vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: fonduri

37 articole
Politică

Călin Georgescu a jonglat cu zeci de milioane de dolari de la USAID, fiind sprijinit de PSD - presă

Călin Georgescu a jonglat cu zeci de milioane de dolari de la USAID, fiind sprijinit de PSD, arată mai multe materiale elaborate de România Liberă la începutul anilor 2000. La 8 februarie 2025, Georgescu afirma, într-un mesaj pe YouTube, că programele USAID au fost „o mită împachetată într-o formă de ajutor social, cu implicații teribile la adresa libertății civile”. „Corupții vor plăti pentru fiecare minciună pe care au emis-o în vederea manipulării”, promitea candidatul zis „suveranist”.  Călin Georgescu a jonglat cu zeci de milioane de dolari de la USAID Georgescu conducea, la începutul anilor 2000, un ONG - Centrul Național de Dezvoltare Durabilă - unde era director executiv. Acesta era instrumentul prin care rula fonduri americane nerambursabile pe care acum le consideră a fi o „mită”. România Liberă spunea că acest centru este un GONGO - adică un ONG guvernamental. „Americanii au fost sesizați că directorul Georgescu încearcă să preia fonduri de 36 de milionae de dolari, iar o parte din aceștia vor ajunge în pușculița liderilor locali PSD. După ce ar fi primit banii, Călin Georgescu avea pretenția să nu fie controlat asupra destinației acestora. Împreună cu Federația Autorităților Locale și având spatele asigurat de Administrația Prezidențială, oengistul Călin Georgescu a luat până acum 215.000 dolari nerambursabili”, arăta România Liberă în septembrie 2003. Într-un alt articol se arăta: „Călin Georgescu a insistat într-un mod agresiv ca programul său să fie finanțat de GRASP (Reformă guvernamentală și parteneriate durabile) cu 800.000 de dolari, fără a defini activități specifice”. Articolul menționa că Georgescu circulă cu o limuzină cu număr diplomatic. 

Călin Georgescu a jonglat cu zeci de milioane de dolari de la USAID Foto: Inquam/Octav Ganea
Fondurile operative ale serviciilor, vămuite ilegal (sursa: Facebook/SRI - Serviciul Român de Informații)
Investigații

Fondurile operative ale serviciilor, "vămuite" ilegal

Fondurile operative ale serviciilor, "vămuite" ilegal de ofițeri și șefi de structuri secrete de informații. Fondurile operative ale serviciilor, "vămuite" ilegal Ultimul caz făcut public este al unei angajate a Serviciului Român de Informații, cu gradul de locotenent colonel, care a furat 915.000 lei din fondurile operative. A trimis banii iubitului ei virtual, de care s-a îndrăgostit pe Instagram. Citește și: FOTO EXCLUSIV Arheolog român care a vizitat tezaurul dacic de la muzeul Drents acum zece zile: Am fost șocată de lipsa de personal de pază, nu am văzut așa ceva la nici un mare muzeu Dar au ajuns în fața procurorilor și angajați ai MApN, ai Internelor și ai Oficiului pentru Protecția Martorilor, pentru același fel de pagube. Dar toți au scăpat de pușcărie: clemenți, judecătorii au decis fie să-i condamne la pedepse minime cu suspendare, fie să trimită dosarele înapoi la procurori. Sereista îndrăgostită de un escroc de pe Instagram Lt. col. Ionela B. a băgat mâna adânc în vistieria fondurilor operative ale SRI, de unde a furat 915.741 lei și 38 de bani. Motivul: femeia s-a îndrăgostit pe Instagram de un așa zis medic neurochirurg american aflat într-o misiune în Damasc, fiind trimis acolo de guvernul american. După mai multe discuții, așa-zisul medic, care s-a dat și drept văduv, i-a spus că fiul său este bolnav de leucemie. Apoi i-a cerut sereistei bani pentru bilete de avion, pentru încetarea contractului de colaborare cu armata americană și pentru operația copilului bolnav, conform dezvăluirilor făcute de Libertatea. Cum nu avea bani pentru a satisface toate mofturile iubitului virtual, lt. col. Ionela B a apelat la fondurile pentru operațiuni secrete ale SRI. Banii furați din casierie i-a depus în contul ei personal, iar de acolo i-a virat în conturile mai multor cetățeni străini la cererea iubitului ei. Femeia a beneficiat de mila judecătorilor de la Tribunalul Militar, care au decis să o condamne la trei ani cu suspendare. Generalul Gherghe a dosit 180.000 de euro Nu este singurul caz în care fonduri operative sunt "subțiate" ilegal. Generalul Iulian Cristian Gherghe, adjunctul Direcției Generale de Informații a Armatei la data faptelor, a fost reținut pe 26 martie 2021 pentru că a furat 180.000 de euro dintr-un cont secret al serviciului de informații al Armatei. Conform anchetatorilor, generalul Iulian Gherghe a falsificat mai multe documente cu ajutorul cărora a scos banii din "contul de război", i-a ținut un an de zile în seiful din biroul său, apoi și-a cumpărat un teren și o vilă în Corbeanca. Oficial, a fost pus sub acuzare pentru delapidare, fals în înscrisuri oficiale, fals intelectual și uz de fals, fapte pe care le-a recunoscut după patru luni de arest preventiv. Judecătorii de la Curtea Militară de Apel București l-au condamnat la un an și cinci luni de închisoare cu suspendare. Acum, Gherghe este judecat într-un alt dosar, pentru acuzația de fals în declarații sub formă continuată pentru că nu a menționat în declarațiile de avere titluri de stat în valoare de 200.000 lei pe care le-a achiziționat în perioada 2018 și 2019. Generalul Iulian Cristian Gherghe s-a pensionat în februarie 2021, cu o lună înainte de a fi arestat. Cadouri pentru șefi din banii "Doi și-un sfert" De delapidarea fondurilor operative s-a uzat și la Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI), serviciul secret de informații al Ministerului de Interne, cunoscut ca "Doi și-un sfert". Direcția Națională Anticorupție a anunțat în vara anului 2016 că a început urmărirea penală împotriva generalului Gelu Oltean, șeful "Doi și-un sfert", pentru delapidare, fals intelectual, uz de fals și abuz în serviciu. Concret, spun procurorii DNA, generalul Gelu Oltean a luat 15.000 lei din fondurile operative ale serviciului secret în anul 2014 pentru a cumpăra cadouri șefilor din Ministerul de Interne. În acest caz, generalul Oltean a trecut banii delapidați la "cheltuieli operative". Dosarul a fost clasat în noiembrie 2018 de procurorii DNA. Un an mai târziu, Oltean a fost arestat de procurorii DIICOT celebrul dosar "Ayahuasca". Protecția Martorilor prin furtul fondurilor Tot în curtea Ministerului de Interne se află și Oficiul Național pentru Protecția Martorilor (ONPM), o instituție care a fost devalizată sistematic. Generalul Adrian Augustin Bărăscu, șeful ONPM, a fost arestat preventiv în februarie 2016 pentru constituire a unui grup infracțional organizat, obținere ilegală de fonduri, deturnare de fonduri, abuz în serviciu și influențarea declarațiilor. Alături de el au fost acuzați mai mulți comisari de poliție. Direcția Națională Anticorupție anunța într-un comunicat de presă că, în perioada 2014 – noiembrie 2015, "din banii destinați folosului exclusiv al martorilor din Programul de protecție, membrii grupului au achiziționat, de la furnizori preferați, unor bunuri și servicii destinate înzestrării O.N.P.M., precum și destinate funcționarilor instituției, ori au achiziționat bunuri și servicii inutile ori neperformante". Prejudiciul adus statului a fost de peste 553.000 lei.

Delapidare de fonduri la Teatrul Bulandra (sursa: bulandra.ro)
Eveniment

Delapidare de fonduri la Teatrul Bulandra

Delapidare de fonduri la Teatrul Bulandra. Femeile acuzate de delapidare la Teatrul Bulandra, au fost reținute pentru 24 de Ore Delapidare de fonduri la Teatrul Bulandra Cele trei femei suspectate de delapidarea unei sume de aproximativ 4.000.000 de lei de la Teatrul Municipal "Lucia Sturdza-Bulandra" au fost reținute pentru 24 de ore. Citește și: VIDEO Și cu banii Nordis, Selly și-a luat Mercedes Maybach clasa S de peste 250.000 de euro. Firma influencerului are datorii de milioane, dar plătește leasing pentru Mercedes și Porsche Acestea urmează să fie prezentate joi în fața magistraților cu propuneri legale. Potrivit surselor judiciare, trei femei sunt cercetate pentru delapidare, fiind acuzate că și-au însușit bani din casieria teatrului. Suma totală estimată este de aproximativ 4.000.000 de lei. Percheziții în București Polițiștii Direcției Generale de Poliție a Municipiului București (DGPMB) - Serviciul de Investigare a Criminalității Economice Sector 5 au efectuat, miercuri, trei percheziții domiciliare în București. Aceste acțiuni au avut loc în cadrul unui dosar privind o infracțiune de delapidare cu consecințe deosebit de grave, conform unui comunicat oficial emis de DGPMB. Conform anchetatorilor, între februarie 2018 și august 2019, cele trei femei, cu vârste de 50, 53 și 67 de ani, dintre care două erau angajate ale unei instituții publice, ar fi sustras suma din casieria instituției. Acestea ar fi realizat 160 de plăți în numerar către 33 de colaboratori, prin intermediul a zece registre de casă, indicându-i ca beneficiari ai veniturilor din drepturi de autor. Totuși, aceștia nu aveau contracte cu instituția și nu au primit sumele menționate, sau au primit doar o parte considerabil mai mică. Continuarea cercetărilor Miercuri, au fost puse în aplicare trei mandate de percheziție domiciliară în municipiul București, acțiunea fiind sprijinită de Direcția Operațiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. Cercetările sunt desfășurate de polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Sector 5, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul București, pentru infracțiunea de delapidare cu consecințe deosebit de grave, conform sursei citate.

Fonduri de la Guvern, pentru sinistrați (sursa: Facebook/Ministrul Mediului - România)
Eveniment

Fonduri de la Guvern, pentru sinistrați

Fonduri de la Guvern, pentru sinistrați. Guvernul va aloca fonduri din Fondul de Intervenţii pentru Situaţii de Urgenţă, pentru a ajuta la refacerea caselor şi a vieţilor afectate de inundaţiile care au lovit Galaţiul, a anunţat ministrul Finanţelor, Marcel Boloş. Fonduri de la Guvern, pentru sinistrați "Ne-am angajat să folosim toate resursele disponibile şi, de aceea, vom aloca fonduri din Fondul de Intervenţii pentru Situaţii de Urgenţă, pentru a ajuta la refacerea caselor şi a vieţilor", a scris duminică ministrul Finanţelor, pe pagina sa de Facebook. Citește și: VIDEO Cămașa albă a premierului Ciolacu, impecabilă, fără un strop de noroi, după vizita în satele inundate. Cizmele noi, de cauciuc, neatinse "Fiecare persoană va avea parte de sprijinul nostru, astfel încât toţi să-şi poată regăsi pacea şi stabilitatea de dinainte de acest dezastru", a adăugat acesta. Potrivit ministrului, cei afectaţi de inundaţii nu vor fi lăsaţi să înfrunte această pierdere singuri. "Nu va fi uşor, dar vom fi alături de voi la fiecare pas. Nimeni nu va fi lăsat în urmă", a mai arătat Marcel Boloş. Șase persoane şi-au pierdut viaţa în urma inundaţiilor care s-au produs în ultimele zile în judeţul Galaţi.

Rareș Bogdan: cine adună fonduri pentru Geoană? (sursa: Facebook/Mircea Geoana)
Eveniment

Rareș Bogdan: cine adună fonduri pentru Geoană?

Rareș Bogdan: cine adună fonduri pentru Geoană? Prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan a afirmat, miercuri, în legătură cu lansarea candidaturii lui Mircea Geoană la Preşedinţie, că acesta trebuie întrebat cine i-a adunat fondurile pentru campanie, având în vedere că "este plină ţara de corturile" electorale ale acestuia, iar până marţi era angajat la NATO. Rareș Bogdan: cine adună fonduri pentru Geoană? "Nu ştiu, domnul Geoană am văzut că este plină ţara de corturi, cine i-a adunat fondurile electorale. Până ieri era angajat la NATO. Despre asta trebuie să-l întrebaţi", a declarat presei Rareş Bogdan, la Parlament. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum El a amintit că Mircea Geoană a fost preşedinte al PSD timp de 5 ani. "Nu avem niciun fel de problemă cu ce face Marcel Ciolacu, ce face Mircea Geoană sau alţi candidaţi, noi avem candidatul nostru, pe Nicolae Ciucă, care sunt absolut convins că va câştiga alegerile", a mai spus Rareş Bogdan. Întrebat în legătură cu situaţia din PSD după alegeri, Rareş Bogdan a răspuns că ''în PSD cuţitele se ascut noaptea". Despre PSD și USR "Am văzut noaptea cuţitelor lungi de la Hotel Confort şi din alte zone, când au căzut preşedinţi importanţi, fie că vorbim despre Mircea Geoană, care a fost preşedinte al PSD timp de 5 ani de zile, poate au uitat unii, să le reamintim, sau de Adrian Năstase. Nu ştiu ce se va întâmpla că nu studiez activitatea lor. Să ştiţi că nu sunt interesat deloc de ceea ce se întâmplă în PSD", a precizat el. Referitor la faptul că Elena Lasconi, candidatul USR la Preşedinţie, a spus că l-ar pune ca premier pe liberalul Ilie Bolojan, Rareş Bogdan a replicat: "Nu are oameni, dacă are 20 de primari cu tot, noi avem 1.200". "Eu mă bucur că partide din România, candidaţii lor la prezidenţiale, caută să-şi atragă de partea lor lideri importanţi ai PNL: primari, preşedinţi de CJ, reprezentanţi la Bruxelles, mă bucur că acest lucru îl fac restul partidelor pentru că suntem o bază de cadre foarte bună", a adăugat acesta. "Apropo, v-aţi uitat la note? Eu am avut în şcoală note foarte mari. Şi am văzut că unii candidează la Preşedinţie şi stau mai prost. La doamne mă refer. Contează unde îţi termini şcoala, cum îţi faci şcoala, contează că ai terminat la nu ştiu ce Universitate Ecologică din Deva, contează toate astea", este de părere europarlamentarul liberal. Fostul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a anunţat miercuri că intră în cursa pentru funcţia de preşedinte al României, în calitate de candidat independent. Preşedinta USR, Elena Lasconi, a precizat că a terminat Facultatea Ecologică din Deva şi că nu a ascuns acest lucru, iar examenul de licenţă l-a susţinut la ASE Bucureşti, unde a obţinut nota 9,20.

Birocrația românească distruge proiecte finanțate european (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Birocrația românească distruge proiecte finanțate european

Birocrația românească distruge proiecte finanțate european. O firmă care intenționa să înființeze o livadă de caiși a ratat proiectul și a pierdut finanțarea europeană abia câștigată. Birocrația românească distruge proiecte finanțate european Își cere acum banii în instanță, inclusiv profitul estimat al plantației neînființate, motivând că a fost ținută în loc și purtată de la Ana la Caiafa de primărie. Citește și: Penibila ministră a Muncii a șters un doctorat, un masterat și o facultate din CV, dar e plină de diplome de la Poliție și SRI Miza procesului depășește un milion de euro. Proiectul SC Caise Naturale SRL viza înființarea unei plantații de caiși în regim de cultură bio în Bălțați, în locul unei livezi mai vechi. Întinsă pe 5,12 ha, livada urma să fie completată cu un depozit frigorific și o instalație de procesare a fructelor și de producție a sucurilor de fructe. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Au trecut alegerile, s-au terminat banii (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Au trecut alegerile, s-au terminat banii

Au trecut alegerile, s-au terminat banii: banii promiși pentru fermieri, prin PNDR, au fost promiși, dar nu mai vin. Au trecut alegerile, s-au terminat banii Chiar dacă agricultorii din Iași au prins curaj și au depus mai multe dosare de finanțare pentru instalarea tinerilor fermieri, declarate ulterior eligibile, prea puține primesc și undă verde pentru finanțare. Citește și: De ce refuză premierul Ciolacu să-și prezinte diploma de bacalaureat, deși susține că o are. Cum a absolvit studii post-universitare fără să aibă diplomă de licență Luăm ca exemplu, etapa cu numărul 3 a Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR) pentru submăsura 6.1. "Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri", corespunzătoare intervalului 01.01.2024-31.01.2024. Potrivit Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) Iași, în această etapă au fost depuse și evaluate un număr de 39 de dosare de finanțare, însumând 2.730.000 de euro. Toate declarate eligibile, însă doar șapte au fost selectate acum pentru finanțare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

SRU Iași, doar 11% bani europeni (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

SRU Iași, doar 11% bani europeni

SRU Iași, doar 11% bani europeni. Lucrările la Spitalul Regional de Urgență (SRU) Iași încep vineri, la aproape 20 de ani de la momentul inițierii proiectului. SRU Iași, doar 11% bani europeni Inițial, investiția trebuia suportată în mare parte din fonduri europene, dar întârzierile majore în implementare au dus la situația în care finanțarea este asigurată în special cu bani guvernamentali și din credite. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Plajele lărgite de pe litoralul românesc favorizează înecurile și infecțiile grave, arată prof. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe (Universitatea București) Fondurile UE reprezintă doar 11% din valoarea proiectului. Conform datelor oficiale, investiția se ridică la 3,3 miliarde lei. Respectiv: 1,64 miliarde lei de la bugetul de stat, 1,25 miliarde lei dintr-un împrumut făcut de guvern și doar 360 milioane lei din bani UE nerambursabili. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Banii pentru studii despre Bîstroe, necheltuiți (sursa: defapt.ro)
Mediu

Banii pentru studii despre Bîstroe, necheltuiți

Banii pentru studii despre Bîstroe, necheltuiți. Mălin Mușatescu, fost guvernator al Rezervației Deltei Dunării (2017 - 2019) acuză un talmeș-balmeș greu de înțeles în Ministerul Mediului, din cauza căruia s-ar fi pierdut finanțări importante pentru realizarea de studii de impact. Banii pentru studii despre Bîstroe, necheltuiți Mușatescu spune că studiile ar fi acoperit impactul mai multor activități umane în arii protejate din România, dar că cei mai mulți bani erau destinați studiilor de impact referitoare la canalul Bîstroe. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Banii au fost dați de premierul Ponta prin HG (Hotărâre de Guvern - n.r.) Ministerului Mediului, dar la scurtă vreme după aceea, ministerului i-a fost schimbat numele și banii nu au mai putut fi folosiți pe acea HG. Iar Mediul nu a făcut nimic pentru a atrage atenția", a spus fostul guvernator în Deltei, în exclusivitate pentru Defapt.ro. Citește și: VIDEO „Extratereștri” deasupra Kievului: o explozie de origine necunoscută, dar cu siguranță nu militară, a provocat un fenomen puternic luminos deasupra capitalei ucrainene

Bucureștiul decide ce bani iau județele (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Bucureștiul decide ce bani iau județele

Bucureștiul decide ce bani iau județele. Programele naționale aferente Politicii de Coeziune 2021-2027 au fost prezentate la Iași de miniștrii Investițiilor și Proiectelor Europene și al Muncii. Bucureștiul decide ce bani iau județele Alături de comisarii europeni pentru coeziune și reforme, respectiv pentru locuri de muncă și drepturi sociale. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Aceștia din urmă, Elisa Ferreira și Nicolas Schmit, vizitează, zilele acestea județele Iași și Vaslui pentru a vedea rezultatele unor proiecte finanțate din fonduri europene în Regiunea Nord-Est. Citește și: România, cel mai tăcut susținător al Ucrainei: în timp ce Polonia tocmai a anunțat că a trimis deja avioane MiG-29 Ucrainei, Aurescu susține în continuarea muțenia Bucureștiului Evenimentul de lansare a celor opt programe naționale menite să aducă investiții pentru ocuparea forței de muncă, infrastructură, educație, locuințe, sănătate și servicii sociale s-a desfășurat la Palatul Culturii, în fața unei audiențe numeroase. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Arafat trebuie să cheltuie sume uriașe (sursa: Facebook/IGSU)
Economie

Arafat trebuie să cheltuie sume uriașe

Arafat trebuie să cheltuie sume uriașe. Zece milioane de euro va plăti Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, din subordinea secretarului de stat Raed Arafat, pentru achiziția a trei șalupe multirol. Licitația cu un singur ofertant a fost câștigată de o companie din Turcia. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Banii pentru această achiziție provin din proiectul european "Viziune 2020", finanțat cu aproape 682 milioane de euro din Fondul de Coeziune prin Programul Operațional Infrastructură Mare. În cadrul aceluiași proiect au mai fost cumpărate două nave multirol pentru stingerea incendiilor și salvarea de vieți omenești de la compania olandeză Damen. Contractul în valoare de 45 de milioane euro a fost semnat cu o zi înainte de vizita în România a premierului olandez Mark Rutte. Arafat trebuie să cheltuie sume uriașe Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), condus de generalul Dan Paul Iamandi, subordonatul secretarului de stat Raed Arafat, a anunțat că a finalizat achiziția pentru trei șalupe multirol printr-o licitație deschisă accelerată. Contractul în valoare de 48,79 milioane lei, echivalentul a zece milioane de euro, a fost atribuit în urma licitației cu un singur ofertant companiei turcești Ada Denizcilik ve Tersane Isletmeciligi AS. Șalupele multirol vor fi folosite pentru stingerea incendiilor pe mare și salvarea de vieți omenești. Autoritatea contractantă a justificat alegerea acestui tip de procedură prin faptul că "finanțarea produselor încetează la data de 31.12.2023 (termen ce include și efectuarea recepțiilor și a plăților), termenul maxim de implementare a proiectului Vizune 2020 prin intermediul căruia sunt finanțate cele 3 (trei) șalupe multirol". Ceea ce înseamnă că recepția și plata celor trei șalupe trebuie să se facă până la sfârșitul anului pentru a nu se pierde finanțarea europeană. 45 milioane de euro pentru Damen În flota maritimă a IGSU urmează să intre alte două nave multirol contractate în octombrie 2022. Contractul a fost atribuit companiei olandeze Damen și a fost semnat cu o zi înainte de vizita la București a premierului olandez Mark Rutte. În acea perioadă, Olanda se opunea aderării României la spațiul Schengen. Citește și: Lavrov, amenințare nu foarte subtilă la adresa Moldovei: pomenește trupele ruse transnistrene care „păzesc uriaşul depozit de muniţii din Kobasna”. Noi acuzații la adresa Maiei Sandu Raed Arafat, secretar de stat în MAI și șeful DSU, a menționat atunci că valoarea navelor de căutare salvare, ajutor medical și stingere este de 20.866.651 de euro și, respectiv, 24.831.315 euro. "Amândouă sunt nave de cautare salvare și recuperare oameni. Una dintre ele este clasificată ca navă intervenție de pompieri", a spus Raed Arafat. Cele două nave vor fi construite la șantierul naval Damen Galați în termen de 14 luni de la semnarea contractului. Adică vor intra în dotarea IGSU la finalul anului 2023, la fel ca cele trei șalupe multirol.

Vin banii din PNRR pentru împădurire (sursa: Facebook/Ministerul Mediului)
Mediu

Vin banii din PNRR pentru împădurire

Vin banii din PNRR pentru împădurire. Administraţiile locale, dar şi persoanele fizice sau juridice vor putea primi aproape 650 de euro pe an pe hectarul de teren împădurit, în cadrul unui proiect finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe axa de păduri şi biodiversitate, a anunţat, joi, în cadrul unei întâlniri cu primarii din judeţul Vrancea, secretarul de stat din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), Bogdan-Radu Balanişcu. Vin banii din PNRR pentru împădurire "Este pentru prima dată în România când avem oportunitatea de a împăduri suprafeţe de teren, să primim bani atât pentru faza de împădurire dar şi pentru următorii ani, până la 20 de ani. Prin acest program nu urmărim să împădurim un judeţ mai mult decât altul, ci pur şi simplu să creştem această suprafaţă de pădure. (...) Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Prin PNRR, avem o sumă totală de 803 milioane de euro pe această axă de păduri şi biodiversitate. Nu ştiu în istoria post-decembristă să fi mai avut alocată o sumă atât de mare pentru componenta de împădurire, reîmpădurire şi pepiniere. Ne interesează ca la finalul PNRR să reuşim să avem împădurită o suprafaţă de 56.700 de hectare la nivel naţional. Această suprafaţă este suplimentar faţă de ceea ce colegii de la Direcţiile Silvice au în planurile anuale de împădurire. Vrem, de asemenea, ca în aceste aproape 57.000 de hectare, 315 hectare să fie pe pădure urbană. Beneficiarii vor fi de la UAT-uri până la alte tipuri de instituţii şi persoane juridice. (...) Este pentru prima dată în România când se primeşte o sumă semnificativă pentru hectarul de pădure pe care cineva îl va planta, 456 de euro pe hectar, pe an, timp de 20 de ani. Suplimentar, în cazul terenurilor agricole, suma va fi suplimentată cu 190 de euro în primii 12 ani. Deci discutăm de aproape 650 de euro pe an pe hectar împădurit. Poate fi considerată, pentru unii, o rentă viageră", a declarat Bogdan-Radu Balanişcu. Care sunt excepțiile Potrivit oficialului MMAP, acestor subvenţii li se adaugă alte sume pe care proprietarii le vor primi pentru diverse activităţi. De exemplu, pentru un hectar de plantaţie în zona de câmpie, proprietarul ar putea primi în primul an, pentru lucrări de pregătire a terenului şi înfiinţare a plantaţiei, peste 7.590 de euro, sumele urmând a se diminua în anii următori, în funcţie de tipul de lucrări efectuate. Pentru a se putea înscrie în acest program, proprietarul trebuie să facă dovada că deţine cel puţin jumătate de hectar de teren, proprietare personală, în arendă sau concesiune. Există şi excepţii, terenuri agricole care nu pot accesa aceste fonduri, printre care pajiştile montane cu valoare ridicate sau terenurile care au fost defrişate la ras. Vrancea poate beneficia masiv Prefectul judeţului Vrancea, Nicuşor Halici, a subliniat că acest program este deosebit de important pentru judeţul Vrancea, care se confruntă în ultimii ani cu o secetă pedologică accentuată. "Unul dintre obiectivele importante în acest an este acela de a asigura condiţiilor optime de trai, şi câteodată chiar de supravieţuire, dacă ne raportăm la anul 2022 în Vrancea, cel mai secetos din statisticile din România. Trebuie să luăm măsuri pentru a contracara şi a diminua efectele acestor fenomene extreme şi trebuie să ne prioritizăm aceste obiective. (...) Citește și: Financial Times scrie despre scandalul Bâstroe, sugerând că este mâna Rusiei, cu scopul de a diminua susținerea României pentru Ucraina Dincolo de o reîmpădurire cât mai mare la nivelul judeţului, trebuie să încercăm să găsim şi resursele materiale cele mai accesibile pentru a putea reface o suprafaţă cât mai mare a pădurilor din judeţ. Vrancea are, prin acest proiect, o mare oportunitate din punct de vedere a reîmpăduririi, reparării şi recuperării terenurilor degradate, dar şi a găsirii unor suprafeţe de teren, mai ales din zona de câmpie, de împăduriri suplimentare, pentru a aduce în echilibru acea debalansare climatologică", a spus prefectul Nicuşor Halici. La întâlnirea cu reprezentantul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor a participat prefectul judeţului, Nicuşor Halici, alături de zeci de primari din tot judeţul.

Bani europeni, cheltuiți în "regie proprie" (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Bani europeni, cheltuiți în "regie proprie"

Bani europeni, cheltuiți în "regie proprie". Primăria Iaşi vrea să finalizeze un proiect european într-un mod neobişnuit: în regie proprie. Bani europeni, cheltuiți în "regie proprie" O astfel de soluţie este analizată de funcţionarii instituţiei în cazul amenajării a cinci parcuri pe terenuri degradate. Unele modificări legislative de la finalul anului trecut permit un astfel de scenariu, dar în anumite condiţii. Citește și: EXCLUSIV Cel puțin 21 de spitale românești se pot prăbuși la un cutremur mare. Alte 68 ar suferi pagube majore. IGSU ține la secret lista celor mai șubrede spitale Constructorul nu a făcut faţă lucrărilor, în ciuda faptului că proiectul este unul de mică amploare: amenajarea a 11.000 mp de spaţii verzi şi a circa 16.000 mp de carosabil. Continuarea, în Ziarul de Iași.

"Drumul lui Kim Ir Sen" este blestemat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

"Drumul lui Kim Ir Sen" este blestemat

"Drumul lui Kim Ir Sen" este blestemat. Un drum de 6,4 km de lângă Iaşi, pentru care se obţinuseră fonduri europene şi chiar a fost atribuit şi contractul pentru lucrări de modernizare, va intra în reconfigurare. "Drumul lui Kim Ir Sen" este blestemat Proiectul finanţat prin Programul Operaţional Comun cu Republica Moldova trebuia să fie realizat în parteneriat cu raionul Sîngerei. Autorităţile de acolo au comunicat zilele acestea Consiliului Judeţean că sunt în imposibilitatea de a rezolva o problemă legată de drumul ce trebuia modernizat între două sate, astfel că întregul proiect a îngheţat de tot. Citește și: Rusia ar vrea să marcheze un an de la începerea invaziei în Ucraina printr-un atac masiv prin est, susține ministrul Apărării de la Kiev. Moscova își pregătește deja terenul cu fumigene I se spune "drumul lui Kim Ir Sen" din anii ’80, când a fost asfaltat ultima oară, cu ocazia trecerii prin vecinătate a trenului în care călătorea dictatorul nord-coreean chemat în vizită de Nicolae Ceauşescu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România, beneficiar a 53 miliarde euro de la UE  Foto: Facebook Diana Șoșoacă
Politică

România, beneficiar a 53 miliarde euro de la UE

România este beneficiar net a peste 53 de miliarde de euro, fonduri primite de la UE din 2007 până la 30 noiembrie 2022, arată datele ministerului de Finanțe. Potrivit acestor date, sumele primite de România de la bugetul UE au fost în valoare de 79,98 miliarde de euro, în timp ce această țară a contribuit la bugetul Uniunii cu 26,45 miliarde de euro. În consecință, balanța de plăți este net favorabilă României, cu un plus de peste 53 miliarde euro. PIB-ul României a fost, în 2021, de circa 260 de miliarde de euro. România, beneficiar a 53 miliarde euro de la UE Cele 79,98 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile, inclusiv sumele nerambursabile din PNRR, dar nu includ împrumuturile pe cre România le primește prin programul de redresare și reziliență. Însă datele Finanțelor arată că România putea atrage mai mulți bani de la UE. Între 2007 și 2013, avea planificate peste 40 de miliarde de euro, dar, la finalul lui 2020, absorbise doar 36,6 miliarde de euro. Pentru 2022, se estimase că sumele primite de la bugetul UE vor fi 19,4 miliarde euro. Însă, la finalul lunii noiembrie, România atrăsese doar 9,2 miliarde de euro. „Din ce in ce mai multi români vor sa iesim din Uniunea Europeana. De cand suntem in Uniunea Europeana, ne-am distrus. Nu pot să spun in aceste conditii, decât RO-Exit, dacă voi dati toata industria Uniunii Europene!”, spunea, în septembrie, senatoarea Diana Șoșoacă. Citește și: CCR-2022, unde toți judecătorii au dreptul la pensie specială și o pot cumula cu salariul, trece peste decizia CCR din 2010 și decide că pensiile „de serviciu” nu pot fi diminuate sub nici o formă „O parte din români sunt pentru această temă, pentru Roexit. O parte sunt simpatizanți AUR, o parte sunt simpatizanți PSD. O parte, dar nu se declară, sunt simpatizanți USR. Ei n-au ieșit încă din șifonier. Toți sunt dezamăgiți de anumite atitudini ale birocrației de la Bruxelles”, a afirmat liderul AUR, George Simion.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră