vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: fraude

22 articole
Eveniment

Explozie de fraude prin apeluri telefonice: utilizatorii Revolut, vizați masiv

Numărul tentativelor de fraudă de tip spoofing îndreptate împotriva utilizatorilor Revolut a crescut semnificativ, avertizează Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC). Fenomenul este asociat cu perioada intensă de cumpărături online, inclusiv campaniile de Black Friday. Cum acționează atacatorii Potrivit DNSC, fraudatorii își sună victimele pretinzând că reprezintă Revolut, o bancă sau o instituție publică. Citește și: Avertisment de la Cotroceni: USR abuzează de imaginea lui Nicușor Dan și o să-i enerveze pe susținătorii președintelui Scopul este obținerea de date sensibile sau transferul de bani către așa-zise „conturi sigure”. Atacatorii folosesc: - numere de telefon care par reale, uneori cu prefix românesc - un ton urgent sau autoritar - pretexte precum confirmarea unor tranzacții fictive Unii se prezintă chiar ca angajați ai serviciului de suport Revolut. Mesajul Revolut: apelurile oficiale vin doar prin aplicația securizată Revolut transmite un avertisment clar: „Vom apela doar prin aplicația noastră securizată”. Compania nu contactează utilizatorii prin telefon decât dacă aceștia au cerut în mod explicit un apel prin chat-ul din aplicație. Orice apel primit în mod neașteptat, indiferent de numărul afișat, trebuie considerat o tentativă de fraudă. Ce NU solicită niciodată Revolut la telefon Potrivit platformei, utilizatorii trebuie să știe că Revolut nu va cere niciodată: - transferul banilor într-un „safe account” - efectuarea unei plăți urgente - ignorarea avertismentelor din aplicație - transmiterea PIN-ului, a codurilor OTP sau a datelor personale Cum recunoști o înșelătorie de tip spoofing Experții DNSC indică mai multe semne care ar trebui să ridice suspiciuni: - apelul vine direct pe telefon, nu prin aplicația Revolut - apelul este nesolicitat și neașteptat - apelantul nu vorbește fluent româna sau adoptă un ton presant - este menționată o tranzacție necunoscută - ești îndemnat să trimiți bani, să divulgi date sau să instalezi aplicații suspecte Autentificarea automată realizată de Revolut înaintea unui apel real face imposibilă intervenția fraudatorilor. Ce trebuie să faci dacă primești un apel suspect Revolut și DNSC recomandă utilizatorilor: - să închidă imediat apelul - să verifice în chat-ul aplicației dacă platforma a încercat contactul - să raporteze incidentul în aplicație și autorităților (ANCOM, DNSC, Poliția Română) - să nu trimită bani și să nu divulge niciun fel de informații personale Statisticile Revolut arată că, pe parcursul anului 2024, sistemele automate și echipa de prevenire a fraudelor au reușit să blocheze tentative de fraudă însumând peste 600 de milioane de lire sterline, demonstrând amploarea fenomenului și necesitatea vigilenței utilizatorilor.

Utilizatorii Revolut, vizați de fraude (sursa: Facebook/Revolut)
Cum îți protejezi banii online – ghid practic BT de evitare a fraudelor (sursa: Pexels/Mikhail Nilov)
Economie

Cum îți protejezi banii online – ghid practic BT de evitare a fraudelor

Banii munciți cu greu pot dispărea într-o clipă dacă nu ești atent online. Pe lângă tipurile de fraude pe care le știm deja — phishing prin pagini false de Internet Banking, reclame/lean false care promit câștiguri rapide, mesaje prin SMS/WhatsApp/e-mail, spoofing telefonic și tentative care profită de migrarea aplicațiilor (de ex. trecerea la BT Go) — există multe alte scheme la care infractorii apelează. Mai jos găsești o variantă clară, practică, care include toate aceste tipuri și explică cum le poți evita. Tipuri de fraude frecvente Phishing prin pagini false de Internet BankingFraudatorii clonează pagini precum BT24 sau NeoBT (sau alte servicii bancare) — uneori chiar prin reclame sponsorizate — pentru a lua datele tale de logare. Pagina arată identic, dar scopul ei este să obțină userul și parola. Reclame false și scheme „profit rapid”Postări sau reclame care folosesc imaginea unei bănci sau a unor persoane publice și promit profituri mari din investiții minime. Linkurile cer date personale sau bancare și pot redirecționa către site-uri false. Mesaje prin SMS, WhatsApp, e-mailMesaje care par a veni de la bancă și cer „confirmarea” datelor, actualizarea cardului sau introducerea unui link. BT (ca și alte bănci serioase) nu solicită niciodată parole, CVV sau coduri OTP prin aceste canale. Spoofing telefonicApeluri în care atacatorii se prezintă ca angajați ai băncii și cer date sensibile (user, parolă, OTP, CVV). Nu oferi astfel de informații la telefon. Fraude legate de migrarea aplicațiilor (ex. la BT Go)Confuzia creată în timpul schimbării unei aplicații bancare e exploatată: apare informație falsă, linkuri sau apeluri care „ajută” la migrare, dar fură datele. SIM swap (schimbarea cartelei)Atacatorii conving operatorul să mute numărul tău pe o cartelă controlată de ei, primind astfel codurile OTP trimise prin SMS. Skimming / e-skimmingLa bancomat sau POS se pot monta dispozitive care copiază datele cardului; online, site-uri compromise pot fura informațiile cardului (Magecart). Aplicații false și malware pe mobilAplicații care imită servicii legitime, dar fură date sau instalează programe malițioase. De obicei provin din magazine neoficiale sau sunt promovate prin reclame. Scam-uri prin coduri QRUn QR dintr-un anunț sau afiș te poate trimite către o pagină falsă care cere plata sau date sensibile. Romance scams (înșelătorii sentimentale)Persoane care creează relații online pentru a cere bani sau pentru a obține informații personale. Fake tech supportFerestre pop-up sau apeluri care pretind că PC-ul tău e infectat și cer acces remote sau plata unei „reparații”. Business Email Compromise (BEC) și facturi falseÎnșelătorii vizând companii: e-mailuri care par de la manageri sau furnizori și cer plata către conturi frauduloase. Deepfake și spoofing avansatVocea sau video fals (deepfake) folosite pentru a convinge victimele să trimită bani sau să ofere informații.  Cum poți evita aceste fraude – reguli simple, eficiente •    Verifică mereu adresa URL înainte de a introduce date. Caută HTTPS și numele exact al domeniului; atenție la litere în plus sau subdomenii suspecte.•    Nu accesa linkuri din mesaje suspecte. Dacă ți se cere să „actualizezi” ceva, intră direct de pe site-ul oficial.•    Nu oferi niciodată parola, PIN-ul, CVV-ul sau codurile OTP. Banca nu va cere aceste informații prin telefon sau mesaje.•    Folosește 2FA peste aplicație, nu SMS. Preferă Google Authenticator, Authy sau o cheie hardware (YubiKey). SMS-urile pot fi interceptate prin SIM swap.•    Descarcă aplicații doar din Google Play sau App Store. Verifică dezvoltatorul și recenziile; nu acorda permisiuni inutile.•    Evită Wi-Fi public pentru operațiuni financiare. Dacă trebuie, folosește un VPN de încredere.•    Activează alertele pentru tranzacții. Primirea notificărilor în timp real te ajută să detectezi imediat operațiuni neautorizate.•    Folosește un manager de parole. Nu folosi aceeași parolă pe mai multe site-uri.•    Fii sceptic la oferte „prea bune”. Orice promisiune de câștig rapid care cere bani sau date personale este, cel mai probabil, o înșelătorie.•    Protejează-ți SIM-ul. Cere operatorului să adauge un cod PIN pe contul tău și raportează imediat dacă rămâi fără semnal neașteptat.•    Verifică POS/ATM înainte de utilizare — dacă cititorul pare modificat, schimbă aparatului sau banca. Ce faci dacă ai fost victima unei fraude? 1.    Contactează imediat banca pentru blocare carduri și conturi.2.    Schimbă parolele și 2FA la conturile afectate.3.    Păstrează dovezi: capturi de ecran, e-mailuri, numere de apel.4.    Anunță autoritățile (poliție) și, dacă e cazul, centrul de răspuns la incidente cibernetice.5.    Monitorizează soldurile și rapoartele financiare pentru identificarea furtului de identitate. Protecția începe cu doi pași: informare și precauție. Multe fraude funcționează prin exploatarea încrederii sau a grabii — oprește-te un moment, verifică sursa și folosește canalele oficiale ale băncii. Dacă ai dubii, intră direct pe site-ul oficial al băncii sau sună la numărul de pe card. Vigilența ta salvează timp și bani. Acest articol este susținut de Banca Transilvania în cadrul proiectului Siguranța Online by BT. O campanie realizată via Ethical Media Alliance, pentru susținerea Siguranței Online. Mai multe despre siguranța online găsești și aici: https://www.bancatransilvania.ro/siguranta-online  

Generalul Florentina Ioniță-Radu, comandantul Spitalului Militar, unde DNA face percheziții, se ponta din Sharm El-Sheikh (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

EXCLUSIV Comandantul Spitalului Militar, unde DNA face percheziții, se ponta din Sharm El-Sheikh

Procurorii DNA au efectuat joi dimineață 19 percheziții, una dintre ele având loc la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” din București, într-un dosar de corupție și abuz în serviciu, potrivit unor surse judiciare. Mai întâi a picat Zisu Dosarul vizează fapte de abuz în serviciu, complicitate la abuz în serviciu și uzurpare de calități oficiale, iar printre persoanele investigate se numără peste 17 suspecți, inclusiv Florentina Ioniță, managerul Spitalului Militar și prima femeie general care a condus această instituție. Conform anchetei, mai mulți actuali și foști angajați, inclusiv cadre militare, sunt suspectați că și-ar fi suplimentat ilegal veniturile prin plăți nejustificate în proiecte europene, cumul de funcții și pontaje fictive. Citește și: EXCLUSIV Generalul Zisu, suspect de fraude de milioane de euro, ar avea un hotel în construcție pe litoral împreună cu șefa Spitalului Militar (surse DNA) Florentina Ioniță este considerată o apropiată a generalului Cătălin Zisu, aflat și el în atenția DNA într-un alt dosar legat de abuz în serviciu. Spitalul, cazarma personală a generălesei DeFapt.ro a scris în exclusivitate, încă din septembrie 2024, despre ilegalitățile de la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” din București. Comandantul Florentina Ioniță-Radu, care are gradul de general maior, se află ilegal pe funcție de ani de zile, potrivit unor surse oficiale consultate de către DeFapt.ro. Cu toate acestea, gl. mr. med. dr. Florentina Ioniță-Radu nu doar că își păstrează funcția, dar administrează spitalul dezastruos și periculos pentru pacienți. Mai mult, beneficiază din plin, pe persoană fizică, de avantajele aduse de această funcție, potrivit acelorași surse. Citește și: EXCLUSIV Spitalul Militar Central, condus ilegal de comandantul Florentina Ioniță-Radu, care se pontează și din Sharm El-Sheikh și și-a delegat toate atribuțiile. Spitalul, risc major la incendii

Procent uriaș de fraude la dosarele persoanelor cu handicap, arată ministrul Muncii, Florin Manole Foto: Facebook
Politică

Procent uriaș de fraude la dosarele persoanelor cu handicap, spune ministrul Muncii

Procent uriaș de fraude la dosarele din București ale persoanelor cu handicap, spune ministrul Muncii, Florin Manole. El a arătat că corpul de control verifică aceste certificate de handicap. Citește și: Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri din Europa. Toată Europa are impozitare progresivă” Procent uriaș de fraude la dosarele persoanelor cu handicap „Corpul de control al ministrului a început deja controalele certificatelor de handicap. În cazul Bucureştiului, de exemplu, există o fraudă, atunci când vorbim despre eşantionul evaluat de corpul de control al ministrului, de aproape 26%, fie documente neconforme, fie dosare incomplete, fie dosare care nu au fost evaluate corect şi au defavorizat de fapt pe cei care aveau dreptul să beneficieze. Deci greşelile sunt în ambele sensuri, sau erorile, sau fraudele", a spus Manole la Palatul Parlamentului. Ministrul Muncii a menţionat că, în urma controalelor efectuate, în cazul celor vinovaţi de fraudă au fost deja trimise unele documente Parchetelor şi au existat persoane care au ieşit din sistem din motive obiective, iar ele nu mai beneficiază de statut şi de sumele de bani aferente.  „A început şi un demers de corectare a sistemului. Pe de o parte, este vorba despre o modificare a criteriilor de încadrare, modificare care însă, foarte important de spus, nu va produce reevaluarea niciunui om, adică nu va fi cazul să vedeţi oameni care au, de exemplu, probleme irecuperabile care să vină să fie verificaţi, să vadă odată în plus dacă o amputare s-a modificat sau nu. Mai mult decât atât, noile criterii trec în grad permanent anumite probleme care acum aveau reevaluări pe care medical le putem considera incorecte, pentru că nu se putea repara sau vindeca respectiva dizabilitate”, a mai arătat Manole. 

Cum arată cele mai noi fraude online și cum ne putem proteja? (sursa: Pexels/Yan Krukau)
Economie

Cum arată cele mai noi fraude online și cum ne putem proteja?

În ultimii ani, fraudele online au evoluat rapid, devenind din ce în ce mai sofisticate și mai greu de detectat. Infractorii cibernetici folosesc acum tehnologii avansate precum inteligența artificială, deepfake-uri și tactici psihologice complexe pentru a păcăli utilizatorii. În România și în întreaga lume, numărul victimelor este în creștere, iar metodele folosite sunt din ce în ce mai inventive. Haide să explorăm împreună cele mai noi tipuri de escrocherii online și cum ne putem apăra de ele. 1. Fraudele cu ajutorul inteligenței artificiale: apeluri și video deepfake Una dintre cele mai alarmante tendințe recente este folosirea inteligenței artificiale pentru a crea apeluri telefonice sau videoclipuri care par autentice, dar sunt complet false. Infractorii pot clona vocea unei persoane apropiate și o pot folosi pentru a cere ajutor într-o situație urgentă: „M-am accidentat” sau „Am fost răpit, trimite bani!”. Aceste mesaje pot părea extrem de convingătoare și îi determină pe mulți să reacționeze impulsiv. În unele cazuri, escrocii au folosit chiar deepfake-uri video – imagini manipulate digital care imită perfect chipul și vocea cuiva cunoscut – pentru a convinge victimele să trimită sume mari de bani. De exemplu, în Hong Kong, o companie a fost înșelată cu 25 de milioane de dolari printr-o astfel de metodă. 2. Agenții de turism false și malvertising Alt tip de fraudă care face victime este „triangulation fraud”, mai ales în domeniul turismului. Apar agenții de turism false care folosesc date de card furate pentru a face rezervări reale, dar clienții lor ajung să plătească servicii care nu există. La fel, sunt promovate reclame false online (malvertising) care infectează computerele utilizatorilor sau îi direcționează spre site-uri frauduloase. Dacă găsești oferte „incredibile” la vacanțe sau cazări pe site-uri necunoscute, e un semn de alarmă! 3. Vishing și smishing: apeluri și SMS-uri frauduloase În ultima vreme, în România și în alte țări, escrocii folosesc tehnici numite „vishing” (voice phishing) și „smishing” (SMS phishing). Prin aceste metode, atacatorii imită numere de telefon oficiale ale băncilor, poliției sau altor instituții și trimit mesaje sau efectuează apeluri prin care încearcă să obțină date sensibile sau să convingă victima să facă transferuri rapide de bani. În Marea Britanie, de exemplu, a fost descoperit un dispozitiv numit „SMS blaster”, capabil să trimită mii de mesaje text false, care păreau trimise de la surse oficiale. 4. „Pig butchering”: înșelăciuni romantice și criptomonede O altă schemă care câștigă popularitate se numește „pig butchering”. Prin această metodă, escrocii câștigă încrederea victimei prin mesaje romantice sau prietenoase, apoi o conving să „investească” în platforme false de criptomonede. La început, victima vede „profituri” fictive și devine tot mai încrezătoare, investind sume din ce în ce mai mari – până când escrocii dispar complet cu banii. Această înșelăciune a crescut semnificativ: în 2024 pierderile globale au depășit 12 miliarde de dolari. 5. „Digital arrest scam”: amenințări cu arestarea O schemă recentă și extrem de agresivă este „digital arrest scam”. Victimele primesc apeluri sau mesaje prin care sunt anunțate că sunt acuzate de infracțiuni grave, cum ar fi evaziunea fiscală, și li se cere să plătească rapid „bail” sau „garanții” pentru a evita arestarea. Aceste mesaje sunt însoțite uneori de falsuri digitale – documente sau videoclipuri care par oficiale. Această tactică se bazează pe frica și presiunea emoțională și a făcut deja victime în mai multe țări. 6. „Small drain fraud”: fraude mici, dar constante În loc să încerce să fure sume mari dintr-o dată, unii atacatori practică ceea ce specialiștii numesc „small drain fraud” – retrageri mici, regulate, de 5–20 de euro, pentru a trece neobservate. Aceste sume mici nu trezesc suspiciuni imediat, dar pe termen lung pot însemna pierderi semnificative. Cum te poți proteja? Pentru a rămâne în siguranță în fața acestor pericole tot mai sofisticate, este important să adoptăm câteva măsuri simple, dar eficiente: 1. Fii atent la apelurile și mesajele neanunțate: chiar dacă par să vină de la autorități sau persoane cunoscute, verifică întotdeauna printr-un canal separat înainte de a lua decizii. 2. Analizează bine informațiile primite: ascultă atent dacă vocea sună ciudat sau robotizat și verifică autenticitatea imaginilor sau documentelor. 3. Nu investi pe platforme necunoscute: mai ales dacă îți sunt recomandate de „prieteni” virtuali sau persoane cunoscute recent online. 4. Evită ofertele incredibil de avantajoase: dacă prețul pare prea bun ca să fie adevărat, probabil nu este real. 5. Monitorizează-ți conturile bancare: verifică regulat extrasele de cont și raportează imediat orice tranzacție suspectă, chiar dacă suma este mică. 6. Nu reacționa sub presiune: escrocii folosesc tactici de urgență tocmai pentru a te împiedica să gândești clar. Într-o lume în care tehnologia avansează rapid, trebuie să devenim și noi mai vigilenți. Încrederea este importantă, dar online trebuie să fim mai precauți ca niciodată. Dacă bănuiești că ai fost victima unei fraude sau ai primit mesaje suspecte, contactează autoritățile: Poliția Română sau Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) pot oferi suport specializat. Acest articol este susținut de Banca Transilvania în cadrul proiectului Siguranța Online by BT. O campanie realizată via Ethical Media Alliance, pentru susținerea Siguranței Online. Mai multe despre siguranța online găsești și aici: https://www.bancatransilvania.ro/siguranta-online  

Alegeri contestate în Polonia, posibile fraude (sursa: Facebook/Rafał Trzaskowski)
Internațional

Alegerile prezidențiale din Polonia, contestate de învins, care reclamă posibile fraude

Alegeri contestate în Polonia, posibile fraude. Echipa de campanie a liberalului Rafal Trzaskowski, candidatul Coaliției Civice (KO), a depus un protest oficial privind desfășurarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale din Polonia, desfășurat la 1 iunie. Alegeri contestate în Polonia, posibile fraude Potrivit presei poloneze, acesta este unul dintre cele aproximativ 3.000 de proteste deja înregistrate la Curtea Supremă a Poloniei. Citește și: EXCLUSIV Patronul Nuba, clubul unde Sorin Grindeanu se afișa cu Laura Vicol, împrumut la PSD de 1,6 milioane de lei printr-o firmă fără activitate Rafal Trzaskowski a fost învins la o diferență strânsă de Karol Nawrocki, candidatul sprijinit de partidul conservator Lege și Justiție (PiS). Nawrocki a obținut 50,89% din voturi, potrivit rezultatelor confirmate de Comisia Electorală poloneză. Renumărări în 13 circumscripții, fără impact major așteptat Deși presa poloneză a relatat despre posibile nereguli, iar Curtea Supremă a ordonat renumărarea voturilor în 13 circumscripții, analiștii consideră că această decizie nu va schimba rezultatul final. Wiola Paprocka, șefa echipei de campanie a lui Trzaskowski, a transmis pe rețeaua X că instituțiile statului au datoria de a asigura respectarea fiecărui vot în cadrul unui proces democratic. Ea a confirmat că protestul a fost trimis Curții Supreme, fără a oferi detalii despre conținutul acestuia. Suspiciuni privind buletine anulate și rezultate suspecte Cezary Tomczyk, viceministru al apărării și membru al echipei de campanie KO, a anunțat anterior intenția de a depune un protest individual. El a semnalat o creștere inexplicabilă a numărului de buletine anulate sau lăsate albe în zone favorabile lui Trzaskowski în primul tur, precum și nereguli în secțiile unde s-a ordonat renumărarea. Scoruri neobișnuit de mari pentru Nawrocki Potrivit lui Tomczyk, o analiză realizată de platforma UCE Research a indicat că în aproximativ 800 de secții de votare scorul obținut de Karol Nawrocki este „suspect de mare”, ridicând întrebări despre validitatea procesului electoral. Partidul Lege și Justiție a acuzat că susținătorii lui Trzaskowski încearcă să submineze încrederea în procesul democratic. În sprijinul acestei idei, președintele în funcție, Andrzej Duda, a declarat că „liberalii de stânga vor să ne ia libertatea de alegere”. Decizia, în seama instanței Termenul legal pentru depunerea contestațiilor a expirat luni, iar Curtea Supremă are acum la dispoziție două săptămâni pentru a organiza audieri și a analiza protestele înregistrate. Comisia Electorală poloneză a validat oficial rezultatul alegerilor, dar a recunoscut că în turul al doilea au avut loc incidente care „ar putea să fi afectat rezultatul votului”. Evaluarea impactului acestora revine însă exclusiv Curții Supreme.

Ce este spoofingul și cum funcționează (sursa: Pexels/Andrienn)
Eveniment

"Creditul tău a fost aprobat!" - fraudele care fură identități și bani. Cum ne protejăm de spoofing

Ce este spoofingul și cum funcționează. În ultimele luni, tot mai mulți români primesc apeluri telefonice automate, în care un robot anunță aprobarea unui credit nesolicitat. Apelul pare să vină de la un număr oficial, uneori chiar de la o bancă cunoscută. În realitate, este vorba de o tentativă de fraudă printr-o metodă cunoscută sub numele de spoofing, adesea combinată cu vishing (voice phishing).  Ce este spoofing-ul și cum funcționează Spoofing-ul este o tehnică prin care atacatorii falsifică informațiile afișate în identificatorul apelantului (caller ID). Citește și: 231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale - Boloș Astfel, pe ecranul victimei apare un număr cunoscut sau oficial, precum cel al ANAF, Poliției sau unei bănci, deși apelul provine dintr-o sursă frauduloasă. Această metodă se bazează pe tehnologia VoIP (Voice over IP) și poate fi implementată cu ușurință, chiar și cu resurse minime. Există instrumente online – gratuite sau contra cost – care permit infractorilor să genereze apeluri credibile. De ce este spoofing-ul atât de periculos? Această metodă de fraudă devine tot mai sofisticată și convingătoare, iar autoritățile trag un semnal de alarmă asupra intensificării acestor practici. Spoofing-ul este periculos pentru că induce în eroare victimele, care cred că sunt contactate de o autoritate reală. Facilitează furtul de date personale (CNP, IBAN, parole, coduri SMS) Poate duce la pierderi financiare semnificative prin transferuri frauduloase. Oferă infractorilor acces la conturi bancare sau servicii digitale sensibile. Cum acționează infractorii Potrivit avertizărilor oficiale, infractorii folosesc apeluri telefonice, SMS-uri sau emailuri ce par a veni de la instituții publice precum DIICOT, ANAF, Poliția Română sau BNR. Mesajele au un ton oficial, numere reale (dar falsificate) și adrese de email create pentru a părea autentice. Pretextele invocate sunt variate, de la existența unor dosare penale, datorii fiscale sau restanțe, la aprobarea unui credit pe care nu l-ai solicitat. Scopul final este mereu același: obținerea de informații personale sau convingerea victimei să facă plăți sau transferuri către conturi frauduloase. Ce este vishing-ul și cum completează spoofing-ul Vishing-ul (prescurtare de la voice phishing) este o tehnică prin care atacatorii folosesc apeluri telefonice – automate sau directe – pentru a extrage informații sensibile. Apelurile robotizate încep cu fraze precum: „Solicitarea dumneavoastră de credit a fost aprobată. Apăsați 1 pentru detalii.” Dacă victima reacționează, este direcționată către un operator fals, care, sub pretextul „verificării”, începe colectarea de date personale și bancare. Cum te poți proteja de fraudele de tip spoofing și vishing Pentru a evita să devii victimă, urmează câteva măsuri simple, dar esențiale: 1. Nu divulga informații personale la telefon Nicio instituție publică nu va cere CNP, IBAN, parole sau coduri SMS prin apel telefonic. 2. Verifică autenticitatea apelurilor Închide apelul și sună la numărul oficial al instituției, obținut de pe site-ul lor, nu din mesajul primit. 3. Nu accesa linkuri primite prin SMS sau email Mesajele nesolicitate pot conține linkuri către site-uri false, care imită interfața băncilor sau a instituțiilor publice. 4. Verifică cu atenție adresele web și email Un domeniu modificat sau o extensie suspectă (ex: .net în loc de .gov) poate trăda o înșelătorie. 5. Instalează un antivirus și aplicații anti-spoofing Folosirea unui software de securitate actualizat poate detecta apelurile suspecte și activitățile neautorizate. 6. Raportează imediat tentativele de fraudă Dacă ai fost ținta unui apel fals, contactează imediat Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC): https://dnsc.ro/contact Acest articol este susținut de Banca Transilvania în cadrul proiectului Siguranța Online by BT. O campanie realizată via Ethical Media Alliance, pentru susținerea Siguranței Online.

George Simion a criticat sistemul electoral (sursa: Facebook/George Simion)
Eveniment

George Simion a criticat sistemul electoral

George Simion a criticat sistemul electoral. Liderul AUR, George Simion, a salutat rezultatele obținute de partidele suveraniste în urma alegerilor și a lansat critici dure la adresa sondajelor de opinie și a sistemului electoral. Într-o declarație făcută la sediul partidului, Simion a evidențiat victoria forțelor suveraniste și a acuzat tentative de manipulare a rezultatelor. George Simion a criticat sistemul electoral George Simion a contestat veridicitatea sondajelor de opinie și a criticat sistemul electoral pentru presupuse nereguli. Citește și: Cine îl susține pe Călin Georgescu: Geolgău, bombardier din Italia, care s-a opus restricțiilor din pandemie și care acum o înjură pe Lasconi „Nu cred în exit-poll-uri. Au falsificat de la buletine de vot, de la urne, cei care au făcut astea, să fie trași la răspundere. Poliția trebuie să-și facă datoria. Nu credem în exit-polluri, duminica trecută s-au înșelat. Astăzi poporul român a votat major pentru forțele suveraniste. Pohta ce-am pohtit acum 5 ani. PSD și PNL sunt scoase de la o guvernare majoră. Vreau să felicit forțele noi, POT, SOS România și Sens”, a declarat liderul AUR. Suveranismul, alegerea Românilor Simion a subliniat că votul exprimat reprezintă un mesaj clar din partea cetățenilor, unul în favoarea suveranismului și împotriva influențelor externe sau a sistemului actual. „Astăzi poporul român a vorbit, nu sondajele de opinie mincinoase, nu parte din presa aservită care ne-a asmuțit unii împotriva altora. E timpul nostru să vorbim și să fim ascultați. Sistemul a încercat să ne înfrângă, dar nu a reușit”, a afirmat Simion. Rezultatele estimative: AUR, pe locul doi Potrivit primelor estimări ale exit-poll-urilor, AUR a obținut aproximativ 19% din voturi, situându-se pe locul doi, după PSD. Liderul partidului consideră acest rezultat un pas important pentru consolidarea mișcării suveraniste în România. Felicitări pentru noile forțe politice George Simion a felicitat și alte partide care promovează valorile suveraniste, subliniind necesitatea unei schimbări majore în politica românească. „Vreau să felicit forțele noi, POT, SOS România și Sens”, a menționat acesta, exprimând sprijin pentru colaborarea între aceste formațiuni.

Haos total la renumărarea voturilor Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Haos total la renumărarea voturilor

Haos total la renumărarea voturilor, secretomanie și primele tentative de fraudă: rețelele sociale sunt pline cu relatări despre buletinele de vot transportate și depozitate haotic, BEC a interzis birourilor județene să comunice datele renumărării și, la București, USR susține că s-ar fi încercat reducerea numărului de voturi primite de Lasconi. Citește și: Maia Sandu va vota la 1 și 8 decembrie și îl desființează pe Georgescu: „Nu dați crezare celor care spun că apropierea de Kremlin aduce pace și bunăstare” USR susține că în Ilfov se anulează „pe bandă rulantă” voturile pentru Lasconi, așa că pregătește un protest în fața prefecturii. Haos total la renumărarea voturilor Prahova Online scrie că biroul electoral județean a descoperit saci cu voturi care au fost deja desigilați. În Hunedoara, voturile sunt renumărate de angajații prefecturii, angajați plătiți de Guvern. Foto: Prahova Online „Prima tentativă de fraudă la renumărare. Cei 10 reprezentanți ai BEJ/BES se împart în 3 echipe și fiecare numără câte o secție. Unde apar modificări, numără toată lumea. La o secție au pus cu 3 voturi în minus pentru Elena Lasconi si au scris repede PV-ul fără să o cheme și pe reprezentanta noastră la numărare (ca să se meargă mai repede). Reprezentanta noastră nu a fost de acord și s-a renumărat de față cu ea din nou. Ghici ce? voturile au apărut ca prin minune, iar PV-ul a rămas identic cu cel din seara alegerilor. Și suntem la primele secții, la primii saci, iar reprezentanții nu sunt încă praf de oboseală”, a scris un conslier USR de la Sectorul 3, Lucian Judele. În acest timp, observatorilor independenți li se refuză dreptul de a supraveghea procesul de renumărare. „Tocmai m-am întors acasă de la BEJ Ilfov, unde m-am dus să observ renumărarea şi nu ştiu dacă vă surprinde dar nu m-au primit. Preşedintele BEJ mi-a vorbit pe un ton foarte amabil dar de primit nu m-a primit. Aveam acreditare, tot”, a scris pe Facebook Maria Krause, care face parte dintr-o organizație non-guvernamentală specializată în monitorizarea alegerilor. Tot azi, Biroul Electoral Central a cerut birourilor județene să secretizeze toate datele centralizate la renumărare. „Atragem atenția asupra obligației de a păstra cu maximă strictețe confidențialitatea datelor înscrise în procesele verbale centralizatoare”, se arată într-un mesaj al BEC, semnat de președintele Ioan Bogdan. BEC secretizează renumărarea

Simion atrage atenția asupra potențialelor fraude (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Simion atrage atenția asupra potențialelor fraude

Simion atrage atenția asupra potențialelor fraude. Președintele AUR, George Simion, candidat la alegerile prezidențiale, a declarat că prioritatea sa și a partidului său este să asigure transparența procesului electoral până la închiderea urnelor. Scopul declarat: prevenirea unei „fraude masive” și respectarea voinței românilor. Simion atrage atenția asupra potențialelor fraude George Simion a votat vineri la o secție din Roma, dar și-a însoțit duminică soția la vot, în București, Citește și: Informațiile „pe surse” de la exit-poll-uri au rol de a mobiliza activul de partid și ar trebui ignorate, recomandă sociologul Cătălin Stoica "Mă bucur că funcţionează sistemul pentru evitarea votului multiplu, am lăsat şi eu buletinul şi mi-au spus că s-a mai votat. Sper şi în mediul rural să se evite fraudele, sunt foarte mulţi care vor să fraudeze aceste alegeri, într-un fel sau altul. Am primit numeroase raportări din mediul rural, grija noastră până la ora 21,00, când se închide procesul de votare în România, este să evităm o fraudă masivă şi să lăsăm voinţa românilor să devină lege. Pentru alegerile parlamentare şi pentru turul II de scrutin, să putem alege liber, nu ce ne dictează unii şi alţii din afară", a declarat George Simion la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”, unde a votat soția sa. Avertisment despre influențele externe George Simion a subliniat, de asemenea, necesitatea de a proteja procesul electoral de influențe străine: "Sper ca influenţele unor ţări străine să nu îşi facă simţită prezenţa la aceste alegeri de niciun fel, nici prin ambasadori, nici prin propagandă, nici prin organe de presă finanţate din fonduri exterioare, nici prin troli, prin boţi ş.a.m.d. Am văzut aceste fenomene în timpul campaniei electorale şi este regretabil. Românii sunt mai deştepţi decât cred ei", a declarat Simion.

Trump sugerează posibile fraude în alegeri (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Trump sugerează posibile fraude în alegeri

Trump sugerează posibile fraude în alegeri. Candidatul republican Donald Trump, care participă la alegerile prezidențiale din SUA din 5 noiembrie, și-a avertizat din nou susținătorii că singura cale prin care ar putea pierde este dacă ar exista fraude. Această declarație a fost făcută în cadrul unui discurs, fiind o replicare a afirmațiilor similare pe care le-a făcut în alegerile precedente, când a fost învins de actualul președinte, Joe Biden. Trump sugerează posibile fraude în alegeri Într-o apariție publică din Arizona, Trump a declarat că el conduce în toate cele șapte state-cheie care ar putea determina rezultatul alegerilor. Citește și: EXCLUSIV Dosarul Nordis (Ciorbă/Vicol), ținut la sertar de DIICOT pentru a nu-i afecta imaginea lui Ciolacu în campania electorală. Primele audieri trebuia să aibă loc acum două săptămâni Într-un interviu recent cu jurnalistul de dreapta Tucker Carlson, fostul președinte a susținut că au fost descoperite tentative de fraudă, însă nu există dovezi care să sprijine aceste afirmații. Avans pentru Harris în votul anticipat Potrivit unui raport al Washington Post, Kamala Harris, candidata Partidului Democrat, ar avea un avans important în rândul celor care au votat anticipat. În sondajele naționale, Harris conduce cu o marjă de 19 până la 29 de puncte procentuale față de Trump, un avantaj semnificativ, deși mai mic decât cel deținut de Biden în 2020. Războiul electoral și evenimentele de la Capitoliu Trump a contestat rezultatele alegerilor din 2020 prin zeci de procese, toate pierdute în instanță. Pe 6 ianuarie 2021, afirmațiile sale insistente că „victoria” i-a fost furată au contribuit la evenimentele violente de la Capitoliu, când susținătorii săi au luat cu asalt Congresul Statelor Unite.

Românii fură curent, fraudele au crescut (sursa: Facebook/Delgaz Grid)
Economie

Românii fură curent, fraudele au crescut

Românii fură curent, fraudele au crescut. Delgaz Grid a identificat peste 1.000 de cazuri de consum fraudulos în 2024. Românii fură curent, fraudele au crescut În primele nouă luni din 2024, Delgaz Grid, prin Departamentul său de Inspecţie Energetică, a descoperit 1.024 de cazuri de consum fraudulos, dintre care 436 în rețeaua de gaze naturale și 588 în rețeaua de energie electrică. Citește și: EXCLUSIV În timp ce se judeca cu clienți care nu primiseră apartamentele plătite, Nordis a cumpărat cu banii jos un Ferrari F8 Tributo de 300.000 de euro Delgaz Grid operează o rețea extinsă, cu 25.800 km de conducte de gaze naturale în 20 de județe din Nordul și Vestul României și peste 81.500 km de rețea electrică în șase județe din Moldova. De la intrarea pe piața locală, în 2005, grupul german E.ON, de care aparține compania, a investit 2,2 miliarde de euro în modernizarea rețelelor. În 2024, frauda pe segmentul de gaze naturale a scăzut cu 36%, în timp ce pe segmentul de electricitate a crescut cu 31%. În total, volumul de energie furată în cele 1.024 de cazuri a fost echivalent cu 15,3 milioane de kWh, valoarea estimată fiind de 6,9 milioane de lei. Riscuri și pericolele consumului fraudulos Consumul fraudulos nu doar că înseamnă pierderi financiare și riscuri legale, ci reprezintă și un pericol major pentru siguranța publică. Instalațiile neautorizate pot duce la incendii, electrocutări sau explozii, punând în pericol atât locuințele celor implicați, cât și vecinii acestora. Compania avertizează consumatorii să evite instalarea de echipamente neautorizate și să nu accepte intervenții ilegale asupra rețelelor de gaze sau energie electrică, pentru a evita pericolele și consecințele grave ale fraudelor energetice. Delgaz Grid rămâne dedicată asigurării securității și fiabilității rețelelor sale, continuând să colaboreze cu autoritățile pentru a combate consumul fraudulos.

Averea comisarului: două apartamente, zece case (sursa: Facebook/Poliția Română)
Investigații

Averea comisarului: două apartamente, zece case

Averea comisarului: două apartamente, zece case. Comisarul de poliție George Alexandru Zeriu a strâns o avere de invidiat pentru un polițist de provincie: două vile, două apartamente și opt case de vacanță, plus un spațiu comercial primit ca donație. Citește și: Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară o viză electronică, on-line Direcția Națională Anticorupție îl acuză acum că a folosit mai mulți interpuși pentru a frauda fonduri europene cu documente false. Concret, a obținut ilegal aproape 500.000 de euro de la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA). Anchetatorii au mai stabilit că polițistul George Alexandru Zeriu se ocupa și cu vânzarea animalelor, administra o firmă cu un abator, iar pe numele unor interpuși avea mai multe mașini de lux, inclusiv un Porsche Cayenne și un Audi A5. Bogatul comisar din săraca Simeria Simeria este una dintre cele mai sărace localități din județul Hunedoara, dar are unul dintre cei mai bogați comisari de poliție din România. Este vorba de comisarul de poliție George Alexandru Zeriu, care a strâns o avere impresionantă în ultimii 15 ani. În anul 2009, avea un teren intravilan de aproape 1.300 mp în localitatea de baștină Brad, plus o vilă de 221 mp. Apoi, în anul 2015, a cumpărat pe persoană fizică un teren agricol de 104 hectare în localitatea hunedoreană Balșa. La un preț minim de 3.000 de euro hectarul rezultă că valoarea acestui teren depășește cu ușurință 300.000 de euro, deși polițistul nu dispunea de acești bani. Averea comisarului: două apartamente, zece case Un alt teren agricol, de 49,4 hectare, l-a cumpărat în anul 2018. Doi ani mai târziu, a primit ca donație un teren intravilan în localitatea Brad de 4.420 mp. Apoi, în 2021, a mai cumpărat un teren intravilan de 360 mp în Simeria. În anul 2016 și-a cumpărat prima casă de vacanță, de 110 mp. Un an mai târziu și-a cumpărat un apartament în Deva și o nouă casă de vacanță în Balșa. Anul 2018 i-a adus în portofoliu alte patru case de vacanță. În 2020, a primit ca donație un spațiu comercial. Apoi, în 2021, a cumpărat alte două case de vacanță și o vilă de 146 mp. Ultima achiziție a fost în 2023, atunci când a cumpărat un alt apartament, în Deva. Împrumuturi de ochii lumii La capitolul mașini, a menționat că deține un autoturism Hyundai, vechi din 2009, și două remorci. Dar are și datorii. În 2017, a luat un împrumut de 155.000 de lei de la BRD, scadent în 2047. Patru ani mai târziu, adică în 2021, a mai luat alți 292.000 lei. Tot în 2021, comisarul a mai luat un credit, de 70.000 de euro, de la o anume Andreea Iulia Simina. Femeia își vrea banii înapoi în 2051. De la aceasta, polițistul încasa o arendă de 400 lei în anul 2020. Comisarul de poliție George Alexandru Zeriu și-a secretizat salariu de ofițer pe care îl primește de la statul român. Însă a menționat că din chirii și arendă a încasat anul trecut 18.300 lei. Alți 50.000 lei i-a obținut din creșterea animalelor, iar din curățarea pășunii și vânzarea de masă lemnoasă din satul Romuli a încasat 350.000 de lei. DNA i-a dezvăluit secretul Averea secretă a comisarului de poliție George Alexandru Zeriu a fost făcută publică de Direcția Națională Anticorupție, care-l acuză pe comisar că a fost artizanul unei fraude de aproape 500.000 de euro, bani obținuți prin interpuși de la APIA. Procurorii DNA susțin că, în perioada 2019 – 2023, polițistul a determinat mai multe persoane fizice să ceară subvenții de APIA - Centrul Județean Hunedoara și Centrul Local Brad în baza unor documente false. Din documente rezulta că interpușii utilizau mai multe suprafețe de teren și dețineau animale, dar unii dintre aceștia nu îndeplineau calitatea de fermier deși primeau subvenții europene pentru acest lucru. Banii ajungeau la comisarul de poliție. Afaceri prin interpuși "În fapt, inculpatul Zeriu George – Alexandru ar fi fost beneficiarul real al plăților A.P.I.A., având ca rezultat producerea unui prejudiciu bugetului Uniunii Europene în valoare totală de 2.462.495 lei (aprox. 493.000 euro). În același timp, inculpatul ar fi ajutat persoanele în numele cărora erau depuse cererile pentru plățile A.P.I.A. să obțină adeverințe din care să rezulte că terenurile sunt utilizate de ele, deși contractele de arendare au fost încheiate de inculpat, dar pe numele altor persoane", susțin anchetatorii. În ultimii șapte ani, comisarul George Alexandru Zeriu, cu încălcarea interdicțiilor legale, ar fi efectuat, direct, activități de comerț cu animale și produse, folosindu-se de abatorul unei societăți comerciale pe care o administra în fapt. Mai mult, acesta a cumpărat pe numele unor persoane interpuse un Porsche Cayenne, un Audi A5, o autoutilitară Toyota Hilux, o alta Mercedez Benz Vito și un Ford Transit.

Mesaj copy-paste al propagandei PSD împotriva lui Lasconi Foto: Facebook
Eveniment

Mesaj copy-paste al propagandei PSD împotriva lui Lasconi

Mesaj copy-paste al propagandei PSD împotriva lui Lasconi: „Kovesi a pus tunurile pe primăria Câmpulung”. Ideea mesajului este să arate că un procuror admirat de electoratul USR o cercetează acum pe șefa USR, ceea ce dă credibilitate acuzațiilor sau, cel puțin, poate genera confuzie. În știrea difuzată de mai multe posturi de televiziune, precum și publicații on-line locale și centrale, președinta USR, Elena Lasconi, este acuzată că a „fraudat” fonduri europene, deși Parchetul European (EPPO) a arătat clar că desfășoară o anchetă „in rem”, urmare a unei sesizări. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului, tupeu colosal în legătură cu recalcularea pensiilor: Analizăm criticile formulate, vă anunțăm noi când e ceva Posturile și site-urile apropiate PSD au mediatizat însă reclamația împotriva lui Lasconi - cu autor necunoscut, deocamdată - și au minimalizat comunicatul EPPO și explicațiile lui Lasconi. Mesaj copy-paste al propagandei PSD împotriva lui Lasconi Cum a fost distribuit mesajul anti-Lasconi în publicațiile pro-PSD: Titlu Romania TV România TV, postul fugarului Sebaastian Ghiță: „Kovesi a pus tunurile pe Primăria Câmpulung. Elena Lasconi, președinta USR, implicată într-un dosar de corupție și fraudă”. Realitatea TV: „Elena Lasconi, în vizorul EPPO. Kovesi pune tunurile pe șefa reziștilor: acuzații de fraudă și deturnare de fonduri” Ziarul din Muscel: „Kovesi a pus tunurile pe primăria Câmpulung. Elena Lasconi acuzată de corupție și fraudă” 60m.ro: „Lasconi, fraudă cu fonduri europene! Kovesi a pus tunurile pe Primăria Câmpulung” Știri pe surse, site-ul soțului deputatei PSD Diana Tușa: „Elena Lasconi, în vizorul Laurei Kovesi. EPPO: Acuzații de fraudă și deturnare de fonduri. Cum răspunde șefa USR” Antena 3, ceva mai prudentă în titlu, dar deschide site-ul cu această știre: „Parchetul European anchetează o posibilă fraudă cu bani europeni la primăria condusă de Elena Lasconi. Reacția primăriței” Presa locală a dat semnalul Pe de altă parte, Digi 24 are un titlu sec, care precizează că ancheta este in rem și nu vizează primăria condusă de Lasconi: „Parchetul European, anchetă in rem la Câmpulung. Primarul Elena Lasconi acuză un atac al PSD: «Nu am nimic de ascuns»”. Mesajul, multiplicat pe cât mai multe canale Ce spune Parchetul European Parchetul European a precizat, azi: „La data de 27 martie 2024, Parchetul European (EPPO) din București a primit o sesizare din partea unei persoane private care ridica suspiciuni cu privire la săvârșirea de către societăți private, în anul 2023, a infracțiunilor de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, având ca rezultat obținerea sau deținerea pe nedrept de fonduri sau bunuri din bugetul Uniunii Europene. După verificarea atentă a elementelor cuprinse în raport, la 2 aprilie 2024, EPPO a luat decizia de a deschide o anchetă. În acest stadiu, ancheta se referă la fapte («in rem»). Nu vor fi făcute publice alte detalii în acest stadiu. Ori de câte ori vom putea spune altceva despre această investigație, vom face acest lucru în mod proactiv”. Plângerea la EPPO, țintită împotriva lui Lasconi, în presa pro-PSD Site-ul pro-PSD Știri pe surse prezintă plângerea împotriva lui Lasconi: „Apreciez că principala persoană responsabilă pentru modul în care a fost dus la îndeplinire proiectul POCU/717/5/1/155642 este doamna Lasconi Valerica Elena, care are calitatea de primar al orașului Câmpulung și, deci, de ordonator principal de credite. Plățile nejustificate făcute către parteneri care nu au nicio contribuție reală la scoaterea din sărăcie a unui număr mare de persoane din zonele marginalizate ale orașului Câmpulung s-au făcut din fonduri europene nerambursabile. Dimpotrivă, plățile semnalate de mine s-au făcut pentru a îmbogăți ilegal câțiva de antreprenori cu inițiativă. Furtul fondurilor europene destinate dezvoltării României este un furt împotriva mea. Consider că am dreptul să fiu informat cu privire la măsurile pe care dumneavoastră urmează să le luați cu privire la sesizarea mea”.

Șeful CJ Hunedoara, anturaj sub percheziții (sursa: Facebook/Nistor Laurențiu - Președintele Consiliului Județean Hunedoara)
Investigații

Șeful CJ Hunedoara, anturaj sub percheziții

Șeful CJ Hunedoara, anturaj sub percheziții. La zece milioane de euro a estimat Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi, că se ridică frauda cu fonduri europene într-un dosar de corupție transfrontalieră în care sunt vizați afaceriști din anturajul pesedistului Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara. Citește și: Oligopolul PSD-PNL-UDMR controlează peste 94% dintre primari și toți președinții de consilii județene Procurorii europeni au făcut mai multe percheziții, inclusiv la afaceristul hunedorean Ovidiu Daniel Draia, patronul firmei Metalprod West, care a câștigat împreună cu spaniolii de la Masecons 2010 SL două licitații organizate de Spitalul Orăștie și Apa Serv Valea Jiului. Licitațiile, finanțate din fonduri europene, ar fi fost câștigate cu ajutorul unor documente și declarații false care atestau că firma din Spania are experiență tehnică și capacitatea de a executa proiectele. Fondatorul firmei din Spania, Carlos Alberto Gonzales Alvarez, a fost condamnat de Curtea de Apel Cluj la trei ani de închisoare pentru o fraudă de 4,2 milioane de euro. Culmea, tot pentru complicitate la obținerea de fonduri europene cu documente ori declarații false, inexacte sau incomplete. Dosar al EPPO Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruța Kovesi, a anunțat pe 7 iunie 2024 că au fost efectuate șase percheziții în județul Hunedoara și una în provincia spaniolă Andaluzia, în cadrul unei anchete transfrontaliere privind o fraudă de zece milioane de euro. Bani europeni. "Din probele strânse rezultă că, în cadrul procedurilor de achiziție publică, un grup de firme care au aplicat pentru executarea lucrărilor au prezentat documente și declarații false, în vederea atribuirii contractelor. În special, aceștia au atestat că grupul de companii ar include o societate cu sediul în Spania, care deținea cunoștințele tehnice și capacitatea profesională de a executa proiectul – ceea ce era esențial pentru îndeplinirea cerințelor procedurii publice. Cu toate acestea, conform anchetei, compania din Spania nu a îndeplinit de fapt aceste cerințe", se menționează în comunicatul EPPO. Două licitații, suspecte Anchetatorii fac referire la două licitații câștigate de societatea hunedoreană Metalprod West, cu terț susținător - firma spaniolă Masecons 2010 SL. Prima licitație a fost atribuită de Spitalul Municipal Orăștie în anul 2018. Iar cealaltă, de Apa Serv Valea Jiului SA, companie la care acționar majoritar este Consiliul Județean Hunedoara. Documentele cu care s-au câștigat cele două licitații au fost ridicate de anchetatori de la Spitalul Orăștie și Apa Serv Valea Jiului. Totodată, susțin procurorii, sunt cercetate trei persoane și două companii, dar s-a pus și sechestru pe bunuri de zece milioane de euro Singura ofertă depusă, câștigătoare Spitalul Municipal Orăștie a organizat o licitație în anul 2018 pentru îmbunătățirea eficienței energetice, proiect finanțat cu bani europeni prin Programul Operațional Regional. Atunci au fost depuse două oferte, din care una a fost declarată inacceptabilă. Singura ofertă câștigătoare a fost depusă de firma Metalprod West, cu terț susținător Masecons 2010 SL. Titularul contractului câștigat, Metalprod West, urma să vină cu munca și utilajele, iar Masecons 2010 SL, cu expertiza. Lucrarea a fost finalizată și recepționată la finalul anului trecut. Maria Lăcrămioara Uibariu, actualul manager al Spitalului Municipal Orăștie, a declarat pentru DeFapt.ro că "nu au fost percheziții la spital. Lucrările sunt finalizate. S-au încheiat la finalul anului trecut. Era vorba de inițierea procedurii, nu era vorba de derularea contractului. Se fac verificări, habar nu am. Le-am dat documentele." Compania CJ, contract de 7,2 milioane de euro Cel de-al doilea proiect la care fac referire procurorii europeni prevedea reabilitarea rețelelor de apă și canalizare în localitățile Aninoasa și Vulcan. Licitația spartă în două loturi a fost atribuită la începutul anului 2020 de compania Apa Serv Valea Jiului tot firmei Metatlprod West, cu terț susținător Masecons 2010 SL. Valoarea cumulată a proiectului a fost de 36,6 milioane lei, echivalentul a 7,32 milioane euro, bani asigurați prin Programul Operațional Infrastructură Mare al Fondului de Coeziune. Cristian Andrei Ionică, director general al Apa Serv Valea Jiului, a declarat pentru DeFapt.ro că nu au fost percheziții la societatea pe care o conduce. Contractul, finalizat și recepționat "Au fost niște documente pe care le-am predat la Poliție. Atât! Nici un fel de percheziție. Documente pe care le-au mai cerut și în 2022. Le-am predat ca de fiecare dată când ne cer documente. E contractul cu Metalprod. Contract finalizat din punctul nostru de vedere, recepționat de jumătate de an", a declarat Cristian Andrei Ionică. Întrebat despre documentele false la care fac referire anchetatorii, directorul Ionică a spus că "lucrarea e finalizată, e funcțională, e auditată. Noi nu am avut nici o problemă din punctul acesta, al derulării lucrărilor. E o anchetă legată de constructor. Normal că ne-am cerut și nouă documente. Eu nici nu știu cine sunt ăia (spaniolii – n.r.). Nici nu i-am cunoscut. Nu pot eu să dau răspuns dacă documentele sunt false sau nu. Ele au fost verificate. Dacă constată că sunt false… din punctul nostru de vedere, noi am avut contract cu Metalprod". Draia l-a băgat în firmă pe Doda Firma Metalprod West este patronată în acte de controversatul afacerist hunedorean Ovidiu Daniel Draia. La câteva zile după ce a câștigat licitația de la Apa Serv Valea Jiului, Ovidiu Daniel Draia a cedat 49% din părțile sociale ale Metalprod unei alte societăți, Proactiv SRL. Această din urmă societate este patronată de Gabriel Teodor Doda. Pe 25 aprilie 2023, firma lui Doda i-a returnat părțile sociale lui Ovidiu Daniel Draia și s-a retras din acționariatul Metalprod West. Gabriel Teodor Doda este un apropiat al lui Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara și șeful PSD Hunedoara. Doda, afaceri cu fiica șefului CJ Fiica pesedistului Laurențiu Nistor, Ioana Liliana Bălan, a preluat în anul 2010 societatea Drum Test SRL Călan de la Proactiv SRL și Gabriel Teodor Doda. Doi ani mai târziu, fiica lui Nistor a returnat părțile sociale. Aceasta este doar una dintre afacerile care îl leagă pe Gabriel Teodor Doda de familia Nistor. Afaceristul Gabriel Teodor Doda nu a vrut să răspundă la întrebările DeFapt.ro legat de această speță. "Faceți dumeavoastră anchetă? Lăsați că fac procurorii anchetă. Am fost asociat la Metalprod. Ce tot îl băgați pe domnul Nistor, nu aveți altceva de cercetat? Ce întrebări sunt astea? Numai cu Iohannis am relații, da?", a răspuns ironic Gabriel Doda. Șeful CJ Hunedoara, anturaj sub percheziții Contactat de către DeFapt.ro, hunedorean Ovidiu Daniel Draia a recunoscut că procurorii i-au percheziționat casa și sediul firmei. "Nu s-a întâmplat nimic. Și eu nu sunt acuzat de nimic. Nici nu m-au audiat pe mine. Au făcut percheziții la sediul firmei, la mine acasă. S-au făcut! Dar nimeni nu m-a audiat în nici o calitate. Nici de suspect, nici de martor, nici de nimic. Procurorul mi-a spus în ce dosar se fac percheziții, mi-a spus despre ce este vorba, dar nu am fost audiat. Mai multe nu știu să vă spun pentru că nu știu ce este în dosar", a declarat Ovidiu Draia. Tot el a ținut să precizeze că "nu există Consiliul Județean în dosarul ăsta. S-au făcut percheziții în Spania la asociații noștri. Probabil, ei sunt suspecți, au făcut ceva fraude, se zice". Draia nu știe dacă actele erau false Întrebat cine a depus documentele false la licitațiile pe care le-a câștigat, afaceristul Draia a spus că documentele veneau de la spanioli pe e-mail-ul societății sale, dar fără să vadă originalele. "Dacă este problema acolo să se ia măsurile legale către ei. După o copie nu pot să îmi dau seama dacă îi legală, nu-i original, nu am de unde să-mi dau seama. Păi, și acuma, am fost la o licitație săptămâna trecută cu niște firme din Bulgaria. Aceleași acte, aceleași documente. Poate nici alea nu-s bune, eu de unde să știu?", a spus nemulțumit Draia. Spaniolul a și fost condamnat într-un alt caz, similar Firma din Spania la care a apelat Ovidiu Daniel Draia pentru a câștiga cele două licitații este Masecons 2010 SL. Această societate a fost înființată în anul 2010 de spaniolul Carlos Alberto Gonzales Alvarez în orașul Cadiz. Un an mai târziu, firma a deschis o sucursală în Deva, pe Bulevardul 1 Decembrie, nr. 14. Primul "tun" avea să îl dea în anul 2014, la scurt timp după ce Consiliului Județean Hunedoara i se aprobase finanțarea europeană pentru proiectul "Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Hunedoara". Atunci, două asocieri de firme care aveau nevoie de "experiență similară" și "capacitate profesională" au apelat la firma spaniolului Alvarez pentru a le ajuta să câștige licitațiile pentru închiderea depozitului urban neconform Orăștie și închiderea depozitului urban neconform Deva. Valoarea licitațiilor câștigate a fost de peste 20,6 milioane lei. Firma lui Alvarez a primit pentru contribuția sa în câștigarea licitațiilor aproximativ 750.000 lei. Trei ani cu suspendare Procurorii Direcției Naționale Anticorupție aveau să constate șase ani mai târziu, în decembrie 2020, că spaniolul Alvarez "ar fi remis reprezentanților celor două asocieri mai multe documente false și inexacte (procuri, angajamente, diplome de studii, cv-uri etc.) ajutând astfel la îndeplinirea condițiilor pentru câștigarea licitațiilor. Ulterior, reprezentanții celor două asocieri, fără să cunoască caracterul acelor înscrisuri, le-au depus la autoritatea contractantă Consiliul Județean Hunedoara". Tribunalul Hunedoara l-a condamnat pe Carlos Alberto Gonzales Alvarez la trei ani de închisoare cu suspendare pentru infracțiunea de participație sub forma complicității la folosirea sau prezentarea cu rea credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene. Sentința a fost menținută în octombrie 2022 de Curtea de Apel Cluj. Spaniolii și românii, aceeași contabilă Afaceriștii Ovidiu Daniel Draia și Gabriel Teodor Doda par a nu fi străini de activitatea firmei din Spania cu ajutorul căreia au câștigat contractele de cel puțin zece milioane de euro. De exemplu, Ramona Marcău a lucrat în perioada septembrie 2009 – septembrie 2011 ca economist la firma Drupo, controlată de Gabriel Teodor Doda. Din septembrie 2011, Marcău s-a mutat pe postul de director economic al firmei Masecons 2010, funcție pe care o deține și în prezent. Informațiile apar pe contul ei de LinkedIn, acolo unde menționează că din postura de director economic se ocupă de contabilitatea firmei. Mai trebuie menționat că sucursala din Deva a Masecons este condusă de un alt spaniol, Estudillor Ortiz Francisco Andres, care nu a depus situațiile financiare ale firmei pentru anii fiscali 2020, 2021 și 2022.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră