marți 31 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: euro

40 articole
Mediu

Criza financiară a ajutat marii poluatori

Criza financiară a ajutat marii poluatori. Banca Centrală Europeană şi băncile naţionale din zona euro vor publica în următoarele zile primul lor raport detaliat privind "amprenta de carbon", date care vor arăta impactul asupra mediului al anilor de eforturi de combatere a crizei. Criza financiară a ajutat marii poluatori BCE şi cele 20 de ţări care utilizează moneda euro au cheltuit mii de miliarde de euro în timpul anilor de criză achiziţionând obligaţiuni, inclusiv ale unor companii care sunt mari poluatori. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Vom prezenta (BCE şi Eurosistemul) amprenta de carbon", a afirmat Clara Raposo, viceguvernatorul Băncii Naţionale a Portugaliei, în timpul conferinţei OMFIF - Forumul Oficial al Instituţiilor Monetare şi Financiare, care se desfăşoară la Londra. Amprenta de carbon măsoară cantitatea de dioxid de carbon eliberat în atmosferă ca rezultat al activităţilor zilnice. Citește și: Probabilitatea unor lovituri nucleare din partea Rusiei a crescut enorm după ce adjunctul Apărării britanice a anunțat că Ucraina va primi obuze anti-tanc cu uraniu sărăcit Cele mai recente date arată că BCE deţine obligaţiuni corporate uşor peste 340 miliarde de euro, cumpărate conform programului său de achiziţii din sectorul corporate (CSPP) plus obligaţiuni de încă 45 miliarde de euro cumpărate în cadrul programului de achiziţionare în regim de urgenţă în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme - PEPP). Raposo a explicat că, deşi nu este "în mod special încântată" de mărimea amprentei de carbon, este un proces important şi un indicator de referinţă de la care să înceapă analiza în domeniu.

Criza financiară a ajutat marii poluatori (sursa: omfif.org)
Croația a aderat la euro și a fost primită în spațiul Schengen Foto: Twitter
Eveniment

Croația a aderat la euro și primită în spațiul Schengen

De la 1 ianuarie, Croația a aderat la euro și a fost primită în spațiul Schengen, deși a fost primită în Uniunea Europeană la 1 iulie 2013, adică la șase ani și jumătate după România și Bulgaria. Croația este acum a 20-a țară care folosește euro și al 27-lea stat din Schengen. Croația a aderat la euro și a fost primită în spațiul Schengen Ziarele locale, citate de AFP, au salutat cele două evenimente, cotidianul Vecernji List numindu-le "încununarea aderării la UE" pentru Croația, unde se așteaptă ca președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să participe astăzi la eveniment. Happy New Year - and a very special day for #Croatia! ?Today we proudly became the 20th member of #euro area and the 27th member of #Schengen area!In our 10th year of EU membership, Croatia is now part of the closest EU integration benefiting our citizens & economy. pic.twitter.com/ub8EzpxVNJ— Croatia in the EU (@CroatiaInEU) December 31, 2022 Țara și-a declarat independența față de Iugoslavia în 1991, iar conflictul care a urmat (1991-1995) s-a soldat cu aproximativ 20 000 de morți. Experții spun că trecerea la euro va contribui la protejarea economiei croate, una dintre cele mai slabe din UE, de inflația în creștere, de o criză energetică severă și de insecuritatea geopolitică de la invadarea Ucrainei de către Rusia la 24 februarie. În noiembrie, inflația a ajuns la 13,5% în Croația, față de 10% în zona euro. Țările est-europene care sunt membre ale UE, dar care nu au aderat la euro, cum ar fi Polonia și Ungaria, s-au dovedit și mai vulnerabile la inflație. Pentru guvernatorul băncii centrale croate (Banca Națională a Croației, HNB), Boris Vujcic, renunțarea la kuna, care a fost introdusă în 1994, este "singura politică rezonabilă". Primirea în Schengen, un uriaș avantaj pentru turism La rândul lor, croații au sentimente amestecate: deși salută, în general, încetarea controalelor la frontieră, schimbarea monedei inspiră neîncredere. În ultimele zile, oamenii au stat la cozi la bănci și la bancomate pentru a retrage bani, temându-se de probleme cu banii lichizi în urma perioadei de tranziție. Guvernatorul băncii centrale a retras în mod simbolic euro de la un bancomat din Zagreb. Mulți croați se tem că introducerea monedei euro va duce la creșterea prețurilor. De asemenea, la miezul nopții, ministrul de interne Davor Bozinovic și ministrul sloven al administrației publice, Sanja Ajanovic Hovnik, au participat la o scurtă ceremonie la un punct de trecere a frontierei, unde a fost ridicată o barieră de ambele părți ale frontierei. With this day Croatia joins the Schengen Zone and adopts the Euro.Dobro došli i sve najbolje! #Croatia #Hrvatska #Euro #Schengen pic.twitter.com/KZXu25f4Va— (((Tendar))) (@Tendar) January 1, 2023 În 2022, Croația a primit de 4 ori mai mulți turiști decât locuitori, iar aderarea la spațiul Schengen va da un impuls acestui sector. Cozile lungi la granițele cu vecinii din UE - Slovenia și Ungaria - vor fi de domeniul trecutului. Citește și: Cadoul lui Putin, de Anul Nou, către forțele de ocupație: liber la jafuri, soldații și funcționarii ruși aflați în Ucraina nu mai trebuie să-și declare averile

Aderarea la zona euro va accelera reformele Foto: Banca Națională a Bulgariei
Eveniment

Aderarea la zona euro va accelera reformele

Guvernatorul Băncii Naţionale a Bulgariei afirmă că aderarea la zona euro va accelera reformele structurale. Croatia va intra, de la 1 ianuarie 2023, atât în zona euro, cât și în Schengen. Aderarea la zona euro va accelera reformele ''Introducerea euro reprezintă o normalizare şi o modernizare a regimului monetar bulgar'', a afirmat, la o conferinţă desfăşurată la Sofia, guvernatorul Băncii Naţionale a Bulgariei, Dimitar Radev, transmite Novinite. Oficialul a explicat că "Aderarea la zona euro va accelera procesul de implementare a reformelor structurale în Bulgaria, un proces care este serios întârziat. Vor fi îmbunătăţite condiţiile de finanţare şi vor creşte investiţiile în ţară. Combinarea tuturor factorilor va crea un mediu pentru o creştere sustenabilă, va accelera convergenţa şi, desigur, va duce la majorarea veniturilor". La aceeaşi conferinţă, dedicată avantajelor adoptării euro, ministrul de Finanţe, Rositsa Velkova, a anunţat că majorarea salariului minim în Bulgaria la 850 leva va duce la creşterea deficitului cu aproximativ un miliard de leva. Intrarea în zona euro va extinde oportunităţile pentru majorarea veniturilor şi va îmbunătăţi mediul de afaceri în Bulgaria, susţine ministrul de Finanţe. Oficialul a adăugat: "Vom participa la luarea deciziilor în cadrul Eurogrup (-miniştrii de Finanţe din zona euro-n.r.). În prezent nu ne este permis să participăm! Politica monetară a BCE se reflectă direct asupra noastră". Rugată să comenteze protestele formaţiunii naţionalistă Vazrazhdane (Renaşterea) din faţa clădirii unde avea loc conferinţa, Velkova a reamintit decizia Adunării Naţionale a Bulgariei, cu majoritate constituţională, de a continua drumul spre introducerea euro. Euro ar atrage investiții străine Analiştii consideră că aderarea la zona euro ar ajuta Bulgaria, cel mai sărac stat membru al Uniunii Europene, să atragă mai multe investiţii străine şi să obţină un rating suveran mai bun, ceea ce i-ar reduce costurile de finanţare a datoriilor sale. Ţara vecină a decis în urmă cu mult timp să îşi ancoreze moneda naţională de euro. Mulţi bulgari se tem că stabilirea abuzivă a preţurilor în timpul trecerii la euro ar putea duce la creşterea preţurilor. Un raport al Băncii Centrale Europene, care a analizat introducerea euro în 2002 în 12 ţări, a constatat că "nu există dovezi ale unui impact semnificativ asupra preţurilor la nivel agregat ca urmare a trecerii la moneda euro". Citește și: Antena 3 contrazice poziția României și susține varianta Austriei: 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România mergând spre Vest Agenţiile de rating Standard & Poor's şi Fitch, care acordă Bulgariei un calificativ de tip investment grade (-recomandat pentru investiţii-n.r.) "BBB", au apreciat că aderarea la euro ar fi un element pozitiv pentru ratingul Bulgariei.

Cum a trecut Croatia pe lângă noi Foto: Twitter
Politică

Cum a trecut Croatia pe lângă noi

Cum a trecut Croatia pe lângă noi, deși a intrat în UE șase ani mai târziu: de la 1 ianuarie 2023 intră în Schengen și adoptă euro. România a ratat, din nou, primirea în zona Schengen, iar despre adoptarea monedei euro abia se mai discută. Croatia a adoptat deja primul buget în euro, în timp ce-n România bugetul pe 2023 este în stadiul de proiect. Între 1991 și 1995, Croatia a trecut prin mai multe războaie, generic denumite „războiul de independență”, în care peste 15.000 de militari și civili croați au fost uciși sau au dispărut. Numărul răniților este estimat la circa 30.000, iar cel al persoanelor strămutate la 300.000. Starting today, it’s possible to buy Croatian Euro coins.The one Euro coin will have Nikola Tesla on it.100 Kuna buys you EUR 13.Croatia will adopt the Euro as its currency in 2023. pic.twitter.com/KGSl2gAFVy— Visegrád 24 (@visegrad24) December 1, 2022 Cum a trecut Croatia pe lângă noi România a intrat în UE la 1 ianuarie 2007. Croatia a fost primită abia în iulie 2013. Cu toate acestea, țara de la Adriatica a reușit să se integreze mult mai rapid în spațiul european. Și-n ceea ce privește derularea programului de redresare și reziliență, Croatia este cu un pas înainte. Guvernul de la Zagreb a încasat deja primele două tranșe de bani - inclusiv pre-finanțarea - iar cea de a treia tranșă este pe cale de a fi aprobată. România a primit primele două tranșe de bani, inclusiv pre-finanțarea, dar nici măcar n-a depus cererea pentru tranșa a treia - ceea ce Croatia a făcut din septembrie. Ca și România, Croatia a depus cerere de primire în OECD, iar presa de la Zagreb estimează că va fi primită în această structură în 3-5 ani. În ceea ce privește atitudinea față de invazia rusă în Ucraina, Croatia a susținut constant și public Kievul. Zagrebul ar urma, de exemplu, să antreneze militari ucraineni pe teritoriul ei. Citește și: Antena 3 a turnătorului „Felix” vrea ruperea de UE după eșecul Schengen: fostul pușcăriaș Adrian Năstase cere ieșirea României de pe „pilot automat Bruxelles sau Statele Unite” Din octombrie 2016, Croatia este condusă de un guvern de centru-dreapta, premier fiind Andrej Plenković, absolvent de drept și fost diplomat. Însă președinte al Croației este social-democratul Zoran Milanović, care, de exemplu, se opune antrenării forțelor ucrainene pe teritoriul Croației.

Inflația din Germania sare de 10% Foto: Twitter
Eveniment

Inflația din Germania sare de 10

Pentru prima oară de la adoptarea euro, inflația din Germania sare de 10%. Această țară a trecut la euro în urmă cu mai bine de 20 de ani, la 1 ianuarie 2002. Inflația din Germania sare de 10% Bloomberg notează că inflația a crescut mai mult decât se anticipase, după încetarea măsurilor temporare de ajutor guvernamental și agravarea crizei energetice din Europa. BREAKING: #Inflation in Germany 10%!Highest Inflation in 70 years!— marc friedrich (@marcfriedrich7) September 29, 2022 Prețurile de consum au crescut cu 10,9% față de septembrie 2021, depășind inflația de 8,8% din august, a anunțat joi Biroul Federal de Statistică. Este mai mult decât inflația de 10,2% estimată de economiști, într-un sondaj Bloomberg. Foto: Twitter Guvernul german a anunțat joi că va plafona prețurile la gaze, o mișcare care ar putea calma inflația. Administrația cancelarului Olaf Scholz va împrumuta cel puțin 150 de miliarde de euro (146 de miliarde de dolari) pentru a susține această inițiativă, potrivit unor persoane familiare cu chestiunea, mai arată Bloomberg. „Analiştii prevăd din ce în ce des o recesiune a zonei euro (…) datele de joi arătând că încrederea a scăzut la niveluri văzute ultima dată în timpul pandemiei. Între timp, o recesiune în Germania este aproape sigură. Cele mai importante institute de cercetare din cea mai mare economie a Europei și-au redus previziunile, joi, prezicând o scădere cu 0,4% a producției anul viitor. Ei anticipează o inflație medie de 8,8% în 2023, comparativ cu 8,4% în acest an. #inflation of #Germany reaches 10% in September after 7.9% in August !It is an uncharted territory for this country pic.twitter.com/viN4J1JM0Q— Eric Dor (@ericdor_econo) September 29, 2022 O iarnă grea va devasta economia Germaniei Și Financial Times anunța, azi, că, potrivit economiștilor, Germania va intra în recesiune, în 2023. Publicația arăta că, în septembrie, prețurile la energie au sărit cu 43,9%, iar la mâncare cu 18,7%. Potrivit FT, principalele institute de economie din Germania anticipează o creștere a PIB-ului de 1,4% în acest an, o scădere de 0,4% în 2023 și o revenire cu 1,9% în 2024. Dar dacă iarna va fi foarte grea, economia Germaniei ar putea să scadă, în 2023, cu 7,9%. Însă economiștii cred că germania nu va rămâne fără gaze, dar situația este extrem de strânsă. Deja s-a semnalat o creștere a consumului de gaze cu 14,5% față de media ultimilor patru ani, după ce vremea s-a răcit brusc în Germania. Citește și: Rusia poate declanșa haosul prin sabotaje submarine: sudul Italiei, fără net, tranzacții financiare, blocate. Ipoteză: explozibilii care au distrus Nord Stream, plasați cu luni în urmă „Înainte de anunțul de astăzi privind plafonarea prețului la benzină, guvernul german a încercat să compenseze impactul asupra consumatorilor și întreprinderilor cu pachete de ajutor în valoare totală de aproape 100 de miliarde de euro”, mai scrie Bloomberg.

Ajutor european pentru depășirea crizei alimentare (sursa: Pixabay)
Internațional

Ajutor european pentru depășirea crizei alimentare

Ajutor european pentru depășirea crizei alimentare. Uniunea Europeană (UE) a anunţat marţi că doreşte să mobilizeze 600 de milioane de euro suplimentari pentru a ajuta ţările din Africa, Caraibe şi Oceanul Pacific să depăşească criza alimentară provocată de războiul din Ucraina, informează AFP. Presaţi de ţările africane, cei 27 de membri ai UE au promis luni că vor aloca un miliard de euro, fără a oferi detalii, pentru lupta împotriva riscurilor foametei în Africa, legate de blocarea exporturilor de cereale ucrainene de care continentul african este foarte dependent. Ajutor european pentru depășirea crizei alimentare Comisia Europeană propune în acest cadru să scoată 600 de milioane de euro din rezervele Fondului European de Dezvoltare pentru toate ţările din ACP (Africa-Caraibe-Pacific), proiect ce mai trebuie validat de statele membre ale UE. Pachetul va fi format din 150 de milioane de euro pentru un ajutor umanitar imediat în numerar "de fiecare dată când va fi necesar", prin mecanismele de protecţie socială existente. Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise La aceasta se adaugă 350 de milioane de euro pentru a susţine pe termen mediu şi lung producţia agricolă în ţările beneficiare şi a le ajuta să-şi întărească sistemele de aprovizionare alimentară. Nu în ultimul rând, 100 de milioane de euro vor fi alocate pentru susţinerea macroeconomică, prin injectare în "Fondul fiduciar pentru reducerea sărăciei şi creştere" al Fondului Monetar Internaţional (FMI). Aceste 600 de milioane de euro se adaugă ajutorului umanitar deja mobilizat de UE pentru a susţine proiecte de agricultură durabilă, de acces la alimente şi la apă potabilă şi de întărire a unor mecanisme anti-sărăcie, dintre care "mai mult de două miliarde de euro în Africa Subsahariană", potrivit Comisiei Europene. Dezinformarea, o altă armă folosită intens de Rusia Europenii se străduiesc să contracareze dezinformarea orchestrată, potrivit lor, de Moscova, care impută sancţiunilor occidentale responsabilitatea pentru creşterea explozivă a preţurilor la cereale şi blocarea recoltelor ucrainene. Bruxellesul va trimite o scrisoare tuturor miniştrilor africani ai afacerilor externe, "pentru a le explica sancţiunile europene şi aria loc de acţiune", a anunţat luni şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, amintind că sancţiunile UE "nu vizează nici exporturile de cereale, nici îngrăşămintele", potrivit Agerpres. De asemenea, el a acuzat Rusia de comiterea unei "veritabile crime de război" prin blocarea exporturilor de cereale ucrainene, cu riscul de a agrava ameninţarea foametei în lume.

Bani europeni pentru pădurile României (sursa: Pixabay)
Internațional

Bani europeni pentru pădurile României

Bani europeni pentru pădurile României. Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o schemă de ajutoare a României în valoare de 500 de milioane de euro pusă la dispoziţie prin intermediul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR) pentru a sprijini dezvoltarea de noi suprafeţe împădurite, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar. Măsura face parte din strategia României de asigurare a protecţiei pădurilor şi a biodiversităţii. Schema va contribui, de asemenea, la obiectivele strategice ale UE legate de tranziţia verde. Bani europeni pentru pădurile României "Schema în valoare de 500 de milioane de euro aprobată luni va permite României să creeze noi suprafeţe împădurite. Aceste păduri vor contribui la prevenirea eroziunii şi a inundaţiilor, la curăţarea aerului şi la combaterea schimbărilor climatice. Măsura va contribui nu numai la obiectivele Pactului verde al UE, ci va sprijini, totodată, dezvoltarea economică a zonelor rurale din România", a declarat vicepreşedintele executiv Margrethe Vestager, responsabil cu politica în domeniul concurenţei. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată Măsura notificată de România, care va avea un buget de 500 de milioane de euro, va fi finanţată integral prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, în urma evaluării pozitive de către Comisie a Planului de redresare şi rezilienţă al României şi a adoptării acestuia de către Consiliu. Schema se va desfășura până în 2026 Schema, care se va desfăşura până la 30 iunie 2026, urmăreşte să sprijine proprietarii de terenuri agricole adecvate pentru împădurire în vederea creării de noi suprafeţe împădurite, ceea ce va avea un impact climatic pozitiv pe termen lung. În cadrul schemei, se va oferi sprijin sub forma unor granturi directe proprietarilor publici şi privaţi de terenuri agricole adecvate pentru împădurire, inclusiv municipalităţilor, precum şi asociaţiilor acestora. Pentru a beneficia de ajutor, proprietarii de terenuri agricole trebuie să creeze trupuri de pădure de cel puţin 0,5 ha sau cordoane forestiere (adică rânduri de arbori şi arbuşti pentru a proteja terenurile agricole împotriva eroziunii eoliene şi a secetei) cu o suprafaţă de cel puţin 0,1 ha. În plus, beneficiarii trebuie să se asigure că terenul pe care sunt plantate trupurile de pădure sau cordoanele forestiere este adecvat pentru împădurire. În sfârşit, împădurirea trebuie realizată în conformitate cu un plan de proiect aprobat de Garda Forestieră din România, în care sunt detaliate speciile de arbori şi arbuşti care urmează să fie plantaţi, precum şi densitatea plantaţiilor. Comisia a evaluat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, în special al Orientărilor din 2014 privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol şi forestier şi în zonele rurale şi al articolului 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, care permite statelor membre să sprijine dezvoltarea anumitor activităţi economice în anumite condiţii. Comisia a constatat că schema facilitează dezvoltarea anumitor activităţi economice, în special împădurirea terenurilor agricole. În plus, aceasta are un "efect stimulativ", deoarece beneficiarii nu ar desfăşura activităţile de împădurire în aceeaşi măsură în absenţa ajutorului, are un impact limitat asupra concurenţei şi a schimburilor comerciale în cadrul UE. În special: măsura este necesară şi adecvată pentru a încuraja dezvoltarea pădurilor şi pentru a corecta o disfuncţionalitate a pieţei, deoarece piaţa nu asigură îndeplinirea obiectivelor preconizate în ceea ce priveşte împădurirea; iar măsura este, de asemenea, proporţională. Deşi valoarea maximă a ajutorului este de până la 100% din costurile eligibile, valoarea finală va fi calculată în mod nediscriminatoriu. Costurile eligibile vor fi susţinute de documente justificative clare şi contemporane şi se vor baza pe costuri standard. De asemenea, măsura promovează asigurarea unei creşteri inteligente şi durabile a suprafeţelor împădurite. În plus, măsura este în concordanţă cu obiectivele de dezvoltare rurală şi cu obiectivele strategice ale UE legate de tranziţia verde. Pe acest temei, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Investiție gard în gard cu parcul industrial Leţcani (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Internațional

Investiție gard în gard cu parcul industrial Leţcani

Investiție gard în gard cu parcul industrial Leţcani. Amplasamentul acestuia este lângă viitorul Parc Industrial Leţcani al CJ, vizavi de Sandra Automobile, spre Bogonos. Complexul cuprinde 18 construcţii, din care cinci vor fi destinate spaţiilor de cazare: zeci de garsoniere pentru muncitori. Investiție gard în gard cu parcul industrial Leţcani Restul spaţiilor vor avea funcţiuni mixte: servicii, birouri, rezidenţial, depozitare, turism, sport, agrement şi comerţ. „Investiţia va fi între cinci şi șapte milioane euro, vom începe lucrările de îndată ce vom avea toate avizele”, ne-a declarat Wael Haddad, unul dintre asociaţi. În zonă sunt în plan mai multe parcuri industriale sau logistice. Citește și: Presiunea internațională ca Putin să fie judecat pentru crime de război crește: UE, gata să trimită echipe de anchetatori în Ucraina. În ce condiții poate fi Putin anchetat penal Unii investitori imobiliari vor să acopere o nevoie a pieţei construcţiilor din Iaşi: cazarea muncitorilor din alte zone ale ţării sau din străinătate. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ucraineni, 1,6 milioane USD în portbagaj (sursa: ITPF Iași)
Eveniment

Ucraineni, 1,6 milioane USD în portbagaj

Ucraineni, 1,6 milioane USD în portbagaj. O familie din Ucraina a încercat să intre în România cu 1,6 milioane de dolari, a anunţat duminică, printr-un comunicat de presă, Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră (ITPF) Iaşi. Ucraineni, 1,6 milioane USD în portbagaj Potrivit sursei citate, cei doi ucraineni, soţi şi soţie, s-au prezentat în Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa cu un autoturism înmatriculat în Ucraina, iar în maşină au fost descoperiţi banii nedeclaraţi, dar şi alte bunuri de valoare. "În baza analizei de risc, poliţiştii de frontieră şi lucrătorii vamali au efectuat un control amănunţit asupra vehiculului. Citește și: Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, avea o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp În urma verificărilor, au fost descoperite în bagajele din autoturism mai multe bunuri, nouă ceasuri diferite mărci, bijuterii, 24 genţi inscripţionate cu denumiri ale unor firme recunoscute şi sume în valută nedeclarate, peste 1,6 milioane dolari şi peste 50.000 euro", se arată în comunicatul de presă transmis de ITPF Iaşi, citat de Agerpres. Poliţiştii de frontieră au sesizat procurorii vasluieni cu privire la acest caz, bunurile şi sumele în valută fiind ridicate în vederea continuării cercetărilor.

Pandemia a frânat redresare economiei euro. (sursă: Pexels.com)
Internațional

Pandemia a frânat redresare economiei euro

Pandemia a frânat redresare economiei euro în luna aceasta, din cauza problemelor din sectorul serviciilor, în pofida veştilor bune din Germania, unde fabricile au beneficiat de atenuarea perturbărilor din lanţurile de aprovizionare, arată datele preliminare publicate luni de compania de analize financiare Markit, transmit DPA şi Reuters. Extinderea rapidă a variantei Omicron a coronavirusului a determinat guvernele să reimpună restricţii, ceea ce afectează sectorul serviciilor Indicatorul Composite Purchasing Managers (PMI) în zona euro, care măsoară activitatea în industrie şi sectorul serviciilor, a scăzut la 52,4 de puncte în ianuarie, de la 53,3 puncte în decembrie, conform datelor companiei Markit, cu sediul la Londra. Este cel mai redus nivel începând din februarie 2020 şi sub estimările analiştilor, de 52,6 puncte. Scăderea a fost cauzată în principal de indicatorul PMI privind serviciile, care a scăzut la cel mai redus nivel din ultimele nouă luni. Un indicator PMI de peste 50 de puncte arată o expansiune a economiei, iar sub valoarea de 50 de puncte indicatorul reflectă o contractare a economiei. Pandemia a frânat redresare economiei euro în ianuarie "Declinul indicelui PMI în ianuarie arată efectele Omicron asupra sectorului serviciilor, deşi economia Germaniei a avut o evoluţie surprinzător de bună", a apreciat Bert Colijn de la ING. Indicatorul PMI în zona euro, care măsoară activitatea din sectorul serviciilor, a scăzut de la 53,1 puncte la 51,2 de puncte în ianuarie Afacerile din Germania, cea mai mare economie europeană, au înregistrat cel mai rapid ritm de creştere din ultimele patru luni, arată datele publicate anterior, după ce fabricile au beneficiat de atenuarea perturbărilor din lanţurile de aprovizionare Dar în Franţa, a doua economie din zona euro, declinul afacerilor a depăşit estimările, din cauza impactului pandemiei şi al presiunilor inflaţioniste. Fabricile au fost mai puţin afectate de restricţii, indicatorul PMI în zona euro, care măsoară activitatea în industrie, a urcat de la 58 puncte la 59 de puncte în ianuarie, cel mai ridicat nivel din ultimele cinci luni şi peste estimările analiştilor, de 57,5 puncte. Indicatorul care măsoară producţia a urcat de la 53,8 puncte la 55,8 de puncte în ianuarie. Pentru a face faţă cererii ridicate, fabricile şi-au majorat numărul de angajaţi într-un ritm rapid. Indicele privind angajările a urcat de la 55,3 puncte la 57,5 de puncte în ianuarie, cel mai ridicat nivel din iulie 2021.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră