vineri 21 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: estonia

30 articole
Eveniment

Putin încrezător că Vestul va abandona Ucraina

Putin este încrezător că, pe termen lung, Vestul va abandona Ucraina: „Rusia consideră că timpul este de partea sa”, arată un raport al serviciului estonian de informații, publicat acum două zile. Raportul arată și că regimul Putin se îndreaptă spre dictatură și este extrem de neîncrezător în șansele Rusiei de a deveni o democrație, bazată pe alegeri libere. Public report by Estonian Foreign Intelligence out now. Covers developments in #Russia’s military, internal politics, influence operations.Highlights importance of Ukraine for Russia - without controlling Ukraine, their imperialist ambitions fall apart.https://t.co/9XZo3Vxu0b pic.twitter.com/qE1CbeoSPc— Kaja Kallas (@kajakallas) February 8, 2023 Putin, încrezător că Vestul va abandona Ucraina „Rusia consideră că timpul este de partea sa în războiul din Ucraina - rezervele mobilizate ale Kremlinului sunt antrenate, echipamentele militare pierdute sunt înlocuite cu armament din depozite și, în același timp, Rusia distruge în mod sistematic infrastructura civilă critică a Ucrainei, în speranța de a frânge voința ucrainenilor de a se apăra. Rusia intenționează probabil să își desfășoare rezervele mobilizate la sfârșitul pregătirii lor, în prima jumătate a anului 2023, într-o nouă ofensivă. În pofida pierderilor suferite și a problemelor de producție a materialelor de război și a noilor arme, Rusia intenționează să își continue acțiunile militare împotriva Ucrainei în 2023. În acest scop, Kremlinul intenționează să mobilizeze resurse umane și industriale suplimentare pentru a sprijini acțiunea militară, căutând oportunități de a se aproviziona cu arme și muniții din alte țări, cum ar fi Iran, Belarus și Coreea de Nord. Obiectivele strategice ale Rusiei rămân neschimbate în ciuda înfrângerilor militare: subjugarea Ucrainei, erodarea unității occidentale și transformarea securității europene rămân în centrul ambițiilor geopolitice ale Rusiei. Războiul dintre Rusia și Ucraina va continua și în 2023, având în vedere că, până în prezent, Rusia nu a manifestat un interes sincer față de negocierile de pace, întrucât acestea nu ar asigura îndeplinirea obiectivelor strategice ale Kremlinului. În timp ce Putin pare să creadă în continuare că timpul va juca în favoarea Rusiei și că va reuși să "bombardeze" Ucraina la masa negocierilor, realitatea va ajunge mai devreme sau mai târziu la Kremlin. Prin urmare, disponibilitatea continuă a țărilor occidentale de a sprijini Ucraina este crucială pentru a crește costul continuării războiului pentru Rusia”, se arată în document. Estonia, mefientă că Rusia poate deveni o democrație Serviciul estonian de informații estimează că Rusia se îndreaptă spre o dictatură completă, iar perspectiva ca regimul Putin să cadă este mică. „Chiar dacă este improbabil să vedem că regimul rusesc se prăbușește, deschizând calea pentru o democrație și alegeri democratice, orice încercare de democratizare ar fi, foarte probabil, de scurtă durată”, apreciază structura de informații a Estoniei. „În prezent, o facțiune și mai radicală se ridică în prim-plan în cadrul elitei conducătoare a Rusiei, iar unii membri ai elitei, anterior mai moderați, au început să iasă în evidență cu declarații mai degrabă extreme. Comportamentul lor poate fi un semn de panică; este posibil ca aceștia să fi realizat că războiul din Ucraina a fost o greșeală uriașă care nu mai poate fi corectată și că singura cale de urmat este să lupte mai departe, folosind metode din ce în ce mai radicale. Este de asemenea, este posibil ca permisiunea ca radicalii să ocupe un loc central să facă parte din tacticile lui Putin pentru a arăta că dispariția sa ar aduce la cârmă un grup și mai extremist”, mai apreciază oficialii estoni.

Putin, încrezător că Vestul va abandona Ucraina Foto: Kremlin.ru
Estonia ia în calcul să închidă Baltica pentru navele rusești Foto: Facebook
Eveniment

Estonia ia în calcul să închidă Baltica pentru navele rusești

Estonia ia în calcul să închidă Baltica pentru navele rusești, a relatat acum câteva zile presa din această țară. Problema este cum ar putea să impună o asemenea măsură, având o flotă militară mică. Însă Estonia este membră a NATO și un atac asupra oricărei nave ar însemna un atac asupra alianței. Estonia ia în calcul să închidă Baltica pentru navele rusești „Săptămâna trecută, în urma unei propuneri din partea Ministerului Afacerilor Externe, cabinetul guvernamental a discutat despre eventuala stabilire a unei zone adiacente în zona maritimă a Estoniei. Ministerele guvernamentale au fost însărcinate să își formuleze pozițiile pe această temă în termen de o lună. Zona învecinată ar permite Estoniei să-și aplice legile naționale pe o zonă maritimă mai mare. Înființarea unei zone adiacente în zona maritimă a Estoniei ar permite aplicarea legislației estoniene la o distanță de până la 24 de mile marine de linia de bază a mării teritoriale a țării. Zona ar avea, prin urmare, un impact pozitiv asupra securității naționale a Estoniei, precum și asupra capacității acesteia de a proteja mediul și obiectele arheologice și istorice din marea sa teritorială, a declarat ministrul Afacerilor Externe Urmas Reinsalu (Isamaa) într-un comunicat de presă”, scria agenția oficială de presă a Estoniei. Introducerea de către Estonia a așa-numitei zone adiacente, care poate fi de până la 12 mile marine de marea teritorială de 12 mile, ar permite țării să efectueze percheziții în Golful Finlandei pe nave militare și nave civile pentru a monitoriza respectarea legislației estoniene. În prezent, în golf este un coridor de doar trei mile pentru libera navigație, dar acesta ar fi închis prin declararea acestei zone, ceea ce ar duce la blocarea flotei ruse din Baltica, staționată la Sankt Petersburg.

Estonia, Lituania și Danemarca, sprijin militar masiv pentru Ucraina Foto: Facebook Kaja Kallas
Internațional

Estonia, Lituania Danemarca, sprijin militar Ucraina

Estonia, Lituania și Danemarca au anunțat azi noi forme de sprijin militar masiv pentru Ucraina, raportat la resursele acestor state. În acest timp, Germania și SUA se împing reciproc să doneze tancuri Ucrainei și caută diferite motive ca să nu o facă. Estonia, Lituania și Danemarca, sprijin militar masiv pentru Ucraina Astfel, pachetul furnizat, azi de Estonia - zeci de obuziere, peste o sută de arme antitanc, echipamente de sprijin pentru artilerie, lansatoare de grenade și muniții - este în valoare de 113 milioane de euro. În total, ajutorul furnizat Ucrainei este de circa 370 de milioane de euro, adică peste 1% din PIB acestui stat baltic. „Toate țările trebuie să își analizeze stocurile și să se asigure că industriile sunt capabile să producă mai mult și mai repede. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei are un preț – un preț pe care noi îl plătim în euro, dar ucrainenii îl plătesc cu viețile lor”, a declarat premierul estonian Kaja Kallas. BREAKING:Lithuania will donate dozens of L-70 anti-aircraft guns, ammunition and two Mi-8 helicopters.The value of Lithuania’s military aid package for Ukraine at Ramstein will be EUR 125 million.???? pic.twitter.com/u8eZIlW8ib— Visegrád 24 (@visegrad24) January 19, 2023 Estonia a cedat vechile sisteme de tunuri autopropulsate, dar este în curs să le înlocuiască cu echipamente produse în Coreea de Sud, K9 Thunder. Lituania a anunțat, tot azi, un ajutor militar de 120 de milioane de euro. Pachetul trimis Ucrainei include două elicoptere Mi-8. Denmark sends all of its 19 French CAESAR self-propelled howitzers to Ukraine?????https://t.co/3lYxU978Pe pic.twitter.com/X3ASN4juSf— Special Kherson Cat ??? (@bayraktar_1love) January 19, 2023 Danemarca va dona toate cele 19 sisteme de tunuri autopropulsate de tip Caesar. Ajutoarele militare trimise Kievului de această țară sunt în jur de 600 de milioane de euro, în total, până acum. Letonia a anunțat, tot azi, că va instrui 2.000 de soldați ucraineni, în diferite specialități. Citește și: Administrația Biden nu vrea să ofere Ucrainei tancuri Abrams, dar începe să accepte ideea că ar putea trimite rachete cu care Kievul să lovească Crimeea – presă

Rusia are suficientă muniție să continue războiul Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Rusia are muniție să continue războiul un an

Rusia are suficientă muniție, tancuri și resurse umane ca să continue războiul, arată o analiză prezentată de șeful informațiilor militare estoniei, colonelul Margo Grosberg. El a apreciat că inclusiv în ceea ce privește muniția inteligentă, capabilă să lovească relativ precis, Rusia mai are resurse. Grosberg a spus, citat de agenția estoniană de știri, că, din această perspectivă, nu sunt semne că războiul din Ucraina se va termina în curând. Citește și: Noua linie de comunicare a lui Putin, făcută publică de un comandant din Donețk: Rusia nu are resurse convenționale să învingă NATO (care ajută Ucraina), dar are arme nucleare Rusia are muniție să continue războiul cel puțin un an Iată elementele prezentate de șeful informațiilor militare din Estonia: Rusia a pierdut circa 1.400 de tancuri, dar mai are 9.000 în reparații sau depozite. Chiar dacă va fi nevoită să transfere piese de la un tanc la altul și rămâne cu doar 3.000 de astfel de blindate, este „evident” că Rusia rămâne un pericol nu doar pentru Ucraina, ci și pentru alte state. Rusia a pierdut circa 100.000 de oameni - uciși, răniți sau dispăruți - dar, după mobilizare, poate trimite pe front încă 200.000 de recruți. Rusia a pierdut 500 de sisteme de artilerie - foarte mult, apreciază Grosbereg, dar doar 10% din acest tip de armament. Muniție: Rusia avea 17 milioane de proiectile în depozite, când a început războiul, și a consumat circa 10 milioane. Însă capacitatea de producție a crescut de la 1,7 milioane proiectile pe an la 3,4 milioane proiectile. Asta înseamnă că mai are muniție pentru cel puțin un an. Muniția de precizie, care este utilizată în prezent pentru a ataca infrastructura civilă ucraineană, este pe cale de a fi epuizată. Cu toate acestea, alături de diferitele rachete pe care le are Rusia, aceste stocuri vor fi suficiente pentru a dura cel puțin următoarele nouă luni, a adăugat Grosberg. „Oricât de trist ar fi, nu există niciun semn de încheiere rapidă a acestui război. Privind pe termen lung și la cifre, în ciuda pierderilor teribile ale Rusiei, capacitățile sale militare au nu a dispărut”, a spus colonelul.

O misiune mesianică pentru Putin Foto: Kremlin.ru
Internațional

O misiune mesianică pentru Putin

Războiul din Ucraina este o misiune mesianică pentru Putin, spune șeful serviciului estonian de spionaj, Mikk Marran, care mai apreciază că acesta își urmărește planul cu „fervoare religioasă”. Agenția condusă de Marran a avertizat din timp că Rusia va ataca Ucraina, dar acum crede că regimul de la Kiev va gâștiga războiul cu Kremlinul. Estonian foreign intelligence service chief says Russia is likely to launch a limited attack against Ukraine. “Russia is ready to attack at any moment”. Mikk Marran says “We are now counting all together between 150,000 and 170,000 troops close to the borders”— Rohit Kachroo (@RohitKachrooITV) February 16, 2022 Mikk Marran, care se va retrage peste câteva zile de la conducerea serviciului de spionaj, a vorbit, marți cu un grup de ziariști despre războiul din Ucraina. O misiune mesianică pentru Putin „Președintele rus Vladimir Putin își urmărește obiectivele de război în Ucraina cu o fervoare „religioasă” și este puțin probabil să-și schimbe cursul, chiar dacă invazia sa de opt luni este plină de eșecuri, a declarat șeful spionajului Estoniei. Foto: Kremlin.ru Mikk Marran, șeful de spionaj al Estoniei, a spus că serviciile de informații ale națiunii baltice au indicat că președintele rus nu vrea să regândească acest conflict, în ciuda lipsei de realizări strategice și a unei reacții mai ferme din partea unei NATO”, scrie Bloomberg. Marran a apreciat că Putin este angrenat, în Ucraina, într-o misiune „religioasă sau mesianică”. Șeful spionajului estonian a explicat că Rusia are o perspectivă „darwinistă” asupra viitorului rezerviștilor mobilizați și trimiși pe front fără pregătire: majoritatea vor fi uciși sau răniți, dar cei care vor supraviețui vor deveni luptători căliți. „Războiul de uzură a Rusiei are ca scop să-i facă pe ucraineni să sufere cât mai mult posibil în iarna viitoare”, a spus Marran, referindu-se la atacurile sporite asupra infrastructurii energetice. ?NEW: “Ukraine is going to win. They have to win because for Ukraine, it’s an independence war. It’s not just a regional conflict, and that’s why they are highly motivated.”- Mikk Marran, Estonia’s spymaster@highbrow_nobrowhttps://t.co/yw0JbyVHsy— Ale (@aliasvaughn) October 11, 2022 Kremlinul exploatează, de asemenea, amenințarea de a-și desfășura arsenalul nuclear, în special ca o modalitate de a lua inițiativa și de a descuraja guvernele SUA și europene să livreze arme, a spus el. Pe măsură ce pierderile militare cresc, „opțiunea nucleară nu poate fi exclusă”, a spus el. Contraofensiva Ucrainei ar da roade dacă ar reuși să împingă forțele ruse înapoi peste râul Nipru, în sud, eliberând orașul Herson, unde Kremlinul și-a staționat unele dintre cele mai bune trupe ale sale, a mai arătat Marran. Citește și: Cea mai dură înfrângere pentru Putin în prag de iarnă: șantajul gazelor la adresa UE a eșuat, blocul comunitar și-a asigurat rezervele până în primăvară iar prețurile au scăzut „Aceasta ar fi, din punctul nostru de vedere, o victorie strategică”, a spus șeful spionilor estonieni.

Kazahstan, paradisul rușilor care fug de încorporare Foto: Twitter
Eveniment

Kazahstan, paradisul rușilor care fug de încorporare

Kazahstan a ajuns paradisul rușilor care fug de încorporare: din 21 septembrie, circa 98.000 de potențiali recruți au trecut, oficial, granița, potrivt datelor furnizate de ministerul de Interne din această țară. Pe de altă parte, oficialii kazahi spun că 64.000 de ruși au părăsit această țară, în aceeași perioadă de timp. Kazahstan, paradisul rușilor care fug de încorporare Un jurnalist de la Wall Street Journal, Matthew Luxmore, povestește pe Twitter, că a discutat cu un refugiat rus din Kazahstan. Acesta a plătit 27.000 de ruble (circa 450 de dolari) pentru un zbor la Volgograd (de opt mai mult decât de obicei) de unde a ajuns la graniță, unde a așteptat 12 ore - față de 30 de minute, timpul obișnuit de trecere a frontierei. Spoke to a Russian reservist who fled to Kazakhstan this weekend. He spoke of enormous lines, and said the Russian train he took to the border was packed with young Russian men."I can tell you honestly those leaving are decent men, smart, educated, leaving wives and kids behind." pic.twitter.com/h26905fL6w— Matthew Luxmoore (@mjluxmoore) September 26, 2022 „Am vorbit cu un rezervist rus care a fugit în Kazahstan în acest weekend. A vorbit despre cozi enorme și a spus că trenul rusesc pe care l-a luat până la graniță era plin de tineri ruși. Vă spun sincer că cei care pleacă sunt bărbați cumsecade, deștepți, educați, care lasă în urmă soții și copii”, a relatat, pe Twitter, jurnalistul de la Wall Street Journal discuția cu fugarul. New York Times relatează că cei care fug în Kazahstan fac parte din minoritățile recrutate țintit de către oficialii ruși. Printre cei vizați de mobilizare: tătarii din Crimeea. The irony: In the Soviet era, Crimean Tatars were deported to remote eastern parts of the Soviet Union. Today, they are fleeing to Kazakhstan to avoid Putin's draft and being forced to fight against fellow Ukrainians. https://t.co/0UFOMONeSd— Kenneth Roth (@KenRoth) September 27, 2022 Kazahstanul promite azil celor „fără speranță” „Autoritățile din Kazahstan vor purta discuții cu Rusia pe fundalul unei migrări masive a cetățenilor ruși. Acest lucru a fost declarat de președintele Kazahstanului Kassym-Jomart Tokayev la o întâlnire cu publicul din regiunea Turkestan. „În ultimele zile, mulți oameni din Rusia au venit la noi. Cei mai mulți dintre ei sunt forțați să plece din cauza situației actuale fără speranță. Trebuie să avem grijă de ei și să le asigurăm siguranța. Aceasta este o problemă politică și umanitară. Am instruit guvernul să ia măsurile necesare”, a anunțat serviciul său de presă, citat de site-ul Meduza. Citește și: Orbán Viktor amenință să ia bani de la „alți parteneri internaționali” (probabil Rusia și China) dacă UE blochează fondurile PNRR pentru Ungaria Potrivit lui Tokayev, în situația actuală, cetățenii Kazahstanului sunt obligați „să dea dovadă de umanitate, răbdare și organizare”. „Nu avem nicio criză, nicio panică. Vizitatorii din străinătate vor fi asistați, dar nu vor primi nimic preferențial. Toate lucrările trebuie efectuate în conformitate cu legea și obligațiile noastre. Vom purta discuții cu partea rusă și vom rezolva această problemă în interesul țării noastre”, a spus el”, scrie site-ul Meduza. Pe de altă parte, tot Meduza relatează că Estonia a prins un rus care trecuse granița ilegal, cu o barcă. Acesta a fost prins de grănicerii estoni, amendat și returnat autorităților ruse.

Maia Sandu, la New York cu avionul președintelui Poloniei Foto: Twitter
Politică

Maia Sandu cu avionul președintelui Poloniei

Maia Sandu a ajuns la New York, după ce a participat la funeraliile reginei Elizabeta a II-a, la Londra, cu avionul președintelui Poloniei, Andrei Duda, arată o fotografie publicată pe contul de Twitter al lui Jakub Kumoch, secretar de stat la cancelaria președinției poloneze. Maia Sandu, la New York, cu avionul președintelui Poloniei În fotrgrafie se vede că sunt împreună, în avion, alături de Maia Sandu, președintele Poloniei, Andrei Duda, Alar Karis, președintele Estonieim și Jens Stoltenberg, secretarul general NATO. „Președinții @AndrzejDuda, @AlarKaris, @sandmaiamd și secretarul general @NATO, @jensstoltenberg, călătoresc împreună din #Londra pentru a participa la @ONU, la Adunarea Generală de la #NewYork . Onorat să avem astfel de oaspeți la bordul avionului prezidențial polonez”, a scris Kumoch, pe Twitter. Presidents of ?????? @AndrzejDuda @AlarKaris @sandumaiamd and @NATO Secretary General @jensstoltenberg travelling together from #London to participate in the @UN General Assembly ?? in #NewYork . Honoured to have such Guests on board of the Polish presidential plane. pic.twitter.com/uE6X22UyeT— Jakub Kumoch (@JakubKumoch) September 19, 2022 Imaginile o arată pe Maia Sandu, îmbrăcată informal, cu pantofi de sport New Balance, vorbind celor trei. Potrivit unui comunicat de presă al Președinției Republicii Moldova, în prima parte a zilei, Maia Sandu va participa la sesiunea de inaugurare a dezbaterilor din cadrul Adunării Generale, după care se va întâlni cu Secretarul General al ONU, Antonio Guterres. Ulterior, ea va participa la conferința „Democracy delivers”, organizată de Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Mai târziu, Maia Sandu se va adresa invitaților prezenți la evenimentul „Educația în mișcare”, organizat de Clinton Global Initiative. Citește și: Mercenarii ruși din grupul Wagner, măcelăriți în Ucraina. E vorba de cei tineri și neexperimentați, spune un oficial american De asemenea, Maia Sandu va avea întrevederi bilaterale cu președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg, dar și administratoarea USAID, Samantha Power.

Președintele Estoniei, plase de camuflaj pentru ucraineni Foto: președinția Estoniei
Eveniment

Președintele Estoniei, plase de camuflaj pentru ucraineni

Președintele Estoniei, Alar Karis, și angajații de la administrația prezidențială au făcut plase de camuflaj pentru militarii ucraineni. Karis a postat pe Twitter imagini de la această acțiune de voluntariat. El are 64 de ani și este șeful statului estonian din octombrie 2021. Președintele Estoniei este profesor universitar de biologie și a fost rectorul universității din Tartu, cea mai prestigioasă universitate din această țară. În Estonia, președintele este ales de Parlament, cu votul a două treimi din aleși. Președintele Estoniei, plase de camuflaj pentru ucraineni Karis s-a întâlnit cu voluntari ai inițiativei „Aitan Kaitsta” (Ajut apărarea), care, din martie, a realizat peste 9.000 de metri de plasă de camuflaj pentru armata ucraineană. Președintele a vorbit cu liderii grupului, Anu Lensment și Jaana Ratas, despre materialele de care au nevoie și despre cum găsesc voluntari, scrie news.err.ee. Made camouflage netting for Ukrainian defenders with my team. Volunteers all over Estonia have made over 9,000 square meters to help Ukraine. We all can do something to help Ukraine win the war. Wore the shirt that I received as a gift from President @ZelenskyyUA. #SlavaUkraini pic.twitter.com/B2qrhfK7fR— Alar Karis (@AlarKaris) August 18, 2022 "Atât estonienii, cât și ucrainenii care locuiesc în Estonia au țesut plase de camuflaj. Studenții străini care locuiesc în Estonia și ambasadorii țărilor străine cu familiile lor au contribuit și ei cu propriile mâini. Mulți au donat și plase și materiale", a comentat Alar Karis pe Twitter. Karis a purtat un tricou oferit de președintele ucrainean Vladimir Zelenski. Pe emblema de pe brațul său stâng, lângă simbolul armatei ucrainene, scrie celebrul îndemn adresat de militarii de pe Insula Șerpilor către nava rusă care le cerea să se predea: „Navă rusească, du-te să te...”. Estonian president @AlarKaris helping to produce camo nets for Ukrainian defenders while sporting a nice shirt with a message to Russian nazi army — "Russian warship, go fuck yourself." pic.twitter.com/fYZHPrLkIf— Tõnu Runnel (@runnel) August 19, 2022 „Vom continua să ajutăm în mod extensiv Ucraina”, a mai scris Karis. În aprilie, Estonia estima ajutorul acordat Ucrainei la nivelul unei treimi din tot bugetul alocat Apărării. Joi, Estonia a anunțat că intenţionează să furnizeze Ucrainei arme suplimentare, mortiere şi arme antitanc, pe care să le folosească în conflictul cu Rusia. Citește și: Încordare maximă în legătură cu siguranța centralei nucleare de la Zaporojie: rușii de la Rosatom au părăsit incinta, ucrainenii se tem de un „atac terorist” asupra zonei Estonia intenţionează, de asemenea, să sprijine o iniţiativă britanică de extindere a pregătirii forţelor armate ucrainene şi să doneze Ucrainei un al doilea spital de campanie, în cooperare cu Germania, a declarat într-un comunicat ministerul apărării de la Tallinn.

Estonia și Finlanda au cerut UE să nu mai acorde vize rușilor Foto: Twitter
Internațional

Estonia și Finlanda să nu mai acorde vize rușilor.

Estonia și Finlanda au cerut UE să nu mai acorde vize rușilor. Apelul acestor țări a venit la o zi după ce președintele Volodimir Zelenski a spus că închiderea granițelor pentru turiștii ruși este cea mai importantă sancțiune. Letonia s-a alăturat acestei cereri, azi. Însă Germania pare să fi pus deja capăt acestui proiect. Acum cinci zile, Bulgaria a decis să nu maia corde vize rușilor care dețin proprietăți în această țară, precum și turiștilor. Estonia și Finlanda au cerut UE să nu mai acorde vize rușilor „Opriți eliberarea de vize turistice pentru ruși. Vizitarea Europei este un privilegiu, nu un drept al omului. Zborurile dinspre Rusia sunt oprite, ceea ce înseamnă că, atunci când țările Schengen eliberează vize, vecinii Rusiei poartă povara (Finlanda, Estonia și Letonia sunt singurele puncte terestre de acces). Este timpul să punem capăt turismului din Rusia, acum”, a scris pe Twitter premierul estonian Kaja Kallas. Stop issuing tourist visas to Russians. Visiting #Europe is a privilege, not a human right. Air travel from RU is shut down. It means while Schengen countries issue visas, neighbours to Russia carry the burden (FI, EE, LV – sole access points). Time to end tourism from Russia now— Kaja Kallas (@kajakallas) August 9, 2022 Însă, azi, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a anunțat că se opune unei astfel de măsuri. ⚡️Chancellor of Germany Olaf Scholz said that he can hardly imagine a ban on the issuance of Schengen visas in the EU to Russians."This is Putin's war, and therefore I have a hard time with this idea (entry restrictions for Russians - ed.)", - Der Tagesspiegel quotes Scholz.— Flash (@Flash43191300) August 11, 2022 ”Acesta este războiul lui (Vladimir) Putin. Şi îmi este greu să înţeleg acest fel de cereri”, a spus Scholz la o conferinţă de presă axată pe criza energetică şi războiul din Ucraina. Citește și: Taiwanul poate respinge o invazie a Chinei, dar cu ajutorul SUA – simulări făcute de generali americani în rezervă și Centrul pentru Studii Strategice Internaționale Scholz îl laudă pe Schroeder Scholz a insistat că preşedintele rus Vladimir Putin ”este cel responsabil pentru acest război”, nu ansamblul populaţiei ruse, iar o astfel de măsură generală de interzicere a vizelor pentru cetăţenii ruşi ”ar fi îndreptată împotriva întregii populaţii, inclusiv a celor nevinovaţi”. Putin's chief propagandist Solovyev says that EU failing to issue visas to Russians may cause Russia to commit "a preventative nuclear strike".WE HAVE FOUND PUTIN'S ACHILLES HEAL. pic.twitter.com/8opUDVfnnb— Jay in Kyiv (@JayinKyiv) August 11, 2022 Întrebat dacă ar acceptat ca fostul cancelar social-democrat Gerhard Schröder, cunoscut ca un apropiat al Kremlinului, să acţioneze ca mediator între Germania şi Rusia pentru soluţionarea disputelor generate de reducerea livrărilor de gaz rusesc, Scholz a răspuns iniţial ”nu ştiu”, adăugând apoi că o asemenea acţiune ar fi ”lăudabilă”.

Șeful spionajului estonian, Mikk Maran: Ucraina va învinge Rusia Foto: Aspen Security Conference
Eveniment

Șeful spionajului estonian: Ucraina va învinge Rusia

Șeful spionajului estonian, Mikk Maran, a spus că este „prudent încrezător” că Ucraina va învinge Rusia, dar a apreciat că Kievul nu va reuși să elibereze toate teritoriile ocupate. Maran a făcut aceste afirmații la Forumul Aspen, unde au mai vorbit șefii MI6 și CIA. Șeful spionajului estonian: Ucraina va învinge Rusia „Sunt încrezător că Ucraina va învinge armata rusă în Ucraina, mai devreme sau mai târziu (...) Nu va fi ușor, va dura timp, iar Ucraina probabil că nu va putea elibera toate teritoriile ocupate. Dar strategic vorbind, Putin nu va putea reuși în ambiția sa de a lua Kievul și majoritatea Ucrainei", a afirmat șeful spionilor estonieni. Marran a spus că războiul nu se va termina prea curând. "Va dura timp până când Ucraina va fi gata să contraatace și să recâștige măcar o parte din teritorii. Dar, ceea ce vreau să subliniez, este că Ucraina pentru Putin este o misiune mesianică, el poartă o cruciadă Nu ascultă de consilierii lui sau de serviciile de informații sau crede că îi furnizează informații false”, a spus el, citat de err.ee. ⚡️ #Russian dictator #Putin made a series of miscalculations in the war against #Ukraine because he relied on false data or did not believe the information given to him. This was stated by the Director General of the #Estonian Department of Foreign Intelligence, #MikkMaran pic.twitter.com/4zoA9mGxSc— Johan Roux (@johan_roux1) July 22, 2022 Potrivit lui Maran, Putin încă mai are ca obiectiv pe termen lung ocuparea Kievului și înlăturarea regimului de acolo, iar ca obiectiv terestru ar fi crearea unui coridor terestru până în Transnistria.

Schimbare majoră de strategie NATO Foto: Twitter
Eveniment

Schimbare majoră de strategie NATO

Schimbare majoră de strategie NATO la summitul care va începe marți, la Madrid: țările baltice nu vor mai fi abandonate în caz de atac rusesc. Actuala strategie NATO, denumită „tripwire defence”, prevedea că, în caz de atac al Rusiei, cele trei state baltice vor ceda în fața agresorului, urmând să fie eliberate - în teorie - după 180 de zile. Schimbare majoră de strategie NATO Potrivit The Times, această strategie va fi modificată, astfel încât NATO își va consolida masiv prezența în zona statelor baltice, iar Rusia va ști că, dacă va ataca, va întâmpina rezistență. La summit, Polonia și cele trei state baltice vor cere o prezență militară sporită pe așa numitul coridor Suwalki - o fâșie de teritoriu de 75 de kilometri - pe care Politico îl definea, acum câteva zile, drept „cel mai periculos loc de pe pământ”. Coridorul asigură legătura dintre Rusia și regiunea Kaliningrad, care aparține tot Rusiei, dar este izolată. Foto: Wikipedia Este, spun analiștii militari, locul în care Vladimir Putin ar lovi probabil prima dată dacă ar decide că nu mai are nimic de pierdut. Există doar două drumuri și o linie de cale ferată care trec din Polonia în Lituania prin această breșă, care, în rest, este un teren mlăștinos și dificil pentru o armată mecanizată. La Madrid, schimbarea majoră de strategie va fi că acest teritoriu va fi apărat, nu abandonat. Current NATO contingents in the Baltics and Poland and the Suwalki GapNotice how Lithuania asked for additional troops weeks prior to their mastermind blockade move. pic.twitter.com/6ZH9kKOHsz— Reggie Meezer (@ReggieMeezer) June 20, 2022 Conform planului actualizat, care nu a fost încă convenit în detaliu, infrastructura, comanda unificată, echipamentele pre-poziționate și trupele poziționate în zonă înseamnă că rușii vor ști că, dacă atacă, vor întâmpina o rezistență semnificativă. Foto: Twitter Țările baltice cer să nu fie abandonate „Rușii vor ști că, chiar dacă ar încerca, vor fi șterși de pe Pământ în primele ore”, a spus un oficial înalt al apărării dintr-o țară din estul Europei, subliniind că oamenii care locuiesc lângă Rusia trebuie să fie conștienți că „este în siguranță să locuiești aici, este în siguranță să ai copii aici”, scrie The Times. Poland wants NATO to strengthen defences in Suwalki Gap, says PM https://t.co/DxYRwh2X5z— Apex (@Apex_WW) June 26, 2022 Schimbarea de strategie a fost puternic influențată de ceea ce au făcut rușii în Ucraina, în localități precum Bucha. Premierul estonian Kaja Kallas, care a deschis subiectul schimbării actualei strategii, a spus că abandonarea țărilor baltice, în caz de atac, ar fi însemnat ștergerea lor de pe suprafața pământului, distrugerea culturii lor. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev

Primele țări care califică acțiunile Rusiei drept genocid Foto: Twitter
Internațional

Primele țări califică acțiunile Rusiei genocid 

Estonia și Letonia sunt primele țări europene care califică oficial acțiunile Rusiei în Ucraina drept genocid. Și președintele SUA, Joe Biden, a folosit acest termen, dar președintele Franței, Emanuel Macron, a refuzat să-l utilizeze. Primele țări care califică acțiunile Rusiei drept genocid Riigikogu estonian (legislativul) a adoptat în unanimitate o declarație prin care acțiunile Rusiei în Ucraina sunt calificate drept „genocid”. Rezoluția a fost publicată pe site-ul oficial al parlamentului. La scurt timp, o decizie similară a luat și Seimul Letoniei. „Federația Rusă a comis acte de genocid față de populația civilă, inclusiv pe teritoriile temporar ocupate, în special în orașele Bucea, Borodeanka, Gostomel, Irpen și Mariupol, precum și în multe alte localități din Ucraina. Acestea constau în ucideri, răpiri, deportări, privări de libertate, torturi, violuri, precum și profanarea cadavrelor”, se arată în declarația adoptată de legislativul estonian. Riigikogu recognizes #Russia's actions as genocide against the Ukrainian people & calls on the parliaments of other countries and international organizations to the same.Statement of the Estonian parliament: https://t.co/GTwvAF1knR#WeStandWithUkraine #StopRussia #ArmUkraineNow pic.twitter.com/FDtIDTAeq9— Riigikogu (@Riigikogu) April 21, 2022 După Estonia, un document similar a adoptat Letonia. Parlamentul a adoptat în unanimitate o rezoluție în care a numit acțiunile Rusiei în Ucraina drept un act de genocid. Parlamentarii letoni s-au referit la dovezi ample ale „crimelor brutale în masă” comise de armata rusă: „Uciderea, torturarea, abuzul sexual asupra civililor ucraineni, inclusiv a femeilor și copiilor în Bucha, Irpin, Mariupol și în alte părți”. Tot azi, ministrul lituanian al Apărării, Arvydas Anusauskas, a declarat joi că țara sa a oferit Ucrainei echipamente militare de zeci de milioane de euro. Worth of military aid transferred to Ukraine ?? by Lithuania ?? amounts to tens of millions of euros and the replacement value of this aid can be from 5 to 10 times higher.— Arvydas Anušauskas (@a_anusauskas) April 21, 2022 Citește și: Scandal uriaș în Germania: cancelarul social-democrat Scholz a refuzat să livreze Ucrainei armament greu, deși industria îl oferea Biden vorbește de genocid Președintele Biden a fost primul șef de stat, după Zelenski, care a susținut că Rusia a comis un genocid în Ucraina. „Da, l-am numit genocid”, a răspuns preşedintele american jurnaliştilor în timpul unei vizite în statul Iowa. Până acum, administraţia americană nu a pronunţat acest cuvânt, folosit deja de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. „Este din ce în ce mai clar că Putin încearcă pur şi simplu să şteargă ideea însăşi de a putea fi ucrainean”, a adăugat el. Joe Biden a spus că, dacă „la nivel internaţional, avocaţii” vor decide cu privire la calificarea de genocid,”în ce mă priveşte, arată ca şi cum ar fi”.

Estonia, cel mai mare donator pentru Ucraina Foto: Președintele Zelenski și omologul estonian, Alar Karis
Eveniment

Estonia este cel mai mare donator de ajutor pentru Ucraina, raportat la PIB. România nu apare în clasamentul primelor 12 state

Estonia este cel mai mare donator de ajutor pentru Ucraina, raportat la PIB, relevă un studiu realizat de cercetători germani, citat marţi de dpa. Estonia, cel mai mare donator pentru Ucraina De la începutul războiului declanşat de invazia rusă, pe 24 februarie, Estonia s-a angajat să ofere ajutoare în valoare de aproape 0,8% din PIB-ul său, a stabilit Institutul pentru economie mondială din Kiel. Baza de date "Ukraine Support Tracker" arată că Estonia este urmată de Polonia, cu aproape 0,2%, şi apoi de Lituania, cu aproape 0,1% din PIB. Foto: Institute for the World Economy Kiel În termeni absoluţi, cele mai generoase promisiuni au venit din partea Statelor Unite, cu circa 7,6 miliarde de euro, urmate de Polonia, Marea Britanie şi Germania. Ţările UE, împreună, au promis circa 2,9 miliarde de euro, plus 1,4 miliarde de la instituţiile UE şi 2 miliarde de la Banca Europeană de Investiţii. Which countries help Ukraine and how? For answers, my coauthors and I @kielinstitute created the Ukraine Support Tracker. The paper and data just went online https://t.co/1MlXkQmQoS. Spoiler: The US government is by far the most supportive. A thread— Christoph Trebesch (@Ch_Trebesch) April 19, 2022 Ukraine Support Tracker înregistrează sistematic valoarea ajutorului militar, financiar sau umanitar promis public Ucrainei de guvernele a 31 de state occidentale, a precizat institutul citat într-un comunicat de presă. Citește și: Ofensiva disperării lui Putin: peste 60.000 de militari au fost masați în sudul și estul Ucrainei pentru asaltul de totul sau nimic. Miza: cordon terestru spre Crimeea

Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat Foto: consilium.europa.eu
Eveniment

Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat

Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat: România este pe locul 62 în lume, în clasamentul pe anul 2020 al Uniunii Internaționale pentru Telecomunicații (UIT), o organizație internațională în domeniul telecomunicațiilor, aflată în prezent sub egida Organizației Națiunilor Unite. Clasamentul a apărut în vara anului trecut, nu a a părut un altul, mai nou, iar în România nu s-a discutat despre el aproape deloc. Azi, premierul Estoniei a atras atenția asupra sa, în contextul invaziei rusești din Ucraina. Mitul puternicei cyber-securități românești, demolat Global Cybersecurity Index (GCI) măsoară angajamentele de securitate cibernetică a 193 de state membre UIT și a Palestinei. GCI își propune să identifice lacunele, să servească drept foaie de parcurs pentru a ghida strategiile naționale și a promova o cultură a securității cibernetice. Ultimul GCI publicat prinde informații din 2020. Statele din clasament au răspuns la 82 de întrebări, pentru a se putea stabili ierarhia. GCI are cinci piloni: a) cel legal, care analizează cadrul legislativ din fiecare țară, b) cel tehnic - capacitatea de apărare prin diferite agenții - c) cel organizațional, d) capacitatea de dezvoltare (care măsoară inclusiv capacitatea educațională) și e) cooperarea, atât între instituții, cât și între state. În acest clasament, România este pe locul 62, înaintea Moldovei - locul 63 sau a Cehiei - locul 68. Însă țări precum Ghana, Nigeria, Benin sau Bangladesh sunt înaintea României. România stă cel mai prost la „măsuri organizaționale” - șase puncte din 20 posibile și la capacitatea de dezvoltare - 12,88 din 20. Estonia was cyberattacked by Russia in 2007. Since then we have taken cyber security very seriously. https://t.co/NGw6UGxXw4— Kaja Kallas (@kajakallas) April 18, 2022 Pe locul I în clasament sunt Statele Unite, urmate de Marea Britanie și Arabia Saudită, însă Estonia este pe locul IV. Lituania - locul șase. În spațiul UE, Estonia este pe locul I. În 2020, India a ajuns pe locul 10, sărind nu mai puțin de 37 de poziții. Citește și: Lider social-democrat german, prins că făcea propagandă pentru Gazprom. Manuela Schwesig, șefa unui guvern regional, „marioneta Kremlinului”

Președinții Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei, la un pahar, în tren Foto: Președinția Poloniei
Eveniment

Președinții la un pahar în tren

Președinții Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei, la un pahar, în tren, spre Kiev: președinția poloneză publică fotografii cu cei patru șefi de stat, relaxați, în jurul unor pahare cu ceea ce, probabil, pare a fi alcool, înainte de întâlnirea cu Zelenski. Cei patru se deplasează în capitala Ucrainei cu trenul, așa cum au călătorit, printre alții, și premierul britanic Boris Johnson sau șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Împreună cu cei patru trebuia să fie și președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, dar regimul de la Kiev i-a transmis că nu este de acord cu vizita acestuia, datorită vechilor sale legături cu Vladimir Putin. Președinții Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei, la un pahar, în tren „Președintele polonez Andrzej Duda și președinții Estoniei, Lituaniei și Letoniei sunt în drum spre Kiev pentru a se întâlni cu președintele Ucrainei Volodimir Zelensky. Secretarul de stat, șeful Biroului pentru Politică Internațională Jakub Kumoch, a declarat că Polonia organizează călătoria și, împreună cu Ucraina, îi asigură logistica și securitatea. „Țările baltice sunt partenerii noștri cheie în problemele de securitate din regiune… am decis să mergem împreună la Kiev. Scopul nostru este să arătăm sprijinul președintelui Zelensky și apărătorilor Ucrainei într-un moment decisiv pentru această țară”, a declarat Jakub Kumoch”, se arată în comunicatul președinției poloneze. Foto: Președinția Poloniei On our way to Kyiv, to a city that has suffered terribly due to Russian war since my last visit. Together with Presidents @AndrzejDuda, @GitanasNauseda & @valstsgriba we visit #Ukraine to show strong support to ?? people, will meet dear friend President @ZelenskyyUa #SlavaUkraini pic.twitter.com/NPUqPize1R— Alar Karis (@AlarKaris) April 13, 2022 Steinmeier rămâne acasă Preşedintele german Walter Steinmeier, care a fost criticat pentru relaţiile sale din ultimii ani cu Rusia, a declarat marţi că s-a oferit să se deplaseze în Ucraina cu alţi şefi de stat, dar că i s-a transmis că vizita sa nu este binevenită la Kiev. Această călătorie urma să aibă loc împreună cu preşedinţii Poloniei şi celor trei ţări baltice (Estonia, Letonia şi Lituania): „Eram pregătit să merg, dar se pare, şi a trebuit să iau act, că prezenţa mea la Kiev nu este dorită.” Această vizită avea scopul „de a trimite un semnal puternic de solidaritate europeană comună cu Ucraina”, şi-a exprimat el regretul, potrivit Agerpres. Cotidianul Bild a relatat primul despre acest incident, citând în special un diplomat ucrainean cu afirmaţii foarte aspre la adresa preşedintelui din tabăra social-democrată (SPD): „Ştim cu toţii despre relaţiile strânse ale lui Steinmeier cu Rusia... Nu este binevenit pentru moment la Kiev. Vom vedea dacă asta se va schimba”. În ultimele două săptămâni, Steinmeier, care a fost în două rânduri ministru de externe pe vremea cancelarului conservator Angela Merkel, a făcut obiectul unor critici, la fel ca Angela Merkel pentru presupusa sa lipsă de fermitate în faţa Rusiei. El chiar recunoscuse la începutul lunii aprilie că a făcut o „greşeală” susţinând construcţia gazoductului Nord Stream 2, între Rusia şi Germania. Man kommt ja leichter an der Tür vom Berghain vorbei, als zu #Zelensky.— Frank-W. Steinmeier (@ChefSteinmeier) April 13, 2022 După refuzul lui Zelenski, Steinmeier a scris pe Twitter: „Este mai ușor să treci de ușa de la Bergheim, decât să ajungi la Zelenski”. Bergheim este un club celebru din Berlin, unde se intră foarte greu. Citește și: Bine a făcut Zelenski că i-a închis ușa în nas lui Steinmeier. Germania are bani, dar nu mai are credibilitate

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră