vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: fonduri

37 articole
Eveniment

Bătaie pe fondurile militare ale UE (SAFE) pentru construcția de șosele în România

Construcție de șosele prin finanțare SAFE. Fondurile militare ale Uniunii Europene (SAFE) ar putea fi utilizate pentru construcția Centurii Iași Est, propusă pe traseul Schitu Duca – Țuțora. Construcție de șosele prin finanțare SAFE Inițiativa vine din partea lui Adrian Covăsnianu, reprezentant al Asociației „Moldova Vrea Autostradă”, care sugerează includerea proiectului alături de Autostrada A8 Pașcani-Prut și breteaua spre Aeroport și Spitalul Regional de Urgență. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Moșteanu (Apărare), întâlnire privată cu un om de afaceri bine conectat la Ambasada Rusiei. „Strâng informații de peste tot”, spune afaceristul Varianta Ocolitoare Iași Est se află în prezent în faza studiului de fezabilitate, estimat să fie finalizat la jumătatea anului viitor. Atât centura, cât și autostrada ar putea fi finalizate până în 2029-2030, în cadrul programului de finanțare europeană SAFE. Continuarea, în Ziarul de Iași

Construcție de șosele prin finanțare SAFE (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Fondurile de pensii private cresc semnificativ (sursa: Pexels/cottonbro studio)
Eveniment

Peste 170 de miliarde de lei se află acum în fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II)

Fondurile de pensii private cresc semnificativ. Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) gestionau, la finalul lunii iunie 2025, active în valoare totală de 170,8 miliarde lei, în creștere cu 19% față de aceeași perioadă din 2024, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Fondurile de pensii private cresc semnificativ Potrivit ASF, 93% din investițiile fondurilor de pensii administrate privat sunt realizate în active românești, în mare parte denominate în lei. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Cele mai importante instrumente financiare din portofoliu sunt titlurile de stat și acțiunile listate la Bursa de Valori București (BVB). Contribuții și structura portofoliilor În iunie 2025, fondurile de pensii au încasat contribuții de 1,93 miliarde lei, iar contribuția medie a fost de 431 lei. Titlurile de stat dețineau cea mai mare pondere din active – 113,34 miliarde lei (66,3%), urmate de acțiuni cu 40,44 miliarde lei (23,7%) și obligațiuni corporative cu 6,83 miliarde lei (4%). Peste 8,38 milioane de participanți în Pilonul II La sfârșitul lunii iunie 2025, fondurile de pensii private obligatorii aveau 8.383.408 participanți. În cadrul Pilonului II activează fondurile Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital.

Bani pierduți din PNRR pentru diguri (sursa: Facebook/Diana Buzoianu)
Eveniment

ANAR, fonduri PNRR pierdute pentru lucrări de protecție împotriva inundațiilor

Bani pierduți din PNRR pentru diguri. Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, critică dur conducerea Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR) pentru neaccesarea a peste 350 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fonduri destinate lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor. Bani pierduți din PNRR pentru diguri „Pentru zona de Apele Române, avem peste 350 de milioane de euro care ar fi trebuit să fie alocaţi pe diguri, baraje, poldere. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Un singur polder este acum în etape finale, din 13. Inițial, în plan erau trecuți 510 kilometri de diguri. A fost scăzută ținta la 400 de kilometri, dar s-au făcut zero”, a declarat Buzoianu la Digi24. Ministrul a avertizat că banii sunt practic pierduți: „Comisia Europeană cu siguranţă nu va accepta să ne mai lase aceşti bani în program. Este o şansă istorică pe care România nu a valorificat-o.” Buzoianu cere demisia directorului ANAR Ministrul consideră că directorul Administrației „Apele Române” ar fi trebuit deja să-și asume responsabilitatea și să demisioneze. O decizie fermă privind demiterea acestuia va fi luată imediat ce va fi finalizat raportul Corpului de Control în cazul Praid. „Mi s-ar fi părut normal să-şi dea demisia de mult timp deja. Nu a făcut asta, dar nu este niciun fel de problemă. Vom avea zilele acestea raportul Corpului de Control și voi lua o decizie instantaneu”, a precizat ministrul. Cheltuieli uriașe pentru sedii Diana Buzoianu a mai atras atenția asupra cheltuielilor mari făcute de ANAR cu sediile instituției. Potrivit ministrului, ANAR plătește o chirie lunară de 54.000 de euro pentru sediul din București și intenționează să achiziționeze o clădire de 6.000 de metri pătrați pentru 270 de angajați, la un preț estimat de 75 de milioane de lei. „Am avut o discuţie în care reprezentanţii Apele Române mi-au spus că aveau buget alocat pentru anul anterior 75 de milioane de lei, ca să cumpere un spaţiu. Le-am explicat că, într-un an în care nu au atras niciun euro din PNRR, să primească 75 de milioane de lei pentru sediu nu este un semnal bun”, a explicat Buzoianu. Ministrul a solicitat o listă completă a tuturor imobilelor administrate de instituțiile subordonate, pentru a evalua ce clădiri pot fi folosite eficient. Corpul de Control verifică activitatea ANAR Ministrul Mediului a anunțat că a trimis de săptămâna trecută Corpul de Control la ANAR pentru a analiza detalii esențiale privind funcționarea instituției. Sunt vizate schema de personal, modul în care au fost gestionate fondurile europene și eficiența controalelor în teren. „La Apele Române, fondurile europene nu au reuşit să fie atrase. Asta înseamnă că, în faţa comunităţilor afectate de inundaţii, trebuie să ne întrebăm de ce o instituţie cu peste 8.000 de angajaţi nu a reușit să prioritizeze și să implementeze proiecte”, a subliniat Diana Buzoianu.

Orbán șantajează Bruxellesul, fonduri contra buget (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orbán Viktor amenință cu blocarea bugetului UE dacă fondurile pentru Ungaria nu sunt deblocate

Orbán șantajează Bruxellesul, fonduri contra buget. Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat sâmbătă că guvernul său nu va sprijini noul buget multianual al Uniunii Europene dacă Bruxellesul nu va debloca toate fondurile europene suspendate. Orbán șantajează Bruxellesul, fonduri contra buget Declarația a fost făcută în cadrul unui discurs susținut la universitatea de vară de la Băile Tușnad, în România. Citește și: Anastasiu și Dogioiu au mințit: DNA le infirmă declarațiile, vicepremierul a fost martor-denunțător „Aprobarea noului buget pe șapte ani necesită unanimitate, iar până când nu vom obține fondurile (înghețate) rămase, nu va exista niciun nou buget al UE”, a afirmat Orban, referindu-se la miliardele de euro reținute de Comisia Europeană din cauza îngrijorărilor privind statul de drept în Ungaria. Conflicte recurente cu Bruxellesul în ultimii 15 ani Relațiile dintre guvernul de la Budapesta și Bruxelles au fost tensionate în ultimul deceniu și jumătate, din cauza politicilor Ungariei privind migrația, drepturile LGBTQ și acuzațiilor de derapaje antidemocratice. Comisia Europeană a suspendat o parte din fondurile alocate Ungariei în cadrul mecanismului de condiționare de respectarea statului de drept. Orban acuză UE de ingerință politică și sprijin necondiționat pentru Ucraina În același discurs, Viktor Orban a acuzat Bruxellesul că intenționează să impună un guvern „pro-Ucraina și pro-Bruxelles” în Ungaria, cu ocazia alegerilor naționale din 2026. Premierul ungar a criticat și susținerea constantă a Ucrainei de către UE, susținând că „birocrații globaliști” încearcă să redirecționeze resursele europene către Kiev, în timp ce agricultorii europeni „protestează pentru a-și apăra viitorul”. Orban avertizează: posibil război comercial cu SUA Viktor Orban a mai afirmat că actuala conducere a Uniunii Europene „a pus blocul comunitar pe o pistă care ar duce la un război comercial cu Statele Unite – un conflict pe care Europa nu îl poate câștiga”. Potrivit lui, liderii UE semnează întotdeauna „cele mai proaste acorduri comerciale” și sunt ultimii care negociază eficient cu Washingtonul. Von der Leyen, întâlnire cu Trump În acest context, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urma să se întâlnească duminică în Scoția cu președintele SUA, Donald Trump. Oficialii europeni speră să încheie un acord comercial-cadru în acest weekend. Bugetul propus de Comisia Europeană: 2.000 de miliarde euro Comisia Europeană a propus la începutul lunii iulie un buget de 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028–2034, cu accent pe competitivitatea economică și pe consolidarea apărării. Negocierile privind bugetul se anunță extrem de dificile, în contextul diviziunilor politice și economice dintre statele membre. Orban, încrezător în victoria FIDESZ la următoarele alegeri Deși partidul de opoziție TISZA conduce în sondaje înaintea alegerilor din 2026, Viktor Orban s-a arătat încrezător în șansele formațiunii sale, FIDESZ. Potrivit datelor interne ale partidului, acesta ar câștiga 80 din cele 106 circumscripții electorale dacă alegerile ar avea loc duminică.

România va putea accesa fonduri europene de 60,2 miliarde de euro Foto: Administratia Prezidentială
Politică

România va putea accesa fonduri europene de 60,2 miliarde de euro în exercițiul financiar 2028-2034

România va putea accesa fonduri europene de 60,2 miliarde de euro în exercițiul financiar 2028-2034, arată un comunicat al Comisiei Europene. Acesta este însă un draft, o propunere, și, după negocieri, ar putea să existe modificări ale alocărilor către statele UE.  Citește și: Omul de afaceri Gruia Stoica taxează cu 300.000 de euro pe zi Bucureștiul ca să finanțeze Rusia România va putea accesa fonduri europene de 60,2 miliarde de euro Se preconizează că Polonia va primi peste 123 de miliarde euro în cadrul bugetului UE propus pentru perioada 2028-2034, adică circa 6% din alocări, fiind cel mai mare beneficiar dintre toate statele membre. Cu alocări de 60,2 miliarde euro, România este pe locul șase între statele UE.  Franța ar putea primi 90,1 miliarde de euro, Spania - 88,1 miliarde euro, Italia - 86,6 miliarde euro, iar Germania - 68,4 miliarde euro.  Așa-numita alocare generală pentru România va fi de 54,6 miliarde de euro, sumele pentru migraţie, securitate şi afaceri interne sunt de un miliard de euro, iar pentru Fondul social pentru climă (FSC) se vor oferi 4,6 miliarde de euro. Însă acesta este un proiect de buget, iar Germania, Olanda și Suedia au semnalat deja opoziția lor la acest proiect. Miercuri a fost propus un buget al Uniunii Europene de 2.000 de miliarde de euro pentru perioada respectivă, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Contabila unei școli, acuzată de furt (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Contabila unui colegiu din Pașcani a deturnat 510.000 de lei, inclusiv din indemnizații de handicap

Contabila unei școli, acuzată de furt. Curtea de Conturi a descoperit un prejudiciu de 510.000 de lei la Colegiul Național „Mihail Sadoveanu” din Pașcani, după ce contabila instituției a transferat ilegal banii în contul personal. Contabila unei școli, acuzată de furt Sumele au fost deturnate în mod repetat, de-a lungul mai multor ani, prin operațiuni contabile frauduloase. Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 Printre fondurile sustrase se numără și indemnizații de handicap, alături de cheltuieli și contribuții sociale. Conducerea școlii afirmă că a luat măsuri după recunoașterea faptelor de către angajată. Continuarea, în Ziarul de Iași

Sporurile bugetarilor pentru proiecte europene, secretizate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Stupefiant: numărul funcționarilor care iau spor pentru proiecte europene, secretizat

Sporurile bugetarilor pentru proiecte europene, secretizate: Consiliul Județean Iași păstrează discreția totală în privința numărului exact de angajați care beneficiază de sporuri pentru lucrul cu proiecte finanțate din fonduri europene. Sporurile bugetarilor pentru proiecte europene, secretizate În prezent, administrația județeană nu dezvăluie câți salariați primesc majorarea salarială de până la 50% pentru activitatea în proiecte europene (procent redus la 40% după măsurile recente de austeritate). Citește și: FOTO Vama Veche, părăsită: plaje goale, restaurante în care bate vântul, nopți fără vacarm CJ a precizat doar că „numărul beneficiarilor variază în funcție de numărul de proiecte și de perioada de implementare”. În schimb, în 2023, aceste date erau publice: 40 de angajați ai Consiliului primeau între 10% și 50% în plus la salariu pentru implicarea în echipele de implementare a proiectelor cu finanțare europeană. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Autostrada A8 riscă pierderea fondurilor PNRR (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Două loturi din Autostrada A8, în pericol să piardă banii PNRR: lucrările sunt în mare întârziere

Autostrada A8 riscă pierderea fondurilor PNRR. Două loturi ale Autostrăzii A8 riscă să piardă finanțarea prin PNRR din cauza întârzierilor majore în execuție. Autostrada A8 riscă pierderea fondurilor PNRR Pe segmentul Moțca–Tg. Neamț, lucrările au ajuns abia la 10%, iar săptămâna trecută nu s-a lucrat deloc, deși termenul-limită este anul viitor. Citește și: Viitorul ministru al Sănătății, responsabil de ratarea PNRR pe spitale și autorul atacurilor la Nicușor Dan, pe care l-a acuzat că a blocat un spital de oncologie Asociația „Moldova Vrea Autostradă” avertizează public asupra pericolului pierderii fondurilor europene, invocând un „cod roșu de incompetență sau de rea-voință”. Și tronsonul Tg. Mureș–Miercurea Nirajului, aflat în aceeași situație, este finanțat tot prin PNRR, iar întârzierile pun sub semnul întrebării finalizarea sa în termen. Continuarea, în Ziarul de Iași

România, păsuită de UE, după alegeri (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

România poate primi o păsuire de la UE pentru a nu pierde fonduri. Există înțelegere, după alegeri

România, păsuită de UE, după alegeri. Nicușor Dan, președintele ales al României, a declarat sâmbătă că există înțelegere din partea Comisiei Europene în ceea ce privește calendarul reformelor fiscale pe care țara noastră trebuie să le adopte. România, păsuită de UE, după alegeri Potrivit acestuia, oficialii europeni nu se așteaptă ca România să implementeze în doar câteva săptămâni măsuri care au fost amânate în ultimii trei-patru ani. Citește și: Bugetari concediați, agenții desființate, comune comasate: economiștii propun soluții la reducerea cheltuielilor În dialogul cu miniștrii, Nicușor Dan a precizat că s-a discutat despre o schiță a reformelor fiscale și despre un calendar realist, în care partidele politice ce vor forma viitoarea guvernare să-și asume un plan concret de reducere a deficitului bugetar. Termenul de 4 iunie: o etapă, nu un ultimatum Referitor la termenul de 4 iunie, când Comisia Europeană urmează să evalueze situația fiscală a statelor membre cu deficit, președintele ales a subliniat că aceasta este o dată comună tuturor țărilor aflate în procedura de deficit excesiv, nu doar României. „Ceea ce sper este ca până la 4 iunie să transmitem Comisiei o schiță a măsurilor propuse, iar partidele politice să își asume public planul de acțiune. Am avut astfel de discuții deja și vom continua săptămâna viitoare”, a precizat Dan. Bruxellesul cere seriozitate, nu reforme pripite Președintele ales a adăugat că a primit semnale clare din partea Bruxellesului privind nevoia unui angajament serios, nu a unei grabe inutile. „Am avut alegeri pe 18 mai și nu este rezonabil să se aștepte ca România să realizeze în trei săptămâni reformele neîndeplinite în trei-patru ani. Comisia Europeană înțelege acest lucru. Esențial este să demonstrăm seriozitate în perioada imediat următoare”, a conchis Nicușor Dan.

Comisia Europeană, presată să sancționeze Ungaria (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Blocarea completă a fondurilor UE pentru Ungaria, cer zeci de europarlamentari

Comisia Europeană, presată să sancționeze Ungaria. Mai mulți eurodeputați din diferite familii politice au cerut miercuri Comisiei Europene să înghețe complet fondurile europene destinate Ungariei, acuzându-l pe premierul Viktor Orban de încălcări repetate ale valorilor europene. Comisia Europeană, presată să sancționeze Ungaria Printre motivele invocate se numără interzicerea marșurilor LGBT și un proiect de lege vizând sancționarea ONG-urilor finanțate din străinătate, ambele considerate de semnatari drept atacuri directe la statul de drept și libertățile fundamentale. Citește și: EXCLUSIV Generalii MApN Constantin Luca (Corp Control) și Gheorghe Mocanu (Prevenirea Corupției), protectorii generalului Zisu, acuzat de DNA de corupție Într-o scrisoare semnată de circa 20 de eurodeputați, reprezentând majoritatea grupurilor politice din Parlamentul European (cu excepția conservatorilor), se cere Comisiei Europene să suspende urgent orice formă de finanțare pentru Ungaria, prin toate instrumentele legale disponibile. „Ar fi inacceptabil să continuăm să finanţăm un regim corupt care subminează deschis valorile europene”, avertizează semnatarii. În luna aprilie, Parlamentul Ungariei a adoptat un amendament constituțional propus de Viktor Orban care interzice marșurile LGBT, stabilește că protejarea copiilor prevalează asupra altor drepturi și recunoaște doar două genuri biologice – masculin și feminin. Proiect de lege pentru controlul ONG-urilor și presei Guvernul Orban a promovat recent un proiect de lege denumit „Legea transparenței vieții publice”, care oferă prerogative extinse Oficiului pentru Apărarea Suveranității Naționale (SZVH). Acesta poate investiga orice organizație suspectată că influențează negativ opinia publică în domenii precum: statul de drept, identitatea națională, familia și valorile creștine, migrația sau politica de gen. ONG-urile critice vor fi trecute pe listă neagră Organizațiile vizate de această lege vor putea primi fonduri din străinătate numai cu aprobarea Fiscului. Vor fi supuse legislației anti-spălare de bani. Vor trebui să declare fiecare transfer bancar extern și vor risca amenzi de până la 25 de ori valoarea fondurilor primite, precum și posibila scoatere în afara legii. Orban, în conflict deschis cu Bruxelles-ul Premierul ungar Viktor Orban este într-un conflict prelungit cu Comisia Europeană, care îl acuză de: limitarea drepturilor comunității LGBT și control asupra justiției și presei. De asemenea, Orban este criticat pentru respingerea migranților și contestarea supremației Curții de Justiție a UE (CJUE). Fonduri europene suspendate deja parțial În decembrie 2022, Bruxelles-ul a activat mecanismul de condiționalitate, suspendând circa 23 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ale Ungariei. Până la finalul lui 2023, doar aproximativ o treime din aceste fonduri au fost deblocate, în contextul negocierilor privind ajutorul UE pentru Ucraina. PNRR-ul Ungariei, blocat integral Pe lângă fondurile structurale, Planul Național de Redresare și Reziliență al Ungariei (PNRR) rămâne blocat, deși prevede granturi în valoare de 5,8 miliarde de euro. Comisia Europeană refuză aprobarea sa din cauza încălcării statului de drept și a lipsei reformelor angajate.

Donald Trump declară război universității Harvard (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, limbaj grobian față de Universitatea Harvard: "Idioți, creiere de pasăre"

Donald Trump declară război universității Harvard. Donald Trump și-a reluat ofensiva împotriva Universității Harvard, una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din lume. Miercuri, pe platforma sa, Truth Social, Trump a criticat dur universitatea, acuzând-o că promovează „ura și prostia”. Donald Trump declară război universității Harvard „Harvard este o glumă, învață ura și prostia și nu ar mai trebui să primească fonduri federale”, a scris președintele SUA. Citește și: Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Crin Antonescu, blocând accesul publicului la „nota de constatare” Trump a susținut că Harvard ar trebui exclusă din toate topurile internaționale ale universităților, acuzând conducerea instituției că angajează „woke-iști din stânga radicală”, „idioți” și „creiere de pasăre”. Eliminarea programelor de diversitate și incluziune Aceasta nu este prima dată când Trump critică ideologia progresistă din campusurile universitare, dar tonul și măsurile propuse au devenit tot mai agresive în contextul revenirii sale politice. Unul dintre punctele de conflict îl reprezintă refuzul Harvard de a aplica modificările cerute de Trump în ceea ce privește politicile de angajare, criteriile de admitere și renunțarea la programele de diversitate, echitate și incluziune (DEI) Finanțarea Harvard, sub amenințare: 2 miliarde de dolari înghețați Ca măsură de presiune, Trump a blocat 2 miliarde de dolari din fondurile federale destinate universității. Mai mult, președintele SUA a amenințat că Harvard ar putea pierde și scutirile fiscale, de care beneficiază atât la nivel federal, cât și la nivelul statului Massachusetts. Cu un patrimoniu estimat la peste 50 de miliarde de dolari, Harvard este una dintre cele mai bogate instituții private de învățământ din lume. Proteste studențești În ultimele luni, campusul Harvard – asemenea altor universități americane – a fost scena unor proteste studențești împotriva războiului din Fâșia Gaza. Trump acuză conducerea universității că tolerează manifestările antisemite și cere sancționarea dură a instituțiilor care „tolerează ura”. În ciuda presiunii exercitate de Trump, Universitatea Harvard refuză să-și modifice politicile interne, afirmându-și autonomia și continuând să sprijine programele de incluziune și diversitate.

Harvard vs Trump, luptă pentru finanțare (sursa: Pexels/Czapp Arpad)
Internațional

Profesorii de la Harvard dau în judecată administrația Trump pentru a bloca tăierea fondurilor

Harvard vs Trump, luptă pentru finanțare. Profesorii Universității Harvard, prin intermediul Asociației Americane a Profesorilor Universitari (AAUP), au intentat un proces împotriva administrației Trump, potrivit CNN. Motivul? O posibilă suspendare a finanțării federale de aproape 9 miliarde de dolari, condiționată de schimbări majore de politică internă la nivelul universității. Harvard vs Trump, luptă pentru finanțare Procesul a fost însoțit de o solicitare pentru o ordonanță temporară de restricție, prin care să se oprească imediat orice încercare a administrației Trump de a întrerupe finanțarea federală către Harvard. Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști Potrivit documentelor depuse, decizia guvernului pune în pericol independența academică și dreptul la liberă exprimare al profesorilor și studenților. Eliminarea programelor de diversitate și interzicerea măștilor Universitatea a primit recent o scrisoare din partea unui grup de lucru federal care includea cerințe drastice pentru continuarea finanțării. Printre acestea: desființarea programelor de diversitate, echitate și incluziune (DEI), interzicerea purtării măștilor în timpul protestelor de pe campus și colaborare completă cu autoritățile de imigrare. Scrisoarea a venit în contextul intensificării eforturilor federale de combatere a antisemitismului în campusuri universitare, pe fondul tensiunilor legate de conflictul Israel-Hamas. Profesorii acuză o încălcare a libertății academice Reclamanții susțin că acțiunile administrației Trump încalcă Primul Amendament și Titlul VI din Legea Drepturilor Civile, care interzice discriminarea în programele finanțate de stat. Procesul atrage atenția că este pentru prima dată când o universitate de talia Harvard se confruntă cu o amenințare atât de directă la adresa autonomiei sale instituționale. „Oficialii executivi nu pot constrânge o universitate privată să reducă la tăcere libertatea academică prin folosirea pârghiilor financiare ale guvernului federal”, se arată în dosarul depus în instanță. Suspendarea finanțării, considerată „iminentă” Scrisoarea administrației face parte dintr-o anchetă amplă a mai multor agenții federale, care analizează contracte și granturi în valoare de peste 8,7 miliarde de dolari între Harvard și guvernul federal. Precedentele sunt îngrijorătoare: Universitatea Columbia a pierdut deja 400 de milioane de dolari în finanțare federală, după ce nu a respectat cerințele administrației Trump. Ulterior, Columbia a anunțat o serie de modificări de politică, considerate concesii făcute guvernului. Impact major asupra cercetării academice Profesorii afirmă că această revizuire a provocat deja „daune grave și ireparabile”, prin blocarea cercetării în domenii fără legătură cu acuzațiile de antisemitism. Programele academice întregi ar putea fi închise dacă nu se aliniază viziunii ideologice impuse de guvern, potrivit plângerii. Președintele interimar al Harvard, Alan Garber, a avertizat că retragerea fondurilor ar periclita cercetări științifice esențiale și chiar salvatoare de vieți. Apărarea libertății de exprimare universitară Andrew Manuel Crespo, profesor de drept la Harvard și consilier juridic al AAUP, a declarat că guvernul nu are dreptul să pedepsească opiniile critice prin tăierea fondurilor. „Profesorii de la Harvard au dreptul constituțional de a preda, cerceta și vorbi liber, fără teama că vor fi sancționați financiar pentru opiniile lor”, a declarat Crespo.

Fonduri PNRR atrase, clasamentul marilor orașe (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cluj, Constanța și Oradea, cele mai multe fonduri PNRR atrase

Fonduri PNRR atrase, clasamentul marilor orașe: Iașiul se află pe locul 4 în clasamentul marilor orașe din România privind finanțările atrase prin PNRR, cu o sumă sub 700 de milioane de lei. Fonduri PNRR atrase, clasamentul marilor orașe Pe primele trei poziții se situează Cluj-Napoca, Constanța și Oradea, fiecare reușind să atragă peste un miliard de lei. Citește și: RoJust, asociația personalului din Justiție, cere agresiv Comisiei Europene să nu se atingă de pensiile speciale Clasamentul este bazat pe date oficiale furnizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Documentul a fost publicat pe site-ul Senatului, ca răspuns la o interpelare a senatorului Marius Bodea. Continuarea, în Ziarul de Iași

Administrația Trump taie fondurile Universității Columbia (sursa: Facebook/Columbia University)
Internațional

Universitatea Columbia, epicentrul protestelor anti-Israel, pro-Gaza, rămâne fără subvenții federale

Administrația Trump taie fondurile Universității Columbia. Administrația Trump a anunțat vineri „suprimarea imediată” a 400 de milioane de dolari din subvențiile federale acordate Universității Columbia din New York. Administrația Trump taie fondurile Universității Columbia Decizia a fost motivată de lipsa de acțiune a instituției în fața „actelor antisemite” din campus, apărute în timpul manifestațiilor pro-palestiniene. Citește și: Salarii uriașe și sporuri fără număr la o companie cu pierderi imense. Șefa CA-ului - fostă învățătoare, potopită cu sinecuri Potrivit unui comunicat emis de patru agenții federale, această măsură reprezintă doar primul pas, iar alte sancțiuni ar putea urma. Autoritățile americane acuză universitatea de „inacțiune în fața hărțuirii persistente a studenților evrei” și consideră că instituția nu și-a îndeplinit obligațiile de protecție. Universitățile, în centrul dezbaterilor politice Președintele republican și-a concentrat atenția asupra universităților pe tot parcursul campaniei sale, criticând lipsa de reacție la protestele studențești pro-palestiniene. Aceste manifestații au avut loc în numeroase campusuri americane, în contextul războiului dintre Israel și Hamas. Columbia, epicentrul manifestațiilor pro-palestiniene Universitatea Columbia a devenit un punct central al protestelor împotriva bombardamentelor israeliene asupra Fâșiei Gaza și a sprijinului acordat Israelului de administrația Biden. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Secretarul Educației, Linda McMahon, a declarat că, din 7 octombrie 2023, studenții evrei au fost supuși „violenței, intimidării și hărțuirii antisemite”, fără ca măsuri eficiente să fie luate.

România nu se poate înarma fiindcă bugetul este într-o situație dezastruoasă Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

România nu se poate înarma fiindcă bugetul este într-o situație dezastruoasă - Consiliul Fiscal

România nu se poate înarma fiindcă bugetul este într-o situație dezastruoasă și a ratat și absorbția fondurilor UE, arată președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. El spune că o soluție ar fi majorarea sumelor destinate Apărării „printr-o contribuție a cetățenilor, a mediului de afaceri” - dar nu explică exact ce ar trebui făcut.  Citește și: BREAKING Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: în ianuarie, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat România nu se poate înarma fiindcă bugetul este într-o situație dezastruoasă „Starea precară a bugetului public al României, cu venituri fiscale (inclusiv contribuții) foarte joase (26-27% din PIB, față de media de peste 40% în UE), este un handicap enorm. Această situație este rezultatul unei miopii și al unor erori de politică economică. Iar să faci a corecție de mare amplitudine când mediul internațional este mai mult decât nefavorabil, când ești obligat să aloci considerabil mai multe resurse pentru apărare, este o misiune, ai zice, fără ieșire”, a scris Dăianu.  „Modul în care a fost tratată absorbția fondurilor europene, mai ales în ultimii ani, este de neînțeles; vorbe multe și fapte puține. Să fim în situația de a pierde multe miliarde de euro din PNRR este mai mult decat regretabil. Când se sție că PNRR se termină în 2026, absorbția de fonduri europene trebuia să fie obsesia guvernelor; nu a existat un simț al urgenței!”, mai scrie președintele Consiliului Fiscal.  El arată că nici un stat din UE nu se apropie de ținta de cheltuieli militare cerută de președintele SUA, Donald Trump. „Noua Administrație Trump cere europenilor să aloce considerabil mai mult pentru apărare, ca pondere în PIB ținta fiind 5%. Numai Polonia se apropie de această cifră acum, în timp ce celelalte țări din UE care fac parte din NATO au ponderi ce merg de la puțin peste 1% din PIB (Spania, Belgia) până la între 3 și 4% din PIB (Țările Baltice, Grecia) (...)  Media în UE a cheltuielilor pentru apărare este în jur de 2% din PIB. Să ajungi la 5% din PIB, dacă admitem exigența maximalistă a SUA, semnifică mai mult decât o dublare ca medie a acestor cheltuieli pentru țările din UE; este un veritabil șoc pentru bugetele publice, chiar dacă se poate argumenta că pentru apărare, securitate, nu trebuie să eziți”, a mai spus președintele Consiliului Fiscal. România a alocat pentru apărare anul trecut puțin peste 2% din PIB, la un deficit bugetar de 8,64% din PIB.   

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră