marți 31 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: euro

40 articole
Eveniment

Peste un milion de euro falși, tipăriți în România: rețea româno-italiană destructurată de DIICOT

Procurorii Serviciului Teritorial Iași al DIICOT, împreună cu polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Iași, au descoperit o veritabilă „fabrică de bani”, în urma a șase percheziții desfășurate marți în județele Suceava și Ilfov. Ancheta vizează o rețea de criminalitate organizată specializată în falsificarea de monedă și distribuirea de bancnote contrafăcute în România și în alte state europene. Grup infracțional organizat, format din români și un cetățean italian Potrivit unui comunicat transmis de DIICOT, investigațiile au scos la iveală faptul că, în luna octombrie 2025, patru persoane, trei cetățeni români și un cetățean italian, au constituit, în județul Suceava, un grup infracțional organizat. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa Aceștia sunt cercetați pentru constituirea unui grup infracțional organizat, falsificare de monedă, punerea în circulație de valori străine falsificate și deținerea de instrumente în vederea falsificării. Echipamente performante, aduse din străinătate Anchetatorii au stabilit că, în perioada octombrie–noiembrie 2025, suspecții au procurat din străinătate cantități semnificative de hârtie specială, necesară pentru producerea bancnotelor false. Ulterior, liderul grupării, cetățean român, a achiziționat echipamente performante și a pus bazele unei imprimerii clandestine într-o zonă rurală din județul Suceava. Italian expert în falsificare și conexiuni externe Potrivit DIICOT, cetățeanul italian implicat în rețea este cunoscut la nivel internațional pentru activități similare. Acesta avea un rol-cheie în grupare. Instruia membrii în tehnici de falsificare, facilita achiziția de materiale și echipamente și intermedia distribuirea bancnotelor false în România și în alte țări. Extindere în Bulgaria: țintirea zonei euro Procurorii au mai arătat că membrii grupării au încercat să-și extindă activitatea în Bulgaria, țară care a adoptat recent moneda euro. În acest scop, aceștia au efectuat mai multe deplasări peste graniță, pentru a stabili conexiuni infracționale și a facilita distribuția banilor falși. Captură impresionantă în Sofia: 1,2 milioane de euro falși și cocaină În urma cooperării polițienești dintre autoritățile române și cele bulgare, cinci persoane, un cetățean italian, doi români și doi bulgari, au fost depistate în capitala Bulgariei, Sofia. Aceștia transportau bancnote false de 100 de euro, în valoare totală de aproximativ 1.200.000 de euro. De asemenea, asupra lor a fost descoperit și un kilogram de cocaină, drog de mare risc. „Fabrica de bani”, descoperită într-un imobil în construcție La una dintre locațiile percheziționate, anchetatorii au găsit o adevărată linie de producție pentru bani falși, amenajată într-un imobil aflat în construcție. Au fost ridicate imprimante și echipamente electronice, hârtie specială pentru bancnote și bancnote contrafăcute de 50 și 100 de euro. Persoanele implicate în dosar urmează să fie conduse la sediul DIICOT – Serviciul Teritorial Iași, unde vor fi audiate în cadrul anchetei.

Rețea de bani falși destructurată de DIICOT (sursa: diicot.ro)
Reportul la Joker, 12 milioane de euro (sursa: Facebook/Loteria Romana)
Eveniment

Reportul la Joker a ajuns la 12 milioane de euro, de șase ori mai mare decât la 6/49

Loteria Română anunță reporturi impresionante la principalele jocuri loto, cu premiul cel mare la Joker depășind 60,21 milioane de lei, echivalentul a peste 11,81 milioane de euro. Și la Loto 6/49 se înregistrează un report important, de peste 9,78 milioane de lei (aproximativ 1,92 milioane de euro). Peste 30.000 de câștiguri la extragerile de duminică La tragerile loto de duminică, Loteria Română a acordat 30.107 câștiguri, în valoare totală de peste 2,85 milioane de lei. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc La Joker, la categoria a II-a, reportul a ajuns la peste 707.400 de lei (peste 138.800 de euro), ceea ce crește atractivitatea jocului pentru următoarele extrageri. Reporturi consistente și la Noroc și Noroc Plus La jocul Noroc este în joc un report cumulat de peste 5,26 milioane de lei (peste 989.300 de euro). În același timp, la Noroc Plus, reportul la categoria I depășește 141.000 de lei (peste 27.600 de euro). Premii în creștere și la Loto 5/40 și Super Noroc La Loto 5/40, reportul la categoria I este de peste 346.300 de lei (peste 67.900 de euro), iar la Super Noroc, premiul cel mare ajunge la peste 111.400 de lei (peste 21.800 de euro). Câștiguri importante la Loto 6/49 și Noroc La tragerea Loto 6/49 de duminică, la categoria a II-a, au fost înregistrate șase câștiguri, fiecare în valoare de 55.810,61 lei. Trei dintre biletele câștigătoare au fost jucate în agenții loto din Timișoara și București (sectorul 2), iar celelalte trei au fost achiziționate online, pe platformele bilete.loto.ro și AmParcat.ro. La jocul Noroc, la categoria a III-a, s-a câștigat suma de 50.571,12 lei, biletul norocos fiind jucat într-o agenție din Tulcea. Loteria Română anunță că joi vor avea loc noi trageri pentru jocurile Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, oferind noi șanse participanților de a câștiga premiile puse în joc.

Banii SAFE pot fi pierduți, avertizează Miruță (sursa: Facebook/Radu Miruță)
Eveniment

Împrumutul SAFE de 16,6 miliarde de euro, în pericol: contractele trebuie semnate până la 31 mai

Ministrul Ministerul Apărării Naționale, Radu Miruță, a avertizat marți că România poate pierde finanțarea prin Programul SAFE dacă programele de achiziție individuale nu sunt semnate până la 31 mai. Oficialul a subliniat că nu va accepta acest scenariu. Declarațiile au fost făcute la Parlament, după audierile din cadrul Comisiei de apărare a Camerei Deputaților. Programul SAFE: „Zero combinații” Ministrul Apărării a transmis un mesaj ferm în ceea ce privește gestionarea fondurilor SAFE, respingând orice suspiciune de aranjamente sau influențe nelegitime. Citește și: EXCLUSIV Trumpistul Bodu, bine plătit la Energie, tranzacție imobiliară fantastică: 164 EUR/mp pentru o fâneață în Prahova. Legăturile cumpărătorilor cu Piedone „Legat de Programul SAFE, răspunsul meu este același – zero combinații”, a afirmat Miruță, susținând că există persoane interesate nu de înzestrarea Armatei Române, ci de accesarea fondurilor alocate acestui program. Întrebat dacă există presiuni sau influențe politice, ministrul a confirmat că au existat solicitări de audiență, însă acestea nu au produs efecte. 21 de contracte pentru înzestrarea Armatei Române Radu Miruță a precizat că România urmărește semnarea a 21 de contracte prin Programul SAFE, considerat în prezent cel mai avantajos mecanism de finanțare pentru modernizarea Armatei Române. El a explicat că planul de înzestrare a fost elaborat de Armată, aprobat în Consiliul Suprem de Apărare a Țării și votat în Parlament, astfel că investițiile nu reprezintă o opțiune facultativă. „Nu era o opțiune dacă sau da sau nu. Opțiunea era dacă din bugetul național, împrumutându-ne scump, sau prin mecanismul SAFE, la un cost de două ori mai ieftin”, a declarat ministrul. Finanțare mai ieftină prin SAFE Ministrul Apărării a argumentat că utilizarea Programului SAFE este o soluție financiară avantajoasă pentru România, întrucât permite achiziția echipamentelor militare la un cost semnificativ mai redus comparativ cu finanțarea exclusivă din bugetul național. „Am ales să le mutăm cât de mult se poate prin SAFE, pentru că e mult mai ieftin pentru România”, a punctat Miruță. Contractul Mistral, deja semnat. Se așteaptă criteriile de localizare Oficialul a anunțat că un contract a fost deja semnat cu firma franceză MBDA pentru sistemele Mistral, iar Ministerul Apărării are pregătită documentația tehnică pentru toate produsele vizate. În prezent, se așteaptă de la Ministerul Economiei stabilirea criteriilor de localizare a producției, respectiv procentul din fiecare program care va fi realizat în România. Ulterior, grupul de lucru de la nivel guvernamental va stabili criteriile de eligibilitate pentru companiile implicate. Termen-limită critic: 31 mai Radu Miruță a transmis un avertisment clar: dacă programele de achiziție individuale din cadrul SAFE nu sunt semnate până la 31 mai, fondurile vor fi pierdute. „Dacă nu se semnează până la 31 mai programele de achiziție individuale din SAFE, vor fi pierduți banii, ceea ce eu nu admit”, a declarat ministrul Apărării.

Instituțiile din Justiție, chirii de milioane de euro (sursa: cab1864.eu)
Justiție

Instituțiile din Justiție, chirii de milioane de euro către proprietari cu legături politice

Instanțele, parchetele, autoritățile aflate în subordinea Ministerului Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii cheltuie anual peste 15 milioane de euro pentru chirii, potrivit unei investigații publicate de Public Record. În unele situații, sumele ajung la proprietari cu probleme penale sau la persoane cu legături politice. Registrul Comerțului, peste trei milioane de euro pentru sedii Oficiul Național al Registrului Comerțului cheltuie anual peste trei milioane de euro pentru sediile sale din întreaga țară, potrivit datelor citate în anchetă. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Înalta Curte de Casație și Justiție plătește anual peste două milioane de euro pentru un singur sediu temporar, una dintre cele mai mari cheltuieli de acest tip din sistemul judiciar. Curtea de Apel București, în topul cheltuielilor Curtea de Apel București ocupă locul al treilea în clasamentul chiriilor, cu peste un milion de euro plătiți anual pentru două secții ale Tribunalului București și pentru arhivă. Potrivit investigației, ministrul Justiției nu a prezentat un plan multianual de investiții care să reducă pe termen lung aceste cheltuieli și să degreveze bugetul de stat de costuri recurente ridicate. DNA, DIICOT și parchetele locale, milioane de euro pe chirii Direcția Națională Anticorupție, DIICOT și parchetele din România cheltuie anual peste 2,7 milioane de euro pentru spații închiriate. Clădirea din zona Lipscani, unde funcționează Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, costă aproximativ 74.000 de euro pe lună. Imobilul aparține firmei Geres Real Estate, administrată de o companie cu legături cu Ion Țiriac. DNA Constanța și sediul din apropierea plajei Sediul DNA Constanța este amplasat în apropierea plajei Neversea și presupune o chirie lunară de aproximativ 9.000 de euro, plătită către Chirața Borună, notar din Constanța. Aceasta a fost cercetată în mai multe dosare penale, toate soluționate cu netrimitere în judecată. DNA a transmis că are în vedere relocarea după finalizarea noului sediu, realizat prin intermediul Compania Națională de Investiții, și a precizat că existența unui dosar penal nu reprezintă un criteriu legal de excludere de la licitație. DIICOT Cluj și proprietar trimis în judecată Și sediul DIICOT Cluj este închiriat de la un proprietar cu probleme penale. Sorin Dănăilă și soția sa încasează lunar aproximativ 7.000 de euro. Dănăilă este trimis în judecată de procurorii anticorupție pentru luare de mită, fapte care ar fi fost comise în perioada în care conducea Filiala Teritorială de Îmbunătățiri Funciare Galați. În 2020, acesta a candidat pentru un mandat de parlamentar din partea Partidul Național Liberal. Legături politice și în cazul Craiovei O situație similară este semnalată și în Craiova. Sediul Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova este închiriat cu puțin peste 7.000 de euro lunar. Chiria este plătită către firma Reysol, deținută în mare parte de Pavel Badea, fost candidat al Partidului Național Liberal la Primăria Craiova în 2016, care a demisionat ulterior din conducerea filialei locale a partidului.

Marioneta pe mâna căruia România lasă 10 miliarde de euro din fonduri SAFE: lacheul lui Oprea (PSD) (sursa: Facebook/Razvan Pîrcălăbescu)
Investigații

Marioneta pe mâna căreia România lasă 10 miliarde de euro din fonduri SAFE: lacheul lui Oprea (PSD)

Aproape zece miliarde de euro din fondurile SAFE pentru România vor intra în industria de apărare de stat gestionată de Romarm. Șeful Romarm, Răzvan Pîrcălăbescu, a fost reclamat chiar de ministrul Apărării la DNA pentru că ar fi obținut postul printr-o selecție trucată. Jurca: Obiectivul principal, dezvoltarea companiilor Romarm Într-o conferință de presă la Guvern, Mihai Jurca, șeful Cancelariei premierului Ilie Bolojan, a spus că fondurile SAFE care revin Ministerului Apărării vor alimenta companiile din subordinea Romarm. „V-am spus că (...) obiectivul principal care noi îl avem prin aceste achiziţii este să dezvoltăm industria de apărare a României. Acest lucru se poate face prin companiile publice pe care Ministerul Economiei le coordonează (companiile Romarm - n.r.) sau alte companii publice care pot avea un rol în industria de apărare (...). Avem 9,6 miliarde alocaţi Ministerului Apărării Naţionale”, a declarat Jurca. Cine este șeful Romarm: lacheul lui Oprea (PSD) Ce nu a mai spus șeful Cancelariei premierului este că la șefia Romarm se află un personaj care nu are nici un fel de experiență în a gestiona industria de apărare. Mai mult, toată cariera sa este una strict dependent politică. Personajul se numește Răzvan Pîrcălăbescu iar adevărata sa calificare este de lacheu al influentului pesedist Radu Oprea, căruia i-a fost șef de cabinet în mai multe rânduri. DeFapt.ro a publicat mai multe dezvăluiri despre Pîrcălăbescu, pe care le puteți citi mai jos. EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Dezvăluirile DeFapt.ro, confirmate de ministrul Miruță: numirea lui Răzvan Pîrcălăbescu la șefia Romarm, reclamată la DNA EXCLUSIV Miruță (USR) dinamitează Guvernul: îl acuză pe ministrul Ivan (PSD) de ilegalități, a sesizat DNA EXCLUSIV Noul șef al Romarm, cu sesizare la DNA pentru numire ilegală, a fost și incompatibil: și la Romarm, și la ARICE Trei ministere pentru 16,6 miliarde de euro În total, România va cheltui 16,68 miliarde de euro (bani pe care îi va împrumuta pe o perioadă de 45 de ani prin Programul SAFE al UE), pentru a cumpăra muniție și armament pentru militari români, dar și pentru construcția capetelor din Autostrada Moldovei: Pașcani – Ungheni și Pașcani – Siret. DeFapt.ro a dezvăluit încă din noiembrie 2025, că banii împrumutați se vor împărți între Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Transporturilor. Cei mai mulți bani, 9,53 miliarde de euro, vor fi cheltuiți de Ministerul Apărării Naționale pentru achiziția de transportoare Piranha V, două nave, 12 elicoptere, drone, blindate, radare și muniție. Jurca, stăpânul SAFE Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, a devenit unul dintre cei mai puternici oameni din guvern după ce a fost desemnat de premierul Ilie Bolojan să coordoneze achizițiile în valoare de 16,68 miliarde euro, bani împrumutați prin Programul SAFE. „Avantajul pe care noi îl avem, ca țară, este că acest credit beneficiază de o dobândă foarte bună, înscrisă la categoria AAA, România având BBB. Este un credit pe 45 de ani, din care zece ani, perioadă de grație”, a susținut Mihai Jurca. Cât iau, defalcat, Apărarea, Internele și Transprturile Pe lângă Ministerul Apărării Naționale, care va primi 9,53 de miliarde de euro pentru înzestrarea Armatei Române și a infrastrucurii militare, 4,2 miliarde de euro vor ajunge la Ministerul Transporturilor. Transporturile vor folosi cele 4,2 miliarde euro pentru finalizarea capetelor din Autostrada Moldovei: Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret. Banii vor ajunge la Compania Națională de Investiții Rutiere, care se va ocupa de gestionarea licitațiilor. Însă s-a renunțat la dezvoltarea infrastructurii logistice aferente Portului Constanța prin Programul SAFE. Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul pentru Situații de Urgență și serviciile secrete de informații românești vor primi cumulat 2,8 miliarde euro. Lista de cumpărături a MApN  Useristul Radu Miruță, ministrul Apărării, a declarat că sunt 21 de proiecte care au legătură cu înzestrarea Armatei. „Dintre cele 21 de proiecte, 10 sunt cu achiziții în comun cu alte state, 11 sunt cu achiziții individuale ale statului român”, a spus Radu Miruță. Iată lista achizițiilor MApN de 9,53 miliarde de euro: 1. Transportoare blindate de personal 8x8 / Piranha 5 - 139 produse – 761.200.000 euro 2. Platforme multifuncționale de transport și logistică pe roți - min 1370 vehicule – 471.505.000 euro 3. Post integrat de comandă pentru apărare aeriană și antirachetă - 2 sisteme – 160.000.000 euro 4. Vedetă de intervenție pentru scafandri -2 nave – 57.000.000 euro 5. Navă de patrulare maritimă (OPV) – 2 nave – 700.000.000 euro 6. Elicoptere multi-misiune H225M - minim 12 – 852.000.000 euro 7. Sisteme de rachete navale Naval Strike Missile (NSM) – 7 sisteme – 207.000.000 euro 8. Armele și muniția individuală de infanterie la standard NATO - Aproximativ 240.000 de armament individual – 439.860.000 euro 9. Mașină de luptă pentru infanterie pe șenile – MLI – 198 vehicule -  2.983.566.000 euro 10. Sistem integrat de simulare reală de antrenament – 1 sistem – 94.500.000 euro 11. Platformă software pentru sistemele C4ISR – 70 instanțe – 19.000.000 euro 12. Sistem portabil de apărare aeriană - MANPAD – 231 sisteme cu 934 rachete – 625.560.000 euro 13. 7 Sisteme de apărare aeriană cu rază foarte scurtă cu capabilități C-UAS și C-RAM (SKYNEX), dislocabil – 7 sisteme – 476.000.000 euro 14. 2 Sisteme de apărare aeriană cu rază foarte scurtă (V-SHORAD) cu capabilități C-UAS și C-RAM Skyranger 35mm, mobil – 2 sisteme – 330.000.000 euro 15. 12 Sisteme de descoperire radar cu bătaie medie – 12 sisteme – 258.000.000 euro 16. 3 Sisteme de rachete sol-aer cu rază medie (SBAMD (L)-MR / SBAMD(L)-M-MR) – 3 sisteme – 450.000.000 euro 17. Sisteme de lovire cu muniție loittering – 70 sisteme – 147.000.000 euro 18. 2 Sisteme Navale de Apărare Antiaeriană cu Rază Foarte Scurtă cu Capabilități C-UAS și C-RAM (Millennium) – 2 sisteme – 36.000.000 euro 19. Sistemul de drone pentru supraveghre și culegere de informații din clasa 1, mini-UAS – 56 sisteme / 22 deja contractate – 45.770.000 euro 20. Muniție de 35 mm prin NSPA (CRAM - Oerlikon + Skyranger) – 87000 lovituri – 23.150.000 euro 21. Muniție de 35 mm (CRAM - Oerlikon + Skyranger, inclusiv muniție cu explozie programabilă de tip AHEAD) – 400000 lovituri – 393.275.000 euro

Cu cât vor crește prețurile pentru turiștii care vizitează Bulgaria, după adoptarea euro Foto: Facebook Visit Bulgaria
Economie

Cu cât vor crește prețurile pentru turiștii care vizitează Bulgaria, după adoptarea euro

Cu cât vor crește prețurile pentru turiștii care vizitează Bulgaria, după adoptarea euro:  Institutul pentru Analize şi Evaluări în Turism (IAAT) din țara vecină apreciază că tarifele de cazare ar urma să urce cu aproximativ 10%, în timp ce preţurile în restaurante şi unităţile de alimentaţie cu aproximativ 7%. Citește și: Lia Savonea, succes nebun în parodia Divertis: „Nu-ți fă griji, căci... sună Lia!” Cu cât vor crește prețurile pentru turiștii care vizitează Bulgaria, după adoptarea euro Introducerea euro în sectorul turismului bulgar se derulează calm şi fără perturbări, iar numărul vizitatorilor în acest an ar urma să se situeze la aproximativ 14 milioane, a previzionat Rumen Draganov, director în cadrul Institutului pentru Analize şi Evaluări în Turism (IAAT), informează Novinite. Pentru comparație, în România, în perioada ianuarie-noiembrie 2025, sosirile au însumat 13,01 milioane de persoane, în scădere cu 2,2% față de aceeași perioadă din 2024. Dintre acestea, 81,6% au fost turiști români, iar 18,4% turiști străini.În Bulgaria, conversia la euro progresează lin, în pofida temerilor anterioare, şi până acum nu au apărut dificultăţi semnificative. Inspecţiile efectuate în hoteluri şi în staţiunile montane nu au avut rezultate concrete şi nu au fost aplicate sancţiuni, a adăugat Draganov.Acesta se aşteaptă în următoarele luni la o creştere moderată a preţurilor. Tarifele de cazare ar urma să urce cu aproximativ 10%, în timp ce preţurile în restaurante şi unităţile de alimentaţie cu aproximativ 7%. Per ansamblu, în perioada ianuarie - aprilie, creşterea medie a preţurilor ar urma să se situeze la aproximativ 7%.Aceste ajustări se reflectă de asemenea în veniturile previzionate. Sectorul turismului se aşteaptă să genereze venituri de aproape 170 milioane de euro în perioada ianuarie - aprilie, echivalentul a circa 333 milioane de leva, ceea ce ar reprezenta o creştere de aproximativ 7% comparativ cu perioada similară din 2025.Draganov a subliniat că turismul continuă să fie printre domeniile cu cele mai solide performanţe din economia bulgară, înregistrând o creştere a veniturilor robustă şi sustenabilă.Comentând informaţiile privind preţurile ridicate din staţiunea de ski Bansko, Draganov a descris problema ca fiind mai degrabă una locală şi nu o tendinţă la nivel naţional. El a avertizat că în condiţiile pieţei unice europene, astfel de practici sunt dăunătoare nu doar afacerilor individuale, cât şi reputaţiei întregii destinaţii, şi a subliniat că efectele negative sunt cauzate şi de cazurile izolate.

Bulgaria face performanță la nivel mondial după ce a adoptat euro Foto: Facebook Sofix
Eveniment

Bulgaria face performanță la nivel mondial după ce a adoptat euro

Bulgaria face performanță la nivel mondial după ce a adoptat euro: a înregistrat cea mai bună creștere de pe bursă din lume, la începutul anului 2026, arată Bloomberg. Agenția titra, acum câteva zile: „Intrarea în zona euro face ca acțiunile bulgare să fie cele mai bune din lume la începutul anului 2026”. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Însă preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, a declarat vineri că ţara va organiza alegeri anticipate după ce partidele principale au refuzat un mandat de a forma un guvern. Ar fi al optulea scrutin din ultimii patru ani.  Bulgaria face performanță la nivel mondial după ce a adoptat euro Intrarea Bulgariei în zona euro la 1 ianuarie 2026 a declanșat o creștere masivă a pieței bursiere, făcând din acțiunile bulgare cele mai performante din lume la începutul anului 2026. Astfel, indicele SOFIX și volumul tranzacțiilor snt în creștere, pe măsură ce investitorii anticipează o integrare europeană mai profundă, o încredere sporită și posibile îmbunătățiri ale ratingului de credit, arată agențiile de presă.  Reacția pozitivă a pieței reflectă impulsul observat după aderarea la UE în 2007, cu creșteri semnificative ale acțiunilor precum Sirma Group Holding și Sopharma, iar sentimentul pozitiv al investitorilor determinând creșteri substanțiale ale cifrei de afaceri la Bursa de Valori din Bulgaria. Indicele SOFIX a înregistrat o creștere semnificativă (de aproximativ 14-18%) în prima săptămână de tranzacționare în euro, atingând niveluri maxime din ultimii aproape douăzeci de ani. În plus, cifra de afaceri a Bursei de Valori din Bulgaria (BSE) a crescut dramatic, unele rapoarte indicând o creștere de 184% în prima săptămână. În plus, se estimează că inflația se va reduce la 2,9% în 2026, iar PIB-ul ar putea crește la 2,7% potrivit Comisiei Europene, estimare revizuită în creștere față de estimările anterioare, „datorită sinergiilor generate de adoptarea euro”. FMI oferă o prognoză ușor mai optimistă, de 3,1%, în timp ce OCDE anticipează 2,3%.  Șomajul în 2026 este estimat la 3,4%. 

Bulgaria a trecut la euro, în pofida dezinformărilor rusești Foto: Banca Centrală Europeană
Internațional

Bulgaria a trecut la euro, în pofida dezinformărilor rusești - Financial Times

Bulgaria a trecut, de la 1 ianuarie 2026, la moneda euro, în pofida dezinformărilor rusești, titrează Financial Times. Propaganda rusească a fost atât de puternică încât mai mult de jumătate din populație se opune adoptării monedei unice a UE, explică publicația britanică. Citește și: Metrorex a închis fără explicații două stații de metrou. Un tren ar fi deraiat la Laminorului Bulgaria a trecut la euro, în pofida dezinformărilor rusești „Bulgaria a devenit joi al 21-lea membru al zonei euro, finalizând un pas mult așteptat în integrarea sa europeană, în ciuda anilor de instabilitate politică și a campaniei pro-ruse împotriva acestei măsuri. Sofia nu a reușit să formeze un guvern stabil timp de aproape cinci ani. Protestele de amploare din noiembrie au dus la căderea ultimului cabinet și au ridicat perspectiva unei a opta alegeri în tot atâția ani. Acuzațiile de corupție și proastă gestiune, absența unui buget pentru 2026 și instigarea continuă la frică de către forțele pro-ruse au umbrit momentul adoptării euro”, scrie Financial Times.  FT arată că sprijinul pentru euro se situează la aproximativ 40 %, în timp ce opoziția depășește jumătate din populație, potrivit a două sondaje Eurobarometru realizate în 2025: „Organizațiile de monitorizare a dezinformării afirmă că opoziția a fost amplificată de o campanie susținută a forțelor politice pro-ruse și de mesaje coordonate pe rețelele de socializare. Partide precum Revival, de extremă dreapta, împreună cu președintele pro-rus al Bulgariei, Rumen Radev, au solicitat organizarea unui referendum privind euro”. Aderarea la zona euro oferă Bulgariei pentru prima dată un loc în consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene, acordându-i astfel un cuvânt de spus direct în politica monetară.

Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură (sursa: Facebook/Vodafone Romania)
Economie

Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură

Vodafone își jecmănește clienții cu un curs valutar mai mare cu 23 de bani decât cel al BNR. Facturile, crescute cu 4% din cursul valutar O factură emisă de Vodafone pe 20 decembrie a.c., într-o zi de sâmbătă, a fost calculată la un curs valutar de 5,3199 lei pentru un euro. Cursul valutar folosit de Vodafone pentru o factură din 20 decembrie 2025 (sursa: Vodafone) Vineri, pe 19 decembrie a.c., Banca Națională a României a afișat un curs de schimb de 5,0896 lei pentru un euro. Luni, pe 22 decembrie a.c., BNR a comunicat cursul euro la 5,0881 lei. În oricare din variante, cursul Vodafone este cu cel puțin 23 de bani pe un euro mai mare decât cursul BNR. Citește și: Vodafone crește prețurile serviciilor cu 5,8% în 2025, invocă "creșterea constantă a costurilor" Practic, prin acest artificiu, Vodafone crește valoarea facturilor cu 4%. Citește și: Vodafone România amenință DeFapt.ro cu procese și cere retragerea unui articol care conține date de la Ministerul de Finanțe despre companie

Bulgaria se pregătește de adoptarea euro (sursa: Pexels/Pixabay)
Internațional

Românii vor plăti în euro pe plajele bulgărești, țara vecină trece la moneda UE pe 1 ianuarie

Cu doar câteva zile înainte ca Bulgaria să adopte moneda euro, la 1 ianuarie 2026, persistă întrebări legate de modul în care vor funcționa plățile. Krasimira Raicheva, director general al VISA Bulgaria, a oferit explicații practice pentru consumatori și comercianți, într-un interviu acordat postului Nova TV. Plata cu cardul, cea mai sigură opțiune în perioada de tranziție Potrivit Krasimirei Raicheva, plata cu cardul rămâne cea mai simplă și mai convenabilă metodă după trecerea la euro. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder Deținătorii de carduri vor putea efectua tranzacții exact ca până acum, iar instituțiile de plată sunt complet pregătite pentru schimbare, fără a fi anticipate probleme majore în primele ore ale noului an. Curs fix de conversie și afișarea dublă a prețurilor Conversia monedei se va face la un curs fix de 1,95583 leva pentru un euro, stabilit de autoritățile bulgare. Conform regulilor, prețurile trebuie afișate clar și egal în ambele monede, atât în leva, cât și în euro, ceea ce oferă protecție suplimentară împotriva manipulării cursului de schimb, mai ales în cazul plăților cu cardul. Dificultăți posibile la plățile în numerar Raicheva a atras atenția că plățile în numerar ar putea crea dificultăți minore, în special atunci când clienții plătesc în leva și primesc restul în euro. Pentru micii comercianți, plata cu cardul este considerată o soluție mai simplă, motiv pentru care mulți au instalat deja terminale POS. Sistemul financiar, declarat pregătit pentru euro Directorul VISA Bulgaria a dat asigurări că infrastructura financiară este complet funcțională, terminalele sunt operaționale, iar tranziția ar trebui să decurgă fără probleme. Cu toate acestea, atât comercianții, cât și consumatorii sunt sfătuiți să urmărească atent mesajele transmise de bănci și de terminalele de plată. Ce se va schimba după 1 ianuarie 2026 De la 1 ianuarie 2026, Bulgaria va deveni al 21-lea stat membru al zonei euro. Toate prețurile și salariile vor fi exprimate în euro, iar populația va avea la dispoziție șase luni pentru a schimba numerarul din leva în euro fără comision. În aceeași perioadă de șase luni, etichetele de preț vor afișa ambele monede. Extinderea zonei euro Adoptarea euro de către Bulgaria are loc la trei ani după ultima extindere a zonei euro, din 2023, când Croația a devenit al 20-lea stat membru. După aderarea Bulgariei, doar șase state membre ale Uniunii Europene vor rămâne în afara zonei monedei unice: Suedia, Polonia, Cehia, Ungaria, România și Danemarca, niciuna dintre acestea neavând, în prezent, planuri imediate de adoptare a euro.

Geantă Birkin, 8,6 milioane de euro (sursa: sothebys.com/)
Eveniment

Cea mai scumpă geantă goală din lume: 8,6 milioane de euro pentru o Birkin

O geantă Birkin creată de casa Hermes și purtată de Jane Birkin a fost adjudecată pentru 2,45 milioane de euro (taxe incluse) în cadrul unei licitații organizate la Abu Dhabi. Evenimentul vine la câteva luni după ce prototipul original Birkin a stabilit un record de 8,6 milioane de euro. „Birkin Voyageur”: o piesă de șase ori mai scumpă decât estimarea Modelul supranumit „Birkin Voyageur” a depășit cu mult așteptările. Citește și: Anca Alexandrescu, pe primul loc în ultimul sondaj al campaniei electorale Geanta a fost cumpărată de un licitator aflat la telefon, pentru o sumă de șase ori mai mare față de estimarea maximă de 370.000 de euro. Licitația a durat 11 minute și a implicat șase colecționari. O geantă cu istorie personală și detalii unice Hermes i-a oferit geanta lui Jane Birkin în 2003. Piesa, realizată din piele neagră, a fost folosită intens de artistă și personalizată cu însemnări scrise de mână. Printre detaliile distinctive se numără nota manuscrisă: „Geanta mea Birkin, care a călătorit cu mine prin lumea întreagă”, element care a inspirat și supranumele modelului. Geanta este una dintre cele patru poșete primite de vedetă după ce, în 1994, și-a vândut prototipul emblematic pentru a sprijini o asociație dedicată luptei contra SIDA. Licitații cu scop caritabil: tradiția lui Jane Birkin Poșeta a fost scoasă pentru prima dată la licitație în 2007, în beneficiul unei organizații pentru drepturile omului. Ulterior, a intrat într-o colecție privată. Sotheby’s subliniază că Jane Birkin obișnuia să-și vândă gențile pentru a strânge fonduri în scopuri caritabile, iar Hermes îi oferea de fiecare dată câte un nou exemplar. Recordul primei genți Birkin create pentru artistă În iulie, la Paris, prima geantă Birkin concepută special pentru Jane Birkin în 1984 a fost vândută pentru aproape 8,6 milioane de euro, devenind cea mai scumpă geantă adjudecată vreodată la licitație. O a treia geantă Hermes din colecția artistei urmează să fie scoasă la vânzare. Casa Orne Enchères o va prezenta pe 15 decembrie la Hotel Drouot din Paris. Modelul, pe care Jane Birkin l-a încredințat prietenei și biografei sale Gabrielle Crawford, va fi vândut pentru a sprijini viitoarea fundație Jane Birkin. Piesa este decorată cu accesorii personale ale artistei, precum clopoței și amulete japoneze norocoase. Prețul estimativ: între 100.000 și 120.000 de euro. Gabrielle Crawford își amintește: „Cântărea o tonă. Dar nu se despărțea niciodată de ea. Nu o uita niciodată.” Manuscrisul „Je t'aime moi non plus”, alt obiect valoros scos la licitație În cadrul aceleiași inițiative caritabile va fi licitat și manuscrisul original, în limba engleză, al filmului-cult „Je t'aime moi non plus”. Documentul, adnotat de Serge Gainsbourg și Jane Birkin, are o valoare estimată între 15.000 și 18.000 de euro.

România amână aderarea la zona euro (sursa: Pexels/Pixabay)
Economie

România a pierdut șansa de aderare la zona euro. Posibilă reluare a discuțiilor abia peste 5–7 ani

România amână aderarea la zona euro. Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat marți că România a pierdut orizontul de trecere la moneda euro în momentul în care a renunțat la ținta fiscal-bugetară, o decizie pe care o consideră eminamente politică. Condițiile pentru adoptarea euro, îndeplinite în trecut Isărescu a amintit că România îndeplinea criteriile pentru trecerea la euro în perioada 2013–2015, iar adoptarea monedei unice fusese un obiectiv asumat inclusiv de fostul președinte Traian Băsescu. Citește și: G4Media, cumpărat de un penal apropiat PSD. Tapalagă și Pantazi, poză cu noul proprietar, Budeanu Cu toate acestea, a explicat că, la nivel politic, s-a decis că nivelul redus al datoriei publice putea fi folosit pentru a stimula economia, renunțându-se astfel la disciplina fiscală necesară. „Nu a fost decizia unui singur partid, toate guvernele care au urmat au continuat această abordare, punând accent pe stimularea fiscală”, a subliniat guvernatorul BNR, adăugând că teoria curbei Laffer „nu funcționează oricând și oricum”. România amână aderarea la zona euro Potrivit lui Isărescu, din 2018 Banca Națională nu a mai putut colabora cu autoritățile pe tema adoptării monedei unice. Ultima reuniune dedicată acestui obiectiv a avut loc la Academia Română. BNR renunțase la toate comitetele de lucru privind trecerea la euro, inclusiv la grupul tehnic care pregătea aspectele logistice, precum aducerea și distribuirea numerarului euro în țară. Guvernatorul BNR estimează că, dacă corecția fiscală necesară va dura între 5 și 7 ani, abia după această perioadă se va putea redeschide discuția despre aderarea la zona euro.

Fitch a ridicat ratingul Bulgariei la BBB+ Foto: Guvernul Bulgariei
Eveniment

Fitch a ridicat ratingul Bulgariei la BBB+ pentru că va adopta euro. România este la BBB-

Fitch a ridicat ratingul Bulgariei la BBB+ pentru că va adopta euro. România este la BBB- și este amenințată cu retrogradarea în categoria junk. Citește și: Nazare vrea să le taie salariul bugetarilor din Ministerul de Finanțe care au protestat spontan față de tăierea sporurilor Fitch a ridicat ratingul Bulgariei la BBB+ Ce arată Fitch în decizia în care anunță că ratingul Bulgariei este BBB+: „Ne așteptăm la o creștere a PIB-ului real stabilă la 2,8% în 2025, deoarece incertitudinile comerciale globale sunt compensate de o situație politică internă îmbunătățită” (FMI estimează o creștere a PIB-ului României de 1,6%, iar Comisia Europeană - 1,4%).  Inflație de 2,9% în mai 2025. În România, este 5,7%. Fitch estimează că deficitul public va rămâne la 3% din PIB în perioada 2025-2026 (România speră să ajungă la circa 8%) Rata datoriei publice a Bulgariei va rămâne foarte scăzută în comparație cu țările UE și printre cele mai scăzute din categoria „BBB”, în ciuda creșterii preconizate. Estimăm că datoria publică/PIB va ajunge la 34,7% în 2029, de la 24,1% în 2024, din cauza planurilor de recapitalizare a anumitor întreprinderi de stat în 2025 (3,3% din PIB) și a creșterii cheltuielilor pentru apărare pe termen mediu, inclusiv plata pentru echipamente militare în 2026. Datoria publică a României este la 54,8%. Însă Fitch critică instabilitatea politică din Bulgaria și slaba absorbție a fondurilor europene: „Constrângerile instituționale au întârziat progresul reformelor structurale în raport cu țările similare, în pofida finalizării cu succes a procesului de adoptare a monedei euro și a renegocierii planului în cadrul Facilității pentru redresare și reziliență (RRF). Istoricul recent al guvernelor de coaliție instabile a afectat, de asemenea, punerea în aplicare a reformelor, iar Bulgaria este în urmă cu absorbția fondurilor RRF și a fondurilor de coeziune obișnuite. Partidele politice GERB, BSP și TISP au format un guvern minoritar în ianuarie 2025, în urma alegerilor anticipate din octombrie 2024 (al șaptea set de alegeri din 2021)”. 

Bulgaria adoptă moneda euro din 2026 (sursa: Pexels/Alesia Kozik)
Internațional

Bulgaria trece la moneda euro din ianuarie 2026, în ciuda opoziției populației majoritare

Bulgaria adoptă moneda euro din 2026. Miniștrii de finanțe ai Uniunii Europene urmează să aprobe marți, în mod oficial, adoptarea monedei euro de către Bulgaria. Bulgaria adoptă moneda euro din 2026 Decizia vine după ce Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană (BCE) au confirmat că țara îndeplinește toate criteriile necesare. Citește și: INSCOP: Sprijin puternic pentru Nicușor Dan, inclusiv din partea electoratului PSD Astfel, începând cu 1 ianuarie 2026, zona euro va avea 21 de membri. Votul UE, o formalitate după avizele pozitive Votul miniștrilor din cele 27 de state membre este programat pentru începutul după-amiezii și este considerat o simplă formalitate. Bulgaria, stat membru al UE din 2007, a primit deja evaluări favorabile din partea Bruxelles-ului și BCE, care au apreciat îndeplinirea criteriilor economice, inclusiv stabilitatea prețurilor și disciplina bugetară. Nemulțumiri în rândul populației: teama de scumpiri În Bulgaria, trecerea de la leva la euro nu se bucură de consens public. Mii de oameni au protestat recent la Sofia, purtând pancarte cu mesaje precum „Nu euro”, exprimându-și teama că schimbarea monedei va duce la creșterea accelerată a prețurilor. Sondajele indică faptul că aproape jumătate dintre bulgari se opun aderării la zona euro în 2026. Euro, între integrare occidentală și rezistență politică Susținătorii monedei unice consideră aderarea drept un pas esențial pentru consolidarea orientării pro-occidentale a Bulgariei și reducerea influenței Kremlinului în regiune. Deși autoritățile de la Sofia ar fi dorit o tranziție mai rapidă, procesul a fost întârziat din cauza inflației ridicate și a unei crize politice prelungite. Zona euro se extinde: Bulgaria, al 21-lea membru Moneda euro a fost lansată în 1999 pentru tranzacții electronice, iar începând cu 1 ianuarie 2002, bancnotele și monedele euro au înlocuit monedele naționale în 12 state fondatoare. Ulterior, au aderat alte opt țări, ultima fiind Croația în 2023. Bulgaria va fi a 21-a țară din zona euro, în timp ce Danemarca rămâne singura excepție, în urma unui referendum care a respins euro în anul 2000.

Iași, contract uriaș pentru energia termică (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Contract uriaș, de un miliard de euro, pentru concesionarea distribuției energiei termice, la Iași

Iași, contract uriaș pentru energia termică. La Iași a fost relansată licitația pentru concesionarea distribuției energiei termice în sistem centralizat, un contract de proporții record. Iași, contract uriaș pentru energia termică Valoarea estimată a concesiunii este cuprinsă între 3 și 5,7 miliarde de lei, adică peste un miliard de euro. Citește și: Ciucu a primit în audiență „un tip” cu Porsche luat din banii unui institut de cercetare. Acesta dorea „să scape” de niște taxe Contractul vizează gestionarea pe termen lung a rețelei de termoficare a orașului. Este una dintre cele mai mari licitații publice lansate în România în domeniul energiei. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră