marți 31 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: energie

156 articole
Eveniment

Compensarea facturilor la energie, multe miliarde

Compensarea facturilor la energie, multe miliarde. Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a verificat şi transmis spre decontare, pentru perioada noiembrie 2021 - martie 2022, o sumă de peste 2,47 miliarde lei, potrivit Autorității. Compensarea facturilor la energie, multe miliarde În baza OUG 118/2021, privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze, pentru perioada noiembrie 2021 - martie 2022, 80 de societăţi au depus un număr total de 350 de cereri, din care au fost aprobate 264, 58 fiind neeligibile. Suma transmisă către Ministerul Energiei depăşeşte 2,28 miliarde lei. Valoarea totală a cererilor neeligibile este de 10,243 milioane lei, iar valoare totală solicitată 2,29 miliarde lei. "Diferenţa de 28 de cereri depuse pentru decontare se află în diferite stadii de analiză, iar pe măsură ce operatorii încarcă datele şi documentele justificative, solicitate de către experţii alocaţi, verificarea şi determinarea acestora se va realiza cu maximă operativitate", subliniază ANRE. Firmele, compensări mai mari decât populația În baza OUG 27/2022, privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 - 31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, pentru perioada de raportare aprilie 2022 - martie 2023, au fost depuse 126 de cereri de către 54 de societăţi, din care au fost aprobate nouă pentru clienţi casnici, 14 pentru clienţi noncasnici şi 23 pentru clienţi casnici şi noncasnici. Citește și: VIDEO Zelenski a explicat în detaliu cum Europa a ratat la limită un accident nuclear grav la Zaporojie Suma transmisă către Ministerul Energiei, clienţi noncasnici, este de circa 102,22 milioane lei, iar cea transmisă către Agenţia Naţională de Plăţi şi Protecţie Socială, pentru clienţi casnici, de 88,085 milioane lei. Valoarea totală solicitată, clienţi casnici şi noncasnici, este de 190,305 milioane lei. Așadar, luând în calcul și perioada mai mare de compensare, dar și scumpirile galopante, potul iernii care vine, la populație, va depăși trei miliarde de lei. Iar la companii, suma poate depăși patru miliarde. În total, peste șapte miliarde de lei, echivalentul a peste un miliard și jumătate de euro. Plătitori: Ministerul Energiei și ANPIS Sumele transmise către Ministerul Energiei (noncasnici) şi Ministerul Muncii - Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (casnici) au fost: în aprilie 2022, energie electrică, clienţi casnici - 41,432 milioane lei, clienţi noncasnici - 33,691 milioane lei. Totalul s-a ridicat la 75,285 milioane lei. În mai, sumele transmise pentru decontare au fost, pentru energie electrică, clienţi casnici, de 46,501 milioane lei şi pentru clienţi noncasnici, 40,924 milioane lei. Totalul s-a cifrat la 87,425 milioane lei. În iunie, sumele transmise au fost pentru energie electrică, clienţi casnici, de 2,841 milioane lei şi pentru clienţi noncasnici, de 27,591 milioane lei, iar totalul a fost de 27,594 milioane lei. Nu s-au încheiat nici decontările pe iarna trecută "Diferenţa de 103 de cereri depuse pentru decontare se află în diferite stadii de analiză, iar pe măsură ce operatorii încarcă datele şi documentele justificative, solicitate de către experţii alocaţi, verificarea şi determinarea acestora se va realiza cu maximă operativitate. OUG 118/2021 este decontată în proporţie de aproximativ 98%, echipa plafonare demarând verificarea şi analizarea datelor aferente OUG 27/2022. Având în vedere numărul relativ mic de cereri introduse pentru perioada aprilie 2022 - martie 2023, facem apel către toţi operatorii ce beneficiază de prevederile OUG 27/2022 să procedeze la încărcarea datelor aferente perioadei mai sus menţionate", subliniază reprezentanţii ANRE.

Compensarea facturilor la energie, multe miliarde (sursa: Facebook/Ministerul Energiei)
Statul a scăpat ieftin iarna trecută (sursa: e-distributie.com)
Eveniment

Statul a scăpat ieftin iarna trecută

Statul a scăpat ieftin iarna trecută. 15 milioane de euro a plătit Ministerul Muncii pentru compensarea facturilor la energie și gaze pentru utilizatorii casnici pentru perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022. Cei mai mulți bani au ajuns la compania CEZ Vanzare SA, controlată de un fond de investiții din Luxemburg. Pe locul secund se află compania românească PADO Grup Infrastructures, amendată de ANPC pentru practici comerciale incorecte. Cei mai puțin bani au ajuns la Getica 95 COM, care a avut anul trecut o cifră de afaceri de peste 1,9 miliarde lei. OUG nr. 118/2021 Liberalizarea prețului la gaze a dus la o creștere haotică a costurilor la energie și gaze naturale. Guvernul de la București a fost nevoit să emită Ordonanța de Urgență nr. 118/2021 prin care a fost reglementată o schemă de acordare a unei compensări lunare pentru consumatorul casnic final. „Compensarea s-a aplicat facturilor de energie electrică sau gaze naturale emise pentru consumul aferent perioadei 1 noiembrie 2021 - 31 martie 2022, indiferent de tipul de factură - estimat sau regularizare, corespunzător limitei maxime de consum menționată, cu luarea în considerare a unui preţ de referinţă, conform OUG nr. 118/2021. Compensarea s-a acordat de către furnizor, direct pe factură, fără a fi necesară depunerea unei cereri”, a transmis Ministerul Muncii la solicitarea Defapt.ro. Statul a scăpat ieftin iarna trecută Ministerul Muncii, prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), a plătit în jur de 73 de milioane de lei pentru decontarea solicitărilor de plată venite din partea furnizorilor de energie electrică sau gaze naturale. Cea mai mare sumă, adică peste 72,67 milioane lei, a fost încasată de compania CEZ Vanzare SA, principalul furnizor de energie electrică din sud-vestul României, dar și furnizor de gaze naturale. Această companie face parte dintr-un lot de șapte societăți vândute de grupul CEZ, din Cehia, fondului de investiții austrian Macquaire Infrastructure and Real Assets (MIRA). Tranzacția în valoare de 961 milioane de euro a avut loc în primăvara anului trecut. Amendă de la ANRE CEZ Vanzare este deținută de MIRA prin intermediul firmei luxemburgheze Felix Power Holdings SARL. În ultimul an fiscal, CEZ Vanzare a avut o cifră de afaceri netă de peste 2,42 miliarde lei și pierderi de peste 32,2 milioane lei. Compania CEZ Vanzare a fost amendată în februarie 2022 de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energie (ANRE) pentru că nu a emis facturi aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale conţinând schema de sprijin prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021. Drept consecință, ANRE i-a dat o amendă de 200.000 de lei pentru facturile aferente consumului de gaze, plus 10.000 de lei pentru energie electrică. Firimituri Compania Pado Group Infrastructures din Târgu Mureș, specializată pe consultanță legată de furnizarea gazelor naturale și vânzarea de gaze naturale, a încasat de la Ministerul Muncii aproximativ 149.000 lei, echivalentul a 30.000 de euro. Conform datelor de la Registrul Comerțului, societatea este deținută de Anica Ignat (40%), Claudiu Dorin Ignat (30%) și Adrian Ioan Costea (30%). Cifra de afaceri netă în anul fiscal 2021 a fost de aproximativ 2,5 milioane lei și un pofit de peste 70.000 lei, cu un număr de 13 angajați. În toamna anului trecut, Pado Group Infrastructures a fost amendată de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor pentru practici comerciale incorecte, ca urmare a neregulilor din contracte, care au avut ca drept concecință majorarea prețurilor. Trei leuți și pentru o insolventă O sumă de 8.219 lei a încasat și firma Getica 95 Com de la Ministerul Muncii. Compania specializată în comercializarea energiei electrice, aflată încă în insolvență, este patronată și administrată de Săndel Viorel Tudose. Citește și: România se înarmează până în dinți: ultima achiziție – 231 de sisteme de rachete portabile antiaeriene, care vor costa peste două treimi de miliard de euro. Cine le livrează În anul fiscal 2021, firma lui Tudose a avut o cifră de afaceri netă de peste 1,9 miliarde lei și un profit net de peste 34,1 milioane lei. Anterior, în anul fiscal 2020, cifra de afaceri a sărit de 1,51 miliarde de lei, în timp ce profitul net declarat a fost de peste 81,5 milioane lei.

Ministrul Câciu anunță acum sfâșitul pieței libere Foto: captură video
Eveniment

Ministrul Câciu anunță sfâșitul pieței libere

După ce a luat bani ca să facă propagandă Huawei și să critice SUA, ministrul de Finanțe Adrian Câciu (PSD) anunță acum sfâșitul pieței libere: „Și Europa își va da seama”! Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a primit în trecut zeci de mii de lei pentru articole în care a promovat compania Huawei și a criticat SUA. Într-un articol publicat în septembrie 2020, în Ziarul Financiar, care nu este marcat ca fiind publicitate plătită, ci „Opinia specialistului”, Câciu critica dur acordul încheiat cu SUA în ceea ce privește implementarea tehnologiei 5G: „Mai frustrant însă este servilismul unor state care lasă deoparte interesele lor economice, sacrifică dezvoltări economice ulterioare pentru a fi pe placul politicii economice americane”. În articol, el mai afirma: „Noi trebuie să ieşim de sub mentalitatea “Tătucului”. L-am avut pe cel rus, acum îl avem pe cel american”. Câciu este membru al CSAT. Ministrul Câciu anunță sfâșitul pieței libere Acum, ministrul de Finanțe anunță sfârșitul piețelor libere. Într-un interviu pentru Marius Tucă Show, el a vorbit despre piața energiei, dar formularea sa pare că se referă la orice formă de piață liberă. Citește și: Un deputat PSD cere desființarea DNA pentru că și-a permis să-l ancheteze pe fostul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu „Atât România cât și Europa cu siguranță își vor da seama rapid că lucrurile nu mai pot sta în zona aceasta de piață liberă. E o zonă imperfectă și care depășește niște limite ale prețurilor (…) Anul trecut Comisia Europeană a recomandat pentru statele membre pe piața energiei scăderea de taxe. Cvasitotalitatea statelor au mers pe scăderi de taxe și s-a întâmplat ceva logic, au avut încasări mai mici, au crescut deficitele, au crescut datoriile, iar prețul plătit nu a scăzut pentru că tu de fapt ai o boală, ai un puroi aici și tu vrei să acționezi la cap. Nu, boala este prețul. Tu n-ai facut nimic legat de prețul-bază care a continuat să crească”, a susținut Câciu.

Spătaru (Economie) se crede la Energie (sursa: Antena 3)
Eveniment

Spătaru (Economie) se crede la Energie

Spătaru (Economie) se crede la Energie. Florin Spătaru, ministrul PSD al Economiei, s-a autodeclarat în direct la TV ministru al Energiei. Culmea, ministru al Energiei este liberalul Virgil Popescu, criticat masiv zilele acestea de pesediști. Spătaru (Economie) se crede la Energie Prezent în studioul Antenei 3, la emisiunea jurnalistei Berta Popescu, pesedistul Florin Spătaru, actualul ministru al Economiei, a făcut o declarație halucinantă. În timp ce era prezentantă declarația lui Marian Năstase, președinte CA al ALRO Slatina, care spunea că iarna viitoare „va fi una cumplită” și vom vedea prețuri uriașe la energie, fabrici închise și „oameni care rămân în beznă și frig” dacă Guvernul nu ia de urgență măsuri, ministrul Florin Spătaru a intervenit pentru a se lăuda cu acțiunile sale. „Asta este ceea ce ne așteaptă, dacă nu vom lua măsuri urgente. Și, tocmai de aceea, eu ca ministru al Energiei sunt la a patra, al patrulea rând de discuții cu cei din industrie. Și am venit atât în coaliție, cât și în comitetul interministerial care discută energia, să prezint situația de fapt. Și aș vrea să spunem câteva cifre, că vorbim de protejarea consumatorilor casnici și a IMM-urilor, lucru care este absolut necesar”, a declarat ministru Florin Spătaru. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Romarm să joace electoral pentru ministrul Virgil Popescu: investiție de zece milioane de lei într-o comună. Fiica primarului, consiliera ministrului Ceea ce pare că nu știe ministrul Florin Spătaru este că, de fapt, conduce Ministerul Economiei, nu pe cel al Energiei. La conducerea ministerului Energiei se află ministrul liberal Virgil Popescu, care ar putea fi schimbat din funcție în septembrie. Spătaru, dator la UNPR Florin Spătaru a ajuns la conducerea Ministerului Economiei direct de la Șantierul Naval Damen. Defapt.ro a dezvăluit că ministrul Spătaru a fost membru marcant al UNPR Galați, partid înființat de generalul Gabriel Oprea. Citește și: Ministrul Economiei a încasat 5.500 de euro lunar în 2021 de la șantierul naval condus de Damen, compania care vrea să vândă corvete Armatei Dar ministrul nu și-a uitat șefii de partid din Galați: el l-a numit în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Șantierului Naval 2 Mai pe fostul său șef politic de la Galați. În plus, i-a făcut cadou și funcția de director general al SALROM, o companie strategică din industria românească.

Ciolacu se preface că nu știe: prețul final la consumatori este deja plafonat Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Politică

Prețul final consumatori este deja plafonat

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, se preface că nu știe: prețul final la consumatori este deja plafonat, prin OUG 27/2022. Cu toate acestea, el a cerut, azi, din nou, ca ministrul Virgil Popescu să vină, până la 1 septembrie, cu un act normativ referitor la preţurile din energie. „Cu toţii aşteptăm soluţia de la această şedinţă interministerială şi, din punctul meu de vedere şi al PSD, până la data de 1 septembrie, trebuie să avem un act normativ aprobat prin Guvern, pentru perioada următoare”, a spus liderul PSD. Prețul final la consumatori este deja plafonat Însă, prin OUG 27/ 2022, prețul final la consumatori este plafonat. Iată ce prevede această ordonanță de urgență, la articolul 1: „(1) Prin derogare de la prevederile art. 80 alin. (2) din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, pentru consumul realizat în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, prețul final facturat de către furnizori este: a) maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este mai mic sau egal cu 100 KWh; b) maximum 0,8 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este cuprins între 100 kWh și 300 KWh inclusiv; c) maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților noncasnici. (2) Prin derogare de la prevederile art. 180 alin. (1) din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, pentru consumul realizat în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, prețul final facturat de către furnizorii de gaze naturale este: a) maximum 0,31 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici; b) maximum 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților noncasnici al căror consum anual de gaze naturale realizat în anul 2021 la locul de consum este de cel mult 50.000 MWh, precum și în cazul producătorilor de energie termică”. Citește și: Liberalii, în complicitate cu pesediștii, au fost aproape să dea unul dintre cele mai mari „tunuri” de după 1989: vânzarea terenurilor de sub lacurile României, în ciuda Constituției Plafonarea plafonării OUG 27/2022 a fost adoptată în perioada în care PSD era la guvernare, cu acordul tuturor liderilor coaliției. La 25 iulie, el spunea: „PSD susține că se impune reluarea, la nivelul coaliției de guvernare, a discuțiilor privind aplicarea reglementării prețurilor la energie și gaze în România, pe o perioadă limitată. PSD revine cu această soluție, prezentată încă de la începutul anului, deoarece realitatea economico-socială o impune. Piața este profund distorsionată și nu oferă variante financiar-suportabile pentru economie, ceea ce înseamnă costuri suplimentare transferate în prețurile produselor pentru populație”

Miniștrii germani, certuri pe gazul rusesc (sursa: Bild am Sonntag)
Internațional

Miniștrii germani, certuri pe gazul rusesc

Miniștrii germani, certuri pe gazul rusesc. Ministrul german de Finanţe, Christian Lindner, a cerut încetarea producţiei de energie pe bază de gaz natural, în contextul temerilor că Germania ar putea intra într-o criză a gazelor pe măsură ce Rusia îşi reduce livrările, relatează duminică agenţia DPA. Miniștrii germani, certuri pe gazul rusesc "Trebuie să luăm măsuri pentru a evita o criză energetică, suprapusă peste criza gazelor. Gazul nu mai trebuie folosit pentru producţia de electricitate", a indicat Lindner (foto) în ziarul Bild am Sonntag. El a cerut de asemenea ca "centralele nucleare sigure şi prietenoase cu mediul" să fie menţinute în exploatare în Germania până în anul 2024 dacă va fi nevoie şi a precizat că ministrul german al Economiei, Robert Habeck, are prerogativele legale de a opri folosirea gazului pentru producţia de energie electrică. Însă un purtător de cuvânt al acestuia din urmă a avertizat că "o interdicţie completă a folosirii gazului pentru producţia de electricitate va conduce la o criză de energie şi la întreruperi de curent". Mai mult, a precizat acelaşi purtător de cuvânt, unele centrale electrice pot funcţiona numai pe gaz şi sunt esenţiale în susţinerea reţelei de alimentare cu electricitate. Dar se fac eforturi pentru a înlocui gazul în producţia de energie acolo unde este posibil, a mai spus acesta. Va avea Germania gaz la iarnă? Puternic dependentă de gazul rusesc, Germania se confruntă cu reduceri succesive ale livrărilor efectuate de compania rusă Gazprom, în timp ce Berlinul acuză Moscova că invocă pretexte pentru a justifica aceste reduceri ale volumului de gaz şi care sunt considerate de Germania de fapt represalii după sancţiunile ce i-au fost impuse de UE în urma agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Gazprom a redus începând de miercuri volumul gazelor livrate prin conducta Nord Stream la 20% din capacitatea acesteia, amplificând astfel temerile că Germania nu va avea suficiente gaze la iarnă, cu efecte potenţial dezastruoase pentru industrie şi populaţie. Revin centralele pe cărbune Germania caută în acest timp soluţii, cum ar fi repunerea în funcţiune a unor termocentrale pe cărbune. Pentru a ajuta această ţară, Comisia Europeană a cerut statelor UE să-şi reducă consumul de gaze cu 15% în perioada august 2022 - martie 2023, faţă de media ultimilor cinci ani. Citește și: Gazprom, un nou șantaj: a tăiat până la 80% din gazele livrate Europei prin Nord Stream 1. Țara cea mai lovită, Germania, acuză un „joc duplicitar” al lui Putin Primită nefavorabil de unele state membre, propunerea a fost în final inclusă într-un acord încheiat marţi la nivelul UE, care prevede însă că această reducere va fi deocamdată voluntară, iar dacă executivul comunitar va decide să devină obligatorie mai multe state membre vor beneficia de excepţii.

Germania poate reveni la energia nucleară (sursa: dw.com)
Internațional

Germania poate reveni la energia nucleară

Germania poate reveni la energia nucleară: ar putea prelungi durata de viaţă a ultimelor sale trei centrale nucleare, a anunţat luni Ministerul german al Economiei, pe măsură ce creşte sprijinul opiniei publice în favoarea acestei opţiuni în contextul unei posibile opriri a livrărilor de gaze naturale ruseşti, transmite Reuters. Germania poate reveni la energia nucleară Ultimele trei centrale nucleare care mai funcţionează în Germania sunt programate să fie închise până la finele acestui an, după ce fostul cancelar Angela Merkel a promis că va renunţa la energia nucleară ca urmare a accidentului de la centrala nucleară Fukushima din 2011. Aceste trei centrale nucleare au fost responsabile pentru 6% din producţia de electricitate a Germaniei în primul trimestru al acestui an. În prima evaluare, realizată în luna martie, specialiştii din ministerele Mediului şi Economiei nu au recomandat prelungirea duratei de viaţă a centralelor nucleare, citând obstacolele legale dar şi problemele legate de autorizaţii şi asigurări, necesitatea unor teste de siguranţă extinse şi posibil costisitoare, precum şi lipsa de combustibil nuclear necesar pentru ca centralele să poată funcţiona în continuare. Lipsa gazelor rusești a declanșat controversa Însă, diminuarea livrărilor de gaze naturale ruseşti spre Germania via conducta Nord Stream 1 a dat apă la moară susţinătorilor energiei nucleare, atât din Germania cât şi din Europa, pe fondul temerilor privind o criză în aprovizionarea cu electricitate la iarnă. Ministerul german al Economiei a dezvăluit că operatorii de reţea au cerut efectuarea unei a doua evaluări cu privire la viabilitatea energiei nucleare. "Vom face din nou calculele şi vom lua o decizie pe baza unor lucruri clare", a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului german al Economiei, adăugând că rezultatele noii evaluări sunt aşteptate peste câteva săptămâni. Energie ideologizată Opoziţia conservatoare CDU/CSU a dat vina pe partidul ecologist, al cărui reprezentat ocupă postul de ministru al Economiei, pentru rezistenţa Guvernului de la Berlin faţă de dosarul energiei nucleare, subliniind că este vorba de o opoziţie de natură ideologică. În replică, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Berlin, Christiane Hoffmann, a spus că problema prelungirii duratei de viaţă a centralelor nucleare este una de natură tehnică pentru guvern, şi nu una ideologică. Citește și: Fabuloasa experiență Blue Air: ANPC a dat o amendă de două milioane de euro, compania amenință cu dosare penale, mii de zboruri plătite au fost anulate Noua evaluare va avea în vedere impactul potenţial al preţurilor mai mari la gaze asupra preţurilor la electricitate, posibilitatea unor întreruperi mai serioase în aprovizionare cu gaze şi oprirea producţiei la centralele nucleare din Franţa, arată un document al Ministerului german al Economiei consultat de Reuters. În plus, testele de stres vor analiza situaţia specială existentă în sudul Germaniei şi în landul Bavaria, unde centrala nucleară de la Isar II este programată să fie închisă la finele acestui an. Acest land depinde de centralele pe gaze şi are puţine termocentrale pe cărbune precum şi o producţie mică de energie electrică eoliană, se mai arată în documentul menţionat.

Energie electrică din cărbune în România (sursa: Facebook/Virgil Popescu)
Eveniment

Energie electrică din cărbune în România

Energie electrică din cărbune în România. Țara noastră va produce, în anii următori, energie electrică pe bază de cărbune la capacitate maximă, pentru a trece peste această criză, a scris sâmbătă, pe Facebook, ministrul Energiei, Virgil Popescu. Energie electrică din cărbune în România "România va fi independentă energetic. Mergem înainte, investim strategic, iar ţara noastră va avea independenţă şi securitate energetică. Indiferent de cât de tare vor falsa trompetele ruseşti! Ca să fie foarte clar: în următorii ani, România va produce energie electrică pe bază de cărbune la capacitate maximă, pentru a trece peste această criză. Nu se închide nimic din ceea ce funcţionează. Dar nu vom înlocui importul de gaze ruseşti cu importul de cărbune rusesc!", a punctat ministrul Energiei. El a reamintit, în context, decizia autorităţilor de a investi într-o centrală nouă care va produce energie electrică folosind gaz românesc. "Ne bazăm pe resursele româneşti" "Aş dori ca trompetele ruseşti să răspundă la câteva întrebări legitime: cu ce cărbune ar putea funcţiona o termocentrală pe huilă, în condiţiile în care întreaga producţie de huilă a României asigură funcţionarea centralei de la Paroşeni (de 4 ori mai mică) doar pentru 2 - 3 zile pe săptămână? Trompetele ruseşti ar răspunde: Rusia!!! Rusia!!! Rusia!!! Citește și: Probleme în paradisul socialist: „tovărășia” Xi Jinping – Putin este pe sfârșite (The Times) Să nu uităm că termocentrala de la Mintia nu are autorizaţie de mediu şi suntem în proces la CJUE pentru faptul că am ţinut-o deschisă până în 2021! De aceea am decis să investim într-o nouă centrală care va produce energie electrică folosind gaz românesc. Acest cântec fals intens promovat în spaţiul public ne arată oare că trompetele ruseşti sunt deranjate că am început să scoatem gazele din Marea Neagră şi vom avea suficient gaz românesc, inclusiv pentru producerea de energie electrică, şi astfel nu vom importa de la ruşi? Da, ne bazăm pe resursele româneşti. Sunt oare disperate trompetele ruseşti că România construieşte cu partenerii strategici americani, canadieni şi francezi reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă şi cu americanii SMR-uri", arată ministrul în postarea de pe pagina sa de socializare.

Guvernul alungă investitorii prin taxele mari Foto: ExxonMobil
Eveniment

Guvernul alungă investitorii prin taxele mari

România poate deveni o putere energetică, dar Guvernul alungă investitorii prin taxele mari, scrie, azi, New York Times. „Activitatea în România se va dovedi probabil o provocare pentru companiile din Statele Unite și alte țări occidentale. Guvernul are reputația de a întâmpina investitorii străini cu taxe mari și reglementări dure. Aceste politici - probabil rezultatul temerilor că consumatorii români ar ajunge să plătească prea mult, deoarece giganții energetici ar lua acasă profituri considerabile - au alungat probabil companiile străine. Guvernul alungă investitorii prin taxele mari Luna trecută, de exemplu, Exxon Mobil și-a vândut pachetul de 50% din Neptun Deep, un proiect la Marea Neagră care a fost prezentat drept cel mai mare zăcământ nou de producție de gaze naturale din Uniunea Europeană. În scurtul anunț al Exxon s-a spus că această companie dorește să se concentreze pe proiecte cu „un cost redus de aprovizionare”. Regimul fiscal din România este considerat cel mai dur din Europa”, explică New York Times. Articolul amintește că, în 2020, încurajată de administrația Trump, România a întrerupt negocierile cu China și a apelat la Washington ca principală sursă de sprijin pentru industria nucleară. New York Times menționează și acordul cu administrația Biden pentru reactoare nucleare mici, modulare. Romania and the USA have started cooperation work towards the expansion and modernisation of the Cernavoda #nuclear power plant https://t.co/h206Jtf0s2 pic.twitter.com/eZDFv5j1s9— World Nuclear News (@W_Nuclear_News) August 5, 2021 Publicația mai relatează despre neîncrederea Guvernului în mecanismele pieței și a sectorului privat, apreciind că Executivul va încerca să izoleze România de mecanismele globale. „Există o neîncredere înrădăcinată pe piața privată (...) Există o înțelegere subiacentă și o așteptare că oamenii și națiunea vor fi mai în siguranță dacă statul o controlează”, a spus Radu Dudău, directorul Energy Policy Group, o organizație nonprofit din București. Legislația Dragnea a alungat Exxon New York Times menționează legea offshore din 2018 și apreciază că aceasta a determinat plecarea Exxon. Publicația americană arată că, dacă nu ar fi fost acea lege, România ar fi fost mult mai aproape de exploatarea gazelor din offshore. Romanian leaders say gas extractions from the Black Sea's Neptune Deep field, due to come on stream in 2026, will make Romania a regional energy exporter – and Russia-dependent Moldova will get priority. #romania #romaniandispatch #energy #moldova https://t.co/cyu9qFonaN— Romanian Dispatch (@RomaniaDispatch) May 6, 2022 „În schimb, în ​​cel mai bun caz, proiectul nu este de așteptat să fie pus în funcțiune pentru încă cinci ani. Mișcările guvernului „au subminat în mod semnificativ competitivitatea offshore-ului României pentru investitori”, a declarat Ashley Sherman, director de cercetare pentru Caspian și Europa la Wood Mackenzie, o firmă de consultanță energetică”, mai relatează New York Times. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Ministrul Energiei, Virgil Popescu, este citat spunând că, la momentul adoptării, în 2018, a legii offshore, guvernarea a mizat pe faptul că Exxon nu va pleca. Perimtrul deținut de Exxon - și acum controlat de OMV și Romgaz - va avea nevoie de investiții de patru miliarde de dolari, pentru a demara exploatarea. În plus, Exxon, avea mai multă experiență în extragerea gazelor din offshore.

Scântei (CCR), bani publici ca notar (sursa: Facebook/Laura-Iuliana Scântei)
Investigații

Scântei (CCR), bani publici ca notar

Scântei (CCR), bani publici ca notar. Senatoarea Laura Iuliana Scântei, în calitatea de notar, a primit un onorariu de aproximativ 365.000 de lei de la Societatea de Administrare a Participațiunilor în Energie (SAPE). Notarul Scântei a perfectat prima parte a unei tranzacții de 14,73 milioane de euro. Acționarul unic al (SAPE) este ministerul Energiei, condus de liberalul Virgil Popescu, colegul de partid al senatoarei Scântei. SAPE, achiziție de 14,73 milioane de euro La solicitatea Defapt.ro, Laura Iuliana Scântei a spus că nu știe cum a fost selectată de către SAPE, dar cu siguranță nu a contat faptul că este colegă cu ministrul liberal Virgil Popescu. Defapt.ro a dezvăluit că Societatea de Administrare a Participațiunilor în Energie, condusă de Bogdan Stănescu, a cumpărat firma clujeană Energo Proiect, patronată de Sorin Bădău, cu suma de 14,73 milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV Senatoarea PNL Laura Iuliana Scântei, viitoare judecătoare la CCR, plătită ca notar cu sute de mii de lei de o firmă a Ministerului Energiei, condus de colegul ei de partid Virgil Popescu Această firmă produce 15 MW de energie eoliană prin intermediul a cinci turbine amplasate pe vârful muntelui Curcubăta Mică, din județul Alba. Scântei (CCR), bani publici ca notar În data de 30 decembrie 2021, Bogdan Stănescu, în calitate de președinte al directoratului SAPE, a apelat la notarul Laura Iuliana Scântei, senatoare și colegă de partid cu ministrul Virgil Popescu, pentru a perfecta tranzacția. Atunci, notarul Laura Iuliana Scântei a întocmit o promisiune bilaterală de vânzare – cumpărare în baza căreia SAPE a plătit jumătate din prețul firmei. Adică, 7,365 milioane de euro. Pentru această tranzacție, notarul a încasat un onorariu de aproximativ 365.000 de lei, plătit de către SAPE, compania deținută de Ministerul Energiei. Ceea ce înseamă că, pentru restul documentelor, notarul va mai încasa o sumă identică. Scântei: "Să mă întrebați ca notar public, nu ca senator" Senatoarea notăriță Laura Iuliana Scântei a precizat că nu știe cum a fost selectată de către SAPE, pentru că nu a fost implicată în procesul de selecție. Mai mult, spune ea, nu a contat faptul că este colegă de partid cu ministrul Virgil Popescu, cel în subordinea căruia se află compania SAPE. „Pe mine trebuie să mă întrebați ca notar public și nu ca senator, dacă am primit o astfel de solicitare, dacă am instrumentat actul și dacă există motive să îl refuz. În calitate de notar am instrumentat un act notarial la cererea unei părți”, a spus doamna notar Laura Iuliana Scântei. Senatoarea notar se face că nu înțelege Întrebată dacă avea motive să îi refuze pe cei de la SAPE, Laura Iuliana Scântei a spus că „există prevăzute în legea notarilor publici motivele pentru care dăm încheieri de respingere la efectuarea de acte notariale. În cazul acesta nu au exista motive de respingere”. Ea a mai explicat că serviciile notariale sunt servicii publice, că nu sunt servicii private și că notarul public este agent al statului: „Eu nu pot să refuz persoane fizice sau juridice private sau de drept public decât pentru motivele prevăzute în lege. Serviciile notariale sunt servicii stabilite prin ordinul ministrului Justiției. Tarifele notariale numite onorarii și taxe notariale pe care le încasăm în numele statului sunt stabilite de stat. Notarul este un agent al statului care nu face decât să aplice legea.”

Lituania a întrerupt importurile de energie din Rusia Foto: Twitter
Internațional

Lituania a întrerupt importurile energie Rusia

Lituania a întrerupt, de azi, toate importurile de energie din Rusia. Livrările de gaze erau întrerupte din 2 aprilie, iar cele de electricitate au fost tăiate începând de azi. Și importurile de petrol din Rusia au fost stopate. Lituania a întrerupt importurile de energie din Rusia Țara va importa curent electric din Polonia, Suedia și Letonia. În ceea ce privește gazele, Lituania vrea să finalizeze până la sfârșitul anului 2022 trei terminale de gaz lichefiat și să aibă un exploatat în comun cu Suedia și Estonia. În mai, când Rusia a întrerupt furnizarea de gaze către Polonia, Lituania a ajutat-o să se aprovizioneze. „Nu numai că este o piatră de hotar extrem de importantă pentru Lituania în călătoria sa către independența energetică, dar este și o expresie a solidarității noastre cu Ucraina”, a spus ministrul lituanian al Energiei, Dainius Kreivys. Today ?? has stopped buying russian fossils and electricity. A crucial milestone towards energy independence, a great sign of dignity, and a motivating example for the rest of Europe.Thank you,??! ?? is ready to support you with our carbon-free electricity.@DainiusKreivys pic.twitter.com/6SnnjSlF02— German Galushchenko (@G_Galushchenko) May 22, 2022 Decizia Lituaniei a fost salutată, pe Twitter, de ministrul ucrainean al Energiei. Lituania a învățat din experiența în URSS La 6 mai, Washington Post scria cum s-a eliberat Lituania de dependența de gazele rusești. Publicația amintește că, în aprilie 1990, când Lituania a devebit independentă, URSS a oprit livrările de gaze, pentru două luni. „Am fost forțați să construim un terminal de gaze lichefiate, chiar dacă vecinul nostru este cea mai bogată țară din lume în gaze naturale”, a spus un fost ministru adjunct al ministrul Energiei, Roman Svedas, pentru Washington Post. „Este un paradox, dar în esență Putin a împins, așa cum împinge întreaga lume, să facă o alegere pentru valorile democratice”, a mai arătat el. „Planul privind gazele lichefiate a întâmpinat rezistență în Parlamentul Lituaniei, unde unii legiuitori au pus sub semnul întrebării înțelepciunea construirii unui proiect atât de costisitor într-o țară mică (...) Opoziție a apărut și atunci când Lituania a apelat la Chevron pentru a căuta gaze de șist (...) Pe autostrada principală de la ieșirea din Vilnius au apărut în mod misterios panouri împotriva exploatării gazelor de șist. Când jurnaliştii locali au investigat situația, unele companii de panouri publicitare au spus că le-a cumpărat o persoană privată, dar nu au numit persoana respectivă”, relatează Washington Post. Citește și: Șeful DNA, atac indirect la Kovesi: „În perioada 2015 – 2019 DNA a pierdut sesizări de la cetăţeni”. Plus: explicații despre fuga din țară a inculpaților

Ședință de criză la UE pe tema gazelor naturale
Internațional

Ședință de criză la UE pe tema gazelor naturale

Ședință de criză la UE pe tema gazelor naturale. Miniştrii Energiei din statele membre ale Uniunii Europene se reunesc luni în şedinţă de criză, în contextul în care blocul comunitar se străduieşte să vină cu un răspuns comun la solicitarea Moscovei potrivit căreia cumpărătorii europeni trebuie să plătească în ruble pentru gazele naturale ruseşti, în caz contrar riscând să le fie întrerupte livrările, informează Reuters. Ședință de criză la UE pe tema gazelor naturale Săptămâna trecută Rusia a întrerupt livrările de gaze spre Bulgaria şi Polonia, după ce aceste state au refuzat să respecte solicitările Moscovei de a face plata în ruble. Cele două ţări intenţionau deja să înceteze să mai utilizeze gaze ruseşti de la finele acestui an şi autorităţile susţin că pot face faţă întreruperii livrărilor de gaze ruseşti. Cu toate acestea, întreruperea livrărilor spre Bulgaria şi Polonia a dat naştere la îngrijorări că şi alte state UE, inclusiv Germania, principala economie europeană, ar putea fi umătoarele, sursa Agerpres. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” În plus, acţiunea Moscovei riscă să provoace crăpături în frontul unit al UE împotriva Rusiei, pe fondul divergenţelor de opinie cu privire la modalitatea de răspuns. În condiţiile în care multe firme europene au termene de plată la gaze la finele acestei luni, statele membre UE trebuie să clarifice urgent dacă firmele pot continua să cumpere gaze ruseşti fără a încălca sancţiunile impuse de UE Moscovei pentru invadarea Ucrainei. Moscova le-a spus cumpărătorilor străini de gaze că trebuie să îşi deschidă un cont la banca rusească de stat Gazprombank, în care să depoziteze euro sau dolari, iar baca rusă va converti sumele în ruble. În replică, executivul comunitar le-a spus statelor membre că respectarea cerinţelor Moscovei ar însemna violarea sancţiunilor UE, dar în acelaşi timp le-a sugerat ţărilor UE că ar putea face plăţi care să respecte sancţiunile dacă declară plata finalizată odată ce a fost făcută în euro şi înainte de conversia în ruble. După ce Bulgaria, Danemarca, Grecia, Polonia, Slovacia şi alte state membre au cerut săptămâna trecută clarificări, Bruxelles-ul a decis să elaboreze îndrumări suplimentare. Rusia cere plata gazelor în ruble Plata în ruble poate ajuta economia Rusiei să facă faţă impactului sancţiunilor internaţionale, în tip ce veniturile din exporturile de hidrocarburi ajută Moscova să finanţeze ceea ce numeşte o "operaţiune militară specială". Potrivit unui studiu realizat de Centre for Research on Energy şi Clean Air, ţările UE au plătit mai mult de 45 de miliarde de euro pentru petrol şi gaze naturale ruseşti numai după invadarea Ucrainei de către Rusia la data de 24 februarie. Rusia este responsabilă pentru 40% din importurile de gaze şi 26% din importurile de petrol ale UE, o dependenţă care explică de ce Germania şi alte state au fost reticente până acum la ideea unei opriri bruşte a importurilor de hidrocarburi din Rusia de teama pagubelor provocate economiei. Uniunea Europeană înclină spre o interzicere a importurilor de petrol din Rusia la finele anului, susţin doi diplomaţi europeni consultaţi de Reuters, după discuţiile care au avut loc în ultimele zile între Comisia Europeană şi statele membre UE. Blocul comunitar pregăteşte cel de-al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, din cauza invadării Ucrainei. Noul pachet de sancţiuni ar urma să vizeze petrolul rusesc, băncile din Rusia şi Belarus, precum şi mai multe persoane fizice şi companii. Comisia Europeană, care se ocupă de coordonarea răspunsului UE, a avut în ultimele zile o serie de discuţii cu mai multe grupuri de state membre UE şi intenţionează să îşi prezinte planurile cu privire la un nou pachet de sancţiuni la reuniunea de miercuri a ambasadorilor UE la Bruxelles. Potrivit diplomaţilor, Germania pare dispusă să accepte un embargou de la sfârşitul lui 2022, însă ţări precum Austria, Ungaria, Italia şi Slovacia, au în continuare unele rezerve.

Până la 100 de persoane sunt ucise în fiecare zi în luptele din estul Ucrainei, spune Zelenski Foto: Twitter/VolodimirZelenski
Eveniment

Zelenski oferă energie Moldovei și României

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, oferă energie Moldovei și României, dar cere să fie aprovizionat cu gaz, pentru a reduce depedența de Rusia. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru presa poloneză, publicat pe 29 aprilie, informează focus.ua, citate de newsmaker.md. Zelenski oferă energie Moldovei și României Liderul de la Kiev a remarcat că, în pofida războiului de amploare declanșat de Rusia, Ucraina a reușit să se conecteze la rețeaua energetică europeană. „Am discutat cu Europa, cu președintele Consiliului European Charles Michel și cu președinta Comsiei Europene, Ursula von der Leyen, toți ne susțin. Noi, desigur, vom ajuta mult alte țări. În ceea ce privește capacitatea de generare a energiei nucleare – avem o capacitate foarte mare. Vom putea vinde energie electrică la prețuri „normale”, nu pentru a profita. Suntem oameni normali, înțelegem ce înseamnă piață”, a spus președintele ucrainean. Vladimir Zelenski a adăugat că Ucraina este bucuroasă să ofere Europei ocazia de a nu mai depinde de Rusia în ceea ce privește livrarea energiei electrice. There is more going on than "NATO" here. Russia is basically a giant gas station as it is the biggest part of their economy. They pay Ukraine several billion annually in transit fees. Ukraine & Moldova have energy reserves that could cripple Russia. https://t.co/OompcPxffV— IM Nunya ?#СлаваУкраїні ?? #StandUpForUkraine? (@NunyaIm) March 5, 2022 „Pe de altă parte, pe baza relațiilor de prietenie reciprocă, am putea primi din Europa volumul de gaz care ne lipsește. Astfel de lucruri se planifică. Miniștrii noștri, șefii de companii petroliere încep discuțiile pe tema asta”, a spus Zelenski. Citește și: Moscova spune că „riscurile unui război nuclear, care nu ar trebui niciodată declanşat, trebuie menţinute la minimum”. De fapt, Putin sugerează ca SUA să nu se implice în Ucraina Președintele Ucrainei a precizat că va putea asigura cu energie electrică țări precum R. Moldova, Bulgaria, România și Grecia.

Exporturile Rusiei de gaze către Europa ar putea scădea cu o treime în 2022
Eveniment

Exporturile de gaze ale Rusiei către Europa ar putea scădea cu o treime în 2022. De ce cumpără India tot mai mult țiței rusesc

Efectele războiului din Ucraina se fac simțite și pentru gigantul rus Gazprom, previziunile arătând o că exporturile de gaze ale Rusiei către Europa vor scădea cu peste 30% în anul 2022. După declanșarea conflictului ucrainean, Uniunea Europeană a realizat că dependența economiilor blocului comunitar de gazul rusesc este una cât se poate de dăunătoare. De aceea, primul pas pentru reducerea acestei dependența a fost efortul de a crește importurile de gaz natural lichefiat (GNL). În contextul sancțiunilor economice impuse de economiei Rusiei, Vladimir Putin a contraatacat și a cerut plata în ruble pentru gazul rusesc. Această cerere a accentuat și mai mult sentimentul Occidentul trebuie să scape cât mai repede de această dependență. Iar primele efecte ale acestei reorientări încep să se facă simțite. Gigantul de stat rus Gazprom ar putea pierde anul acesta aproximativ o treime din volumele sale obișnuite de export către piețele europene, anunță de la oilprice.com. Exporturile de gaze ale Rusiei către Europa, mai mici 40-45 miliarde de metri cubi în 2022 Serghei Kapitonov de la Centrul Energetic al Școalii de Management Skolkovo din Moscova a declarat pentru Reuters că livrările Gazprom către Europa ar putea scădea cu 40-45 miliarde de metri cubi (bcm) în acest an, de la aproximativ 150 de miliarde de metri cubi în 2021. Citește si: Norvegia crește producția de gaze naturale, în timp ce Europa se luptă să scape de dependența de Rusia Sindre Knutsson, șeful departamentului de cercetare a pieței gazelor de la Rystad Energy, a declarat că volumele de gaz de pe conducte pot scădea și mai mult, „motivate de un impuls al cumpărătorilor de a deveni mai puțin dependenți de Rusia sau de faptul că dezacord asupra monedei în care gazul ar trebui plătit”. Sindre Knutsson, șeful departamentului de cercetare a pieței gazelor de la Rystad Energy - Foto: Rystad Energy „În plus, să nu uităm și faptul că războiul ar putea perturba, de asemenea, tranzitul de gaze prin conductele prin Ucraina dacă infrastructură este deteriorată sau lovită” a continuat Knutsson. Putin insistă să fie plătit în ruble... Rusia asigură în prezent aproximativ 40% din aprovizionarea cu gaze europene. Luna trecută, Vladimir Putin a spus că națiunile „neprietenoase” ar trebui să plătească în ruble pentru gazul natural. Rusia a stabilit un termen limită pe 31 martie pentru ca țările pe care le consideră „ostile” – inclusiv Statele Unite, toate statele membre UE, Elveția, Canada, Norvegia, Coreea de Sud, Japonia și multe altele – să înceapă să plătească în ruble gazele naturale. ... dar, UE nu vrea să audă de Ruble UE a respins cererile lui Putin de a face plăți în ruble. Cu toate acestea, Rusia nu a întrerupt aprovizionarea cu gaze către Europa după 1 aprilie, parțial pentru că depinde de veniturile din gaze și pentru că aceste plățile pentru gazele livrate după 1 aprilie nu sunt scadente decât la începutul lunii mai. Săptămâna trecută vicepremierul rus Alexander Novak a spus că „unii dintre clienții de gaz au fost de acord să plătească în ruble pentru gazul rusesc. Oficialul nu a dezvăluit însă despre ce cumpărători ar fi vorba. Viktor Orban are alte opinii decât Bruxelles-ulîn chestiune plății gazului rusesc în ruble În Uniunea europeană, Ungaria – al cărei prim-ministru Viktor Orban are legături strânse cu Vladimir Putin de un deceniu – a declarat la începutul acestei luni că este gata să plătească în ruble pentru gazul rusesc. Când a declarat că este gata să plătească în ruble, Ungaria a rupt, practic, unitatea UE, în ciuda încercărilor oficialilor de la Bruxelles de a vorbi pe o singură voce în fața cererii lui Vladimir Putin. Dilema indiană Nu numai gazul este o armă politică pentru Vladimir Putin, ci și petrolul. Pe de-o parte Rusia șantajează Occidentul cu livrările de materie primă energetică, dar pe de alta este dependentă de banii care vin din vânzarea acesteia. Din această cauză, o scădere a livrărilor către Occident îl obligă pe Putin să găsească alte piețe pentru vânzare. Iar India este una dintre acestea. La începutul invaziei Rusiei în Ucraina, la una dintre primele conferințe de presă ale lui Joe Biden, una dintre întrebările jurnaliștilor pentru președintele SUA a fost legată de poziția Indiei în acest conflict. Părea ciudată această întrebare, însă și mai ciudat a fost răspunsul lui Biden care a spus că nu știe nimic pe această temă. La două luni de la debutul conflictului din Ucraina, Occidentul a observat că India poate fi o piață de desfacere pentru petrolul lui Putin și de aceea a încercat să pună presiune pe aceasta pentru a păstra distanța față de Moscova. Dar, cu toate acestea, a existat o creștere a importurilor Indiei de petrol din Rusia. Guvernul de la New Dehli se apără Conform BBC, guvernul de la New Dehli s-a apărat declarând că ceea ce cumpără de la Rusia într-o lună este mai puțin decât ceea ce cumpără Europa de la Rusia într-o după-amiază. Practic, India a profitat de prețurile reduse și a crescut importurile de țiței rusesc. SUA au spus că, deși aceste importuri nu încalcă sancțiunile, „sprijinul pentru Rusia... este o susținere a invaziei care, evident, are un impact devastator”. Ministrul de Externe al Marii Britanii, Liz Truss, a cerut Indiei să-și reducă dependența față de Rusia - Foto: Flickr Ministrul de Externe al Marii Britanii, Liz Truss, a cerut Indiei să-și reducă dependența față de Rusia în timpul unei recente călătorii la New Delhi, care a avut loc în același timp cu o vizită a ministrului rus de externe, Serghei Lavrov. Lavrov le-a spus omologilor săi indieni că Rusia este dispusă să discute despre orice bunuri pe care India dorește să le cumpere și a cerut ca plățile să fie făcute în ruble. De unde își ia India țițeiul? După SUA și China, India este al treilea consumator de țiței din lume. Problema este că 80% din acest țiței este importat. Potrivit grupului de cercetare a pieței mărfurilor Kpler, în 2021 India a cumpărat circa 12 milioane de barili de țiței rusesc, ceea ce a reprezentat doar 2% din totalul importurilor. De unde importă India țiței - Sursa Kpler Cele mai mari livrări de anul trecut au venit din Orientul Mijlociu, cu cantități semnificative și din SUA și Nigeria. În primele două luni ale anului, India nu a importat deloc țiței din Rusia, însă în martie și aprilie achizițiile au ajuns deja la 14 milioane de barili, potrivit datelor de de la Kpler. Importurile lunare de țiței rusesc ale Indiei - Sursa Kpler De ce este tentată India să cumpere țiței rusesc După invadarea Ucrainei, acum sunt mai puțini cumpărători pentru țițeiul rusesc de tip Ural, iar prețul acestuia a scăzut. „Deși nu știm prețul exact pe care îl plătește India, discountul pentru achiziție de țiței Ural față de Brent care este nivelul de referință global, în ultima săptămână a crescut la aproximativ 30 de dolari pe baril”, spune Matt Smith, analist la Kpler, citat de BBC. Trebuie ținut cont de faptul că aceste două tipuri de țiței se vând în mod normal la un preț similar. „Dar la un moment dat în martie, pe măsură ce prețul Uralului a continuat să scadă, diferența dintre ele a atins un record istoric”, adaugă Matt Smith. De aceea India este cât se poate de tentată să cumpere cel puțin o parte din acest țiței care în prezent este foarte ieftin

Energia nucleară, esențială pentru România (sursa: Facebook/VirgilPopescu)
Politică

Energia nucleară, esențială pentru România

Energia nucleară, esențială pentru România. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat că noile construcţii nucleare şi reactoarele modulare fac parte din agenda României pentru decarbonizare şi securitatea aprovizionării pentru următoarele decenii, iar parteneriatul cu Statele Unite ale Americii este esenţial în acest sens, potrivit Agerpres. Energia nucleară, esențială pentru România "În această dimineaţă am participat, ca keynote speaker, la grupul de discuţii pe energie nucleară organizat de Partnership for Transatlantic Energy & Climate Cooperation (P-TECC). Tema discuţiei a fost 'Energy Security and Diversification in Europe: Civil Nuclear Energy Perspectives'. Agresiunea militară a Rusiei în Ucraina a reînnoit interesul global pentru diversificarea sectoarelor energetice pentru a creşte securitatea şi a asigura fiabilitatea, atingând în acelaşi timp obiectivele climatice. Drept urmare, am discutat despre proiectele prioritare de energie nucleară pe care le au în proiect ţările P-TECC", a scris ministrul, pe Facebook. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu El a transmis că ne confruntăm cu circumstanţe fără precedent care provoacă arhitectura societăţii noastre moderne, cu implicaţii deosebit de grave în sectorul energetic. "Susţinem pe deplin eforturile AIEA de a asigura un cadru de cooperare între Rusia şi Ucraina, pentru a asigura siguranţa instalaţiilor nucleare. România, împreună cu Letonia, Lituania, Polonia şi Slovenia, a adresat o scrisoare Comisiei Europene în sprijinul intervenţiei AIEA, cerând acţiuni mai concrete. Considerăm că un astfel de cadru ar trebui stabilit cât mai curând posibil pentru a permite misiuni internaţionale de experţi la faţa locului. Totodată, am spus că este nevoie de cooperare pentru diversificarea surselor de aprovizionare, în timp ce rămânem angajaţi să ducem la îndeplinire planul de decarbonare, de aceea ne bazăm şi pe energia nucleară. În ceea ce priveşte preţurile la energie trebuie să lucrăm împreună pentru a găsi soluţii pe termen lung, în acelaşi timp cu acţiuni de reducere a dependenţei de Federaţia Rusă şi întărind securitatea energetică", a continuat Popescu. Potrivit acestuia, România este ferm angajată în dezvoltarea în continuare a programului nuclear civil naţional. "Noile construcţii nucleare şi SMR-urile (reactoarele modulare de mici dimensiuni - n.r.) fac parte din agenda noastră pentru decarbonizare şi securitatea aprovizionării pentru următoarele decenii. De aceea, parteneriatul cu SUA este esenţial, având în vedere că ţara noastră, dar şi SUA văd energia nucleară ca un contributor pe termen lung la atingerea obiectivelor climatice, asigurând în acelaşi timp securitatea energetică şi îmbunătăţirea competitivităţii economiilor noastre prin crearea de locuri de muncă la nivel înalt de expertiză", a mai spus oficialul român.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră