vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: estonia

36 articole
Eveniment

Șeful spionajului estonian: Ucraina va învinge Rusia

Șeful spionajului estonian, Mikk Maran, a spus că este „prudent încrezător” că Ucraina va învinge Rusia, dar a apreciat că Kievul nu va reuși să elibereze toate teritoriile ocupate. Maran a făcut aceste afirmații la Forumul Aspen, unde au mai vorbit șefii MI6 și CIA. Șeful spionajului estonian: Ucraina va învinge Rusia „Sunt încrezător că Ucraina va învinge armata rusă în Ucraina, mai devreme sau mai târziu (...) Nu va fi ușor, va dura timp, iar Ucraina probabil că nu va putea elibera toate teritoriile ocupate. Dar strategic vorbind, Putin nu va putea reuși în ambiția sa de a lua Kievul și majoritatea Ucrainei", a afirmat șeful spionilor estonieni. Marran a spus că războiul nu se va termina prea curând. "Va dura timp până când Ucraina va fi gata să contraatace și să recâștige măcar o parte din teritorii. Dar, ceea ce vreau să subliniez, este că Ucraina pentru Putin este o misiune mesianică, el poartă o cruciadă Nu ascultă de consilierii lui sau de serviciile de informații sau crede că îi furnizează informații false”, a spus el, citat de err.ee. ⚡️ #Russian dictator #Putin made a series of miscalculations in the war against #Ukraine because he relied on false data or did not believe the information given to him. This was stated by the Director General of the #Estonian Department of Foreign Intelligence, #MikkMaran pic.twitter.com/4zoA9mGxSc— Johan Roux (@johan_roux1) July 22, 2022 Potrivit lui Maran, Putin încă mai are ca obiectiv pe termen lung ocuparea Kievului și înlăturarea regimului de acolo, iar ca obiectiv terestru ar fi crearea unui coridor terestru până în Transnistria.

Șeful spionajului estonian, Mikk Maran: Ucraina va învinge Rusia Foto: Aspen Security Conference
Schimbare majoră de strategie NATO Foto: Twitter
Eveniment

Schimbare majoră de strategie NATO

Schimbare majoră de strategie NATO la summitul care va începe marți, la Madrid: țările baltice nu vor mai fi abandonate în caz de atac rusesc. Actuala strategie NATO, denumită „tripwire defence”, prevedea că, în caz de atac al Rusiei, cele trei state baltice vor ceda în fața agresorului, urmând să fie eliberate - în teorie - după 180 de zile. Schimbare majoră de strategie NATO Potrivit The Times, această strategie va fi modificată, astfel încât NATO își va consolida masiv prezența în zona statelor baltice, iar Rusia va ști că, dacă va ataca, va întâmpina rezistență. La summit, Polonia și cele trei state baltice vor cere o prezență militară sporită pe așa numitul coridor Suwalki - o fâșie de teritoriu de 75 de kilometri - pe care Politico îl definea, acum câteva zile, drept „cel mai periculos loc de pe pământ”. Coridorul asigură legătura dintre Rusia și regiunea Kaliningrad, care aparține tot Rusiei, dar este izolată. Foto: Wikipedia Este, spun analiștii militari, locul în care Vladimir Putin ar lovi probabil prima dată dacă ar decide că nu mai are nimic de pierdut. Există doar două drumuri și o linie de cale ferată care trec din Polonia în Lituania prin această breșă, care, în rest, este un teren mlăștinos și dificil pentru o armată mecanizată. La Madrid, schimbarea majoră de strategie va fi că acest teritoriu va fi apărat, nu abandonat. Current NATO contingents in the Baltics and Poland and the Suwalki GapNotice how Lithuania asked for additional troops weeks prior to their mastermind blockade move. pic.twitter.com/6ZH9kKOHsz— Reggie Meezer (@ReggieMeezer) June 20, 2022 Conform planului actualizat, care nu a fost încă convenit în detaliu, infrastructura, comanda unificată, echipamentele pre-poziționate și trupele poziționate în zonă înseamnă că rușii vor ști că, dacă atacă, vor întâmpina o rezistență semnificativă. Foto: Twitter Țările baltice cer să nu fie abandonate „Rușii vor ști că, chiar dacă ar încerca, vor fi șterși de pe Pământ în primele ore”, a spus un oficial înalt al apărării dintr-o țară din estul Europei, subliniind că oamenii care locuiesc lângă Rusia trebuie să fie conștienți că „este în siguranță să locuiești aici, este în siguranță să ai copii aici”, scrie The Times. Poland wants NATO to strengthen defences in Suwalki Gap, says PM https://t.co/DxYRwh2X5z— Apex (@Apex_WW) June 26, 2022 Schimbarea de strategie a fost puternic influențată de ceea ce au făcut rușii în Ucraina, în localități precum Bucha. Premierul estonian Kaja Kallas, care a deschis subiectul schimbării actualei strategii, a spus că abandonarea țărilor baltice, în caz de atac, ar fi însemnat ștergerea lor de pe suprafața pământului, distrugerea culturii lor. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev

Primele țări care califică acțiunile Rusiei drept genocid Foto: Twitter
Internațional

Primele țări califică acțiunile Rusiei genocid 

Estonia și Letonia sunt primele țări europene care califică oficial acțiunile Rusiei în Ucraina drept genocid. Și președintele SUA, Joe Biden, a folosit acest termen, dar președintele Franței, Emanuel Macron, a refuzat să-l utilizeze. Primele țări care califică acțiunile Rusiei drept genocid Riigikogu estonian (legislativul) a adoptat în unanimitate o declarație prin care acțiunile Rusiei în Ucraina sunt calificate drept „genocid”. Rezoluția a fost publicată pe site-ul oficial al parlamentului. La scurt timp, o decizie similară a luat și Seimul Letoniei. „Federația Rusă a comis acte de genocid față de populația civilă, inclusiv pe teritoriile temporar ocupate, în special în orașele Bucea, Borodeanka, Gostomel, Irpen și Mariupol, precum și în multe alte localități din Ucraina. Acestea constau în ucideri, răpiri, deportări, privări de libertate, torturi, violuri, precum și profanarea cadavrelor”, se arată în declarația adoptată de legislativul estonian. Riigikogu recognizes #Russia's actions as genocide against the Ukrainian people & calls on the parliaments of other countries and international organizations to the same.Statement of the Estonian parliament: https://t.co/GTwvAF1knR#WeStandWithUkraine #StopRussia #ArmUkraineNow pic.twitter.com/FDtIDTAeq9— Riigikogu (@Riigikogu) April 21, 2022 După Estonia, un document similar a adoptat Letonia. Parlamentul a adoptat în unanimitate o rezoluție în care a numit acțiunile Rusiei în Ucraina drept un act de genocid. Parlamentarii letoni s-au referit la dovezi ample ale „crimelor brutale în masă” comise de armata rusă: „Uciderea, torturarea, abuzul sexual asupra civililor ucraineni, inclusiv a femeilor și copiilor în Bucha, Irpin, Mariupol și în alte părți”. Tot azi, ministrul lituanian al Apărării, Arvydas Anusauskas, a declarat joi că țara sa a oferit Ucrainei echipamente militare de zeci de milioane de euro. Worth of military aid transferred to Ukraine ?? by Lithuania ?? amounts to tens of millions of euros and the replacement value of this aid can be from 5 to 10 times higher.— Arvydas Anušauskas (@a_anusauskas) April 21, 2022 Citește și: Scandal uriaș în Germania: cancelarul social-democrat Scholz a refuzat să livreze Ucrainei armament greu, deși industria îl oferea Biden vorbește de genocid Președintele Biden a fost primul șef de stat, după Zelenski, care a susținut că Rusia a comis un genocid în Ucraina. „Da, l-am numit genocid”, a răspuns preşedintele american jurnaliştilor în timpul unei vizite în statul Iowa. Până acum, administraţia americană nu a pronunţat acest cuvânt, folosit deja de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. „Este din ce în ce mai clar că Putin încearcă pur şi simplu să şteargă ideea însăşi de a putea fi ucrainean”, a adăugat el. Joe Biden a spus că, dacă „la nivel internaţional, avocaţii” vor decide cu privire la calificarea de genocid,”în ce mă priveşte, arată ca şi cum ar fi”.

Estonia, cel mai mare donator pentru Ucraina Foto: Președintele Zelenski și omologul estonian, Alar Karis
Eveniment

Estonia este cel mai mare donator de ajutor pentru Ucraina, raportat la PIB. România nu apare în clasamentul primelor 12 state

Estonia este cel mai mare donator de ajutor pentru Ucraina, raportat la PIB, relevă un studiu realizat de cercetători germani, citat marţi de dpa. Estonia, cel mai mare donator pentru Ucraina De la începutul războiului declanşat de invazia rusă, pe 24 februarie, Estonia s-a angajat să ofere ajutoare în valoare de aproape 0,8% din PIB-ul său, a stabilit Institutul pentru economie mondială din Kiel. Baza de date "Ukraine Support Tracker" arată că Estonia este urmată de Polonia, cu aproape 0,2%, şi apoi de Lituania, cu aproape 0,1% din PIB. Foto: Institute for the World Economy Kiel În termeni absoluţi, cele mai generoase promisiuni au venit din partea Statelor Unite, cu circa 7,6 miliarde de euro, urmate de Polonia, Marea Britanie şi Germania. Ţările UE, împreună, au promis circa 2,9 miliarde de euro, plus 1,4 miliarde de la instituţiile UE şi 2 miliarde de la Banca Europeană de Investiţii. Which countries help Ukraine and how? For answers, my coauthors and I @kielinstitute created the Ukraine Support Tracker. The paper and data just went online https://t.co/1MlXkQmQoS. Spoiler: The US government is by far the most supportive. A thread— Christoph Trebesch (@Ch_Trebesch) April 19, 2022 Ukraine Support Tracker înregistrează sistematic valoarea ajutorului militar, financiar sau umanitar promis public Ucrainei de guvernele a 31 de state occidentale, a precizat institutul citat într-un comunicat de presă. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea

Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat Foto: consilium.europa.eu
Eveniment

Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat

Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat: România este pe locul 62 în lume, în clasamentul pe anul 2020 al Uniunii Internaționale pentru Telecomunicații (UIT), o organizație internațională în domeniul telecomunicațiilor, aflată în prezent sub egida Organizației Națiunilor Unite. Clasamentul a apărut în vara anului trecut, nu a a părut un altul, mai nou, iar în România nu s-a discutat despre el aproape deloc. Azi, premierul Estoniei a atras atenția asupra sa, în contextul invaziei rusești din Ucraina. Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat Global Cybersecurity Index (GCI) măsoară angajamentele de securitate cibernetică a 193 de state membre UIT și a Palestinei. GCI își propune să identifice lacunele, să servească drept foaie de parcurs pentru a ghida strategiile naționale și a promova o cultură a securității cibernetice. Ultimul GCI publicat prinde informații din 2020. Statele din clasament au răspuns la 82 de întrebări, pentru a se putea stabili ierarhia. GCI are cinci piloni: a) cel legal, care analizează cadrul legislativ din fiecare țară, b) cel tehnic - capacitatea de apărare prin diferite agenții - c) cel organizațional, d) capacitatea de dezvoltare (care măsoară inclusiv capacitatea educațională) și e) cooperarea, atât între instituții, cât și între state. În acest clasament, România este pe locul 62, înaintea Moldovei - locul 63 sau a Cehiei - locul 68. Însă țări precum Ghana, Nigeria, Benin sau Bangladesh sunt înaintea României. România stă cel mai prost la „măsuri organizaționale” - șase puncte din 20 posibile și la capacitatea de dezvoltare - 12,88 din 20. Estonia was cyberattacked by Russia in 2007. Since then we have taken cyber security very seriously. https://t.co/NGw6UGxXw4— Kaja Kallas (@kajakallas) April 18, 2022 Pe locul I în clasament sunt Statele Unite, urmate de Marea Britanie și Arabia Saudită, însă Estonia este pe locul IV. Lituania - locul șase. În spațiul UE, Estonia este pe locul I. În 2020, India a ajuns pe locul 10, sărind nu mai puțin de 37 de poziții. Citește și: Lider social-democrat german, prins că făcea propagandă pentru Gazprom. Manuela Schwesig, șefa unui guvern regional, „marioneta Kremlinului”

Președinții Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei, la un pahar, în tren Foto: Președinția Poloniei
Eveniment

Președinții la un pahar în tren

Președinții Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei, la un pahar, în tren, spre Kiev: președinția poloneză publică fotografii cu cei patru șefi de stat, relaxați, în jurul unor pahare cu ceea ce, probabil, pare a fi alcool, înainte de întâlnirea cu Zelenski. Cei patru se deplasează în capitala Ucrainei cu trenul, așa cum au călătorit, printre alții, și premierul britanic Boris Johnson sau șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Împreună cu cei patru trebuia să fie și președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, dar regimul de la Kiev i-a transmis că nu este de acord cu vizita acestuia, datorită vechilor sale legături cu Vladimir Putin. Președinții Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei, la un pahar, în tren „Președintele polonez Andrzej Duda și președinții Estoniei, Lituaniei și Letoniei sunt în drum spre Kiev pentru a se întâlni cu președintele Ucrainei Volodimir Zelensky. Secretarul de stat, șeful Biroului pentru Politică Internațională Jakub Kumoch, a declarat că Polonia organizează călătoria și, împreună cu Ucraina, îi asigură logistica și securitatea. „Țările baltice sunt partenerii noștri cheie în problemele de securitate din regiune… am decis să mergem împreună la Kiev. Scopul nostru este să arătăm sprijinul președintelui Zelensky și apărătorilor Ucrainei într-un moment decisiv pentru această țară”, a declarat Jakub Kumoch”, se arată în comunicatul președinției poloneze. Foto: Președinția Poloniei On our way to Kyiv, to a city that has suffered terribly due to Russian war since my last visit. Together with Presidents @AndrzejDuda, @GitanasNauseda & @valstsgriba we visit #Ukraine to show strong support to ?? people, will meet dear friend President @ZelenskyyUa #SlavaUkraini pic.twitter.com/NPUqPize1R— Alar Karis (@AlarKaris) April 13, 2022 Steinmeier rămâne acasă Preşedintele german Walter Steinmeier, care a fost criticat pentru relaţiile sale din ultimii ani cu Rusia, a declarat marţi că s-a oferit să se deplaseze în Ucraina cu alţi şefi de stat, dar că i s-a transmis că vizita sa nu este binevenită la Kiev. Această călătorie urma să aibă loc împreună cu preşedinţii Poloniei şi celor trei ţări baltice (Estonia, Letonia şi Lituania): „Eram pregătit să merg, dar se pare, şi a trebuit să iau act, că prezenţa mea la Kiev nu este dorită.” Această vizită avea scopul „de a trimite un semnal puternic de solidaritate europeană comună cu Ucraina”, şi-a exprimat el regretul, potrivit Agerpres. Cotidianul Bild a relatat primul despre acest incident, citând în special un diplomat ucrainean cu afirmaţii foarte aspre la adresa preşedintelui din tabăra social-democrată (SPD): „Ştim cu toţii despre relaţiile strânse ale lui Steinmeier cu Rusia... Nu este binevenit pentru moment la Kiev. Vom vedea dacă asta se va schimba”. În ultimele două săptămâni, Steinmeier, care a fost în două rânduri ministru de externe pe vremea cancelarului conservator Angela Merkel, a făcut obiectul unor critici, la fel ca Angela Merkel pentru presupusa sa lipsă de fermitate în faţa Rusiei. El chiar recunoscuse la începutul lunii aprilie că a făcut o „greşeală” susţinând construcţia gazoductului Nord Stream 2, între Rusia şi Germania. Man kommt ja leichter an der Tür vom Berghain vorbei, als zu #Zelensky.— Frank-W. Steinmeier (@ChefSteinmeier) April 13, 2022 După refuzul lui Zelenski, Steinmeier a scris pe Twitter: „Este mai ușor să treci de ușa de la Bergheim, decât să ajungi la Zelenski”. Bergheim este un club celebru din Berlin, unde se intră foarte greu. Citește și: Bine a făcut Zelenski că i-a închis ușa în nas lui Steinmeier. Germania are bani, dar nu mai are credibilitate

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră