sâmbătă 30 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: estonia

41 articole
Eveniment

Premierul Estoniei îl susține pe Mark Rutte

Premierul Estoniei, Kaja Kallas, anunță că îl susține pe Mark Rutte pentru șefia NATO. Potrivit unei evaluări a publicației De Telegraaf sunt 28 de țări din alianță care ar susține candidatura lui Rutte. Citește și: ANALIZĂ NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere. Plus: România cheltuie mult pentru plata militarilor, puțin pentru înzestrare Kallas a declarat, în noiembrie 2023, că ar fi interesată de poziția de secretar general al NATO, dar ulterior a renunțat. În 2023, Estonia a alocat 2,89% din PIB pentru Apărare, în timp ce România a cheltuit 1,6%, în pofida deciziilor CSAT, care prevedeau un minim de 2%. În plus, din bugetul Apărării, România a consumat aproape 60% pentru personal, Estonia - doar 22,9%. Premierul Estoniei îl susține pe Mark Rutte „Pentru o #NATO puternică, trebuie să avem o viziune clară asupra Rusiei, să creștem disuasiunea și cheltuielile de apărare, să sprijinim aderarea Ucrainei și echilibrul geografic. Am discutat în profunzime acest aspect cu @markrutte și el se angajează să respecte aceste priorități. Estonia îl poate susține pentru funcția de secretar general al NATO”, a scris Kallas pe Twitter. For a strong #NATO, we need to be clear-eyed on Russia, boost deterrence and defence spending, back Ukraine's membership, and geographic balance.I have discussed this in depth with @markrutte and he commits to these priorities. Estonia can back him for NATO's Secretary General.— Kaja Kallas (@kajakallas) April 2, 2024 Ambasadoarea americană la NATO, Julianne Smith, a afirmat că speră ca statele membre să poată lua o decizie cu privire la succesorul șefului NATO, Jens Stoltenberg, „în următoarele săptămâni”, a relatat publicația olandeză De Telegraaf. „În culise se aude de ceva vreme că președintele României nu are nicio șansă. România ar putea avea o șansă la un alt post de conducere în NATO sau UE. Rezistența Ungariei față de Rutte, în special, este văzută ca o problemă. Dar Budapesta și-a schimbat poziția de multe ori în trecut, de obicei în schimbul a altceva”, se afirmă în articolul publicat azi. Citește și: EXCLUSIV Soția șefului masoneriei române, protejată de procurori, acuză mama băiețelului mort după ce Laura Bălănescu l-a operat la Sanador. Ancheta, în lucru de peste cinci ani Potrivit acestei publicații, ambasadoarea Smith a reconfirmat susținerea SUA pentru Rutte.

Premierul Estoniei, Kaja Kallas, îl susține pe Mark Rutte pentru șefia NATO Foto: Facebook
Cine este Kaja Kallas, premierul eston pe care Putin vrea să-l aresteze Foto: X/Twitter
Internațional

Cine este Kaja Kallas, premierul pe care Putin vrea să-l aresteze

Cine este Kaja Kallas, premierul eston pe care Putin vrea să-l aresteze: lider al unui partid liberal, susținătoare fermă a Ucrainei și potențial candidat pentru postul de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, pozție deținută acum de Josep Borrell. Numele ei a apărut și pe lista potențialilor succesori ai lui Jens Stoltenberg în funcția de secretar general al NATO. Susținere masivă pentru Ucraina Kallas a devenit celebră în spațiul internațional prin pozițiile ei ferme de susținere a Ucrainei, după agresiunea neprovocată a Rusiei. Ea vorbește patru limbi: estonă, rusă, franceză și engleză. Estonia a oferit asistență militară Ucrainei în valoare de aproape 500 de milioane de euro, adică mai mult de 1,4% din PIB, arată ministerul de Externe al acestei țări. Printre donații s-au aflat rachete Javelin, obuziere, mine antitanc, mortiere sau echipamente de comunicații. În cooperare cu Germania, Estonia a donat Ucrainei două spitale de campanie și materiale medicale în valoare de aproape 15 milioane de euro. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Estonia donează Ucrainei un al treilea spital de campanie în cooperare cu Olanda și Norvegia, care au oferit un sprijin de 7,8 milioane de euro pentru acest proiect. Cine este Kaja Kallas, premierul pe care Putin vrea să-l aresteze Poliţia rusă a dat-o în urmărire pe şefa guvernului Estoniei, Kaja Kallas, notificarea în acest sens fiind afişată marţi pe site-ul Ministerului de Interne de la Moscova. Kallas este urmărită "într-un dosar penal", menţionează poliţia, fără a specifica infracţiunea implicată. Kallas s-a născut în 1977 și a absolvit dreptul la universitatea din Tartu. Tatăl ei, Siim Kallas, a fost premier al Estoniei, între 2002 și 2003 și comisar european, din 2004 în 2014. Kaja Kallas a intrat în politică în 2011, când a fost aleasă deputat din partea Partidului Reformei, un partid liberal. Ea este premier din ianuarie 2021. În martie anului 2023, în Estonia au avut loc alegeri, iar Partidul Reformei a câștigat trei locuri în plus în legislativul estonian. În ianuarie 2024, Politico a scris că ea ar putea fi viitorul Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate. Avertisment: NATO are între trei și cinci ani pentru a se pregăti „Europa are între trei și cinci ani pentru a se pregăti pentru ca Kremlinul să revină ca o amenințare militară serioasă pe flancul estic al NATO, a declarat premierul estonian pentru The Times. Subliniind sentimentul de precaritate, Kaja Kallas a devenit, de asemenea, primul lider NATO care a sugerat că Rusia se află în spatele unui recent val de perturbări ale navigației GPS în sudul Mării Baltice, deși a spus că nu pare să fie în mod deliberat îndreptată împotriva membrilor NATO. După o serie de eșecuri ucrainene pe câmpul de luptă, există îngrijorări tot mai mari în cadrul alianței cu privire la timpul pe care l-ar putea avea la dispoziție pentru a se pregăti pentru revenirea forțelor rusești la granițele sale după o eventuală încetare a focului. Un document german foarte discutată a sugerat că acest interval de timp ar putea fi de cinci până la nouă ani. Cu toate acestea, Kallas a spus că ar putea fi considerabil mai scurt. «Serviciile noastre de informații estimează că va fi de trei până la cinci ani, iar acest lucru depinde foarte mult de modul în care ne gestionăm unitatea și ne menținem poziția în ceea ce privește Ucraina. Pentru că ceea ce vrea Rusia este o pauză, iar această pauză este pentru a-și aduna resursele și forța. Slăbiciunea provoacă agresori, așa că slăbiciunea provoacă Rusia», a spus ea”, pentru The Times.

Elevii români sunt chinuiți cu un număr-record de ore obligatorii Foto: Facebook
Eveniment

Elevii români sunt chinuiți cu un număr-record de ore obligatorii

Elevii români sunt chinuiți cu un număr-record de ore obligatorii, la școală, dar au printre cele mai proaste rezultate la PISA, arată datele sintetizate de site-ul „Părinții cer schimbare”. Potrivit datelor de pe acest site, numărul orelor obligatorii în învățământul gimnazial a crescut spectaculos din anul școlar 2017-2018 în anul școlar 2020-2021. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești Elevii români sunt chinuiți cu un număr-record de ore obligatorii În anul școlar 2020-2021, numărul de ore obligatorii în învățământul gimnazial era de 3.778 de ore, față de media europeană de 2.858 de ore. La învățământul primar, media europeană, de 4.082 ore, era peste cea din România, de 3.300 de ore. Graficul de pe site-ul „Părinții vor schimbare” arată și ce spectaculos a crescut numărul de ore. Numărul total de ore Grafic: Părinții vor schimbare „Per total, pentru toți anii de învățământ obligatoriu, câte ore petrec efectiv elevii în școală”: 9.050, față de Estonia - 8.977 sau Polonia - doar 5.334 ore. La testele PISA, scorul României a fost 428 (sub Ucraina - 430). Estonia a obținut 516, iar Polonia - 492. „Matematica, ca disciplină obligatorie, ocupă a doua cea mai mare parte a timpului de instruire în învățământul primar. Ca și în cazul citirii, scrierii și literaturii, ponderea sa în curriculum-ul școlar scade, de asemenea, la nivel gimnazial în favoarea altor discipline, precum științele naturii sau limbile străine. În învățământul primar, aproximativ 17% din timpul minim de instruire este alocat în medie matematicii, variind de la 12% la 22%. În învățământul gimnazial, matematica ocupă între 10 și 16% din timpul total de instruire recomandat pentru acest nivel de învățământ în aproape toate țările”, arată site-ul Părinții vor schimbare. În medie durata anului școlar în Europa este de 190 de zile lucrătoare. In România, durata cuprinde, de regulă, 167 de zile lucrătoare.

Nu vom vedea ofensiva ucraineană nici săptămâna viitoare Foto: Twitter
Eveniment

Nu vedea ofensiva ucraineană nici săptămâna viitoare

Șeful informațiilor militare estoniene, Colonel Margo Grosberg, calmează spiritele: „Nu vom vedea ofensiva ucraineană nici săptămâna viitoare”. Nu vom vedea ofensiva ucraineană nici săptămâna viitoare „Forțele ucrainene își continuă activitățile pregătitoare pentru mult-așteptata contraofensiva, a afirmat șeful centrului de informații al Forțelor de Apărare estoniene (EDF), colonelul Margo Grosberg. Vorbind în cadrul conferinței de presă a Ministerului Apărării, colonelul Grosberg a declarat că forțele armate ucrainene sunt pregătite să continue activitățile din prima fază a operațiunii lor ofensive, și anume, în principal, operațiunile de pregătire, cu scopul de a găsi punctele slabe în pozițiile defensive stabilite de forțele armate ruse în zonele ocupate. El a spus: «Inițiativa se află, evident, în mâinile forțelor armate ale Ucrainei, ceea ce înseamnă că acestea au posibilitatea de a alege momentul, locul și mijloacele prin care vor ataca unitățile inamicului. În mod logic, Federația Rusă va încerca apoi să elimine pe cât posibil capacitățile ofensive ale Ucrainei. Acest lucru ar însemna să folosească tot ce le stă la dispoziție; foc de artilerie, câmpuri de mine, de asemenea în aer». Colonelul Grosberg a declarat că, atunci când se pune întrebarea de ce contraofensiva ucraineană nu pare, din punct de vedere civil și conform presei, să se grăbească, acest lucru este complet logic din punct de vedere militar, deoarece partea rusă a avut timp să fortifice linia frontului în teritoriile ocupate din estul Ucrainei. El a declarat: «În esență, Federația Rusă și-a petrecut ultimele nouă luni construindu-și instalațiile defensive. În ceea ce privește desfășurarea unei operațiuni ofensive clasice, în care doctrina prevede că atacatorul are nevoie de un avantaj numeric de trei la unu în ceea ce privește personalul și armele, din păcate, ucrainenii nu au acest lucru în acest moment»”, arată agenția estoniană de pres ERR. Sub 10% din echipamentele occidentale au fost pierdute Unitățile ucrainene pregătite în ultimele șase luni pentru contraofensivă nu au fost încă implicate în operațiuni de luptă, în timp ce pierderea de echipamente de către ucraineni este o consecință inevitabilă a tuturor activităților ofensive, a mai explicat colonelul estonian Mai puțin de 10% din echipamentele donate de occidentali au fost pierdute în urma operațiunilor de până acum, a spus Grosberg, deși acest procent ar putea crește în cursul operațiunilor viitoare. Testările ucrainene pentru a găsi puncte slabe în liniile rusești și probabil pe o mare parte a frontului vor continua săptămâna viitoare, a mai susținut Grosberg. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” "Nu vom vedea o ofensivă în următoarele șapte zile", a concluzionat șeful informațiilor militare estoniene.

Țările cu cel mai competitiv sistem de taxare: Estonia, locul I
Eveniment

Țările cu cel mai competitiv sistem de taxare

OECD arată care au fost, în 2022, țările cu cel mai competitiv sistem de taxare: Estonia, care are cotă unică, este pe primul loc. Această organizație, din care România nu face parte, dar unde încearcă să fie primită, publică anual un index al competitivității fiscale. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ungaria, o altă țară care folosește cota unică de impozitare, este pe locul șapte în acest index. Țările cu cel mai competitiv sistem de taxare PSD a susținut, în mod fals, că doar Rusia mai are, în Europa, cotă unică de impozitare. „Mai există cred că un singur stat european care nu are impozitarea progresivă (…) Rusia mai are cotă unică (…) Dacă vrem să ne raportăm la Rusia economic, nu am nicio problemă”, declara, la 1 mai, Marcel Ciolacu. Citește și: EXCLUSIV Primarul Minea de la Chiajna a ascuns 14 case și terenuri: a declarat doar opt, dar DNA i-a pus sechestru pe 22. Edilul a finanțat ilegal clubul de fotbal Concordia cu 45 de milioane de lei de la buget „Pentru al nouălea an consecutiv, Estonia are cel mai bun cod fiscal din OECD. Punctajul său de top se datorează celor patru caracteristici pozitive ale sistemului său fiscal. În primul rând, Estonia are o rată de impozitare pe profit de 20 %, care se aplică doar profiturilor distribuite. În al doilea rând, are o cotă unică de 20% pe venitul persoanelor fizice (…) În al treilea rând, impozitul pe proprietate se aplică numai la la valoarea terenurilor (...) În sfârșit, are un sistem de impozitare teritorial care scutește 100% profiturile obținute de corporațiile naționale în străinătate de la taxarea domestică, cu puține restricții”, se arată în indexul competitivității fiscale. Estonia este și pe locul opt în indexul libertății presei, elaborat de Reporteri fără frontiere, in timp ce România este pe locul 53. The most competitive tax systems in the OECD: 1. ?? Estonia 2. ?? Latvia 3. ?? New Zealand 4. ?? Switzerland 5. ?? Czech Republic 6. ?? Luxembourg 7. ?? Hungary 8. ?? Lithuania 9. ?? Turkey10. ?? IsraelSee more: https://t.co/5K4PUy1XF3 pic.twitter.com/9NhRLzre4T— Tax Foundation (@TaxFoundation) May 12, 2023 În cazul Ungariei, documentul menționează ca fiind un avantaj faptul că are cotă unică de impozitare a veniturilor personale. Și Bulgaria are cotă unică, dar nu se află în OECD.

PSD reia, prin Alfred Simonis, minciuna lui Ciolacu Foto: Facebook
Politică

PSD reia, prin Alfred Simonis, minciuna

PSD reia, prin Alfred Simonis, minciuna lui Marcel Ciolacu, că „România este ultima țară din UE” care folosește cota unică. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Simonis, liderul deputaților PSD a reluat, la RFI România, propunerea ca România să treacă la cota progresivă de impozitare. PSD reia, prin Alfred Simonis, minciuna lui Ciolacu „Ar fi de menționat faptul că în acest moment, România este ultima țară din UE și una din puținele din lume, comparabil doar cu Rusia, Venezuela și eu știu dacă mai sunt alte țări care au cotă unică fixă, așa cum are România astăzi. Dacă toate statele dezvoltate din lume și din UE au o cotă progresivă, probabil că acelea au dreptate și nu noi, care avem o cotă unică. Altfel, ar fi trebuit să vedem dacă noi am fost cei mai deștepți și am avut această cotă unică, ar trebui să se vadă în investiții și eu știu pe unde ar mai putea să se vadă, pentru că altfel e absurd să crezi că Marea Britanie, Germania, Franța, SUA, alte țări dezvoltate au greșit atunci când au pus o cotă progresivă și persistă în greșeală, ca să spun așa, pentru că nici nu revin la o cotă unică”, a spus Simonis, la RFI. Această minciună a fost spusă și de Marcel Ciolacu, la 1 mai, la Antena 3: „Văd că e o încrâncenare, mai există cred că un singur stat european care nu are impozitarea progresivă (...) Rusia mai are cotă unică”. În realitate, sunt trei state din UE care folosesc cota unică, în afară de România: Bulgaria, Estonia și Ungaria. În ultimul Indice al competitivității fiscale (The International Tax Competitiveness Index), publicat în octombrie 2022 de către OECD, Estonia – care are cotă unică de impozitare de 20% – ocupă primul loc. Citește și: Datele Fiscului din SUA: statele conduse administrații de stânga, democrate, au pierdut masiv rezidenți cu venituri mari, care au emigrat spre Texas, Florida sau Arizona În Ungaria, cota unică este de 15%, iar în Bulgaria de 10%.

Ciolacu minte din nou Foto: Facebook
Eveniment

Ciolacu minte din nou

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, minte din nou când spune: „Mai există cred că un singur stat european care nu are impozitarea progresivă, Rusia”. Datele publice arată că, în Uniunea Europeană, mai au cotă unică de impozitare, în afară de România: Bulgaria, Estonia și Ungaria. „Văd că e o încrâncenare, mai există cred că un singur stat european care nu are impozitarea progresivă. Să mă ierte partenerii mei, nu înseamnă că s-a ales praful de liberalism. Cota unică nu mai există. Eu am spus foarte clar în spaţiul public, întâi trebuie să îşi facă statul român datoria şi ANAF-ul să colecteze mai bine ca să ajungem la o impozitare progresivă. Dar ca şi perspectivă nu este alta”, a declarat, luni seară, Marcel Ciolacu, la Antena 3, conform News.ro. Acesta a adăugat că doar „Rusia mai are cotă unică”. „Dacă vrem să ne raportăm la Rusia economic, nu am nicio problemă. Mai mult, e o impozitare inegală între impozitarea de capital şi impozitarea muncii”, a mai afirmat șeful Camerei Deputaților. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ciolacu minte din nou În ultimul Indice al competitivității fiscale (The International Tax Competitiveness Index), publicat în octombrie 2022, Estonia - care are cotă unică de impozitare de 20% - ocupă primul loc. „Pentru al nouălea an consecutiv, Estonia are cel mai bun cod fiscal din cadrul OCDE. Punctajul său de top este determinat de patru caracteristici pozitive ale sistemului său fiscal. În primul rând, Estonia are o rată de impozitare de 20% pentru veniturile societăților comerciale, care se aplică doar profiturilor distribuite. În al doilea rând, are un impozit forfetar de 20% pe venitul persoanelor fizice, care nu se aplică veniturilor din dividende personale. În al treilea rând, impozitul pe proprietate se aplică numai valoarea terenurilor, și nu la valoarea bunurilor imobiliare sau a capitalului. În cele din urmă, are un sistem fiscal teritorial care scutește 100% din profiturile străine obținute de corporațiile naționale de impozitarea internă, cu puține restricții”, se arată în raportul care se referă doar la țările membre OECD. Potrivit acestui Indice al competitivității fiscale, Franța este pe ultimul loc între cele 38 de țări OECD. Germania este pe locul 15 din 38. Însă, mai au cotă unică de impozitare, în UE: Ungaria - 15% și Bulgaria - 10%. De altfel, Ungaria este pe locul șapte în indicele competitivității fiscale. Însă țara guvernată de Viktor Orban are cel mai mare TVA, de 27%. Citește și: Datele Fiscului din SUA: statele conduse administrații de stânga, democrate, au pierdut masiv rezidenți cu venituri mari, care au emigrat spre Texas, Florida sau Arizona În afara spațiului UE, Georgia are cotă unică de impozitare.

Șeful armatei Estoniei, generalul Herem, spune că Federația Rusă trebuie să se fragmenteze în mai multe state mici
Eveniment

Federația Rusă să se fragmenteze multe state mici

Singura posibilitate ca rușii să renunțe la ambițiile lor, este ca Federația Rusă să se fragmenteze în mai multe state mici, a spus, potrivit unei traduceri de pe rețelele sociale, șeful armatei estoniene, generalul Martin Herem. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online El a insistat, constant, că, indiferent de rezultatele din Ucraina, Rusia va continua să-și atace vecinii, iar Estonia are 2-3 ani să se pregătească pentru un război. Federația Rusă să se fragmenteze în mai multe state mici O înfrângere din partea ucrainenilor, pe care propaganda rusă i-a umilit constant, nu îi va opri pe ruși, iar aceștia vor încerca să se arate din nou ca o forță, pregătind noi războaie și declanșându-le din nou. Prin urmare, singura garanție pentru ca rușii să renunțe la ambițiile lor și să înceteze războaiele este dezintegrarea Federației Ruse în mai multe state, pentru care toate țările vecine trebuie să fie pregătite, ar fi spus generalul, la un post estonian de televiziune. The Commander-in-Chief of the Estonian Defense Forces, General Martin Herem, believes that the Russians perceive their heavy losses of 500-600 people a day as a forceThe Russian leadership is trying to show that it is not afraid of such monstrous losses that are unacceptable… pic.twitter.com/yGppJIo11U— Lew Anno Suport #Ukraine 24/2-22 (@anno1540) April 23, 2023 Acum o săptămână, el scria: „Indiferent de rezultatul războiului din Ucraina, trebuie să fim pregătiți pentru următoarea agresiune rusă în următorii doi sau trei ani”. Citește și: Pensiile speciale, răspândite în toată UE. Unele din cele mai generoase state (Franța, Germania, Belgia, Portugalia) au zeci de tipuri de pensii plătite regește. Oficial, se vrea reformă și acolo „Războiul din Ucraina arată că Rusia nu ezită să folosească mijloace militare. Asta și atunci când pierderile sale în vieți omenești, echipamente și economie sunt inacceptabile pe înțelesul nostru. Scopul unei astfel de agresiuni nu trebuie să fie neapărat cucerirea de teritorii. Instabilitatea în materie de securitate și influența asupra țărilor și proceselor decizionale au fost întotdeauna printre obiectivele Rusiei. Pentru a realiza acest lucru, nu trebuie să restabilească toate capacitățile sale militare de dinainte de 2022”, a apreciat el.

De ce mult-așteptata ofensivă ucraineană se amână Foto: Twitter Ihor Tkachov
Eveniment

De ce mult-așteptata ofensivă ucraineană se amână

Șeful informațiilor militare estoniene, colonelul Margo Grosberg, explică de ce mult-așteptata ofensivă ucraineană se amână și care va fi cheia succesului ei. El a sugerat că declanșarea unui atac al Kievului la 9 mai - când Rusia sărbătorește Ziua Victoriei - este nerealist. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online De ce mult-așteptata ofensivă ucraineană se amână Colonelul Grosberg a declarat, potrivit news.err.ee, că vremea din ultima vreme a oferit condiții favorabile pentru operațiunile defensive. Acoperirea cu nori la joasă înălțime a îngreunat observarea aeriană și atacurile aeriene, a adăugat el. Din acest punct de vedere, este probabil ca săptămâna viitoare să nu se producă prea multe schimbări, a spus el. 1/4 Life in muddy #tranches near #bakhmut. Russians are 240 meters away shooting towards #ukraine positions. usual day, rain, #assault is not possible, delivering #ammunition is complicated, getting injured could lead to unwanted consequences.April, few km from Bakhmut pic.twitter.com/f0zXiAOhJP— Ihor Tkachov (@ihortkachov) April 20, 2023 „În ceea ce privește ziua de 9 mai, am subliniat de multe ori faptul că Ucraina este o regiune foarte diversă, în special nord-estul și sudul țării, unde multe lucruri depind de vreme. Săptămâna aceasta a plouat, iar săptămâna viitoare va ploua în continuare. Dacă va continua așa încă trei săptămâni, atunci aceste date vor deveni irelevante", a declarat Grosberg, adăugând că, în consecință, ar prefera să nu facă predicții ferme. ?Column of Leopard 2A4 tanks and M113 armored personnel carriers moving through a mud somewhere in the western Ukraine.#UkraineRussiaWar pic.twitter.com/rKyaK8YMYJ— MilitaryLand.net (@Militarylandnet) April 21, 2023 O estimare asemănătoare a fost făcută la 21 aprilie de ministerul britanic al Apărării. Însă britanicii au estimat că vremea se va îmbunătăți în următoarele săptămâni. În plus, ei apreciază că propaganda rusă exagerează efectul vremii rele, pentru a demoraliza ucrainenii și a-și încuraja propriile trupe. (1/3) With soft ground conditions across most of Ukraine, severe mud is highly likely slowing operations for both sides in the conflict.— Ministry of Defence ?? (@DefenceHQ) April 21, 2023 Foto; Ihor Tkachov Sincronizarea forțelor ucrainene, cheia succesului Potrivit lui Grosberg, ce unități ucrainene vor fi implicate în contraofensivă nu este cea mai importantă problemă. Adevărata cheie este cât de mult se vor putea antrena împreună aceste unități înainte de începerea unei ofensive active, deoarece acest lucru poate face diferența în astfel de circumstanțe. Ca exemplu, colonelul a subliniat eșecul Rusiei de a-și coordona trupele terestre și forțele aeriene. Acest lucru s-a datorat, în parte, performanței puternice a apărării aeriene a Ucrainei, pe care Rusia nu a reușit să o distrugă. „Cu toate acestea, în toate tipurile de operațiuni, în special în operațiunile ofensive, sincronizarea diferitelor tipuri de forțe, atât ca timp, cât și ca locație, este extrem de importantă", a adăugat el, menționând că modul în care unitățile ucrainene s-au antrenat în ultimele luni va fi crucial. Citește și: PSD va majora fiscalitatea când Ciolacu va deveni premier: partidul a decis să introducă impozitul de 1% pe cifra de afaceri Grosberg a mai apreciat că Rusia a recurs tot mai rar la bombardamente asupra orașelor ucrainene întrucât își conservă muniția pentru a ataca punctele de mobilizare a forțelor ucrainene care vor participa la viitoarea contra-ofensivă. În ultimele săptămâni, rușii, a spus el, au folosit drone relativ ieftine cumpărate din Iran, cu scopul de a forța apărarea aeriană a Ucrainei să își folosească muniția scumpă și de înaltă calitate pentru a le doborî.

Alegeri în Estonia: jumătate din voturi, online. Premierul Kallas, un puternic susținător al Ucrainei, a câștigat alegerile cu un scor peste așteptări Foto: Twitter
Eveniment

Alegeri în Estonia: jumătate din voturi, online

Alegeri în Estonia: jumătate din cele peste 615.000 de voturi exprimate au fost online, respectiv peste 313.000 de voturi. Estonia este singura țară din Europa care folosește acest sistem. Alegeri în Estonia: jumătate din voturi, online Premierul Estoniei, Kaja Kallas, a votat on-line încă de vineri. Partidul Reformei (centru-dreapta) al premierului Kaja Kallas a câştigat alegerile legislative desfăşurate duminică în Estonia cu 31,2% din voturi, înaintea partidului de extremă dreapta EKRE (16,1%). Pentru a guverna, Partidul Reformei va trebui să formeze, la fel ca în legislatura care se încheie, o coaliţie cu unul sau mai multe partide din parlamentul care are 101 locuri. Partidul de Centru (centru-stânga) a obţinut 15,3% din voturi, Estonia 200 (liberal) 13,3%, Partidul Social Democrat 9,3% şi Isamaa (conservator) 8,2%. Premierul Kallas a primit 31.821 de „mandate personale”, un record. Partidul pe care-l codnuce, al Reformei, a câștigat trei mandate, având un plus de peste 28.000 de voturi, față de alegerile din 2019. Una din cele mai influente publicații din Germania, Der Spiegel, a scris, acum câteva zile, „cum a devenit premierul Estoniei, Kaja Kallas, unul din liderii europeni”, titrând „O stea în devenire”. Citește și: Estonia, Lituania și Danemarca, sprijin militar masiv pentru Ucraina. Danemarca a donat toate sistemele de tunuri autopropulsate tip Caesar. Ajutorul militar estonian a depășit 1% din PIB „Premierul estonian Kaja Kallas a avertizat de timpuriu asupra pericolelor prezentate de Vladimir Putin. Ea a ridicat profilul micii sale țări și în alte moduri”, scria Der Spiegel. Spoke to @FinancialTimes' @rmilneNordic.The key to deterring #Russia in the future is accountability – without holding Russia’s leaders accountable for the war against #Ukraine, we will see aggression happening again and again.https://t.co/8pmakgzlGZ— Kaja Kallas (@kajakallas) March 3, 2023

Kaja Kallas, o stea în devenire, scrie Der Spiegel
Eveniment

O stea în devenire

Una din cele mai influente publicații din Germania, Der Spiegel, explică „cum a devenit premierul Estoniei, Kaja Kallas, unul din liderii europeni”, titrând „O stea în devenire”. La 3 martie vor avea loc alegeri parlamentare în Estonia, dar formațiunea condusă de Kallas, Partidul Reformei, conduce detașat în sondaje, având o intenție de vot de circa 30%, în timp ce adversarii ei se află la circa 20%. Însă circa 38% din estonieni doresc ca actualul premier să-și mențină funcția. O stea în devenire „Premierul estonian Kaja Kallas a avertizat de timpuriu asupra pericolelor prezentate de Vladimir Putin. Ea a ridicat profilul micii sale țări și în alte moduri”, explică Der Spiegel. „În ianuarie 2022, când majoritatea europenilor erau ocupați să se asigure că nu există niciun motiv de panică doar pentru că Rusia a staționat 100.000 de soldați la granița cu Ucraina, Kallas a intrat în acțiune. A cerut sprijin pentru Ucraina. Și a trimis arme în această țară. Avertismentele ei de atunci au fost raportate ca o chestiune de rutină. La urma urmei, era același mesaj care venea de mult timp dinspre țările baltice: Putin este periculos, trebuie să consolidăm flancul estic al NATO, să oprim gazoductele Nord Stream. După 24 februarie, Kallas a continuat să răspândească același mesaj, dar brusc oamenii au început să o asculte. Prim-ministrul unei țări minuscule, cu o populație de doar 1,3 milioane de locuitori, s-a transformat brusc într-un politician de renume mondial, care a fost chiar menționat de unii ca posibil succesor în așteptare al lui Jen Stoltenberg pentru postul de secretar general al NATO. Este un statut care nu vine doar din faptul că cei de la Berlin, Paris și Bruxelles au fost nevoiți să recunoască faptul că Kallas a avut dreptate în evaluarea sa asupra președintelui rus Vladimir Putin. Este, de asemenea, o funcție a confortului ei aparent în lumina reflectoarelor politicii globale”, mai arată publicația din Germania. Răbdătoare. Și cu Macron, și cu pensionarii estonieni Der Spiegel relatează o ușoară confruntare dintre Kallas și cancelarul Scholz, când ea a sugerat că ar trebui ca alții să învețe din greșelile făcute de Estonia în procesul de digitalizare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Însă, explică publicația germană, premierul Estoniei știe să-și joace statutul de „underdog”. „Kallas a internalizat această lecție atât de profund încât, dacă petreci puțin timp cu ea, o vei vedea frecvent așteptându-i pe ceilalți. La Conferința de Securitate de la München de la mijlocul lunii februarie, a trebuit să îl aștepte pe președintele francez Emmanuel Macron, care este pasionat de proiectarea puterii prin faptul că este ultimul care intră într-o încăpere. Iar în micul sat estonian Varbola, ea a trebuit să aștepte în fața a 20 de scaune goale ca pensionarii care o invitaseră să termine de băut cafeaua”, relatează Der Spiegel.

Putin, încrezător că Vestul va abandona Ucraina Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Putin încrezător că Vestul va abandona Ucraina

Putin este încrezător că, pe termen lung, Vestul va abandona Ucraina: „Rusia consideră că timpul este de partea sa”, arată un raport al serviciului estonian de informații, publicat acum două zile. Raportul arată și că regimul Putin se îndreaptă spre dictatură și este extrem de neîncrezător în șansele Rusiei de a deveni o democrație, bazată pe alegeri libere. Public report by Estonian Foreign Intelligence out now. Covers developments in #Russia’s military, internal politics, influence operations.Highlights importance of Ukraine for Russia - without controlling Ukraine, their imperialist ambitions fall apart.https://t.co/9XZo3Vxu0b pic.twitter.com/qE1CbeoSPc— Kaja Kallas (@kajakallas) February 8, 2023 Putin, încrezător că Vestul va abandona Ucraina „Rusia consideră că timpul este de partea sa în războiul din Ucraina - rezervele mobilizate ale Kremlinului sunt antrenate, echipamentele militare pierdute sunt înlocuite cu armament din depozite și, în același timp, Rusia distruge în mod sistematic infrastructura civilă critică a Ucrainei, în speranța de a frânge voința ucrainenilor de a se apăra. Rusia intenționează probabil să își desfășoare rezervele mobilizate la sfârșitul pregătirii lor, în prima jumătate a anului 2023, într-o nouă ofensivă. În pofida pierderilor suferite și a problemelor de producție a materialelor de război și a noilor arme, Rusia intenționează să își continue acțiunile militare împotriva Ucrainei în 2023. În acest scop, Kremlinul intenționează să mobilizeze resurse umane și industriale suplimentare pentru a sprijini acțiunea militară, căutând oportunități de a se aproviziona cu arme și muniții din alte țări, cum ar fi Iran, Belarus și Coreea de Nord. Obiectivele strategice ale Rusiei rămân neschimbate în ciuda înfrângerilor militare: subjugarea Ucrainei, erodarea unității occidentale și transformarea securității europene rămân în centrul ambițiilor geopolitice ale Rusiei. Războiul dintre Rusia și Ucraina va continua și în 2023, având în vedere că, până în prezent, Rusia nu a manifestat un interes sincer față de negocierile de pace, întrucât acestea nu ar asigura îndeplinirea obiectivelor strategice ale Kremlinului. În timp ce Putin pare să creadă în continuare că timpul va juca în favoarea Rusiei și că va reuși să "bombardeze" Ucraina la masa negocierilor, realitatea va ajunge mai devreme sau mai târziu la Kremlin. Prin urmare, disponibilitatea continuă a țărilor occidentale de a sprijini Ucraina este crucială pentru a crește costul continuării războiului pentru Rusia”, se arată în document. Estonia, mefientă că Rusia poate deveni o democrație Serviciul estonian de informații estimează că Rusia se îndreaptă spre o dictatură completă, iar perspectiva ca regimul Putin să cadă este mică. „Chiar dacă este improbabil să vedem că regimul rusesc se prăbușește, deschizând calea pentru o democrație și alegeri democratice, orice încercare de democratizare ar fi, foarte probabil, de scurtă durată”, apreciază structura de informații a Estoniei. „În prezent, o facțiune și mai radicală se ridică în prim-plan în cadrul elitei conducătoare a Rusiei, iar unii membri ai elitei, anterior mai moderați, au început să iasă în evidență cu declarații mai degrabă extreme. Comportamentul lor poate fi un semn de panică; este posibil ca aceștia să fi realizat că războiul din Ucraina a fost o greșeală uriașă care nu mai poate fi corectată și că singura cale de urmat este să lupte mai departe, folosind metode din ce în ce mai radicale. Este de asemenea, este posibil ca permisiunea ca radicalii să ocupe un loc central să facă parte din tacticile lui Putin pentru a arăta că dispariția sa ar aduce la cârmă un grup și mai extremist”, mai apreciază oficialii estoni.

Estonia ia în calcul să închidă Baltica pentru navele rusești Foto: Facebook
Eveniment

Estonia ia în calcul să închidă Baltica pentru navele rusești

Estonia ia în calcul să închidă Baltica pentru navele rusești, a relatat acum câteva zile presa din această țară. Problema este cum ar putea să impună o asemenea măsură, având o flotă militară mică. Însă Estonia este membră a NATO și un atac asupra oricărei nave ar însemna un atac asupra alianței. Estonia ia în calcul să închidă Baltica pentru navele rusești „Săptămâna trecută, în urma unei propuneri din partea Ministerului Afacerilor Externe, cabinetul guvernamental a discutat despre eventuala stabilire a unei zone adiacente în zona maritimă a Estoniei. Ministerele guvernamentale au fost însărcinate să își formuleze pozițiile pe această temă în termen de o lună. Zona învecinată ar permite Estoniei să-și aplice legile naționale pe o zonă maritimă mai mare. Înființarea unei zone adiacente în zona maritimă a Estoniei ar permite aplicarea legislației estoniene la o distanță de până la 24 de mile marine de linia de bază a mării teritoriale a țării. Zona ar avea, prin urmare, un impact pozitiv asupra securității naționale a Estoniei, precum și asupra capacității acesteia de a proteja mediul și obiectele arheologice și istorice din marea sa teritorială, a declarat ministrul Afacerilor Externe Urmas Reinsalu (Isamaa) într-un comunicat de presă”, scria agenția oficială de presă a Estoniei. Introducerea de către Estonia a așa-numitei zone adiacente, care poate fi de până la 12 mile marine de marea teritorială de 12 mile, ar permite țării să efectueze percheziții în Golful Finlandei pe nave militare și nave civile pentru a monitoriza respectarea legislației estoniene. În prezent, în golf este un coridor de doar trei mile pentru libera navigație, dar acesta ar fi închis prin declararea acestei zone, ceea ce ar duce la blocarea flotei ruse din Baltica, staționată la Sankt Petersburg.

Estonia, Lituania și Danemarca, sprijin militar masiv pentru Ucraina Foto: Facebook Kaja Kallas
Internațional

Estonia, Lituania Danemarca, sprijin militar Ucraina

Estonia, Lituania și Danemarca au anunțat azi noi forme de sprijin militar masiv pentru Ucraina, raportat la resursele acestor state. În acest timp, Germania și SUA se împing reciproc să doneze tancuri Ucrainei și caută diferite motive ca să nu o facă. Estonia, Lituania și Danemarca, sprijin militar masiv pentru Ucraina Astfel, pachetul furnizat, azi de Estonia - zeci de obuziere, peste o sută de arme antitanc, echipamente de sprijin pentru artilerie, lansatoare de grenade și muniții - este în valoare de 113 milioane de euro. În total, ajutorul furnizat Ucrainei este de circa 370 de milioane de euro, adică peste 1% din PIB acestui stat baltic. „Toate țările trebuie să își analizeze stocurile și să se asigure că industriile sunt capabile să producă mai mult și mai repede. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei are un preț – un preț pe care noi îl plătim în euro, dar ucrainenii îl plătesc cu viețile lor”, a declarat premierul estonian Kaja Kallas. BREAKING:Lithuania will donate dozens of L-70 anti-aircraft guns, ammunition and two Mi-8 helicopters.The value of Lithuania’s military aid package for Ukraine at Ramstein will be EUR 125 million.???? pic.twitter.com/u8eZIlW8ib— Visegrád 24 (@visegrad24) January 19, 2023 Estonia a cedat vechile sisteme de tunuri autopropulsate, dar este în curs să le înlocuiască cu echipamente produse în Coreea de Sud, K9 Thunder. Lituania a anunțat, tot azi, un ajutor militar de 120 de milioane de euro. Pachetul trimis Ucrainei include două elicoptere Mi-8. Denmark sends all of its 19 French CAESAR self-propelled howitzers to Ukraine?????https://t.co/3lYxU978Pe pic.twitter.com/X3ASN4juSf— Special Kherson Cat ??? (@bayraktar_1love) January 19, 2023 Danemarca va dona toate cele 19 sisteme de tunuri autopropulsate de tip Caesar. Ajutoarele militare trimise Kievului de această țară sunt în jur de 600 de milioane de euro, în total, până acum. Letonia a anunțat, tot azi, că va instrui 2.000 de soldați ucraineni, în diferite specialități. Citește și: Administrația Biden nu vrea să ofere Ucrainei tancuri Abrams, dar începe să accepte ideea că ar putea trimite rachete cu care Kievul să lovească Crimeea – presă

Rusia are suficientă muniție să continue războiul Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Rusia are muniție să continue războiul un an

Rusia are suficientă muniție, tancuri și resurse umane ca să continue războiul, arată o analiză prezentată de șeful informațiilor militare estoniei, colonelul Margo Grosberg. El a apreciat că inclusiv în ceea ce privește muniția inteligentă, capabilă să lovească relativ precis, Rusia mai are resurse. Grosberg a spus, citat de agenția estoniană de știri, că, din această perspectivă, nu sunt semne că războiul din Ucraina se va termina în curând. Citește și: Noua linie de comunicare a lui Putin, făcută publică de un comandant din Donețk: Rusia nu are resurse convenționale să învingă NATO (care ajută Ucraina), dar are arme nucleare Rusia are muniție să continue războiul cel puțin un an Iată elementele prezentate de șeful informațiilor militare din Estonia: Rusia a pierdut circa 1.400 de tancuri, dar mai are 9.000 în reparații sau depozite. Chiar dacă va fi nevoită să transfere piese de la un tanc la altul și rămâne cu doar 3.000 de astfel de blindate, este „evident” că Rusia rămâne un pericol nu doar pentru Ucraina, ci și pentru alte state. Rusia a pierdut circa 100.000 de oameni - uciși, răniți sau dispăruți - dar, după mobilizare, poate trimite pe front încă 200.000 de recruți. Rusia a pierdut 500 de sisteme de artilerie - foarte mult, apreciază Grosbereg, dar doar 10% din acest tip de armament. Muniție: Rusia avea 17 milioane de proiectile în depozite, când a început războiul, și a consumat circa 10 milioane. Însă capacitatea de producție a crescut de la 1,7 milioane proiectile pe an la 3,4 milioane proiectile. Asta înseamnă că mai are muniție pentru cel puțin un an. Muniția de precizie, care este utilizată în prezent pentru a ataca infrastructura civilă ucraineană, este pe cale de a fi epuizată. Cu toate acestea, alături de diferitele rachete pe care le are Rusia, aceste stocuri vor fi suficiente pentru a dura cel puțin următoarele nouă luni, a adăugat Grosberg. „Oricât de trist ar fi, nu există niciun semn de încheiere rapidă a acestui război. Privind pe termen lung și la cifre, în ciuda pierderilor teribile ale Rusiei, capacitățile sale militare au nu a dispărut”, a spus colonelul.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră