joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: euro

36 articole
Economie

Moneda naţională se apreciază după trei zile de cotaţii record; cursul coboară la 5,1165 lei/euro

Moneda naţională se apreciază după trei zile de cotaţii record; iar cursul coboară la 5,1165 lei/euro. Acest curs este în scădere cu 0,57 bani (-0,11%) faţă de cotaţia precedentă, de 5,1222 lei. Citește și: Victor Rebengiuc se autodenunță: a donat 25.000 de lei pentru campania lui Nicușor Dan Moneda naţională se apreciază după trei zile de cotaţii record Pe de altă parte, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,5490 lei, în creştere cu 1,21 bani (+0,27%), comparativ cu joi, când s-a situat la 4,5369 lei.Moneda naţională s-a apreciat şi în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,4699 lei, în scădere cu 2,31 bani (-0,42%), faţă de 5,4930 lei, cotaţia anterioară.Gramul de aur s-a ieftinit până la valoarea de 486,4063 lei, de la 487,0692 lei, în şedinţa precedentă.  Citește și: Bisericile maghiare din România îl ajută pe Nicușor Dan, deși Simion se declară fan Viktor Orban

Moneda naţională se apreciază după trei zile de cotaţii record Foto: Inquam/Malina Norocea
Fost ministru de Finanțe, sponsorizat de Huawei, îl acuză pe Nicușor Dan pentru devalorizarea euro Foto: Facebook
Politică

Fost ministru de Finanțe, sponsorizat de Huawei, îl acuză pe Nicușor Dan pentru devalorizarea euro

Un fost ministru PSD de Finanțe, Adrian Câciu, sponsorizat de Huawei cel puțin între 2020 și 2021, îl acuză pe Nicușor Dan pentru devalorizarea euro. În 2024, Câciu a fost ales deputat PSD în Dolj, fieful Olguței Vasilescu, deci este posibil ca el să se fi consultat înainte de a lansa un mesaj care-l ajută pe George Simion. Olguța Vasilescu a fost șefa tineretului PRM. Citește și: EXCLUSIV Asociatul nepotului lui Ciolacu a finanțat PSD cu 650.000 de lei. Banii, returnați de la buget Fost ministru de Finanțe, sponsorizat de Huawei, îl acuză pe Nicușor Dan pentru devalorizarea euro „Un euro, 5,1 lei. Azi! Care ai vrut duș cu apă rece, extins la nivel național și l-ai dus pe matematician acolo, vezi că începe să vină apa rece!   Dacă tot nu v-a plăcut cum a fost, iar unora li s-a urât cu binele, asta e.   Noi luăm o pauză!”, a scris Câciu pe Facebook.    DeFapt.ro arăta, în iunie 2022, că ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, membru CSAT, a încasat și-n 2021 bani de la McCann, pentru „drepturi de autor”. În 2020, a fost plătit prin intermediul McCann pentru a face propagandă pentru Huawei și a critica SUA.   McCann este agenția de Relații publice care s-a ocupat de promovarea Huawei în România, potrivit PaginadeMedia.ro.   Într-un articol publicat în septembrie 2020, în Ziarul Financiar, care nu este marcat ca fiind publicitate plătită, ci „Opinia specialistului”, Câciu critica dur acordul încheiat cu SUA în ceea ce privește rețelele 5G: „Mai frustrant însă este servilismul unor state care lasă deoparte interesele lor economice, sacrifică dezvoltări economice ulterioare pentru a fi pe placul politicii economice americane”. El mai afirma, în acest articol: „Noi trebuie să ieşim de sub mentalitatea “Tătucului”. L-am avut pe cel rus, acum îl avem pe cel american”.

Cursul euro/leu a explodat la casele de schimb Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

BREAKING Cursul euro/leu a explodat la casele de schimb. Băncile vând euro la peste 5,15 lei

Cursul euro/leu a explodat la casele de schimb, iar băncile vând euro la peste 5,15 lei. La ora redactării acestei știri, ING, de exemplu, vindea un euro la 5,15 lei.  Citește și: ANALIZĂ Puterea uriașă la care aspiră Simion: numește premierul, judecător la CCR, șefii serviciilor secrete Cel mai mare curs de schimb era la BRD, aproape de 5,16 lei un euro. Cursul euro/leu a explodat la casele de schimb Aceasta înseamnă că, automat, ratele la credite în euro sau utilitățile la care prețul este echivalat în euro vor fi semnificativ mai scumpe.  G4Media a scris că Banca Națională a României (BNR) a cheltuit doar luni circa 2 miliarde de euro ca să mențină cursul stabil al leului după victoria lui George Simion în turul 1 al alegerilor prezidențiale. „În ultima perioadă a apărut o schimbare importantă pe piața valutară. Intrările de capital au scăzut, iar ieșirile au crescut semnificativ. În consecință, pentru a tempera aceste mișcări trebuie atrasă lichiditatea din piață și dobânzile să crească. BNR va căuta un optim pentru această situație”, a spus Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, pentru G4Media. La casele de schimb din București se mai gaseau euro la 4,977 lei, dar majoritatea vindeau la peste 5 lei, chiar 5,1 lei. 

Un director de la Direcția Sanitar Veterinară a aruncat în WC 1.000 de euro Foto: Facebook DNA
Eveniment

Un director de la Direcția Sanitar Veterinară a aruncat în WC 1.000 de euro

Un director de la Direcția Sanitar Veterinară din Tulcea, Mitică Tuchilă, a aruncat în WC 1.000 de euro, dar n-a tras apa suficient de bine: banii au fost recuperați de DNA, care-l acuză că suma provenea dintr-o șpagă. Procurorii au fost nevoiți să spargă vasul WC-ului pentru a recupera suma de care Tuchilă încerca să scape.  Citește și: PSD, PNL, UDMR au băgat în campania lui Antonescu 39 milioane lei, triplu față de cât are Nicușor Dan Un director de la Direcția Sanitar Veterinară a aruncat în WC 1.000 de euro Tuchilă, directorul executiv al Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Tulcea, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile fiind acuzat de luare de mită. „În cursul lunii decembrie 2024, inculpatul Tuchilă Mitică, în calitatea menționată, ar fi pretins reprezentantului unei societăți comerciale suma de 50.000 euro, iar în aceeași cursul aceleiași luni, inculpatul ar fi primit de la acesta, prin intermediar, suma de 25.000 euro, în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu. La data de 15 aprilie 2025, din suma pretinsă inițial, inculpatul Tuchilă Mitică a mai primit 11.000 euro, în legătură cu aspectele menționate anterior, ocazie cu care procurorii au procedat la constarea infracțiunii flagrante”, arată DNA.  Potrivit Ziare.com, când i-a văzut pe anchetatori, Tuchilă s-a ascuns în toaletă, unde a încercat să scape de banii primiți ca mită. A reușit să arunce în vasul de wc doar 1.000 din cei 11.000 de euro și a tras apa.   

Lipă minte: contabila Canotajului, salariu mare (sursa: Facebook/Roxana Petrescu))
Eveniment

Lipă minte: contabila Canotajului, salariu mare

Lipă minte: contabila Canotajului, salariu mare. Roxana Petrescu, contabila șefă a Federației de Canotaj, a bulversat lumea sportului după ce s-a aflat că urmează să fie premiată cu 162.400 de euro de Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) pentru medaliile obținute de sportivii români la Jocurile Olimpice de la Paris. Citește și: Candidata PSD Lipă îl umilește pe Popovici: contabila și secretarul federației de canotaj, prime mai mari decât ale medaliatului de la J.O. Motivul premierii: participarea activă și substanțială la obținerea rezultatelor. DeFapt.ro a aflat că Roxana Petrescu figurează ca angajată la alte două federații sportive: Federația Română de Kempo și Federația Română de Sambo. Anul trecut, mai încasa încă un salariu și de la Federația Română de Yachting. Lipă minte: contabila Canotajului, salariu mare Cătălin Erhan, secretarul general al Federației Române de Canotaj, și Roxana Petrescu, contabila șefă a aceleiași federații, au fost premiați cu câte 162.400 de euro de Comitetul Olimpic și Sportiv Român pentru rezultatele canotorilor români la Jocurile Olimpice de la Paris. Citește și: Cât costă apartamentul soților Ciorbă-Vicol la Monaco, închiriat pe banii Nordis în clădirea Tour Odéon, una din cele mai scumpe din lume În același timp, David Popovici a primit un premiu de 140.000 de euro pentru medalia de aur câștigată la proba de 200 m liber. Ultima declarație de avere a Roxanei Petrescu arată că, pentru funcția de contabil șef al Federației Române de Canotaj, este remunerată anual cu suma de 85.161 lei. Adică puțin peste 7.000 lei lunar. Bani și de la Kempo, Sambo și Yachting În paralel lucrează ca economist și la Federația Română de Kempo, de unde a încasat anul trecut aproximativ 40.000 lei. Alți 20.000 lei i-a primit tot pentru funcția de economist de la Federația Română de Sambo. În total 145.000 de lei de la cele trei federații. Roxana Petrescu a trecut în paralel și pe la Federația Română de Yachting, conform declarației de avere depuse în vara anului 2023. Alba-neagră cu premiile Elisabeta Lipă, președinta Autorității Naționale pentru Sport, a declarat pentru site-ul Golazo că Roxana Petrescu va fi premiată pe hârtie cu suma de 162.400 euro, dar că va împărții banii cu colegii ei din Federația Română de Canotaj. La fel va proceda și Cătălin Erhan, secretarul general al Federației Române de Canotaj, potrivit lui Lipă. "Nu putem trece toate conturile acolo, ci ia unul singur, și e normal să fie contabilul șef și secretarul general, după care se împart tuturor. Dar banii se împart celor 60, cred, de persoane care fac parte din federație. Plus că premierea asta se întâmplă o dată la patru ani. Sunt foarte mulți oameni... Sportul este foarte prost plătit. Un salariu în federație este puțin peste salariul minim pe economie. Să zicem 600 de euro. O dată la patru ani, el este răsplătit. Fiecare persoana angajată are aportul ei", a declarat Elisabeta Lipă, conform golazo.ro. Dar Valeriu Gavril, președintele Federației Române de Canotaj, a spus că nu e obligatoriu ca cei doi angajați să împartă banii primiți. Însă o pot face.

Andra și Măruță, milionari în euro (sursa: Facebook/Andra)
Economie

Andra și Măruță, milionari în euro

Andra și Măruță, milionari în euro. Cuplul Andra și Măruță pare a fi cel mai puternic din show-biz-ul autohton. Citește și: Firmele cuplului Andra – Măruță, datorii enorme, de 15,8 milioane de lei. În 2023, cei doi au lichidat o firmă și au deschis alta după o lună Cei doi dețin împreună patru firme care produc foarte mulți bani. Proporțiile în firme: ba 80-20, ba 20-80 Plan B Music SRL, în care Cătălin Măruță deține 20% din părțile sociale și Andra, 80%, a avut venituri de peste 3,1 milioane de lei în 2022. Citește și: Smiley, cel mai bogat artist român: încasează lunar peste un milion de lei. Numai partea sa de profit, aproape 130.000 de euro Profitul: peste 1,6 milioane de lei, cu un singur angajat. Obiectul de activitate: Activități de interpretare artistică (spectacole). Firma avea la finalul lui 2022 și datorii de 3,1 milioane de lei. În Ocean Music SRL, cu același obiect de activitate, Măruță are 80% din părțile sociale și Andra, 20%. În 2022, firma a avut venituri de peste 3,5 milioane de lei și profit de peste 993.000 de lei, cu doi angajați. Datoriile, la sfârșitul lui 2022: 4,8 milioane de lei. Andra și Măruță, milionari în euro În Studio 78 SRL, Măruță are 90% din părțile sociale, Andra - 10%. Firma se ocupă cu "Activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune". În 2022, veniturile au fost de 3,3 milioane de lei, dar profitul, chiar mai mare: aproape 3,5 milioane de lei, cu un singur angajat. Datoriile: peste 3,4 milioane de lei. La Andra Records SRL, soții Măruță își împart în mod egal părțile sociale. În 2022, firma a avut venituri de aproape șase milioane de lei și profit net de aproape patru milioane de lei, cu un singur angajat. Datorii la finalul lui 2022: 4,5 milioane de lei. Obiectul de activitate: Activități de realizare a înregistrărilor audio și activități de editare muzicală. Măruță are și business în IT Cătălin Măruță mai deține o firmă împreună cu Elekes Levente, Red Music SRL. Firma avea, la finalul lui 2022, 89 de angajați și, contrat numelui, nu se ocupă cu muzica, ci cu "Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client)". În 2022, firma a avut venituri de peste zece milioane de lei, dar un profit foarte mic, de aproape 29.000 de lei. În aprilie 2023, Andra și Măruță au decis să-și lichideze o firmă pe care o dețineau împreună, Sunny Music SRL. La o lună distanță, în mai 2023, cei doi au deschis firma Avocado Music SRL.

Adversarele României la EURO: Belgia, Slovacia (sursa: Facebook/UEFA EURO 2024)
Eveniment

Adversarele României la EURO: Belgia, Slovacia

Adversarele României la EURO: Belgia, Slovacia. România a fost repartizată în Grupa E la turneul final al Campionatului European de fotbal - EURO 2024, alături de Belgia, Slovacia şi câştigătoarea play-off-ului B, potrivit tragerii la sorţi efectuate sâmbătă la Elbphilharmonie din Hamburg. Adversarele României la EURO: Belgia, Slovacia Ultima componentă a grupei României la EURO 2024, care va fi găzduit de Germania între 14 iunie şi 14 iulie, va fi decisă dintre câştigătoarele semifinalelor Bosnia-Herţegovina - Ucraina şi Israel - Islanda. Citește și: ANALIZĂ De ce vizita lui Ciolacu în SUA este un eșec: o comparație cu vizitele la Washington ale altor premieri români. Până și Dăncilă a avut acces la vicepreședintele SUA România va fi pentru a şasea oară la turneul final al Campionatului European, după ediţiile din 1984, 1996, 2000, 2008 şi 2016, cea mai bună performanţă reuşind-o în 2000 (sferturi de finală). Tricolorii au câştigat Grupa I a preliminariilor, fără înfrângere. Meciul de deschidere de la EURO 2024 va fi jucat de Germania şi Scoţia, la Munchen, pe 14 iunie. Componenţa grupelor Grupa A: Germania, Scoţia, Ungaria, Elveţia;Grupa B: Spania, Croaţia, Italia, Albania;Grupa C: Slovenia, Danemarca, Serbia, Anglia;Grupa D: câştigătoarea play-off-ului A, Olanda, Austria, France;Grupa E: Belgia, Slovacia, România, câştigătoarea play-off-ului B;Grupa F: Turcia, câştigătoarea play-off-ului C, Portugalia, Cehia. Programul celor trei play-off-uri Play-off Asemifinale: Polonia (1) - Estonia (4), Ţara Galilor (2) - Finlanda (3)finala: Ţara Galilor/Finlanda - Polonia/Estonia Play-off Bsemifinale: Israel (1) - Islanda (4), Bosnia-Herţegovina (2) - Ucraina (3)finala: Bosnia-Herţegovina/Ucraina - Israel/Islanda Play-off Csemifinale: Georgia (1) - Luxemburg (4), Grecia (2) - Kazahstan (3)finala: Georgia/Luxemburg - Grecia/Kazahstan Semifinalele vor avea loc pe 21 martie 2024, iar finalele se vor disputa pe 26 martie 2024, echipele câştigătoare ale celor trei play-off-uri urmând să se califice la EURO 2024.

Cherecheș, bani cu sacoșa în Germania (sursa: Facebook/Catalin Chereches)
Investigații

Cherecheș, bani cu sacoșa în Germania

Cherecheș, bani cu sacoșa în Germania. Cătălin Cherecheș și-a pregătit încă de acum mulți ani o eventuală plecare în străinătate. Avere nejustificată: peste 2,5 milioane de lei Primarul de Baia Mare, împreună cu mama sa, au transportat sute de mii de euro în Germania, pe parcursul a mai mulți ani. Banii au fost depozitați în casa surorii mamei sale, într-un seif. Citește și: Condamnatul Cherecheș a rămas cu trei ceasuri de 30.000 de euro, pe care instanța a decis să nu i le confiște: Rolex, IWC, Patek Philippe Informația apare în decizia judecătorească prin care lui Cherecheș i se confiscă peste 2,5 milioane de lei. Este vorba de sume nejustificate. Dosarul a fost deschis în 2019, la cererea Agenției Naționale de Integritate. Cherecheș, bani cu sacoșa în Germania "Retragerile în numerar (ale lui Cătălin Cherecheș - n.r.) nu depăşeau suma de 20.000-30.000 de euro din motive de siguranță. În ceea ce priveşte sumele retrase în numerar, persoana evaluată (Cătălin Cherecheș - n.r.) a arătat că o parte din ele sunt păstrate în Germania în seif, la o adresă ce aparţine familiei sale, iar o parte în seiful din locuința sa din Baia Mare. Citește și: FOTO Acesta este vărul lui Cherecheș cu a cărui carte de identitate primarul de Baia Mare a fugit din țară. Pot fi cei doi confundați? Persoana evaluată a arătat că nu are prea mare încredere în sistemul bancar din România şi de aceea a ales această modalitate de păstrare a sumelor de bani, nefiind vorba doar de munca lui, ci şi de cea a antecesorilor săi, iar sumele în discuţie fiind parte din moştenirea sa. (...) Persoana evaluată a arătat că la începutul perioadei de evaluare, respectiv 1 iunie 2012, în cele două seifuri deținea circa 1,3 -1,4 milioane euro, fără a întocmi o evidență în privința deținerii acestei sume. (...) În ceea ce priveşte sumele de bani aflate în Germania, acestea au fost transportate în timp de către persoana evaluată, în sume de maxim 10.000 de euro, atunci când se deplasa în Germania. Inițial ele au fost păstrate la locuința mătuşii materne. Ulterior, aceasta şi familia ei s-au mutat şi o parte din bani au fost plasaţi la locuința din Germania a mamei persoanei evaluate.", se arată în motivarea deciziei judecătorești din speța menționată. Și mama căra bani peste graniță "Sumele retrase de persoana evaluată (Cătălin Cherecheș - n.r.) din aceste conturi au fost păstrate acasă, în seiful din Baia Mare sau la sora martorei (mama lui Cătălin Cherecheș - n.r.) în Germania. Motivul pentru care aceste sume de bani au fost retrase pentru a fi păstrate în cele două locații este lipsa unei stabilități a sistemului bancar din România. În ceea ce priveşte transportul banilor în Germania, acesta s-a făcut prin deplasări succesive atât de către persoana evaluată cât şi de martoră (mama lui Cătălin Cherecheș - n.r.). Sumele de bani depozitate în Germania sunt mai mari decât cele existente în seiful din România. În momentul dării declaraţiei a arătat ca în Germania erau circa 300.000 de euro, iar în România circa 200.000 de euro. Citește și: Mămică de 21 de ani povestește cum și-au bătut joc cadrele medicale de ea, la Maternitatea Bega. După naștere: „Infecție severă și miros urât, plagă deschisă, cusături anapoda” Martora (mama lui Cătălin Cherecheș - n.r.) a arătat că în decursul unui an efectuează şapte, opt deplasări în Germania, iar persoana evaluată (Cătălin Cherecheș - n.r.) efectua deplasări lunare. De asemenea, martora a arătat că transportarea unei sume de 10.000 euro în Germania nu reprezenta un risc. Nu a ţinut o evidență a sumelor duse în Germania (...).", mai menționează hotărârea de instanță pomenită anterior. Unchiul din Germania confirmă: Au un seif la noi "Martorul Jederan (...), unchiul intimatului, a declarat că dl şi d-na Cherecheș nu deţin la ei acasă bani de care să aibă grijă (filele 96-99, vol. VI). Au o camera de musafiri la ei acasă pentru când veneau în vizită, iar în camera de oaspeţi se găseşte şi un seif. Martorul nu a primit bani de la ei, dar cunoaşte că aduceau mereu bani pe care îi depozitau în seif. Domnul şi d-na Cherecheș aduceau ei înşişi banii. În anul 2007, cele două persoane au fost în vizită de 5-10 ori. La fel şi în anii următori. Martorul nu a primit bani de care să aibă grijă de la ei şi nici nu i-au fost transferaţi bani. Nu a existat nicio predare de numerar, pentru că banii erau aduşi şi depozitaţi personal de ei. Martorul nu a ţinut nicio evidenţă a banilor.", potrivit motivării judecătorești.

Edi Iordănescu, demisie de la națională (sursa: Inquam Photos/Alex Nicodim)
Eveniment

Edi Iordănescu, demisie de la națională

Edi Iordănescu, demisie de la națională. Antrenorul echipei de fotbal a României promitea să plece de la echipă cu două luni înainte de calificare. Edi Iordănescu, demisie de la națională Deşi Iordănescu a rezistat tuturor atacurilor publice la adresa sa, jucătorii echipei naţionale ar fi extrem de afectaţi de criticile aduse echipei. Citește și: Bojdeuca lui Creangă din Iași era din lemne și lut. A devenit din ciment încă din 1984, după prima restaurare Mai mult, şi familia selecţionerul insistă ca acesta să nu mai continue pe banca naţionalei, indiferent dacă echipa ajunge sau nu la turneul final din Germania, scria AS pe 15 septembrie a.c. Două luni mai târziu, pe 18 noiembrie, naționala de fotbal obținea biletele pentru turneul european final cu o victorie în fața Israelului, chiar cu un meci înainte de finalul campaniei. Își va păstra Iordănescu decizia? Cel mai probabil, fiul lui Anghel Iordănescu va continua ca selecționer al echipei. Este de așteptat ca și Răzvan Burleanu, șeful Federației Române de Fotbal să-l încurajeze pe Iordănescu să își păstreze postul.

Datoria externă a administrației a crescut cu circa 20% Foto: Facebook
Economie

Datoria externă a administrației a crescut cu circa 20

Datoria externă a administrației publice a crescut cu circa 20% în șase luni, de la 57.636 miliarde de euro la 71.022 miliarde de euro, arată datele Băncii Naționale a României (BNR). În termeni nominali, creșterea este de 13.386 miliarde de euro. Citește și: După Dragnea, Firea și Doina Pană, și liderul AUR George Simion vede mașini care îl „urmăresc peste tot” și crede că se vrea asasinarea sa Datoria externă a administrației a crescut cu circa 20% În perioada ianuarie - iunie 2023, datoria externă totală (publică și privată) a crescut cu 14 672 milioane euro, arată un comunicat al BNR. „Datoria externă pe termen lung a însumat 112.591 milioane euro la 30 iunie 2023 (70,7 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 15,2 la sută față de 31 decembrie 2022. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 iunie 2023 nivelul de 46 642 milioane euro (29,3 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,4 la sută față de 31 decembrie 2022”, se mai arată în acest comunicat. Datoria guvernamentală a trecut, în mai, din nou peste 50% din PIB, arată datele ministerului de Finanțe. Ea a ajuns la puțin peste 731 de miliarde de lei. Datoria în euro se ridica la 312,386 miliarde echivalent lei, cea în monedă naţională la 342,316 miliarde de lei, iar datoria în dolari americani la 75,392 miliarde echivalent lei. În schimb, investiţiile străine directe au scăzut cu peste 13%, în primele şase luni din 2023, până la 3,93 miliarde de euro, comparativ cu 4,533 miliarde euro în perioada ianuarie – iunie 2022.

Deputatul PSD Mina, euro la maneliști (sursa: Facebook/Mircea Marian)
Politică

Deputatul PSD Mina, euro la maneliști

Deputatul PSD Mina, euro la maneliști. Viața culturală a politicienilor români nu este deloc ieftină. În numai câteva secunde, deputatul PSD Marian Mina a plătit câteva sute de euro unui manelist la o petrecere. Deputatul PSD Mina, euro la maneliști Banii sunt meniți unei dedicații "pentru Cristina, de la Scheletu' (porecla lui Mina - n.r.)". Marian Mina este fostul șef al Consiliului Județean Giurgiu (2016-2020), în prezent deputat PSD. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Eu nu am auzit niciodată ca domnul Bădălău să facă presiuni asupra primarilor, decât cazul pe care îl cunoaștem cu toții. Este o decizie a justiției și nu cred că poate fi comentată de către cineva. Așa cum știți, domnul Bădălău nu mai este membru PSD de doi ani și jumătate, eu nu mai sunt în relații așa apropiate cu domnul Bădălău, de peste doi ani", a declarat Marian Mina la Digi24 în noiembrie 2022, când Bădălău a fost reținut de DNA. Citește și: VIDEO+FOTO Chef al tineretului PSD, la un hotel al Protocolului de Stat, întrerupt după ce vecinii au sunat la 112 și au venit „trupele speciale”. Petrecerea, cu manele și dedicații pentru Ciolacu Președinte al PSD Giurgiu, Mina era de părere că Niculae Bădălău trebuia să își dea demisia din funcția deținută la Curtea de Conturi. "Cred că pentru a nu decredibiliza instituția Curții de Conturi trebuie să-și înainteze demisia, pentru că este un organ de control foarte puternic al statului român", a spus el. În imaginile de mai jos, Marian Mina este personajul în tricou alb.

Criza financiară a ajutat marii poluatori (sursa: omfif.org)
Mediu

Criza financiară a ajutat marii poluatori

Criza financiară a ajutat marii poluatori. Banca Centrală Europeană şi băncile naţionale din zona euro vor publica în următoarele zile primul lor raport detaliat privind "amprenta de carbon", date care vor arăta impactul asupra mediului al anilor de eforturi de combatere a crizei. Criza financiară a ajutat marii poluatori BCE şi cele 20 de ţări care utilizează moneda euro au cheltuit mii de miliarde de euro în timpul anilor de criză achiziţionând obligaţiuni, inclusiv ale unor companii care sunt mari poluatori. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Vom prezenta (BCE şi Eurosistemul) amprenta de carbon", a afirmat Clara Raposo, viceguvernatorul Băncii Naţionale a Portugaliei, în timpul conferinţei OMFIF - Forumul Oficial al Instituţiilor Monetare şi Financiare, care se desfăşoară la Londra. Amprenta de carbon măsoară cantitatea de dioxid de carbon eliberat în atmosferă ca rezultat al activităţilor zilnice. Citește și: Probabilitatea unor lovituri nucleare din partea Rusiei a crescut enorm după ce adjunctul Apărării britanice a anunțat că Ucraina va primi obuze anti-tanc cu uraniu sărăcit Cele mai recente date arată că BCE deţine obligaţiuni corporate uşor peste 340 miliarde de euro, cumpărate conform programului său de achiziţii din sectorul corporate (CSPP) plus obligaţiuni de încă 45 miliarde de euro cumpărate în cadrul programului de achiziţionare în regim de urgenţă în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme - PEPP). Raposo a explicat că, deşi nu este "în mod special încântată" de mărimea amprentei de carbon, este un proces important şi un indicator de referinţă de la care să înceapă analiza în domeniu.

Croația a aderat la euro și a fost primită în spațiul Schengen Foto: Twitter
Eveniment

Croația a aderat la euro și primită în spațiul Schengen

De la 1 ianuarie, Croația a aderat la euro și a fost primită în spațiul Schengen, deși a fost primită în Uniunea Europeană la 1 iulie 2013, adică la șase ani și jumătate după România și Bulgaria. Croația este acum a 20-a țară care folosește euro și al 27-lea stat din Schengen. Croația a aderat la euro și a fost primită în spațiul Schengen Ziarele locale, citate de AFP, au salutat cele două evenimente, cotidianul Vecernji List numindu-le "încununarea aderării la UE" pentru Croația, unde se așteaptă ca președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să participe astăzi la eveniment. Happy New Year - and a very special day for #Croatia! ?Today we proudly became the 20th member of #euro area and the 27th member of #Schengen area!In our 10th year of EU membership, Croatia is now part of the closest EU integration benefiting our citizens & economy. pic.twitter.com/ub8EzpxVNJ— Croatia in the EU (@CroatiaInEU) December 31, 2022 Țara și-a declarat independența față de Iugoslavia în 1991, iar conflictul care a urmat (1991-1995) s-a soldat cu aproximativ 20 000 de morți. Experții spun că trecerea la euro va contribui la protejarea economiei croate, una dintre cele mai slabe din UE, de inflația în creștere, de o criză energetică severă și de insecuritatea geopolitică de la invadarea Ucrainei de către Rusia la 24 februarie. În noiembrie, inflația a ajuns la 13,5% în Croația, față de 10% în zona euro. Țările est-europene care sunt membre ale UE, dar care nu au aderat la euro, cum ar fi Polonia și Ungaria, s-au dovedit și mai vulnerabile la inflație. Pentru guvernatorul băncii centrale croate (Banca Națională a Croației, HNB), Boris Vujcic, renunțarea la kuna, care a fost introdusă în 1994, este "singura politică rezonabilă". Primirea în Schengen, un uriaș avantaj pentru turism La rândul lor, croații au sentimente amestecate: deși salută, în general, încetarea controalelor la frontieră, schimbarea monedei inspiră neîncredere. În ultimele zile, oamenii au stat la cozi la bănci și la bancomate pentru a retrage bani, temându-se de probleme cu banii lichizi în urma perioadei de tranziție. Guvernatorul băncii centrale a retras în mod simbolic euro de la un bancomat din Zagreb. Mulți croați se tem că introducerea monedei euro va duce la creșterea prețurilor. De asemenea, la miezul nopții, ministrul de interne Davor Bozinovic și ministrul sloven al administrației publice, Sanja Ajanovic Hovnik, au participat la o scurtă ceremonie la un punct de trecere a frontierei, unde a fost ridicată o barieră de ambele părți ale frontierei. With this day Croatia joins the Schengen Zone and adopts the Euro.Dobro došli i sve najbolje! #Croatia #Hrvatska #Euro #Schengen pic.twitter.com/KZXu25f4Va— (((Tendar))) (@Tendar) January 1, 2023 În 2022, Croația a primit de 4 ori mai mulți turiști decât locuitori, iar aderarea la spațiul Schengen va da un impuls acestui sector. Cozile lungi la granițele cu vecinii din UE - Slovenia și Ungaria - vor fi de domeniul trecutului. Citește și: Cadoul lui Putin, de Anul Nou, către forțele de ocupație: liber la jafuri, soldații și funcționarii ruși aflați în Ucraina nu mai trebuie să-și declare averile

Aderarea la zona euro va accelera reformele Foto: Banca Națională a Bulgariei
Eveniment

Aderarea la zona euro va accelera reformele

Guvernatorul Băncii Naţionale a Bulgariei afirmă că aderarea la zona euro va accelera reformele structurale. Croatia va intra, de la 1 ianuarie 2023, atât în zona euro, cât și în Schengen. Aderarea la zona euro va accelera reformele ''Introducerea euro reprezintă o normalizare şi o modernizare a regimului monetar bulgar'', a afirmat, la o conferinţă desfăşurată la Sofia, guvernatorul Băncii Naţionale a Bulgariei, Dimitar Radev, transmite Novinite. Oficialul a explicat că "Aderarea la zona euro va accelera procesul de implementare a reformelor structurale în Bulgaria, un proces care este serios întârziat. Vor fi îmbunătăţite condiţiile de finanţare şi vor creşte investiţiile în ţară. Combinarea tuturor factorilor va crea un mediu pentru o creştere sustenabilă, va accelera convergenţa şi, desigur, va duce la majorarea veniturilor". La aceeaşi conferinţă, dedicată avantajelor adoptării euro, ministrul de Finanţe, Rositsa Velkova, a anunţat că majorarea salariului minim în Bulgaria la 850 leva va duce la creşterea deficitului cu aproximativ un miliard de leva. Intrarea în zona euro va extinde oportunităţile pentru majorarea veniturilor şi va îmbunătăţi mediul de afaceri în Bulgaria, susţine ministrul de Finanţe. Oficialul a adăugat: "Vom participa la luarea deciziilor în cadrul Eurogrup (-miniştrii de Finanţe din zona euro-n.r.). În prezent nu ne este permis să participăm! Politica monetară a BCE se reflectă direct asupra noastră". Rugată să comenteze protestele formaţiunii naţionalistă Vazrazhdane (Renaşterea) din faţa clădirii unde avea loc conferinţa, Velkova a reamintit decizia Adunării Naţionale a Bulgariei, cu majoritate constituţională, de a continua drumul spre introducerea euro. Euro ar atrage investiții străine Analiştii consideră că aderarea la zona euro ar ajuta Bulgaria, cel mai sărac stat membru al Uniunii Europene, să atragă mai multe investiţii străine şi să obţină un rating suveran mai bun, ceea ce i-ar reduce costurile de finanţare a datoriilor sale. Ţara vecină a decis în urmă cu mult timp să îşi ancoreze moneda naţională de euro. Mulţi bulgari se tem că stabilirea abuzivă a preţurilor în timpul trecerii la euro ar putea duce la creşterea preţurilor. Un raport al Băncii Centrale Europene, care a analizat introducerea euro în 2002 în 12 ţări, a constatat că "nu există dovezi ale unui impact semnificativ asupra preţurilor la nivel agregat ca urmare a trecerii la moneda euro". Citește și: Antena 3 contrazice poziția României și susține varianta Austriei: 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România mergând spre Vest Agenţiile de rating Standard & Poor's şi Fitch, care acordă Bulgariei un calificativ de tip investment grade (-recomandat pentru investiţii-n.r.) "BBB", au apreciat că aderarea la euro ar fi un element pozitiv pentru ratingul Bulgariei.

Cum a trecut Croatia pe lângă noi Foto: Twitter
Politică

Cum a trecut Croatia pe lângă noi

Cum a trecut Croatia pe lângă noi, deși a intrat în UE șase ani mai târziu: de la 1 ianuarie 2023 intră în Schengen și adoptă euro. România a ratat, din nou, primirea în zona Schengen, iar despre adoptarea monedei euro abia se mai discută. Croatia a adoptat deja primul buget în euro, în timp ce-n România bugetul pe 2023 este în stadiul de proiect. Între 1991 și 1995, Croatia a trecut prin mai multe războaie, generic denumite „războiul de independență”, în care peste 15.000 de militari și civili croați au fost uciși sau au dispărut. Numărul răniților este estimat la circa 30.000, iar cel al persoanelor strămutate la 300.000. Starting today, it’s possible to buy Croatian Euro coins.The one Euro coin will have Nikola Tesla on it.100 Kuna buys you EUR 13.Croatia will adopt the Euro as its currency in 2023. pic.twitter.com/KGSl2gAFVy— Visegrád 24 (@visegrad24) December 1, 2022 Cum a trecut Croatia pe lângă noi România a intrat în UE la 1 ianuarie 2007. Croatia a fost primită abia în iulie 2013. Cu toate acestea, țara de la Adriatica a reușit să se integreze mult mai rapid în spațiul european. Și-n ceea ce privește derularea programului de redresare și reziliență, Croatia este cu un pas înainte. Guvernul de la Zagreb a încasat deja primele două tranșe de bani - inclusiv pre-finanțarea - iar cea de a treia tranșă este pe cale de a fi aprobată. România a primit primele două tranșe de bani, inclusiv pre-finanțarea, dar nici măcar n-a depus cererea pentru tranșa a treia - ceea ce Croatia a făcut din septembrie. Ca și România, Croatia a depus cerere de primire în OECD, iar presa de la Zagreb estimează că va fi primită în această structură în 3-5 ani. În ceea ce privește atitudinea față de invazia rusă în Ucraina, Croatia a susținut constant și public Kievul. Zagrebul ar urma, de exemplu, să antreneze militari ucraineni pe teritoriul ei. Citește și: Antena 3 a turnătorului „Felix” vrea ruperea de UE după eșecul Schengen: fostul pușcăriaș Adrian Năstase cere ieșirea României de pe „pilot automat Bruxelles sau Statele Unite” Din octombrie 2016, Croatia este condusă de un guvern de centru-dreapta, premier fiind Andrej Plenković, absolvent de drept și fost diplomat. Însă președinte al Croației este social-democratul Zoran Milanović, care, de exemplu, se opune antrenării forțelor ucrainene pe teritoriul Croației.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră