vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: energie

145 articole
Investigații

"Baronii" compensării energiei: giganți, controversați, conectați

"Baronii" compensării energiei: giganți, controversați, conectați. Peste 2,38 miliarde de lei au încasat furnizorii de electricitate și gaze de la Ministerul Energiei, condus de liberalul Virgil Popescu, drept compensație pentru plafonarea prețului. "Baronii" compensării energiei: giganți, controversați, conectați Defapt.ro a obținut lista cu sumele de bani încasate de fiecare companie care a solicitat compensații de la bugetul de stat. Pe această listă se află și companii cu un singur angajat care au raportat cifre de afaceri de milioane de euro. Dar și afaceristul Augustin Oancea, considerat unul dintre cei mai mari traderi din energie, sau patroni de firme implicați în scandaluri de corupție. În jur de 100.000 de euro a primit și o firmă controlată de rusoaica Natalia Niță, fostă Rybchenko, care în perioada 2000-2007 a fost managerul companiei Lukoil. Cele mai mari sume în compensare le-au primit giganți precum Electrica, Engie, EON, CEZ și ENEL, fiecare cu sute de milioane de lei primite de la Ministerul Energiei. Un singur angajat, 12 milioane de lei cifră de afaceri Compania Plenerg distribuie energie electrică pentru mall-ul bucureștean Park Lake, dar și pentru hypermarket-ul Carrefour din incinta acestuia. În ultimele două luni, a primit compensații de peste două milioane de lei (peste 400.000 de euro). Datele de la Registrul Comerțului arată că firma Plenerg este deținută de Project Sierra 10 și Project Sierra 11, două societăți înregistrate în Olanda. Citește și: Compensarea facturilor la energie pentru populație și companii pentru iarna viitoare se anunță devastatoare: aproximativ un miliard și jumătate de euro De administrarea societății românești se ocupă portughezii Ana Maria Guedes Antunes de Oliveira și Alexandre Miguel Durao Fernandes. Cu doar un singur angajat, compania Plenerg a declarat o cifră de afaceri de peste 11,77 milioane lei în anul fiscal 2021. În ultimii doi ani fiscali a raportat pierderi: de peste 1,2 milioane lei în 2021 și în jur de 1,5 milioane lei în anul fiscal 2020. Frați Mureșan, compensații de peste zece milioane Nova Power & Gas, controlată de frații Simion Adrian Mureșan și Teofil Ovidiu Mureșan prin intermediul Electrogrup Infrastructure SA, a primit 1,365 milioane lei pentru energie electrică și în jur de 9,2 milioane lei pentru gaze naturale. Suma totală încasată depășește 10,56 milioane lei, adică în jur de 2,2 milioane euro. Compania Nova Power & Gas a intrat în sectorul energetic în anul 2007, în Cluj Napoca. De pe site-ul companiei aflăm că distribuie energie electrică și gaze naturale în toate colțurile țării. Această societate face parte din grupul E-Infra, alături de companiile Electrogrup, Direct One, Netcity și Wesee. Datele financiare arată că Nova Power & Gas a avut în anul fiscal 2021 o cifră de afaceri de peste 580 de milioane lei și o pierdere netă de peste 28,1 milioane lei, cu un număr mediu de 91 de salariați. Nevasta lui Costan, în dosarul lui Scripcaru Călin Filimon Costan, un afacerist controversat din Brașov, a obținut prin firma ICCO Energ în jur de 9,3 milioane de lei de la Ministerul Energiei. De exemplu, pe 3 iunie 2022 i s-a decontat puțin peste 200.000 de lei. Cea mai mare sumă de bani a fost primită de firma ICCO Energ la data de 12 iulie 2022. Atunci i s-au decontat în jur de 8,9 milioane lei. La sfârșitul lunii august a mai primit peste 230.000 de lei. Citește și: Scandalul Blue Air pe înțelesul tuturor: un faliment dirijat, un ajutor de stat suspect și un brânci final de la UDMR, deloc dezinteresat Societatea ICCO Energ face parte din grupul de firma ICCO, controlate de Călin Filion Costan. Fosta lui soție, Simina Mariana Costan, a fost acuzată de complicitate la abuz în serviciu în dosarul de corupție în care este anchetat primarul Brașovului, George Scripcaru. Procurorii DNA susțin că primarul George Scripcaru împreună cu Simina Costan și Ciprian Mihai David au făcut demersuri pentru a prelua activele, licențele și activitatea CET SA. Peste 27,2 milioane euro pentru Oancea (Tinmar) Afaceristul prahovean Augustin Oancea este director general la firma Tinmar Energy, pe care o controlează prin intermediul unei alte societăți, Martin Oil Energy. Acesta este considerat unul din marii jucători de pe piața energiei. Informațiile obținute de către Defapt.ro arată că Tinmar Energy a încasat în jur de 107 milioane lei pentru energie electrică și în jur de 29 milioane lei pentru gaze naturale. În total, în jur de 136 milioane lei, echivalentul a peste 27,2 milioane euro. Datele financiare ale Tinmar Energy arată că în anul fiscal 2021 a avut o cifră de afaceri netă de peste 3,56 miliarde de lei și un profit net de peste 142,8 milioane de lei cu un număr mediu de 98 de angajați. Fosta manager Lukoil, 100.000 de euro Pe lista beneficiarilor banilor guvernamentali se află și firma AIK Energy România, controlată oficial până în primăvara acestui an de rusoaica Natalia Niță, fostă Rybchenko. Datele de la Ministerul Energiei arată că firma înființată de rusoaică a încasat în jur de 490.000 de lei, echivalentul a 100.000 de euro. Conform informațiilor publicate pe pagina sa de LinkedIn, ea a fost manager la compania rusească Lukoil în perioada 2000 – 2007. În paralel, și-a dezvoltat mai multe afaceri, inclusiv înființarea grupului AIK la Londra. Natalia Niță (Rybchenko) a absolvit Academia de Studii Economice, iar în anul 2003 a obținut titlul de doctor în economie cu lucrarea „Locul și rolul Rusiei în economia mondială contemporană”. Peste un miliard de lei, la giganții pieței În prezent, AIK Energy România este sucursala românească a firmei AIK Energy International LTD, înregistrată în Marea Britanie, și este reprezentată de un anume John Szepietowski. Printre directorii firmei se mai află Ana – Maria Bunicelu și Jeremy John Deeley. La rândul ei, firma AIK Energy International Ltd. este deținută de AIK Group LTD. Cea din urmă societate are nouă directori și un secretar. Printre directori îi regăsim pe avocata Ana Maria Bunicelu, Corneliu Dică, rusoaica Natalia Niță și Gheorghe Andrei Pădureț. Ultimul a fost consul onorific al Republici Chile la Constanța. Cele mai mari sume în compensare le-au primit giganți precum Electrica, Engie, EON, CEZ și ENEL, fiecare cu sute de milioane de lei primite de la Ministerul Energiei. RCS&RDS a încasat câteva milioane de euro de la stat pentru costuri peste plafon.

"Baronii" compensării energiei: giganți, controversați, conectați (sursa: Facebook/Ministerul Energiei - România)
Influenceriță pro-Putin le cere rușilor care locuiesc în UE să consume cât mai multă energie pentru a ajuta Rusia să câștige războiul Foto: Twitter Visegrad 24
Internațional

Influenceriță pro-Putin cere rușilor consume energie

O influenceriță pro-Putin, Yulia Prokhorova, le cere rușilor care locuiesc în UE să consume cât mai multă energie pentru a ajuta Rusia să câștige războiul. Ea are 30 de ani și, din aprilie, locuiește în Germania. Influenceriță pro-Putin cere rușilor să consume energie Într-o filmare pe Tik Tok, Prokhorova arată cum trebuie consumată cât mai multă energie, exact într-un moment în care autoritățile din spațiul UE fac apele la economisirea ea, pe fondul reducerii masive a livrărilor de gaz din Rusia. Ea spune că lumina, cuptorul și orice alt aparat electric trebuie ținute aprinse cât mai mult timp. The 30-year-old Russian social media influencer Julia Prochorova has told the Russian diaspora living in Europe to waste as much energy as possible this winter to help Russia win the war.She has tens of thousands of followers and lives in Germany. pic.twitter.com/9wHCbqiTH4— Visegrád 24 (@visegrad24) September 5, 2022 Potrivit unor relatări, nu este primul mesaj al Yuliei Prokhorova - care are zeci de mii de urmăritori pe canalul de Telegram. Ea le-a cerut, printre altele, rușilor care locuiesc în spațiul UE să-i agreseze pe refugiații ucraineni. Prokhorova a postat imagini și filmări în care-i ironizează pe refugiații ucraineni sau protestatarii din Germania care suțin regimul de la Kiev. Foto: Hardwo Luni, Gazprom, compania controlată de Putin, a distribuit pe rețelele sociale un video în care arată că Europa va îngheța fără gaze rusești: „Iarna va fi lungă”, se arată în mesajul video. The ??state-owned energy corporation Gazprom has published a video that shows the ice age coming to Europe after Gazprom cuts off gas supply. The song Winter Will Be Long is chosen as a soundtrack for the video. These assholes really believe ??gas has no alternative.#Russia #gas pic.twitter.com/KPadLh2JVz— BREAKING NEWS: UKRAINE (@MrFukkew) September 5, 2022 Videoclipul are 1.46 minute și pe o muzică rusească tristă prezintă imagini ale unei Europe acoperite de zăpadă. În videoclip apare conducta Nord Stream, deși Rusia este cea care a oprit furnizarea gazelor, încălcând contractul din motive politice. Citește și: Blue Air: guvernarea Orban a împrumutat-o, demnitari PSD și UDMR au torpilat-o, contribuabilii ar putea plăti o gaură uriașă. Plus: ministrul Tanczos îl ignoră pe premier

Companiile de utilități avertizează că ordonanța privind plafonarea prețurilor la energie ar putea duce la imposibilitatea de a-şi îndeplini obligaţiile
Eveniment

Companiile de utilități avertizează

Companiile de utilități avertizează că ordonanța privind plafonarea prețurilor la energie ar putea duce la „imposibilitatea de a-şi îndeplini obligaţiile de serviciu public”. Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE) solicită o revizuire a noilor modificări aduse OUG 27/2022, pentru a se evita blocajul total al pieţei şi discontinutăţi în alimentarea cu energie a clienţilor. Companiile de utilități avertizează „Federaţia ACUE înţelege nevoia introducerii unor mecanisme de control, care să asigure evitarea unor derapaje nepotrivite pe lanţul valoric al sectorului energetic, dar aceste măsuri trebuie să fie în limitele constituţionale, aliniate cu legislaţia din domeniul energetic şi calibrate în funcţie de rolul şi provocările fiecărui sector din domeniul energetic. Cu toată responsabilitatea, ne simţim datori să atragem atenţia asupra riscului ca, în situaţia foarte probabilă în care unii furnizori de energie electrică vor ajunge în imposibilitatea de a-şi îndeplini obligaţiile de serviciu public, mecanismele specifice de furnizor de ultimă instanţă să nu mai funcţioneze efectiv şi eficient", susţin reprezentanţii companiilor din energie. FCUE apreciază că ordonanța este neconstituțională și reproșează „autorităților” că a asistat pasiv la creșterea prețurilor, luni întregi. Citește și: De ce Sorin Oprescu nu a fost trimis în România la pușcărie și de ce nu va sta la închisoare nici în Grecia Cinism și lipsă de considerație „Valoarea prețului mediu ponderat de decontare a energiei electrice a fost stabilită netransparent și subprețurile din piață, înregistrate pe platformele de tranzacționare și evidențiate în rapoartele OPCOM. Autoritățile au vizibilitate totală în ceea ce privește evoluția prețurilor pe piața angro de energie electrică, dar nu au arătat niciun calcul care să susțină valorile incluse în noile reglementări. Realitatea este cu totul alta, iar autoritățile știu care este nivelul de preț la care s-au făcut deja achiziții. ACUE consideră că este o decizie cinică, expresia unei lipse de considerație față de mediul de afaceri (…) După luni de creștere accelerată a prețurilor pe piața angro, perioadă în care autoritățile au asistat în mod pasiv, peste noapte, a fost stabilit un preț maxim pentru decontarea sprijinului acordat consumatorilor de energie electrică, sub prețul pieței și sub costul achitat de furnizori”, mai arată aceste companii.

Prețurile la energie s-au prăbușit în zona UE Foto: Twitter
Eveniment

Prețurile energie s-au prăbușit în zona UE

O zi după ce vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a anunțat că prețul gazului va ajunge la 5.000 euro/ 1.000 metri cubi, toate prețurile de referință la energie s-au prăbușit, în zona UE. Prețurile la energie s-au prăbușit în zona UE „Prețurile la energie, în Europa, au scăzut dând semne că regiunea își intensifică eforturile pentru a reduce criza care amenință să o arunce în recesiune odată cu apropierea iernii. Prețul la energia germană pentru anul viitor a scăzut cu până la 26%, în timp ce gazul natural olandez a scăzut cu până la 11%”, arată Bloomberg. Prețul la energia germană, pentru anul viitor, a scăzut cu 20%, ajungând la 610 de euro pe megawat/oră, la ora 9:50 a.m. la Londra. Aceasta este o scădere extremă față de recordul de 1.050 de euro atins luni. Prețul gazului olandez a scăzut cu 4,3%, la 261 de euro pe megawat/ oră. Săptămâna trecută, contractele stabileau prețuri record, mai arată agenția. European energy prices plunge on signs that the region is stepping up efforts to curb a crisis that threatens to tip the region into recession with winter approaching https://t.co/RBHBd8QhAN— Bloomberg UK (@BloombergUK) August 30, 2022 „Din cauza faptului că preţul gazelor a crescut, ajungând la 3.500 de euro per mia de metri cubi, sunt nevoit să revizuiesc în sus costul așteptat, care va ajunge la 5.000 de euro până la sfârșitul lui 2022”, a scris Medvedev pe canalul său Telegram și, adresându-se şefilor de stat europeni, a încheiat postarea scriind „Salutări călduroase”. Citește și: Moscova se grăbește să catalogheze contraofensiva ucraineană în Herson drept „eșec lamentabil”. De fapt, forțele ruse au pierderi grele Uniunea Europeană se pregătește să intervină pe termen scurt pentru a atenua creșterea costurilor cu energia, care au alimentat inflația și au crescut riscurile de recesiune. Depozitele de gaze din regiune se umplu rapid, crescând șansele ca Europa să treacă peste iarnă. ?How is that green thing working out in Europe??“He warned that a 90 per cent rise in market energy prices in August would all but ensure a significant downturn on the Continent, driving the single currency further below parity with the dollar.”https://t.co/AXNs5BFnuc— Stanley Morrical (@MorricalINS) August 30, 2022

Compensarea facturilor la energie, multe miliarde (sursa: Facebook/Ministerul Energiei)
Eveniment

Compensarea facturilor la energie, multe miliarde

Compensarea facturilor la energie, multe miliarde. Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a verificat şi transmis spre decontare, pentru perioada noiembrie 2021 - martie 2022, o sumă de peste 2,47 miliarde lei, potrivit Autorității. Compensarea facturilor la energie, multe miliarde În baza OUG 118/2021, privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze, pentru perioada noiembrie 2021 - martie 2022, 80 de societăţi au depus un număr total de 350 de cereri, din care au fost aprobate 264, 58 fiind neeligibile. Suma transmisă către Ministerul Energiei depăşeşte 2,28 miliarde lei. Valoarea totală a cererilor neeligibile este de 10,243 milioane lei, iar valoare totală solicitată 2,29 miliarde lei. "Diferenţa de 28 de cereri depuse pentru decontare se află în diferite stadii de analiză, iar pe măsură ce operatorii încarcă datele şi documentele justificative, solicitate de către experţii alocaţi, verificarea şi determinarea acestora se va realiza cu maximă operativitate", subliniază ANRE. Firmele, compensări mai mari decât populația În baza OUG 27/2022, privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 - 31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, pentru perioada de raportare aprilie 2022 - martie 2023, au fost depuse 126 de cereri de către 54 de societăţi, din care au fost aprobate nouă pentru clienţi casnici, 14 pentru clienţi noncasnici şi 23 pentru clienţi casnici şi noncasnici. Citește și: VIDEO Zelenski a explicat în detaliu cum Europa a ratat la limită un accident nuclear grav la Zaporojie Suma transmisă către Ministerul Energiei, clienţi noncasnici, este de circa 102,22 milioane lei, iar cea transmisă către Agenţia Naţională de Plăţi şi Protecţie Socială, pentru clienţi casnici, de 88,085 milioane lei. Valoarea totală solicitată, clienţi casnici şi noncasnici, este de 190,305 milioane lei. Așadar, luând în calcul și perioada mai mare de compensare, dar și scumpirile galopante, potul iernii care vine, la populație, va depăși trei miliarde de lei. Iar la companii, suma poate depăși patru miliarde. În total, peste șapte miliarde de lei, echivalentul a peste un miliard și jumătate de euro. Plătitori: Ministerul Energiei și ANPIS Sumele transmise către Ministerul Energiei (noncasnici) şi Ministerul Muncii - Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (casnici) au fost: în aprilie 2022, energie electrică, clienţi casnici - 41,432 milioane lei, clienţi noncasnici - 33,691 milioane lei. Totalul s-a ridicat la 75,285 milioane lei. În mai, sumele transmise pentru decontare au fost, pentru energie electrică, clienţi casnici, de 46,501 milioane lei şi pentru clienţi noncasnici, 40,924 milioane lei. Totalul s-a cifrat la 87,425 milioane lei. În iunie, sumele transmise au fost pentru energie electrică, clienţi casnici, de 2,841 milioane lei şi pentru clienţi noncasnici, de 27,591 milioane lei, iar totalul a fost de 27,594 milioane lei. Nu s-au încheiat nici decontările pe iarna trecută "Diferenţa de 103 de cereri depuse pentru decontare se află în diferite stadii de analiză, iar pe măsură ce operatorii încarcă datele şi documentele justificative, solicitate de către experţii alocaţi, verificarea şi determinarea acestora se va realiza cu maximă operativitate. OUG 118/2021 este decontată în proporţie de aproximativ 98%, echipa plafonare demarând verificarea şi analizarea datelor aferente OUG 27/2022. Având în vedere numărul relativ mic de cereri introduse pentru perioada aprilie 2022 - martie 2023, facem apel către toţi operatorii ce beneficiază de prevederile OUG 27/2022 să procedeze la încărcarea datelor aferente perioadei mai sus menţionate", subliniază reprezentanţii ANRE.

Statul a scăpat ieftin iarna trecută (sursa: e-distributie.com)
Eveniment

Statul a scăpat ieftin iarna trecută

Statul a scăpat ieftin iarna trecută. 15 milioane de euro a plătit Ministerul Muncii pentru compensarea facturilor la energie și gaze pentru utilizatorii casnici pentru perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022. Cei mai mulți bani au ajuns la compania CEZ Vanzare SA, controlată de un fond de investiții din Luxemburg. Pe locul secund se află compania românească PADO Grup Infrastructures, amendată de ANPC pentru practici comerciale incorecte. Cei mai puțin bani au ajuns la Getica 95 COM, care a avut anul trecut o cifră de afaceri de peste 1,9 miliarde lei. OUG nr. 118/2021 Liberalizarea prețului la gaze a dus la o creștere haotică a costurilor la energie și gaze naturale. Guvernul de la București a fost nevoit să emită Ordonanța de Urgență nr. 118/2021 prin care a fost reglementată o schemă de acordare a unei compensări lunare pentru consumatorul casnic final. „Compensarea s-a aplicat facturilor de energie electrică sau gaze naturale emise pentru consumul aferent perioadei 1 noiembrie 2021 - 31 martie 2022, indiferent de tipul de factură - estimat sau regularizare, corespunzător limitei maxime de consum menționată, cu luarea în considerare a unui preţ de referinţă, conform OUG nr. 118/2021. Compensarea s-a acordat de către furnizor, direct pe factură, fără a fi necesară depunerea unei cereri”, a transmis Ministerul Muncii la solicitarea Defapt.ro. Statul a scăpat ieftin iarna trecută Ministerul Muncii, prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), a plătit în jur de 73 de milioane de lei pentru decontarea solicitărilor de plată venite din partea furnizorilor de energie electrică sau gaze naturale. Cea mai mare sumă, adică peste 72,67 milioane lei, a fost încasată de compania CEZ Vanzare SA, principalul furnizor de energie electrică din sud-vestul României, dar și furnizor de gaze naturale. Această companie face parte dintr-un lot de șapte societăți vândute de grupul CEZ, din Cehia, fondului de investiții austrian Macquaire Infrastructure and Real Assets (MIRA). Tranzacția în valoare de 961 milioane de euro a avut loc în primăvara anului trecut. Amendă de la ANRE CEZ Vanzare este deținută de MIRA prin intermediul firmei luxemburgheze Felix Power Holdings SARL. În ultimul an fiscal, CEZ Vanzare a avut o cifră de afaceri netă de peste 2,42 miliarde lei și pierderi de peste 32,2 milioane lei. Compania CEZ Vanzare a fost amendată în februarie 2022 de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energie (ANRE) pentru că nu a emis facturi aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale conţinând schema de sprijin prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021. Drept consecință, ANRE i-a dat o amendă de 200.000 de lei pentru facturile aferente consumului de gaze, plus 10.000 de lei pentru energie electrică. Firimituri Compania Pado Group Infrastructures din Târgu Mureș, specializată pe consultanță legată de furnizarea gazelor naturale și vânzarea de gaze naturale, a încasat de la Ministerul Muncii aproximativ 149.000 lei, echivalentul a 30.000 de euro. Conform datelor de la Registrul Comerțului, societatea este deținută de Anica Ignat (40%), Claudiu Dorin Ignat (30%) și Adrian Ioan Costea (30%). Cifra de afaceri netă în anul fiscal 2021 a fost de aproximativ 2,5 milioane lei și un pofit de peste 70.000 lei, cu un număr de 13 angajați. În toamna anului trecut, Pado Group Infrastructures a fost amendată de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor pentru practici comerciale incorecte, ca urmare a neregulilor din contracte, care au avut ca drept concecință majorarea prețurilor. Trei leuți și pentru o insolventă O sumă de 8.219 lei a încasat și firma Getica 95 Com de la Ministerul Muncii. Compania specializată în comercializarea energiei electrice, aflată încă în insolvență, este patronată și administrată de Săndel Viorel Tudose. Citește și: România se înarmează până în dinți: ultima achiziție – 231 de sisteme de rachete portabile antiaeriene, care vor costa peste două treimi de miliard de euro. Cine le livrează În anul fiscal 2021, firma lui Tudose a avut o cifră de afaceri netă de peste 1,9 miliarde lei și un profit net de peste 34,1 milioane lei. Anterior, în anul fiscal 2020, cifra de afaceri a sărit de 1,51 miliarde de lei, în timp ce profitul net declarat a fost de peste 81,5 milioane lei.

Ministrul Câciu anunță acum sfâșitul pieței libere Foto: captură video
Eveniment

Ministrul Câciu anunță sfâșitul pieței libere

După ce a luat bani ca să facă propagandă Huawei și să critice SUA, ministrul de Finanțe Adrian Câciu (PSD) anunță acum sfâșitul pieței libere: „Și Europa își va da seama”! Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a primit în trecut zeci de mii de lei pentru articole în care a promovat compania Huawei și a criticat SUA. Într-un articol publicat în septembrie 2020, în Ziarul Financiar, care nu este marcat ca fiind publicitate plătită, ci „Opinia specialistului”, Câciu critica dur acordul încheiat cu SUA în ceea ce privește implementarea tehnologiei 5G: „Mai frustrant însă este servilismul unor state care lasă deoparte interesele lor economice, sacrifică dezvoltări economice ulterioare pentru a fi pe placul politicii economice americane”. În articol, el mai afirma: „Noi trebuie să ieşim de sub mentalitatea “Tătucului”. L-am avut pe cel rus, acum îl avem pe cel american”. Câciu este membru al CSAT. Ministrul Câciu anunță sfâșitul pieței libere Acum, ministrul de Finanțe anunță sfârșitul piețelor libere. Într-un interviu pentru Marius Tucă Show, el a vorbit despre piața energiei, dar formularea sa pare că se referă la orice formă de piață liberă. Citește și: Un deputat PSD cere desființarea DNA pentru că și-a permis să-l ancheteze pe fostul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu „Atât România cât și Europa cu siguranță își vor da seama rapid că lucrurile nu mai pot sta în zona aceasta de piață liberă. E o zonă imperfectă și care depășește niște limite ale prețurilor (…) Anul trecut Comisia Europeană a recomandat pentru statele membre pe piața energiei scăderea de taxe. Cvasitotalitatea statelor au mers pe scăderi de taxe și s-a întâmplat ceva logic, au avut încasări mai mici, au crescut deficitele, au crescut datoriile, iar prețul plătit nu a scăzut pentru că tu de fapt ai o boală, ai un puroi aici și tu vrei să acționezi la cap. Nu, boala este prețul. Tu n-ai facut nimic legat de prețul-bază care a continuat să crească”, a susținut Câciu.

Spătaru (Economie) se crede la Energie (sursa: Antena 3)
Eveniment

Spătaru (Economie) se crede la Energie

Spătaru (Economie) se crede la Energie. Florin Spătaru, ministrul PSD al Economiei, s-a autodeclarat în direct la TV ministru al Energiei. Culmea, ministru al Energiei este liberalul Virgil Popescu, criticat masiv zilele acestea de pesediști. Spătaru (Economie) se crede la Energie Prezent în studioul Antenei 3, la emisiunea jurnalistei Berta Popescu, pesedistul Florin Spătaru, actualul ministru al Economiei, a făcut o declarație halucinantă. În timp ce era prezentantă declarația lui Marian Năstase, președinte CA al ALRO Slatina, care spunea că iarna viitoare „va fi una cumplită” și vom vedea prețuri uriașe la energie, fabrici închise și „oameni care rămân în beznă și frig” dacă Guvernul nu ia de urgență măsuri, ministrul Florin Spătaru a intervenit pentru a se lăuda cu acțiunile sale. „Asta este ceea ce ne așteaptă, dacă nu vom lua măsuri urgente. Și, tocmai de aceea, eu ca ministru al Energiei sunt la a patra, al patrulea rând de discuții cu cei din industrie. Și am venit atât în coaliție, cât și în comitetul interministerial care discută energia, să prezint situația de fapt. Și aș vrea să spunem câteva cifre, că vorbim de protejarea consumatorilor casnici și a IMM-urilor, lucru care este absolut necesar”, a declarat ministru Florin Spătaru. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Romarm să joace electoral pentru ministrul Virgil Popescu: investiție de zece milioane de lei într-o comună. Fiica primarului, consiliera ministrului Ceea ce pare că nu știe ministrul Florin Spătaru este că, de fapt, conduce Ministerul Economiei, nu pe cel al Energiei. La conducerea ministerului Energiei se află ministrul liberal Virgil Popescu, care ar putea fi schimbat din funcție în septembrie. Spătaru, dator la UNPR Florin Spătaru a ajuns la conducerea Ministerului Economiei direct de la Șantierul Naval Damen. Defapt.ro a dezvăluit că ministrul Spătaru a fost membru marcant al UNPR Galați, partid înființat de generalul Gabriel Oprea. Citește și: Ministrul Economiei a încasat 5.500 de euro lunar în 2021 de la șantierul naval condus de Damen, compania care vrea să vândă corvete Armatei Dar ministrul nu și-a uitat șefii de partid din Galați: el l-a numit în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Șantierului Naval 2 Mai pe fostul său șef politic de la Galați. În plus, i-a făcut cadou și funcția de director general al SALROM, o companie strategică din industria românească.

Ciolacu se preface că nu știe: prețul final la consumatori este deja plafonat Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Politică

Prețul final consumatori este deja plafonat

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, se preface că nu știe: prețul final la consumatori este deja plafonat, prin OUG 27/2022. Cu toate acestea, el a cerut, azi, din nou, ca ministrul Virgil Popescu să vină, până la 1 septembrie, cu un act normativ referitor la preţurile din energie. „Cu toţii aşteptăm soluţia de la această şedinţă interministerială şi, din punctul meu de vedere şi al PSD, până la data de 1 septembrie, trebuie să avem un act normativ aprobat prin Guvern, pentru perioada următoare”, a spus liderul PSD. Prețul final la consumatori este deja plafonat Însă, prin OUG 27/ 2022, prețul final la consumatori este plafonat. Iată ce prevede această ordonanță de urgență, la articolul 1: „(1) Prin derogare de la prevederile art. 80 alin. (2) din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, pentru consumul realizat în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, prețul final facturat de către furnizori este: a) maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este mai mic sau egal cu 100 KWh; b) maximum 0,8 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este cuprins între 100 kWh și 300 KWh inclusiv; c) maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților noncasnici. (2) Prin derogare de la prevederile art. 180 alin. (1) din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, pentru consumul realizat în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, prețul final facturat de către furnizorii de gaze naturale este: a) maximum 0,31 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici; b) maximum 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților noncasnici al căror consum anual de gaze naturale realizat în anul 2021 la locul de consum este de cel mult 50.000 MWh, precum și în cazul producătorilor de energie termică”. Citește și: Liberalii, în complicitate cu pesediștii, au fost aproape să dea unul dintre cele mai mari „tunuri” de după 1989: vânzarea terenurilor de sub lacurile României, în ciuda Constituției Plafonarea plafonării OUG 27/2022 a fost adoptată în perioada în care PSD era la guvernare, cu acordul tuturor liderilor coaliției. La 25 iulie, el spunea: „PSD susține că se impune reluarea, la nivelul coaliției de guvernare, a discuțiilor privind aplicarea reglementării prețurilor la energie și gaze în România, pe o perioadă limitată. PSD revine cu această soluție, prezentată încă de la începutul anului, deoarece realitatea economico-socială o impune. Piața este profund distorsionată și nu oferă variante financiar-suportabile pentru economie, ceea ce înseamnă costuri suplimentare transferate în prețurile produselor pentru populație”

Miniștrii germani, certuri pe gazul rusesc (sursa: Bild am Sonntag)
Internațional

Miniștrii germani, certuri pe gazul rusesc

Miniștrii germani, certuri pe gazul rusesc. Ministrul german de Finanţe, Christian Lindner, a cerut încetarea producţiei de energie pe bază de gaz natural, în contextul temerilor că Germania ar putea intra într-o criză a gazelor pe măsură ce Rusia îşi reduce livrările, relatează duminică agenţia DPA. Miniștrii germani, certuri pe gazul rusesc "Trebuie să luăm măsuri pentru a evita o criză energetică, suprapusă peste criza gazelor. Gazul nu mai trebuie folosit pentru producţia de electricitate", a indicat Lindner (foto) în ziarul Bild am Sonntag. El a cerut de asemenea ca "centralele nucleare sigure şi prietenoase cu mediul" să fie menţinute în exploatare în Germania până în anul 2024 dacă va fi nevoie şi a precizat că ministrul german al Economiei, Robert Habeck, are prerogativele legale de a opri folosirea gazului pentru producţia de energie electrică. Însă un purtător de cuvânt al acestuia din urmă a avertizat că "o interdicţie completă a folosirii gazului pentru producţia de electricitate va conduce la o criză de energie şi la întreruperi de curent". Mai mult, a precizat acelaşi purtător de cuvânt, unele centrale electrice pot funcţiona numai pe gaz şi sunt esenţiale în susţinerea reţelei de alimentare cu electricitate. Dar se fac eforturi pentru a înlocui gazul în producţia de energie acolo unde este posibil, a mai spus acesta. Va avea Germania gaz la iarnă? Puternic dependentă de gazul rusesc, Germania se confruntă cu reduceri succesive ale livrărilor efectuate de compania rusă Gazprom, în timp ce Berlinul acuză Moscova că invocă pretexte pentru a justifica aceste reduceri ale volumului de gaz şi care sunt considerate de Germania de fapt represalii după sancţiunile ce i-au fost impuse de UE în urma agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Gazprom a redus începând de miercuri volumul gazelor livrate prin conducta Nord Stream la 20% din capacitatea acesteia, amplificând astfel temerile că Germania nu va avea suficiente gaze la iarnă, cu efecte potenţial dezastruoase pentru industrie şi populaţie. Revin centralele pe cărbune Germania caută în acest timp soluţii, cum ar fi repunerea în funcţiune a unor termocentrale pe cărbune. Pentru a ajuta această ţară, Comisia Europeană a cerut statelor UE să-şi reducă consumul de gaze cu 15% în perioada august 2022 - martie 2023, faţă de media ultimilor cinci ani. Citește și: Gazprom, un nou șantaj: a tăiat până la 80% din gazele livrate Europei prin Nord Stream 1. Țara cea mai lovită, Germania, acuză un „joc duplicitar” al lui Putin Primită nefavorabil de unele state membre, propunerea a fost în final inclusă într-un acord încheiat marţi la nivelul UE, care prevede însă că această reducere va fi deocamdată voluntară, iar dacă executivul comunitar va decide să devină obligatorie mai multe state membre vor beneficia de excepţii.

Germania poate reveni la energia nucleară (sursa: dw.com)
Internațional

Germania poate reveni la energia nucleară

Germania poate reveni la energia nucleară: ar putea prelungi durata de viaţă a ultimelor sale trei centrale nucleare, a anunţat luni Ministerul german al Economiei, pe măsură ce creşte sprijinul opiniei publice în favoarea acestei opţiuni în contextul unei posibile opriri a livrărilor de gaze naturale ruseşti, transmite Reuters. Germania poate reveni la energia nucleară Ultimele trei centrale nucleare care mai funcţionează în Germania sunt programate să fie închise până la finele acestui an, după ce fostul cancelar Angela Merkel a promis că va renunţa la energia nucleară ca urmare a accidentului de la centrala nucleară Fukushima din 2011. Aceste trei centrale nucleare au fost responsabile pentru 6% din producţia de electricitate a Germaniei în primul trimestru al acestui an. În prima evaluare, realizată în luna martie, specialiştii din ministerele Mediului şi Economiei nu au recomandat prelungirea duratei de viaţă a centralelor nucleare, citând obstacolele legale dar şi problemele legate de autorizaţii şi asigurări, necesitatea unor teste de siguranţă extinse şi posibil costisitoare, precum şi lipsa de combustibil nuclear necesar pentru ca centralele să poată funcţiona în continuare. Lipsa gazelor rusești a declanșat controversa Însă, diminuarea livrărilor de gaze naturale ruseşti spre Germania via conducta Nord Stream 1 a dat apă la moară susţinătorilor energiei nucleare, atât din Germania cât şi din Europa, pe fondul temerilor privind o criză în aprovizionarea cu electricitate la iarnă. Ministerul german al Economiei a dezvăluit că operatorii de reţea au cerut efectuarea unei a doua evaluări cu privire la viabilitatea energiei nucleare. "Vom face din nou calculele şi vom lua o decizie pe baza unor lucruri clare", a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului german al Economiei, adăugând că rezultatele noii evaluări sunt aşteptate peste câteva săptămâni. Energie ideologizată Opoziţia conservatoare CDU/CSU a dat vina pe partidul ecologist, al cărui reprezentat ocupă postul de ministru al Economiei, pentru rezistenţa Guvernului de la Berlin faţă de dosarul energiei nucleare, subliniind că este vorba de o opoziţie de natură ideologică. În replică, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Berlin, Christiane Hoffmann, a spus că problema prelungirii duratei de viaţă a centralelor nucleare este una de natură tehnică pentru guvern, şi nu una ideologică. Citește și: Fabuloasa experiență Blue Air: ANPC a dat o amendă de două milioane de euro, compania amenință cu dosare penale, mii de zboruri plătite au fost anulate Noua evaluare va avea în vedere impactul potenţial al preţurilor mai mari la gaze asupra preţurilor la electricitate, posibilitatea unor întreruperi mai serioase în aprovizionare cu gaze şi oprirea producţiei la centralele nucleare din Franţa, arată un document al Ministerului german al Economiei consultat de Reuters. În plus, testele de stres vor analiza situaţia specială existentă în sudul Germaniei şi în landul Bavaria, unde centrala nucleară de la Isar II este programată să fie închisă la finele acestui an. Acest land depinde de centralele pe gaze şi are puţine termocentrale pe cărbune precum şi o producţie mică de energie electrică eoliană, se mai arată în documentul menţionat.

Energie electrică din cărbune în România (sursa: Facebook/Virgil Popescu)
Eveniment

Energie electrică din cărbune în România

Energie electrică din cărbune în România. Țara noastră va produce, în anii următori, energie electrică pe bază de cărbune la capacitate maximă, pentru a trece peste această criză, a scris sâmbătă, pe Facebook, ministrul Energiei, Virgil Popescu. Energie electrică din cărbune în România "România va fi independentă energetic. Mergem înainte, investim strategic, iar ţara noastră va avea independenţă şi securitate energetică. Indiferent de cât de tare vor falsa trompetele ruseşti! Ca să fie foarte clar: în următorii ani, România va produce energie electrică pe bază de cărbune la capacitate maximă, pentru a trece peste această criză. Nu se închide nimic din ceea ce funcţionează. Dar nu vom înlocui importul de gaze ruseşti cu importul de cărbune rusesc!", a punctat ministrul Energiei. El a reamintit, în context, decizia autorităţilor de a investi într-o centrală nouă care va produce energie electrică folosind gaz românesc. "Ne bazăm pe resursele româneşti" "Aş dori ca trompetele ruseşti să răspundă la câteva întrebări legitime: cu ce cărbune ar putea funcţiona o termocentrală pe huilă, în condiţiile în care întreaga producţie de huilă a României asigură funcţionarea centralei de la Paroşeni (de 4 ori mai mică) doar pentru 2 - 3 zile pe săptămână? Trompetele ruseşti ar răspunde: Rusia!!! Rusia!!! Rusia!!! Citește și: Probleme în paradisul socialist: „tovărășia” Xi Jinping – Putin este pe sfârșite (The Times) Să nu uităm că termocentrala de la Mintia nu are autorizaţie de mediu şi suntem în proces la CJUE pentru faptul că am ţinut-o deschisă până în 2021! De aceea am decis să investim într-o nouă centrală care va produce energie electrică folosind gaz românesc. Acest cântec fals intens promovat în spaţiul public ne arată oare că trompetele ruseşti sunt deranjate că am început să scoatem gazele din Marea Neagră şi vom avea suficient gaz românesc, inclusiv pentru producerea de energie electrică, şi astfel nu vom importa de la ruşi? Da, ne bazăm pe resursele româneşti. Sunt oare disperate trompetele ruseşti că România construieşte cu partenerii strategici americani, canadieni şi francezi reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă şi cu americanii SMR-uri", arată ministrul în postarea de pe pagina sa de socializare.

Guvernul alungă investitorii prin taxele mari Foto: ExxonMobil
Eveniment

Guvernul alungă investitorii prin taxele mari

România poate deveni o putere energetică, dar Guvernul alungă investitorii prin taxele mari, scrie, azi, New York Times. „Activitatea în România se va dovedi probabil o provocare pentru companiile din Statele Unite și alte țări occidentale. Guvernul are reputația de a întâmpina investitorii străini cu taxe mari și reglementări dure. Aceste politici - probabil rezultatul temerilor că consumatorii români ar ajunge să plătească prea mult, deoarece giganții energetici ar lua acasă profituri considerabile - au alungat probabil companiile străine. Guvernul alungă investitorii prin taxele mari Luna trecută, de exemplu, Exxon Mobil și-a vândut pachetul de 50% din Neptun Deep, un proiect la Marea Neagră care a fost prezentat drept cel mai mare zăcământ nou de producție de gaze naturale din Uniunea Europeană. În scurtul anunț al Exxon s-a spus că această companie dorește să se concentreze pe proiecte cu „un cost redus de aprovizionare”. Regimul fiscal din România este considerat cel mai dur din Europa”, explică New York Times. Articolul amintește că, în 2020, încurajată de administrația Trump, România a întrerupt negocierile cu China și a apelat la Washington ca principală sursă de sprijin pentru industria nucleară. New York Times menționează și acordul cu administrația Biden pentru reactoare nucleare mici, modulare. Romania and the USA have started cooperation work towards the expansion and modernisation of the Cernavoda #nuclear power plant https://t.co/h206Jtf0s2 pic.twitter.com/eZDFv5j1s9— World Nuclear News (@W_Nuclear_News) August 5, 2021 Publicația mai relatează despre neîncrederea Guvernului în mecanismele pieței și a sectorului privat, apreciind că Executivul va încerca să izoleze România de mecanismele globale. „Există o neîncredere înrădăcinată pe piața privată (...) Există o înțelegere subiacentă și o așteptare că oamenii și națiunea vor fi mai în siguranță dacă statul o controlează”, a spus Radu Dudău, directorul Energy Policy Group, o organizație nonprofit din București. Legislația Dragnea a alungat Exxon New York Times menționează legea offshore din 2018 și apreciază că aceasta a determinat plecarea Exxon. Publicația americană arată că, dacă nu ar fi fost acea lege, România ar fi fost mult mai aproape de exploatarea gazelor din offshore. Romanian leaders say gas extractions from the Black Sea's Neptune Deep field, due to come on stream in 2026, will make Romania a regional energy exporter – and Russia-dependent Moldova will get priority. #romania #romaniandispatch #energy #moldova https://t.co/cyu9qFonaN— Romanian Dispatch (@RomaniaDispatch) May 6, 2022 „În schimb, în ​​cel mai bun caz, proiectul nu este de așteptat să fie pus în funcțiune pentru încă cinci ani. Mișcările guvernului „au subminat în mod semnificativ competitivitatea offshore-ului României pentru investitori”, a declarat Ashley Sherman, director de cercetare pentru Caspian și Europa la Wood Mackenzie, o firmă de consultanță energetică”, mai relatează New York Times. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Ministrul Energiei, Virgil Popescu, este citat spunând că, la momentul adoptării, în 2018, a legii offshore, guvernarea a mizat pe faptul că Exxon nu va pleca. Perimtrul deținut de Exxon - și acum controlat de OMV și Romgaz - va avea nevoie de investiții de patru miliarde de dolari, pentru a demara exploatarea. În plus, Exxon, avea mai multă experiență în extragerea gazelor din offshore.

Scântei (CCR), bani publici ca notar (sursa: Facebook/Laura-Iuliana Scântei)
Investigații

Scântei (CCR), bani publici ca notar

Scântei (CCR), bani publici ca notar. Senatoarea Laura Iuliana Scântei, în calitatea de notar, a primit un onorariu de aproximativ 365.000 de lei de la Societatea de Administrare a Participațiunilor în Energie (SAPE). Notarul Scântei a perfectat prima parte a unei tranzacții de 14,73 milioane de euro. Acționarul unic al (SAPE) este ministerul Energiei, condus de liberalul Virgil Popescu, colegul de partid al senatoarei Scântei. SAPE, achiziție de 14,73 milioane de euro La solicitatea Defapt.ro, Laura Iuliana Scântei a spus că nu știe cum a fost selectată de către SAPE, dar cu siguranță nu a contat faptul că este colegă cu ministrul liberal Virgil Popescu. Defapt.ro a dezvăluit că Societatea de Administrare a Participațiunilor în Energie, condusă de Bogdan Stănescu, a cumpărat firma clujeană Energo Proiect, patronată de Sorin Bădău, cu suma de 14,73 milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV Senatoarea PNL Laura Iuliana Scântei, viitoare judecătoare la CCR, plătită ca notar cu sute de mii de lei de o firmă a Ministerului Energiei, condus de colegul ei de partid Virgil Popescu Această firmă produce 15 MW de energie eoliană prin intermediul a cinci turbine amplasate pe vârful muntelui Curcubăta Mică, din județul Alba. Scântei (CCR), bani publici ca notar În data de 30 decembrie 2021, Bogdan Stănescu, în calitate de președinte al directoratului SAPE, a apelat la notarul Laura Iuliana Scântei, senatoare și colegă de partid cu ministrul Virgil Popescu, pentru a perfecta tranzacția. Atunci, notarul Laura Iuliana Scântei a întocmit o promisiune bilaterală de vânzare – cumpărare în baza căreia SAPE a plătit jumătate din prețul firmei. Adică, 7,365 milioane de euro. Pentru această tranzacție, notarul a încasat un onorariu de aproximativ 365.000 de lei, plătit de către SAPE, compania deținută de Ministerul Energiei. Ceea ce înseamă că, pentru restul documentelor, notarul va mai încasa o sumă identică. Scântei: "Să mă întrebați ca notar public, nu ca senator" Senatoarea notăriță Laura Iuliana Scântei a precizat că nu știe cum a fost selectată de către SAPE, pentru că nu a fost implicată în procesul de selecție. Mai mult, spune ea, nu a contat faptul că este colegă de partid cu ministrul Virgil Popescu, cel în subordinea căruia se află compania SAPE. „Pe mine trebuie să mă întrebați ca notar public și nu ca senator, dacă am primit o astfel de solicitare, dacă am instrumentat actul și dacă există motive să îl refuz. În calitate de notar am instrumentat un act notarial la cererea unei părți”, a spus doamna notar Laura Iuliana Scântei. Senatoarea notar se face că nu înțelege Întrebată dacă avea motive să îi refuze pe cei de la SAPE, Laura Iuliana Scântei a spus că „există prevăzute în legea notarilor publici motivele pentru care dăm încheieri de respingere la efectuarea de acte notariale. În cazul acesta nu au exista motive de respingere”. Ea a mai explicat că serviciile notariale sunt servicii publice, că nu sunt servicii private și că notarul public este agent al statului: „Eu nu pot să refuz persoane fizice sau juridice private sau de drept public decât pentru motivele prevăzute în lege. Serviciile notariale sunt servicii stabilite prin ordinul ministrului Justiției. Tarifele notariale numite onorarii și taxe notariale pe care le încasăm în numele statului sunt stabilite de stat. Notarul este un agent al statului care nu face decât să aplice legea.”

Lituania a întrerupt importurile de energie din Rusia Foto: Twitter
Internațional

Lituania a întrerupt importurile energie Rusia

Lituania a întrerupt, de azi, toate importurile de energie din Rusia. Livrările de gaze erau întrerupte din 2 aprilie, iar cele de electricitate au fost tăiate începând de azi. Și importurile de petrol din Rusia au fost stopate. Lituania a întrerupt importurile de energie din Rusia Țara va importa curent electric din Polonia, Suedia și Letonia. În ceea ce privește gazele, Lituania vrea să finalizeze până la sfârșitul anului 2022 trei terminale de gaz lichefiat și să aibă un exploatat în comun cu Suedia și Estonia. În mai, când Rusia a întrerupt furnizarea de gaze către Polonia, Lituania a ajutat-o să se aprovizioneze. „Nu numai că este o piatră de hotar extrem de importantă pentru Lituania în călătoria sa către independența energetică, dar este și o expresie a solidarității noastre cu Ucraina”, a spus ministrul lituanian al Energiei, Dainius Kreivys. Today ?? has stopped buying russian fossils and electricity. A crucial milestone towards energy independence, a great sign of dignity, and a motivating example for the rest of Europe.Thank you,??! ?? is ready to support you with our carbon-free electricity.@DainiusKreivys pic.twitter.com/6SnnjSlF02— German Galushchenko (@G_Galushchenko) May 22, 2022 Decizia Lituaniei a fost salutată, pe Twitter, de ministrul ucrainean al Energiei. Lituania a învățat din experiența în URSS La 6 mai, Washington Post scria cum s-a eliberat Lituania de dependența de gazele rusești. Publicația amintește că, în aprilie 1990, când Lituania a devebit independentă, URSS a oprit livrările de gaze, pentru două luni. „Am fost forțați să construim un terminal de gaze lichefiate, chiar dacă vecinul nostru este cea mai bogată țară din lume în gaze naturale”, a spus un fost ministru adjunct al ministrul Energiei, Roman Svedas, pentru Washington Post. „Este un paradox, dar în esență Putin a împins, așa cum împinge întreaga lume, să facă o alegere pentru valorile democratice”, a mai arătat el. „Planul privind gazele lichefiate a întâmpinat rezistență în Parlamentul Lituaniei, unde unii legiuitori au pus sub semnul întrebării înțelepciunea construirii unui proiect atât de costisitor într-o țară mică (...) Opoziție a apărut și atunci când Lituania a apelat la Chevron pentru a căuta gaze de șist (...) Pe autostrada principală de la ieșirea din Vilnius au apărut în mod misterios panouri împotriva exploatării gazelor de șist. Când jurnaliştii locali au investigat situația, unele companii de panouri publicitare au spus că le-a cumpărat o persoană privată, dar nu au numit persoana respectivă”, relatează Washington Post. Citește și: Șeful DNA, atac indirect la Kovesi: „În perioada 2015 – 2019 DNA a pierdut sesizări de la cetăţeni”. Plus: explicații despre fuga din țară a inculpaților

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră