vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: estonia

36 articole
Politică

PSD reia, prin Alfred Simonis, minciuna

PSD reia, prin Alfred Simonis, minciuna lui Marcel Ciolacu, că „România este ultima țară din UE” care folosește cota unică. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Simonis, liderul deputaților PSD a reluat, la RFI România, propunerea ca România să treacă la cota progresivă de impozitare. PSD reia, prin Alfred Simonis, minciuna lui Ciolacu „Ar fi de menționat faptul că în acest moment, România este ultima țară din UE și una din puținele din lume, comparabil doar cu Rusia, Venezuela și eu știu dacă mai sunt alte țări care au cotă unică fixă, așa cum are România astăzi. Dacă toate statele dezvoltate din lume și din UE au o cotă progresivă, probabil că acelea au dreptate și nu noi, care avem o cotă unică. Altfel, ar fi trebuit să vedem dacă noi am fost cei mai deștepți și am avut această cotă unică, ar trebui să se vadă în investiții și eu știu pe unde ar mai putea să se vadă, pentru că altfel e absurd să crezi că Marea Britanie, Germania, Franța, SUA, alte țări dezvoltate au greșit atunci când au pus o cotă progresivă și persistă în greșeală, ca să spun așa, pentru că nici nu revin la o cotă unică”, a spus Simonis, la RFI. Această minciună a fost spusă și de Marcel Ciolacu, la 1 mai, la Antena 3: „Văd că e o încrâncenare, mai există cred că un singur stat european care nu are impozitarea progresivă (...) Rusia mai are cotă unică”. În realitate, sunt trei state din UE care folosesc cota unică, în afară de România: Bulgaria, Estonia și Ungaria. În ultimul Indice al competitivității fiscale (The International Tax Competitiveness Index), publicat în octombrie 2022 de către OECD, Estonia – care are cotă unică de impozitare de 20% – ocupă primul loc. Citește și: Datele Fiscului din SUA: statele conduse administrații de stânga, democrate, au pierdut masiv rezidenți cu venituri mari, care au emigrat spre Texas, Florida sau Arizona În Ungaria, cota unică este de 15%, iar în Bulgaria de 10%.

PSD reia, prin Alfred Simonis, minciuna lui Ciolacu Foto: Facebook
Ciolacu minte din nou Foto: Facebook
Eveniment

Ciolacu minte din nou

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, minte din nou când spune: „Mai există cred că un singur stat european care nu are impozitarea progresivă, Rusia”. Datele publice arată că, în Uniunea Europeană, mai au cotă unică de impozitare, în afară de România: Bulgaria, Estonia și Ungaria. „Văd că e o încrâncenare, mai există cred că un singur stat european care nu are impozitarea progresivă. Să mă ierte partenerii mei, nu înseamnă că s-a ales praful de liberalism. Cota unică nu mai există. Eu am spus foarte clar în spaţiul public, întâi trebuie să îşi facă statul român datoria şi ANAF-ul să colecteze mai bine ca să ajungem la o impozitare progresivă. Dar ca şi perspectivă nu este alta”, a declarat, luni seară, Marcel Ciolacu, la Antena 3, conform News.ro. Acesta a adăugat că doar „Rusia mai are cotă unică”. „Dacă vrem să ne raportăm la Rusia economic, nu am nicio problemă. Mai mult, e o impozitare inegală între impozitarea de capital şi impozitarea muncii”, a mai afirmat șeful Camerei Deputaților. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ciolacu minte din nou În ultimul Indice al competitivității fiscale (The International Tax Competitiveness Index), publicat în octombrie 2022, Estonia - care are cotă unică de impozitare de 20% - ocupă primul loc. „Pentru al nouălea an consecutiv, Estonia are cel mai bun cod fiscal din cadrul OCDE. Punctajul său de top este determinat de patru caracteristici pozitive ale sistemului său fiscal. În primul rând, Estonia are o rată de impozitare de 20% pentru veniturile societăților comerciale, care se aplică doar profiturilor distribuite. În al doilea rând, are un impozit forfetar de 20% pe venitul persoanelor fizice, care nu se aplică veniturilor din dividende personale. În al treilea rând, impozitul pe proprietate se aplică numai valoarea terenurilor, și nu la valoarea bunurilor imobiliare sau a capitalului. În cele din urmă, are un sistem fiscal teritorial care scutește 100% din profiturile străine obținute de corporațiile naționale de impozitarea internă, cu puține restricții”, se arată în raportul care se referă doar la țările membre OECD. Potrivit acestui Indice al competitivității fiscale, Franța este pe ultimul loc între cele 38 de țări OECD. Germania este pe locul 15 din 38. Însă, mai au cotă unică de impozitare, în UE: Ungaria - 15% și Bulgaria - 10%. De altfel, Ungaria este pe locul șapte în indicele competitivității fiscale. Însă țara guvernată de Viktor Orban are cel mai mare TVA, de 27%. Citește și: Datele Fiscului din SUA: statele conduse administrații de stânga, democrate, au pierdut masiv rezidenți cu venituri mari, care au emigrat spre Texas, Florida sau Arizona În afara spațiului UE, Georgia are cotă unică de impozitare.

Șeful armatei Estoniei, generalul Herem, spune că Federația Rusă trebuie să se fragmenteze în mai multe state mici
Eveniment

Federația Rusă să se fragmenteze multe state mici

Singura posibilitate ca rușii să renunțe la ambițiile lor, este ca Federația Rusă să se fragmenteze în mai multe state mici, a spus, potrivit unei traduceri de pe rețelele sociale, șeful armatei estoniene, generalul Martin Herem. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online El a insistat, constant, că, indiferent de rezultatele din Ucraina, Rusia va continua să-și atace vecinii, iar Estonia are 2-3 ani să se pregătească pentru un război. Federația Rusă să se fragmenteze în mai multe state mici O înfrângere din partea ucrainenilor, pe care propaganda rusă i-a umilit constant, nu îi va opri pe ruși, iar aceștia vor încerca să se arate din nou ca o forță, pregătind noi războaie și declanșându-le din nou. Prin urmare, singura garanție pentru ca rușii să renunțe la ambițiile lor și să înceteze războaiele este dezintegrarea Federației Ruse în mai multe state, pentru care toate țările vecine trebuie să fie pregătite, ar fi spus generalul, la un post estonian de televiziune. The Commander-in-Chief of the Estonian Defense Forces, General Martin Herem, believes that the Russians perceive their heavy losses of 500-600 people a day as a forceThe Russian leadership is trying to show that it is not afraid of such monstrous losses that are unacceptable… pic.twitter.com/yGppJIo11U— Lew Anno Suport #Ukraine 24/2-22 (@anno1540) April 23, 2023 Acum o săptămână, el scria: „Indiferent de rezultatul războiului din Ucraina, trebuie să fim pregătiți pentru următoarea agresiune rusă în următorii doi sau trei ani”. Citește și: Pensiile speciale, răspândite în toată UE. Unele din cele mai generoase state (Franța, Germania, Belgia, Portugalia) au zeci de tipuri de pensii plătite regește. Oficial, se vrea reformă și acolo „Războiul din Ucraina arată că Rusia nu ezită să folosească mijloace militare. Asta și atunci când pierderile sale în vieți omenești, echipamente și economie sunt inacceptabile pe înțelesul nostru. Scopul unei astfel de agresiuni nu trebuie să fie neapărat cucerirea de teritorii. Instabilitatea în materie de securitate și influența asupra țărilor și proceselor decizionale au fost întotdeauna printre obiectivele Rusiei. Pentru a realiza acest lucru, nu trebuie să restabilească toate capacitățile sale militare de dinainte de 2022”, a apreciat el.

De ce mult-așteptata ofensivă ucraineană se amână Foto: Twitter Ihor Tkachov
Eveniment

De ce mult-așteptata ofensivă ucraineană se amână

Șeful informațiilor militare estoniene, colonelul Margo Grosberg, explică de ce mult-așteptata ofensivă ucraineană se amână și care va fi cheia succesului ei. El a sugerat că declanșarea unui atac al Kievului la 9 mai - când Rusia sărbătorește Ziua Victoriei - este nerealist. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online De ce mult-așteptata ofensivă ucraineană se amână Colonelul Grosberg a declarat, potrivit news.err.ee, că vremea din ultima vreme a oferit condiții favorabile pentru operațiunile defensive. Acoperirea cu nori la joasă înălțime a îngreunat observarea aeriană și atacurile aeriene, a adăugat el. Din acest punct de vedere, este probabil ca săptămâna viitoare să nu se producă prea multe schimbări, a spus el. 1/4 Life in muddy #tranches near #bakhmut. Russians are 240 meters away shooting towards #ukraine positions. usual day, rain, #assault is not possible, delivering #ammunition is complicated, getting injured could lead to unwanted consequences.April, few km from Bakhmut pic.twitter.com/f0zXiAOhJP— Ihor Tkachov (@ihortkachov) April 20, 2023 „În ceea ce privește ziua de 9 mai, am subliniat de multe ori faptul că Ucraina este o regiune foarte diversă, în special nord-estul și sudul țării, unde multe lucruri depind de vreme. Săptămâna aceasta a plouat, iar săptămâna viitoare va ploua în continuare. Dacă va continua așa încă trei săptămâni, atunci aceste date vor deveni irelevante", a declarat Grosberg, adăugând că, în consecință, ar prefera să nu facă predicții ferme. ?Column of Leopard 2A4 tanks and M113 armored personnel carriers moving through a mud somewhere in the western Ukraine.#UkraineRussiaWar pic.twitter.com/rKyaK8YMYJ— MilitaryLand.net (@Militarylandnet) April 21, 2023 O estimare asemănătoare a fost făcută la 21 aprilie de ministerul britanic al Apărării. Însă britanicii au estimat că vremea se va îmbunătăți în următoarele săptămâni. În plus, ei apreciază că propaganda rusă exagerează efectul vremii rele, pentru a demoraliza ucrainenii și a-și încuraja propriile trupe. (1/3) With soft ground conditions across most of Ukraine, severe mud is highly likely slowing operations for both sides in the conflict.— Ministry of Defence ?? (@DefenceHQ) April 21, 2023 Foto; Ihor Tkachov Sincronizarea forțelor ucrainene, cheia succesului Potrivit lui Grosberg, ce unități ucrainene vor fi implicate în contraofensivă nu este cea mai importantă problemă. Adevărata cheie este cât de mult se vor putea antrena împreună aceste unități înainte de începerea unei ofensive active, deoarece acest lucru poate face diferența în astfel de circumstanțe. Ca exemplu, colonelul a subliniat eșecul Rusiei de a-și coordona trupele terestre și forțele aeriene. Acest lucru s-a datorat, în parte, performanței puternice a apărării aeriene a Ucrainei, pe care Rusia nu a reușit să o distrugă. „Cu toate acestea, în toate tipurile de operațiuni, în special în operațiunile ofensive, sincronizarea diferitelor tipuri de forțe, atât ca timp, cât și ca locație, este extrem de importantă", a adăugat el, menționând că modul în care unitățile ucrainene s-au antrenat în ultimele luni va fi crucial. Citește și: PSD va majora fiscalitatea când Ciolacu va deveni premier: partidul a decis să introducă impozitul de 1% pe cifra de afaceri Grosberg a mai apreciat că Rusia a recurs tot mai rar la bombardamente asupra orașelor ucrainene întrucât își conservă muniția pentru a ataca punctele de mobilizare a forțelor ucrainene care vor participa la viitoarea contra-ofensivă. În ultimele săptămâni, rușii, a spus el, au folosit drone relativ ieftine cumpărate din Iran, cu scopul de a forța apărarea aeriană a Ucrainei să își folosească muniția scumpă și de înaltă calitate pentru a le doborî.

Alegeri în Estonia: jumătate din voturi, online. Premierul Kallas, un puternic susținător al Ucrainei, a câștigat alegerile cu un scor peste așteptări Foto: Twitter
Eveniment

Alegeri în Estonia: jumătate din voturi, online

Alegeri în Estonia: jumătate din cele peste 615.000 de voturi exprimate au fost online, respectiv peste 313.000 de voturi. Estonia este singura țară din Europa care folosește acest sistem. Alegeri în Estonia: jumătate din voturi, online Premierul Estoniei, Kaja Kallas, a votat on-line încă de vineri. Partidul Reformei (centru-dreapta) al premierului Kaja Kallas a câştigat alegerile legislative desfăşurate duminică în Estonia cu 31,2% din voturi, înaintea partidului de extremă dreapta EKRE (16,1%). Pentru a guverna, Partidul Reformei va trebui să formeze, la fel ca în legislatura care se încheie, o coaliţie cu unul sau mai multe partide din parlamentul care are 101 locuri. Partidul de Centru (centru-stânga) a obţinut 15,3% din voturi, Estonia 200 (liberal) 13,3%, Partidul Social Democrat 9,3% şi Isamaa (conservator) 8,2%. Premierul Kallas a primit 31.821 de „mandate personale”, un record. Partidul pe care-l codnuce, al Reformei, a câștigat trei mandate, având un plus de peste 28.000 de voturi, față de alegerile din 2019. Una din cele mai influente publicații din Germania, Der Spiegel, a scris, acum câteva zile, „cum a devenit premierul Estoniei, Kaja Kallas, unul din liderii europeni”, titrând „O stea în devenire”. Citește și: Estonia, Lituania și Danemarca, sprijin militar masiv pentru Ucraina. Danemarca a donat toate sistemele de tunuri autopropulsate tip Caesar. Ajutorul militar estonian a depășit 1% din PIB „Premierul estonian Kaja Kallas a avertizat de timpuriu asupra pericolelor prezentate de Vladimir Putin. Ea a ridicat profilul micii sale țări și în alte moduri”, scria Der Spiegel. Spoke to @FinancialTimes' @rmilneNordic.The key to deterring #Russia in the future is accountability – without holding Russia’s leaders accountable for the war against #Ukraine, we will see aggression happening again and again.https://t.co/8pmakgzlGZ— Kaja Kallas (@kajakallas) March 3, 2023

Kaja Kallas, o stea în devenire, scrie Der Spiegel
Eveniment

O stea în devenire

Una din cele mai influente publicații din Germania, Der Spiegel, explică „cum a devenit premierul Estoniei, Kaja Kallas, unul din liderii europeni”, titrând „O stea în devenire”. La 3 martie vor avea loc alegeri parlamentare în Estonia, dar formațiunea condusă de Kallas, Partidul Reformei, conduce detașat în sondaje, având o intenție de vot de circa 30%, în timp ce adversarii ei se află la circa 20%. Însă circa 38% din estonieni doresc ca actualul premier să-și mențină funcția. O stea în devenire „Premierul estonian Kaja Kallas a avertizat de timpuriu asupra pericolelor prezentate de Vladimir Putin. Ea a ridicat profilul micii sale țări și în alte moduri”, explică Der Spiegel. „În ianuarie 2022, când majoritatea europenilor erau ocupați să se asigure că nu există niciun motiv de panică doar pentru că Rusia a staționat 100.000 de soldați la granița cu Ucraina, Kallas a intrat în acțiune. A cerut sprijin pentru Ucraina. Și a trimis arme în această țară. Avertismentele ei de atunci au fost raportate ca o chestiune de rutină. La urma urmei, era același mesaj care venea de mult timp dinspre țările baltice: Putin este periculos, trebuie să consolidăm flancul estic al NATO, să oprim gazoductele Nord Stream. După 24 februarie, Kallas a continuat să răspândească același mesaj, dar brusc oamenii au început să o asculte. Prim-ministrul unei țări minuscule, cu o populație de doar 1,3 milioane de locuitori, s-a transformat brusc într-un politician de renume mondial, care a fost chiar menționat de unii ca posibil succesor în așteptare al lui Jen Stoltenberg pentru postul de secretar general al NATO. Este un statut care nu vine doar din faptul că cei de la Berlin, Paris și Bruxelles au fost nevoiți să recunoască faptul că Kallas a avut dreptate în evaluarea sa asupra președintelui rus Vladimir Putin. Este, de asemenea, o funcție a confortului ei aparent în lumina reflectoarelor politicii globale”, mai arată publicația din Germania. Răbdătoare. Și cu Macron, și cu pensionarii estonieni Der Spiegel relatează o ușoară confruntare dintre Kallas și cancelarul Scholz, când ea a sugerat că ar trebui ca alții să învețe din greșelile făcute de Estonia în procesul de digitalizare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Însă, explică publicația germană, premierul Estoniei știe să-și joace statutul de „underdog”. „Kallas a internalizat această lecție atât de profund încât, dacă petreci puțin timp cu ea, o vei vedea frecvent așteptându-i pe ceilalți. La Conferința de Securitate de la München de la mijlocul lunii februarie, a trebuit să îl aștepte pe președintele francez Emmanuel Macron, care este pasionat de proiectarea puterii prin faptul că este ultimul care intră într-o încăpere. Iar în micul sat estonian Varbola, ea a trebuit să aștepte în fața a 20 de scaune goale ca pensionarii care o invitaseră să termine de băut cafeaua”, relatează Der Spiegel.

Putin, încrezător că Vestul va abandona Ucraina Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Putin încrezător că Vestul va abandona Ucraina

Putin este încrezător că, pe termen lung, Vestul va abandona Ucraina: „Rusia consideră că timpul este de partea sa”, arată un raport al serviciului estonian de informații, publicat acum două zile. Raportul arată și că regimul Putin se îndreaptă spre dictatură și este extrem de neîncrezător în șansele Rusiei de a deveni o democrație, bazată pe alegeri libere. Public report by Estonian Foreign Intelligence out now. Covers developments in #Russia’s military, internal politics, influence operations.Highlights importance of Ukraine for Russia - without controlling Ukraine, their imperialist ambitions fall apart.https://t.co/9XZo3Vxu0b pic.twitter.com/qE1CbeoSPc— Kaja Kallas (@kajakallas) February 8, 2023 Putin, încrezător că Vestul va abandona Ucraina „Rusia consideră că timpul este de partea sa în războiul din Ucraina - rezervele mobilizate ale Kremlinului sunt antrenate, echipamentele militare pierdute sunt înlocuite cu armament din depozite și, în același timp, Rusia distruge în mod sistematic infrastructura civilă critică a Ucrainei, în speranța de a frânge voința ucrainenilor de a se apăra. Rusia intenționează probabil să își desfășoare rezervele mobilizate la sfârșitul pregătirii lor, în prima jumătate a anului 2023, într-o nouă ofensivă. În pofida pierderilor suferite și a problemelor de producție a materialelor de război și a noilor arme, Rusia intenționează să își continue acțiunile militare împotriva Ucrainei în 2023. În acest scop, Kremlinul intenționează să mobilizeze resurse umane și industriale suplimentare pentru a sprijini acțiunea militară, căutând oportunități de a se aproviziona cu arme și muniții din alte țări, cum ar fi Iran, Belarus și Coreea de Nord. Obiectivele strategice ale Rusiei rămân neschimbate în ciuda înfrângerilor militare: subjugarea Ucrainei, erodarea unității occidentale și transformarea securității europene rămân în centrul ambițiilor geopolitice ale Rusiei. Războiul dintre Rusia și Ucraina va continua și în 2023, având în vedere că, până în prezent, Rusia nu a manifestat un interes sincer față de negocierile de pace, întrucât acestea nu ar asigura îndeplinirea obiectivelor strategice ale Kremlinului. În timp ce Putin pare să creadă în continuare că timpul va juca în favoarea Rusiei și că va reuși să "bombardeze" Ucraina la masa negocierilor, realitatea va ajunge mai devreme sau mai târziu la Kremlin. Prin urmare, disponibilitatea continuă a țărilor occidentale de a sprijini Ucraina este crucială pentru a crește costul continuării războiului pentru Rusia”, se arată în document. Estonia, mefientă că Rusia poate deveni o democrație Serviciul estonian de informații estimează că Rusia se îndreaptă spre o dictatură completă, iar perspectiva ca regimul Putin să cadă este mică. „Chiar dacă este improbabil să vedem că regimul rusesc se prăbușește, deschizând calea pentru o democrație și alegeri democratice, orice încercare de democratizare ar fi, foarte probabil, de scurtă durată”, apreciază structura de informații a Estoniei. „În prezent, o facțiune și mai radicală se ridică în prim-plan în cadrul elitei conducătoare a Rusiei, iar unii membri ai elitei, anterior mai moderați, au început să iasă în evidență cu declarații mai degrabă extreme. Comportamentul lor poate fi un semn de panică; este posibil ca aceștia să fi realizat că războiul din Ucraina a fost o greșeală uriașă care nu mai poate fi corectată și că singura cale de urmat este să lupte mai departe, folosind metode din ce în ce mai radicale. Este de asemenea, este posibil ca permisiunea ca radicalii să ocupe un loc central să facă parte din tacticile lui Putin pentru a arăta că dispariția sa ar aduce la cârmă un grup și mai extremist”, mai apreciază oficialii estoni.

Estonia ia în calcul să închidă Baltica pentru navele rusești Foto: Facebook
Eveniment

Estonia ia în calcul să închidă Baltica pentru navele rusești

Estonia ia în calcul să închidă Baltica pentru navele rusești, a relatat acum câteva zile presa din această țară. Problema este cum ar putea să impună o asemenea măsură, având o flotă militară mică. Însă Estonia este membră a NATO și un atac asupra oricărei nave ar însemna un atac asupra alianței. Estonia ia în calcul să închidă Baltica pentru navele rusești „Săptămâna trecută, în urma unei propuneri din partea Ministerului Afacerilor Externe, cabinetul guvernamental a discutat despre eventuala stabilire a unei zone adiacente în zona maritimă a Estoniei. Ministerele guvernamentale au fost însărcinate să își formuleze pozițiile pe această temă în termen de o lună. Zona învecinată ar permite Estoniei să-și aplice legile naționale pe o zonă maritimă mai mare. Înființarea unei zone adiacente în zona maritimă a Estoniei ar permite aplicarea legislației estoniene la o distanță de până la 24 de mile marine de linia de bază a mării teritoriale a țării. Zona ar avea, prin urmare, un impact pozitiv asupra securității naționale a Estoniei, precum și asupra capacității acesteia de a proteja mediul și obiectele arheologice și istorice din marea sa teritorială, a declarat ministrul Afacerilor Externe Urmas Reinsalu (Isamaa) într-un comunicat de presă”, scria agenția oficială de presă a Estoniei. Introducerea de către Estonia a așa-numitei zone adiacente, care poate fi de până la 12 mile marine de marea teritorială de 12 mile, ar permite țării să efectueze percheziții în Golful Finlandei pe nave militare și nave civile pentru a monitoriza respectarea legislației estoniene. În prezent, în golf este un coridor de doar trei mile pentru libera navigație, dar acesta ar fi închis prin declararea acestei zone, ceea ce ar duce la blocarea flotei ruse din Baltica, staționată la Sankt Petersburg.

Estonia, Lituania și Danemarca, sprijin militar masiv pentru Ucraina Foto: Facebook Kaja Kallas
Internațional

Estonia, Lituania Danemarca, sprijin militar Ucraina

Estonia, Lituania și Danemarca au anunțat azi noi forme de sprijin militar masiv pentru Ucraina, raportat la resursele acestor state. În acest timp, Germania și SUA se împing reciproc să doneze tancuri Ucrainei și caută diferite motive ca să nu o facă. Estonia, Lituania și Danemarca, sprijin militar masiv pentru Ucraina Astfel, pachetul furnizat, azi de Estonia - zeci de obuziere, peste o sută de arme antitanc, echipamente de sprijin pentru artilerie, lansatoare de grenade și muniții - este în valoare de 113 milioane de euro. În total, ajutorul furnizat Ucrainei este de circa 370 de milioane de euro, adică peste 1% din PIB acestui stat baltic. „Toate țările trebuie să își analizeze stocurile și să se asigure că industriile sunt capabile să producă mai mult și mai repede. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei are un preț – un preț pe care noi îl plătim în euro, dar ucrainenii îl plătesc cu viețile lor”, a declarat premierul estonian Kaja Kallas. BREAKING:Lithuania will donate dozens of L-70 anti-aircraft guns, ammunition and two Mi-8 helicopters.The value of Lithuania’s military aid package for Ukraine at Ramstein will be EUR 125 million.???? pic.twitter.com/u8eZIlW8ib— Visegrád 24 (@visegrad24) January 19, 2023 Estonia a cedat vechile sisteme de tunuri autopropulsate, dar este în curs să le înlocuiască cu echipamente produse în Coreea de Sud, K9 Thunder. Lituania a anunțat, tot azi, un ajutor militar de 120 de milioane de euro. Pachetul trimis Ucrainei include două elicoptere Mi-8. Denmark sends all of its 19 French CAESAR self-propelled howitzers to Ukraine?????https://t.co/3lYxU978Pe pic.twitter.com/X3ASN4juSf— Special Kherson Cat ??? (@bayraktar_1love) January 19, 2023 Danemarca va dona toate cele 19 sisteme de tunuri autopropulsate de tip Caesar. Ajutoarele militare trimise Kievului de această țară sunt în jur de 600 de milioane de euro, în total, până acum. Letonia a anunțat, tot azi, că va instrui 2.000 de soldați ucraineni, în diferite specialități. Citește și: Administrația Biden nu vrea să ofere Ucrainei tancuri Abrams, dar începe să accepte ideea că ar putea trimite rachete cu care Kievul să lovească Crimeea – presă

Rusia are suficientă muniție să continue războiul Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Rusia are muniție să continue războiul un an

Rusia are suficientă muniție, tancuri și resurse umane ca să continue războiul, arată o analiză prezentată de șeful informațiilor militare estoniei, colonelul Margo Grosberg. El a apreciat că inclusiv în ceea ce privește muniția inteligentă, capabilă să lovească relativ precis, Rusia mai are resurse. Grosberg a spus, citat de agenția estoniană de știri, că, din această perspectivă, nu sunt semne că războiul din Ucraina se va termina în curând. Citește și: Noua linie de comunicare a lui Putin, făcută publică de un comandant din Donețk: Rusia nu are resurse convenționale să învingă NATO (care ajută Ucraina), dar are arme nucleare Rusia are muniție să continue războiul cel puțin un an Iată elementele prezentate de șeful informațiilor militare din Estonia: Rusia a pierdut circa 1.400 de tancuri, dar mai are 9.000 în reparații sau depozite. Chiar dacă va fi nevoită să transfere piese de la un tanc la altul și rămâne cu doar 3.000 de astfel de blindate, este „evident” că Rusia rămâne un pericol nu doar pentru Ucraina, ci și pentru alte state. Rusia a pierdut circa 100.000 de oameni - uciși, răniți sau dispăruți - dar, după mobilizare, poate trimite pe front încă 200.000 de recruți. Rusia a pierdut 500 de sisteme de artilerie - foarte mult, apreciază Grosbereg, dar doar 10% din acest tip de armament. Muniție: Rusia avea 17 milioane de proiectile în depozite, când a început războiul, și a consumat circa 10 milioane. Însă capacitatea de producție a crescut de la 1,7 milioane proiectile pe an la 3,4 milioane proiectile. Asta înseamnă că mai are muniție pentru cel puțin un an. Muniția de precizie, care este utilizată în prezent pentru a ataca infrastructura civilă ucraineană, este pe cale de a fi epuizată. Cu toate acestea, alături de diferitele rachete pe care le are Rusia, aceste stocuri vor fi suficiente pentru a dura cel puțin următoarele nouă luni, a adăugat Grosberg. „Oricât de trist ar fi, nu există niciun semn de încheiere rapidă a acestui război. Privind pe termen lung și la cifre, în ciuda pierderilor teribile ale Rusiei, capacitățile sale militare au nu a dispărut”, a spus colonelul.

O misiune mesianică pentru Putin Foto: Kremlin.ru
Internațional

O misiune mesianică pentru Putin

Războiul din Ucraina este o misiune mesianică pentru Putin, spune șeful serviciului estonian de spionaj, Mikk Marran, care mai apreciază că acesta își urmărește planul cu „fervoare religioasă”. Agenția condusă de Marran a avertizat din timp că Rusia va ataca Ucraina, dar acum crede că regimul de la Kiev va gâștiga războiul cu Kremlinul. Estonian foreign intelligence service chief says Russia is likely to launch a limited attack against Ukraine. “Russia is ready to attack at any moment”. Mikk Marran says “We are now counting all together between 150,000 and 170,000 troops close to the borders”— Rohit Kachroo (@RohitKachrooITV) February 16, 2022 Mikk Marran, care se va retrage peste câteva zile de la conducerea serviciului de spionaj, a vorbit, marți cu un grup de ziariști despre războiul din Ucraina. O misiune mesianică pentru Putin „Președintele rus Vladimir Putin își urmărește obiectivele de război în Ucraina cu o fervoare „religioasă” și este puțin probabil să-și schimbe cursul, chiar dacă invazia sa de opt luni este plină de eșecuri, a declarat șeful spionajului Estoniei. Foto: Kremlin.ru Mikk Marran, șeful de spionaj al Estoniei, a spus că serviciile de informații ale națiunii baltice au indicat că președintele rus nu vrea să regândească acest conflict, în ciuda lipsei de realizări strategice și a unei reacții mai ferme din partea unei NATO”, scrie Bloomberg. Marran a apreciat că Putin este angrenat, în Ucraina, într-o misiune „religioasă sau mesianică”. Șeful spionajului estonian a explicat că Rusia are o perspectivă „darwinistă” asupra viitorului rezerviștilor mobilizați și trimiși pe front fără pregătire: majoritatea vor fi uciși sau răniți, dar cei care vor supraviețui vor deveni luptători căliți. „Războiul de uzură a Rusiei are ca scop să-i facă pe ucraineni să sufere cât mai mult posibil în iarna viitoare”, a spus Marran, referindu-se la atacurile sporite asupra infrastructurii energetice. ?NEW: “Ukraine is going to win. They have to win because for Ukraine, it’s an independence war. It’s not just a regional conflict, and that’s why they are highly motivated.”- Mikk Marran, Estonia’s spymaster@highbrow_nobrowhttps://t.co/yw0JbyVHsy— Ale (@aliasvaughn) October 11, 2022 Kremlinul exploatează, de asemenea, amenințarea de a-și desfășura arsenalul nuclear, în special ca o modalitate de a lua inițiativa și de a descuraja guvernele SUA și europene să livreze arme, a spus el. Pe măsură ce pierderile militare cresc, „opțiunea nucleară nu poate fi exclusă”, a spus el. Contraofensiva Ucrainei ar da roade dacă ar reuși să împingă forțele ruse înapoi peste râul Nipru, în sud, eliberând orașul Herson, unde Kremlinul și-a staționat unele dintre cele mai bune trupe ale sale, a mai arătat Marran. Citește și: Cea mai dură înfrângere pentru Putin în prag de iarnă: șantajul gazelor la adresa UE a eșuat, blocul comunitar și-a asigurat rezervele până în primăvară iar prețurile au scăzut „Aceasta ar fi, din punctul nostru de vedere, o victorie strategică”, a spus șeful spionilor estonieni.

Kazahstan, paradisul rușilor care fug de încorporare Foto: Twitter
Eveniment

Kazahstan, paradisul rușilor care fug de încorporare

Kazahstan a ajuns paradisul rușilor care fug de încorporare: din 21 septembrie, circa 98.000 de potențiali recruți au trecut, oficial, granița, potrivt datelor furnizate de ministerul de Interne din această țară. Pe de altă parte, oficialii kazahi spun că 64.000 de ruși au părăsit această țară, în aceeași perioadă de timp. Kazahstan, paradisul rușilor care fug de încorporare Un jurnalist de la Wall Street Journal, Matthew Luxmore, povestește pe Twitter, că a discutat cu un refugiat rus din Kazahstan. Acesta a plătit 27.000 de ruble (circa 450 de dolari) pentru un zbor la Volgograd (de opt mai mult decât de obicei) de unde a ajuns la graniță, unde a așteptat 12 ore - față de 30 de minute, timpul obișnuit de trecere a frontierei. Spoke to a Russian reservist who fled to Kazakhstan this weekend. He spoke of enormous lines, and said the Russian train he took to the border was packed with young Russian men."I can tell you honestly those leaving are decent men, smart, educated, leaving wives and kids behind." pic.twitter.com/h26905fL6w— Matthew Luxmoore (@mjluxmoore) September 26, 2022 „Am vorbit cu un rezervist rus care a fugit în Kazahstan în acest weekend. A vorbit despre cozi enorme și a spus că trenul rusesc pe care l-a luat până la graniță era plin de tineri ruși. Vă spun sincer că cei care pleacă sunt bărbați cumsecade, deștepți, educați, care lasă în urmă soții și copii”, a relatat, pe Twitter, jurnalistul de la Wall Street Journal discuția cu fugarul. New York Times relatează că cei care fug în Kazahstan fac parte din minoritățile recrutate țintit de către oficialii ruși. Printre cei vizați de mobilizare: tătarii din Crimeea. The irony: In the Soviet era, Crimean Tatars were deported to remote eastern parts of the Soviet Union. Today, they are fleeing to Kazakhstan to avoid Putin's draft and being forced to fight against fellow Ukrainians. https://t.co/0UFOMONeSd— Kenneth Roth (@KenRoth) September 27, 2022 Kazahstanul promite azil celor „fără speranță” „Autoritățile din Kazahstan vor purta discuții cu Rusia pe fundalul unei migrări masive a cetățenilor ruși. Acest lucru a fost declarat de președintele Kazahstanului Kassym-Jomart Tokayev la o întâlnire cu publicul din regiunea Turkestan. „În ultimele zile, mulți oameni din Rusia au venit la noi. Cei mai mulți dintre ei sunt forțați să plece din cauza situației actuale fără speranță. Trebuie să avem grijă de ei și să le asigurăm siguranța. Aceasta este o problemă politică și umanitară. Am instruit guvernul să ia măsurile necesare”, a anunțat serviciul său de presă, citat de site-ul Meduza. Citește și: Orbán Viktor amenință să ia bani de la „alți parteneri internaționali” (probabil Rusia și China) dacă UE blochează fondurile PNRR pentru Ungaria Potrivit lui Tokayev, în situația actuală, cetățenii Kazahstanului sunt obligați „să dea dovadă de umanitate, răbdare și organizare”. „Nu avem nicio criză, nicio panică. Vizitatorii din străinătate vor fi asistați, dar nu vor primi nimic preferențial. Toate lucrările trebuie efectuate în conformitate cu legea și obligațiile noastre. Vom purta discuții cu partea rusă și vom rezolva această problemă în interesul țării noastre”, a spus el”, scrie site-ul Meduza. Pe de altă parte, tot Meduza relatează că Estonia a prins un rus care trecuse granița ilegal, cu o barcă. Acesta a fost prins de grănicerii estoni, amendat și returnat autorităților ruse.

Maia Sandu, la New York cu avionul președintelui Poloniei Foto: Twitter
Politică

Maia Sandu cu avionul președintelui Poloniei

Maia Sandu a ajuns la New York, după ce a participat la funeraliile reginei Elizabeta a II-a, la Londra, cu avionul președintelui Poloniei, Andrei Duda, arată o fotografie publicată pe contul de Twitter al lui Jakub Kumoch, secretar de stat la cancelaria președinției poloneze. Maia Sandu, la New York, cu avionul președintelui Poloniei În fotrgrafie se vede că sunt împreună, în avion, alături de Maia Sandu, președintele Poloniei, Andrei Duda, Alar Karis, președintele Estonieim și Jens Stoltenberg, secretarul general NATO. „Președinții @AndrzejDuda, @AlarKaris, @sandmaiamd și secretarul general @NATO, @jensstoltenberg, călătoresc împreună din #Londra pentru a participa la @ONU, la Adunarea Generală de la #NewYork . Onorat să avem astfel de oaspeți la bordul avionului prezidențial polonez”, a scris Kumoch, pe Twitter. Presidents of ?????? @AndrzejDuda @AlarKaris @sandumaiamd and @NATO Secretary General @jensstoltenberg travelling together from #London to participate in the @UN General Assembly ?? in #NewYork . Honoured to have such Guests on board of the Polish presidential plane. pic.twitter.com/uE6X22UyeT— Jakub Kumoch (@JakubKumoch) September 19, 2022 Imaginile o arată pe Maia Sandu, îmbrăcată informal, cu pantofi de sport New Balance, vorbind celor trei. Potrivit unui comunicat de presă al Președinției Republicii Moldova, în prima parte a zilei, Maia Sandu va participa la sesiunea de inaugurare a dezbaterilor din cadrul Adunării Generale, după care se va întâlni cu Secretarul General al ONU, Antonio Guterres. Ulterior, ea va participa la conferința „Democracy delivers”, organizată de Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Mai târziu, Maia Sandu se va adresa invitaților prezenți la evenimentul „Educația în mișcare”, organizat de Clinton Global Initiative. Citește și: Mercenarii ruși din grupul Wagner, măcelăriți în Ucraina. E vorba de cei tineri și neexperimentați, spune un oficial american De asemenea, Maia Sandu va avea întrevederi bilaterale cu președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg, dar și administratoarea USAID, Samantha Power.

Președintele Estoniei, plase de camuflaj pentru ucraineni Foto: președinția Estoniei
Eveniment

Președintele Estoniei, plase de camuflaj pentru ucraineni

Președintele Estoniei, Alar Karis, și angajații de la administrația prezidențială au făcut plase de camuflaj pentru militarii ucraineni. Karis a postat pe Twitter imagini de la această acțiune de voluntariat. El are 64 de ani și este șeful statului estonian din octombrie 2021. Președintele Estoniei este profesor universitar de biologie și a fost rectorul universității din Tartu, cea mai prestigioasă universitate din această țară. În Estonia, președintele este ales de Parlament, cu votul a două treimi din aleși. Președintele Estoniei, plase de camuflaj pentru ucraineni Karis s-a întâlnit cu voluntari ai inițiativei „Aitan Kaitsta” (Ajut apărarea), care, din martie, a realizat peste 9.000 de metri de plasă de camuflaj pentru armata ucraineană. Președintele a vorbit cu liderii grupului, Anu Lensment și Jaana Ratas, despre materialele de care au nevoie și despre cum găsesc voluntari, scrie news.err.ee. Made camouflage netting for Ukrainian defenders with my team. Volunteers all over Estonia have made over 9,000 square meters to help Ukraine. We all can do something to help Ukraine win the war. Wore the shirt that I received as a gift from President @ZelenskyyUA. #SlavaUkraini pic.twitter.com/B2qrhfK7fR— Alar Karis (@AlarKaris) August 18, 2022 "Atât estonienii, cât și ucrainenii care locuiesc în Estonia au țesut plase de camuflaj. Studenții străini care locuiesc în Estonia și ambasadorii țărilor străine cu familiile lor au contribuit și ei cu propriile mâini. Mulți au donat și plase și materiale", a comentat Alar Karis pe Twitter. Karis a purtat un tricou oferit de președintele ucrainean Vladimir Zelenski. Pe emblema de pe brațul său stâng, lângă simbolul armatei ucrainene, scrie celebrul îndemn adresat de militarii de pe Insula Șerpilor către nava rusă care le cerea să se predea: „Navă rusească, du-te să te...”. Estonian president @AlarKaris helping to produce camo nets for Ukrainian defenders while sporting a nice shirt with a message to Russian nazi army — "Russian warship, go fuck yourself." pic.twitter.com/fYZHPrLkIf— Tõnu Runnel (@runnel) August 19, 2022 „Vom continua să ajutăm în mod extensiv Ucraina”, a mai scris Karis. În aprilie, Estonia estima ajutorul acordat Ucrainei la nivelul unei treimi din tot bugetul alocat Apărării. Joi, Estonia a anunțat că intenţionează să furnizeze Ucrainei arme suplimentare, mortiere şi arme antitanc, pe care să le folosească în conflictul cu Rusia. Citește și: Încordare maximă în legătură cu siguranța centralei nucleare de la Zaporojie: rușii de la Rosatom au părăsit incinta, ucrainenii se tem de un „atac terorist” asupra zonei Estonia intenţionează, de asemenea, să sprijine o iniţiativă britanică de extindere a pregătirii forţelor armate ucrainene şi să doneze Ucrainei un al doilea spital de campanie, în cooperare cu Germania, a declarat într-un comunicat ministerul apărării de la Tallinn.

Estonia și Finlanda au cerut UE să nu mai acorde vize rușilor Foto: Twitter
Internațional

Estonia și Finlanda să nu mai acorde vize rușilor.

Estonia și Finlanda au cerut UE să nu mai acorde vize rușilor. Apelul acestor țări a venit la o zi după ce președintele Volodimir Zelenski a spus că închiderea granițelor pentru turiștii ruși este cea mai importantă sancțiune. Letonia s-a alăturat acestei cereri, azi. Însă Germania pare să fi pus deja capăt acestui proiect. Acum cinci zile, Bulgaria a decis să nu maia corde vize rușilor care dețin proprietăți în această țară, precum și turiștilor. Estonia și Finlanda au cerut UE să nu mai acorde vize rușilor „Opriți eliberarea de vize turistice pentru ruși. Vizitarea Europei este un privilegiu, nu un drept al omului. Zborurile dinspre Rusia sunt oprite, ceea ce înseamnă că, atunci când țările Schengen eliberează vize, vecinii Rusiei poartă povara (Finlanda, Estonia și Letonia sunt singurele puncte terestre de acces). Este timpul să punem capăt turismului din Rusia, acum”, a scris pe Twitter premierul estonian Kaja Kallas. Stop issuing tourist visas to Russians. Visiting #Europe is a privilege, not a human right. Air travel from RU is shut down. It means while Schengen countries issue visas, neighbours to Russia carry the burden (FI, EE, LV – sole access points). Time to end tourism from Russia now— Kaja Kallas (@kajakallas) August 9, 2022 Însă, azi, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a anunțat că se opune unei astfel de măsuri. ⚡️Chancellor of Germany Olaf Scholz said that he can hardly imagine a ban on the issuance of Schengen visas in the EU to Russians."This is Putin's war, and therefore I have a hard time with this idea (entry restrictions for Russians - ed.)", - Der Tagesspiegel quotes Scholz.— Flash (@Flash43191300) August 11, 2022 ”Acesta este războiul lui (Vladimir) Putin. Şi îmi este greu să înţeleg acest fel de cereri”, a spus Scholz la o conferinţă de presă axată pe criza energetică şi războiul din Ucraina. Citește și: Taiwanul poate respinge o invazie a Chinei, dar cu ajutorul SUA – simulări făcute de generali americani în rezervă și Centrul pentru Studii Strategice Internaționale Scholz îl laudă pe Schroeder Scholz a insistat că preşedintele rus Vladimir Putin ”este cel responsabil pentru acest război”, nu ansamblul populaţiei ruse, iar o astfel de măsură generală de interzicere a vizelor pentru cetăţenii ruşi ”ar fi îndreptată împotriva întregii populaţii, inclusiv a celor nevinovaţi”. Putin's chief propagandist Solovyev says that EU failing to issue visas to Russians may cause Russia to commit "a preventative nuclear strike".WE HAVE FOUND PUTIN'S ACHILLES HEAL. pic.twitter.com/8opUDVfnnb— Jay in Kyiv (@JayinKyiv) August 11, 2022 Întrebat dacă ar acceptat ca fostul cancelar social-democrat Gerhard Schröder, cunoscut ca un apropiat al Kremlinului, să acţioneze ca mediator între Germania şi Rusia pentru soluţionarea disputelor generate de reducerea livrărilor de gaz rusesc, Scholz a răspuns iniţial ”nu ştiu”, adăugând apoi că o asemenea acţiune ar fi ”lăudabilă”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră