coronavirus.

Amnesty International regretă furia după raport (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Amnesty International regretă furia după raport

Amnesty International regretă furia după raport. Organizaţia Amnesty International şi-a exprimat duminică regretul pentru "furia" declanşată de recentul său raport în care le reproşează forţelor ucrainene că au pus în pericol civili, reiterându-şi totodată concluziile care au stârnit indignarea Kievului, relatează AFP. Amnesty International regretă furia după raport După publicarea raportului, la 4 august, responsabila AI în Ucraina, Oksana Pokalciuc, a demisionat, afirmând că acesta serveşte fără să vrea "propaganda rusă", iar preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a mers până la a acuza ONG-ul că "încearcă să amnistieze statul terorist" rus. "AI regretă profund tulburarea şi furia provocate de comunicatul nostru de presă privind tacticile de luptă ale armatei ucrainene", a scris duminică organizaţia, subliniind că prioritatea sa "în acest conflict, la fel ca în oricare altul, este de a veghea la protejarea civililor". "Menţinându-ne pe deplin concluziile, regretăm durerea cauzată", se adaugă în comunicat. Amnesty invocă "legile războiului" "Legile războiului există în parte pentru a proteja civilii şi de aceea Amnesty International le cere insistent guvernelor să le respecte. Acest lucru nu înseamnă că AI consideră forţele ucrainene responsabile de abuzurile comise de forţele ruse şi nici că armata ucraineană nu ia măsurile de precauţie necesare în alte părţi în ţară. Nimic din ce am documentat referitor la acţiunile forţelor ucrainene nu justifică în niciun fel încălcările comise de ruşi", continuă Amnesty. Citește și: Amnesty International, propagandă rusă cu intenție? Organizația a solicitat foarte târziu un punct de vedere de la Ministerul Apărării ucrainean "Rusia este singura responsabilă de încălcările comise împotriva civililor ucraineni", conchide organizaţia. Armata ucraineană a pus în pericol civilii prin instalarea unor unităţi ale sale în şcoli şi spitale şi lansând atacuri din zone populate pentru a respinge invazia rusă, afirmă Amnesty International în raportul său publicat joi.

Amnesty International, propagandă rusă cu intenție? (sursa: Facebook/Oksana Pocalchuk)
Internațional

Amnesty International, propagandă rusă cu intenție?

Amnesty International, propagandă rusă cu intenție? Responsabila Amnesty International pentru Ucraina, Oksana Pokalciuk, a demisionat sâmbătă, după ce Kievul a criticat un raport al organizaţiei care critica armata ucraineană pentru periclitarea civililor, transmite AFP. Zelenski: Amnesty amnistiază agresorul Într-un comunicat difuzat vineri noaptea pe pagina sa de Facebook, Pokalciuk recunoaşte că raportul din 4 august a folosit, deși neintenţionat, propagandei ruse. Amnesty şi-a asumat vineri în întregime raportul în care arătat că forţele armate ucrainene îşi instalează infrastructuri militare în zone locuite, în şcoli şi spitale, ceea ce pune în pericol civilii şi încalcă legislaţia internaţională. Raportul a provocat iritare la Kiev. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a acuzat chiar organizaţia pentru drepturile omului că "încearcă să amnistieze statul terorist rus", punând "victima şi agresorul, într-un anumit fel, pe picior de egalitate". Amnesty International, propagandă rusă cu intenție? "Dacă nu trăiţi într-o ţară invadată de ocupanţi care o fac bucăţi, probabil nu înţelegeţi ce înseamnă să condamnaţi o armată de apărători"; a scris reprezentanta Amnesty în Ucraina. Ea susţine că a încercat să convingă conducerea organizaţiei că raportul este părtinitor şi nu ţine seama de punctul de vedere al ministerului ucrainean al Apărării. Pokalciuk arată că Amnesty a trimis în cele din urmă o solicitare ministerului, însă a lăsat prea puţin timp pentru un răspuns, iar ca urmare raportul pare să susţină versiunea Moscovei. "În efortul de a proteja civilii, acest raport a devenit un instrument al propagandei ruse", a adăugat ea. Amnesty Ucraina a cerut nepublicarea raportului Într-un mesaj anterior pe Facebook, Pokalciuk mai afirma că Amnesty nu a ţinut seama de apelurile echipei sale de a nu publica raportul şi că "ieri aveam speranţa naivă că totul se poate aranja şi că textul va fi înlocuit. Dar astăzi mi-am dat seama că nu se va întâmpla asta". Citește și: Amnesty International, ajutor enorm pentru Rusia: susține că are probe că ucrainenii ar avea militari și echipamente de artilerie în zone civile, contrar reglementărilor internaționale Agnes Callamard, secretară generală a Amnesty, a dat asigurări vineri că concluziile raportului se bazează pe "dovezi obţinute în cursul unor investigaţii de mare amploare, supuse aceloraşi norme riguroase şi procese de verificare ca întreaga activitate a Amnesty International".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră