vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: energie

145 articole
Internațional

Ședință de criză la UE pe tema gazelor naturale

Ședință de criză la UE pe tema gazelor naturale. Miniştrii Energiei din statele membre ale Uniunii Europene se reunesc luni în şedinţă de criză, în contextul în care blocul comunitar se străduieşte să vină cu un răspuns comun la solicitarea Moscovei potrivit căreia cumpărătorii europeni trebuie să plătească în ruble pentru gazele naturale ruseşti, în caz contrar riscând să le fie întrerupte livrările, informează Reuters. Ședință de criză la UE pe tema gazelor naturale Săptămâna trecută Rusia a întrerupt livrările de gaze spre Bulgaria şi Polonia, după ce aceste state au refuzat să respecte solicitările Moscovei de a face plata în ruble. Cele două ţări intenţionau deja să înceteze să mai utilizeze gaze ruseşti de la finele acestui an şi autorităţile susţin că pot face faţă întreruperii livrărilor de gaze ruseşti. Cu toate acestea, întreruperea livrărilor spre Bulgaria şi Polonia a dat naştere la îngrijorări că şi alte state UE, inclusiv Germania, principala economie europeană, ar putea fi umătoarele, sursa Agerpres. Citește și: Ucraina crește presiunea: cere un embargo al Uniunii Europene pe petrolul rusesc și acuză Germania că e „ezitantă” în relația cu Rusia, care are „un nebun la cârmă” În plus, acţiunea Moscovei riscă să provoace crăpături în frontul unit al UE împotriva Rusiei, pe fondul divergenţelor de opinie cu privire la modalitatea de răspuns. În condiţiile în care multe firme europene au termene de plată la gaze la finele acestei luni, statele membre UE trebuie să clarifice urgent dacă firmele pot continua să cumpere gaze ruseşti fără a încălca sancţiunile impuse de UE Moscovei pentru invadarea Ucrainei. Moscova le-a spus cumpărătorilor străini de gaze că trebuie să îşi deschidă un cont la banca rusească de stat Gazprombank, în care să depoziteze euro sau dolari, iar baca rusă va converti sumele în ruble. În replică, executivul comunitar le-a spus statelor membre că respectarea cerinţelor Moscovei ar însemna violarea sancţiunilor UE, dar în acelaşi timp le-a sugerat ţărilor UE că ar putea face plăţi care să respecte sancţiunile dacă declară plata finalizată odată ce a fost făcută în euro şi înainte de conversia în ruble. După ce Bulgaria, Danemarca, Grecia, Polonia, Slovacia şi alte state membre au cerut săptămâna trecută clarificări, Bruxelles-ul a decis să elaboreze îndrumări suplimentare. Rusia cere plata gazelor în ruble Plata în ruble poate ajuta economia Rusiei să facă faţă impactului sancţiunilor internaţionale, în tip ce veniturile din exporturile de hidrocarburi ajută Moscova să finanţeze ceea ce numeşte o "operaţiune militară specială". Potrivit unui studiu realizat de Centre for Research on Energy şi Clean Air, ţările UE au plătit mai mult de 45 de miliarde de euro pentru petrol şi gaze naturale ruseşti numai după invadarea Ucrainei de către Rusia la data de 24 februarie. Rusia este responsabilă pentru 40% din importurile de gaze şi 26% din importurile de petrol ale UE, o dependenţă care explică de ce Germania şi alte state au fost reticente până acum la ideea unei opriri bruşte a importurilor de hidrocarburi din Rusia de teama pagubelor provocate economiei. Uniunea Europeană înclină spre o interzicere a importurilor de petrol din Rusia la finele anului, susţin doi diplomaţi europeni consultaţi de Reuters, după discuţiile care au avut loc în ultimele zile între Comisia Europeană şi statele membre UE. Blocul comunitar pregăteşte cel de-al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, din cauza invadării Ucrainei. Noul pachet de sancţiuni ar urma să vizeze petrolul rusesc, băncile din Rusia şi Belarus, precum şi mai multe persoane fizice şi companii. Comisia Europeană, care se ocupă de coordonarea răspunsului UE, a avut în ultimele zile o serie de discuţii cu mai multe grupuri de state membre UE şi intenţionează să îşi prezinte planurile cu privire la un nou pachet de sancţiuni la reuniunea de miercuri a ambasadorilor UE la Bruxelles. Potrivit diplomaţilor, Germania pare dispusă să accepte un embargou de la sfârşitul lui 2022, însă ţări precum Austria, Ungaria, Italia şi Slovacia, au în continuare unele rezerve.

Ședință de criză la UE pe tema gazelor naturale
Până la 100 de persoane sunt ucise în fiecare zi în luptele din estul Ucrainei, spune Zelenski Foto: Twitter/VolodimirZelenski
Eveniment

Zelenski oferă energie Moldovei și României

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, oferă energie Moldovei și României, dar cere să fie aprovizionat cu gaz, pentru a reduce depedența de Rusia. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru presa poloneză, publicat pe 29 aprilie, informează focus.ua, citate de newsmaker.md. Zelenski oferă energie Moldovei și României Liderul de la Kiev a remarcat că, în pofida războiului de amploare declanșat de Rusia, Ucraina a reușit să se conecteze la rețeaua energetică europeană. „Am discutat cu Europa, cu președintele Consiliului European Charles Michel și cu președinta Comsiei Europene, Ursula von der Leyen, toți ne susțin. Noi, desigur, vom ajuta mult alte țări. În ceea ce privește capacitatea de generare a energiei nucleare – avem o capacitate foarte mare. Vom putea vinde energie electrică la prețuri „normale”, nu pentru a profita. Suntem oameni normali, înțelegem ce înseamnă piață”, a spus președintele ucrainean. Vladimir Zelenski a adăugat că Ucraina este bucuroasă să ofere Europei ocazia de a nu mai depinde de Rusia în ceea ce privește livrarea energiei electrice. There is more going on than "NATO" here. Russia is basically a giant gas station as it is the biggest part of their economy. They pay Ukraine several billion annually in transit fees. Ukraine & Moldova have energy reserves that could cripple Russia. https://t.co/OompcPxffV— IM Nunya ?#СлаваУкраїні ?? #StandUpForUkraine? (@NunyaIm) March 5, 2022 „Pe de altă parte, pe baza relațiilor de prietenie reciprocă, am putea primi din Europa volumul de gaz care ne lipsește. Astfel de lucruri se planifică. Miniștrii noștri, șefii de companii petroliere încep discuțiile pe tema asta”, a spus Zelenski. Citește și: Moscova spune că „riscurile unui război nuclear, care nu ar trebui niciodată declanşat, trebuie menţinute la minimum”. De fapt, Putin sugerează ca SUA să nu se implice în Ucraina Președintele Ucrainei a precizat că va putea asigura cu energie electrică țări precum R. Moldova, Bulgaria, România și Grecia.

Exporturile Rusiei de gaze către Europa ar putea scădea cu o treime în 2022
Eveniment

Exporturile de gaze ale Rusiei către Europa ar putea scădea cu o treime în 2022. De ce cumpără India tot mai mult țiței rusesc

Efectele războiului din Ucraina se fac simțite și pentru gigantul rus Gazprom, previziunile arătând o că exporturile de gaze ale Rusiei către Europa vor scădea cu peste 30% în anul 2022. După declanșarea conflictului ucrainean, Uniunea Europeană a realizat că dependența economiilor blocului comunitar de gazul rusesc este una cât se poate de dăunătoare. De aceea, primul pas pentru reducerea acestei dependența a fost efortul de a crește importurile de gaz natural lichefiat (GNL). În contextul sancțiunilor economice impuse de economiei Rusiei, Vladimir Putin a contraatacat și a cerut plata în ruble pentru gazul rusesc. Această cerere a accentuat și mai mult sentimentul Occidentul trebuie să scape cât mai repede de această dependență. Iar primele efecte ale acestei reorientări încep să se facă simțite. Gigantul de stat rus Gazprom ar putea pierde anul acesta aproximativ o treime din volumele sale obișnuite de export către piețele europene, anunță de la oilprice.com. Exporturile de gaze ale Rusiei către Europa, mai mici 40-45 miliarde de metri cubi în 2022 Serghei Kapitonov de la Centrul Energetic al Școalii de Management Skolkovo din Moscova a declarat pentru Reuters că livrările Gazprom către Europa ar putea scădea cu 40-45 miliarde de metri cubi (bcm) în acest an, de la aproximativ 150 de miliarde de metri cubi în 2021. Citește si: Norvegia crește producția de gaze naturale, în timp ce Europa se luptă să scape de dependența de Rusia Sindre Knutsson, șeful departamentului de cercetare a pieței gazelor de la Rystad Energy, a declarat că volumele de gaz de pe conducte pot scădea și mai mult, „motivate de un impuls al cumpărătorilor de a deveni mai puțin dependenți de Rusia sau de faptul că dezacord asupra monedei în care gazul ar trebui plătit”. Sindre Knutsson, șeful departamentului de cercetare a pieței gazelor de la Rystad Energy - Foto: Rystad Energy „În plus, să nu uităm și faptul că războiul ar putea perturba, de asemenea, tranzitul de gaze prin conductele prin Ucraina dacă infrastructură este deteriorată sau lovită” a continuat Knutsson. Putin insistă să fie plătit în ruble... Rusia asigură în prezent aproximativ 40% din aprovizionarea cu gaze europene. Luna trecută, Vladimir Putin a spus că națiunile „neprietenoase” ar trebui să plătească în ruble pentru gazul natural. Rusia a stabilit un termen limită pe 31 martie pentru ca țările pe care le consideră „ostile” – inclusiv Statele Unite, toate statele membre UE, Elveția, Canada, Norvegia, Coreea de Sud, Japonia și multe altele – să înceapă să plătească în ruble gazele naturale. ... dar, UE nu vrea să audă de Ruble UE a respins cererile lui Putin de a face plăți în ruble. Cu toate acestea, Rusia nu a întrerupt aprovizionarea cu gaze către Europa după 1 aprilie, parțial pentru că depinde de veniturile din gaze și pentru că aceste plățile pentru gazele livrate după 1 aprilie nu sunt scadente decât la începutul lunii mai. Săptămâna trecută vicepremierul rus Alexander Novak a spus că „unii dintre clienții de gaz au fost de acord să plătească în ruble pentru gazul rusesc. Oficialul nu a dezvăluit însă despre ce cumpărători ar fi vorba. Viktor Orban are alte opinii decât Bruxelles-ulîn chestiune plății gazului rusesc în ruble În Uniunea europeană, Ungaria – al cărei prim-ministru Viktor Orban are legături strânse cu Vladimir Putin de un deceniu – a declarat la începutul acestei luni că este gata să plătească în ruble pentru gazul rusesc. Când a declarat că este gata să plătească în ruble, Ungaria a rupt, practic, unitatea UE, în ciuda încercărilor oficialilor de la Bruxelles de a vorbi pe o singură voce în fața cererii lui Vladimir Putin. Dilema indiană Nu numai gazul este o armă politică pentru Vladimir Putin, ci și petrolul. Pe de-o parte Rusia șantajează Occidentul cu livrările de materie primă energetică, dar pe de alta este dependentă de banii care vin din vânzarea acesteia. Din această cauză, o scădere a livrărilor către Occident îl obligă pe Putin să găsească alte piețe pentru vânzare. Iar India este una dintre acestea. La începutul invaziei Rusiei în Ucraina, la una dintre primele conferințe de presă ale lui Joe Biden, una dintre întrebările jurnaliștilor pentru președintele SUA a fost legată de poziția Indiei în acest conflict. Părea ciudată această întrebare, însă și mai ciudat a fost răspunsul lui Biden care a spus că nu știe nimic pe această temă. La două luni de la debutul conflictului din Ucraina, Occidentul a observat că India poate fi o piață de desfacere pentru petrolul lui Putin și de aceea a încercat să pună presiune pe aceasta pentru a păstra distanța față de Moscova. Dar, cu toate acestea, a existat o creștere a importurilor Indiei de petrol din Rusia. Guvernul de la New Dehli se apără Conform BBC, guvernul de la New Dehli s-a apărat declarând că ceea ce cumpără de la Rusia într-o lună este mai puțin decât ceea ce cumpără Europa de la Rusia într-o după-amiază. Practic, India a profitat de prețurile reduse și a crescut importurile de țiței rusesc. SUA au spus că, deși aceste importuri nu încalcă sancțiunile, „sprijinul pentru Rusia... este o susținere a invaziei care, evident, are un impact devastator”. Ministrul de Externe al Marii Britanii, Liz Truss, a cerut Indiei să-și reducă dependența față de Rusia - Foto: Flickr Ministrul de Externe al Marii Britanii, Liz Truss, a cerut Indiei să-și reducă dependența față de Rusia în timpul unei recente călătorii la New Delhi, care a avut loc în același timp cu o vizită a ministrului rus de externe, Serghei Lavrov. Lavrov le-a spus omologilor săi indieni că Rusia este dispusă să discute despre orice bunuri pe care India dorește să le cumpere și a cerut ca plățile să fie făcute în ruble. De unde își ia India țițeiul? După SUA și China, India este al treilea consumator de țiței din lume. Problema este că 80% din acest țiței este importat. Potrivit grupului de cercetare a pieței mărfurilor Kpler, în 2021 India a cumpărat circa 12 milioane de barili de țiței rusesc, ceea ce a reprezentat doar 2% din totalul importurilor. De unde importă India țiței - Sursa Kpler Cele mai mari livrări de anul trecut au venit din Orientul Mijlociu, cu cantități semnificative și din SUA și Nigeria. În primele două luni ale anului, India nu a importat deloc țiței din Rusia, însă în martie și aprilie achizițiile au ajuns deja la 14 milioane de barili, potrivit datelor de de la Kpler. Importurile lunare de țiței rusesc ale Indiei - Sursa Kpler De ce este tentată India să cumpere țiței rusesc După invadarea Ucrainei, acum sunt mai puțini cumpărători pentru țițeiul rusesc de tip Ural, iar prețul acestuia a scăzut. „Deși nu știm prețul exact pe care îl plătește India, discountul pentru achiziție de țiței Ural față de Brent care este nivelul de referință global, în ultima săptămână a crescut la aproximativ 30 de dolari pe baril”, spune Matt Smith, analist la Kpler, citat de BBC. Trebuie ținut cont de faptul că aceste două tipuri de țiței se vând în mod normal la un preț similar. „Dar la un moment dat în martie, pe măsură ce prețul Uralului a continuat să scadă, diferența dintre ele a atins un record istoric”, adaugă Matt Smith. De aceea India este cât se poate de tentată să cumpere cel puțin o parte din acest țiței care în prezent este foarte ieftin

Energia nucleară, esențială pentru România (sursa: Facebook/VirgilPopescu)
Politică

Energia nucleară, esențială pentru România

Energia nucleară, esențială pentru România. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat că noile construcţii nucleare şi reactoarele modulare fac parte din agenda României pentru decarbonizare şi securitatea aprovizionării pentru următoarele decenii, iar parteneriatul cu Statele Unite ale Americii este esenţial în acest sens, potrivit Agerpres. Energia nucleară, esențială pentru România "În această dimineaţă am participat, ca keynote speaker, la grupul de discuţii pe energie nucleară organizat de Partnership for Transatlantic Energy & Climate Cooperation (P-TECC). Tema discuţiei a fost 'Energy Security and Diversification in Europe: Civil Nuclear Energy Perspectives'. Agresiunea militară a Rusiei în Ucraina a reînnoit interesul global pentru diversificarea sectoarelor energetice pentru a creşte securitatea şi a asigura fiabilitatea, atingând în acelaşi timp obiectivele climatice. Drept urmare, am discutat despre proiectele prioritare de energie nucleară pe care le au în proiect ţările P-TECC", a scris ministrul, pe Facebook. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu El a transmis că ne confruntăm cu circumstanţe fără precedent care provoacă arhitectura societăţii noastre moderne, cu implicaţii deosebit de grave în sectorul energetic. "Susţinem pe deplin eforturile AIEA de a asigura un cadru de cooperare între Rusia şi Ucraina, pentru a asigura siguranţa instalaţiilor nucleare. România, împreună cu Letonia, Lituania, Polonia şi Slovenia, a adresat o scrisoare Comisiei Europene în sprijinul intervenţiei AIEA, cerând acţiuni mai concrete. Considerăm că un astfel de cadru ar trebui stabilit cât mai curând posibil pentru a permite misiuni internaţionale de experţi la faţa locului. Totodată, am spus că este nevoie de cooperare pentru diversificarea surselor de aprovizionare, în timp ce rămânem angajaţi să ducem la îndeplinire planul de decarbonare, de aceea ne bazăm şi pe energia nucleară. În ceea ce priveşte preţurile la energie trebuie să lucrăm împreună pentru a găsi soluţii pe termen lung, în acelaşi timp cu acţiuni de reducere a dependenţei de Federaţia Rusă şi întărind securitatea energetică", a continuat Popescu. Potrivit acestuia, România este ferm angajată în dezvoltarea în continuare a programului nuclear civil naţional. "Noile construcţii nucleare şi SMR-urile (reactoarele modulare de mici dimensiuni - n.r.) fac parte din agenda noastră pentru decarbonizare şi securitatea aprovizionării pentru următoarele decenii. De aceea, parteneriatul cu SUA este esenţial, având în vedere că ţara noastră, dar şi SUA văd energia nucleară ca un contributor pe termen lung la atingerea obiectivelor climatice, asigurând în acelaşi timp securitatea energetică şi îmbunătăţirea competitivităţii economiilor noastre prin crearea de locuri de muncă la nivel înalt de expertiză", a mai spus oficialul român.

Statele UE au transferat Rusiei peste 19 miliarde de euro (sursa: NordStream)
Eveniment

Statele UE au transferat Rusiei peste 19 miliarde de euro

De la începutul războiului, statele UE au transferat Rusiei peste 19 miliarde de euro drept plată pentru importurile de energie, arată ministerul ucrainean al Apărării, într-o postare pe Twitter. „Oprirea livrării petrolului şi gazului ar însemna că familiile maghiare vor trebui să plătească preţul războiului. 85% din gospodăriile ungare sunt încălzite cu gaz, iar 64% din importul de petrol al Ungariei provine tot din Rusia”, a arătat, acum două zile, Bertalan Havasi, şeful Biroului de Presă al Prim-ministrului ungar. Ungaria se opune propunerii ca UE să renunțe la aceste importuri. Statele UE au transferat Rusiei peste 19 miliarde de euro „Bancherii morții De la invazia din 24 februarie, țările UE au transferat 19.630.675.827 de euro (N.Red. - plata) pentru resurse energetice către bugetul Rusiei. Aceasta sumă este de aproape 20 de ori mai mare decât costul tuturor rachetelor lansate de acest stat terorist asupra orașelor ucrainene”, afirmă ministerul ucrainean al Apărării. Bankers of deathSince the invasion on February 24, EU countries have transferred €19,630,675,827 for energy resources to the russian budget. This is almost 20 times more than the cost of all missiles fired by the terrorist state at Ukrainian cities.#StopSponsoringTerrorism— Defence of Ukraine (@DefenceU) March 26, 2022 "Niciun euro pentru ocupanţi, închideţi toate uşile, nu le mai trimiteţi bunuri, refuzaţi resursele energetice. Fără comerţ cu voi, fără companiile şi băncile voastre Rusia nu ar mai avea bani pentru acest război. Vă rog, nu mai sponsorizaţi armele de război ale acestei ţări, Rusia. Aveţi forţă, Europa are forţă", a cerut, încă de acum cinci zile, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un mesaj pe canalul Telegram. Germania oprește treptat importurile de energie Germania vrea să renunțe la toate importurile de cărbune și petrol din Rusia până la finalul anului, a anunțat, vineri, ministrul economiei Robert Habeck. Însă dependența de gazele rusești se va menține până în 2024, a mai apreciat Habeck. El este membru al Partidului Verzilor. „Companiile finalizează contractele cu furnizorii ruși, nu le reînnoiesc și trec la alți furnizori într-un ritm nebunesc”, a spus Habeck, la Berlin, în timp ce prezenta un raport despre securitatea energetică a Germaniei. Această țară importă 55% din gazele naturale, 52% din cărbune și 34% din petrol din Rusia.

Acord între Germania și Qatar pentru energie (sursa: Pixabay)
Internațional

Acord între Germania și Qatar pentru energie

Acord între Germania și Quatar pentru energie. Ministrul german al economiei, Robert Habeck, a anunţat duminică un acord pe termen lung între Germania şi Qatar pentru furnizarea de energie "fără Putin", transmite Agerpres. Acord între Germania și Qatar pentru energie După o întâlnire cu emirul Qatarului, Tamim bin Hamad al Thani, Habeck a declarat că a găsit mai mult sprijin decât se aştepta: "Chiar dacă s-ar putea să avem încă nevoie de gaz rusesc anul acesta, în viitor nu va mai fi aşa. Iar acesta este doar începutul". Citește și: Biden vine în Europa pentru întâlniri cu NATO, UE și G7, dar nu merge în Ucraina Acordul bilateral nu se referă doar la livrarea de gaz natural lichefiat din Qatar, ci şi la dezvoltarea de proiecte în domeniul energiei regenerabile şi la oferta germană în domeniul măsurilor de creştere a eficienţei energetice. Din Qatar, ministrul german urma să ajungă duminică în Emiratele Arabe Unite, tot în cadrul eforturilor de eliminare a dependenţei importurile de gaz din Rusia, care până acum reprezentau 55% din achiziţiile germane de combustibili fosili. După 24 februarie, când Rusia a invadat Ucraina, Berlinul a renunţat la darea în exploatare a gazoductului Nord Stream 2, prin care urma să primească şi mai uşor gaz rusesc, şi a început să ia în considerare orice alte opţiuni de asigurare a necesarului energetic.

Varşovia vrea ”derusificarea” economiei poloneze şi europene Foto: news.ro
Eveniment

Varşovia vrea ”derusificarea” economiei

Varşovia vrea ”derusificarea” economiei poloneze şi europene: guvernul polonez dorește să se adopte o serie de măsuri, denumite ”scut anti-Putin”, în vederea unei contracarări a ”şantajului gazelor”. Varşovia vrea "derusificarea" economiei Premierul polonez Mateusz Morawiecki a anunţat vineri o sere de măsuri - pe care le-a denumit ”scut anti-Putin”, menite, susţine el, ”să derusifice economia poloneză şi europeană”, să oprească inflaţia, să apere locurile de muncă şi să contracareze ”şantajul gazelor”, relatează AFP, citată de news.ro. ”Vom acţiona în vederea unei derusificări a economiei poloneze şi europene, pentru că Polonia se află în prezent în avangarda tuturor acestor ţări care încearcă să le inspire pe celelalte pentru a ieşi din dependenţa de gaze naturale, petrol şi cărbune ruseşti”, a subliniat într-o confernţă de presă Morawiecki. Obiectivul ”scutului anti-Putin” este să contracareze ”impactul şantajului gazelor al lu Putin” şi mai ales ”să împiedice creşterea preţurilor produselor alimentare”, a anunţat el. Statul polonez urmează să investească trei miliarde de zloţi (636 de milioane de euro) în societatea de stat Gaz-System, care construieşte şi exploatează gazoducte şi terminalul de gaze naturale de la Swinoujscie, a anunţat Mateusz Morawiecki. Citește și: Kovesi, vizită extraordinară la Kiev. Acord cu Parchetul General ucrainean pentru confiscarea averilor criminalilor de război

Cum plafonează Guvernul prețurile la energie și gaze Foto: Transelectrica
Eveniment

Cum plafonează Guvernul prețurile la energie și gaze

Cum plafonează Guvernul prețurile la energie și gaze: la curent, la 0,68 lei/kWh pentru clienţii casnici cu un consum mediu lunar de 100 kWh în 2021, iar la gaze naturale la 0,31 lei/kWh. Măsura vizează perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023. Pentru clienţii casnici cu un consum mediu lunar de energie electrică în 2021 cuprins între 100 şi 300 de kWh, preţul maxim al energiei electrice va fi 0,8 lei / kWh. Cum plafonează Guvernul prețurile la energie și gaze Conform proiectului Ordonanţei de urgenţă privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, pentru consumul realizat în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, preţul final facturat de către furnizorii de energie electrică/operatorii de distribuţie de energie electrică care asigură revânzarea energiei electrice este: - maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este mai mic sau egal cu 100 KWh; - maximum 0,8 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este cuprins între 100 kWh şi 300 KWh inclusiv; - maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor noncasnici, arată news.ro. Proiectul de ordonanţă poate fi consultat AICI De asemenea, pentru consumul realizat în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, preţul final facturat de către furnizorii de gaze naturale este: - maximum 0,31 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici; - maximum 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor noncasnici al căror consum anual de gaze naturale realizat în anul 2021 la locul de consum este de cel mult 50.000 MWh. Citește și: VIDEO Arnold Schwartzenegger, apel dramatic către poporul rus: „Nu Ucraina a început acest război”

Moldova și Ucraina, parte a rețelei de energie a UE Foto: Președintia Republicii Moldova
Eveniment

Moldova și Ucraina parte a rețelei energie UE

Moldova și Ucraina sunt de azi parte a rețelei de energie electrică a Europei. Cele două țări au finalizat procesul de sincronizare la rețeaua europeană de energie electrică ENTSO-E. Moldova și Ucraina, parte a rețelei de energie a UE Pe site-ul Comisiei Europene a fost publicată declarația comisarului european pentru Energie, Kadri Simson. „Astăzi, rețelele electrice din Ucraina și Moldova au fost sincronizate cu succes cu Rețeaua Continentală Europeană . Acest lucru va ajuta Ucraina să-și mențină sistemul electric stabil, casele calde și luminile aprinse în aceste vremuri întunecate. Este, de asemenea, o piatră de hotar istorică pentru relația UE-Ucraina – în acest domeniu, Ucraina este acum parte a Europei”, a menționat oficialul și a mulțumit tuturor celor care au sprijinit efortul. „Ucraina a devenit membru al Uniunii Energetice a UE. Unificarea sistemelor energetice ale Ucrainei și UE a fost finalizată. Acum, curentul electric din Ucraina circulă în UE și invers. Recunoscător membrilor UE, personal @vonderleyen, @KadriSimson și tuturor celor datorită cărora acum avem un singur sistem energetic!”, a scris președintele Zelenski pe Twitter. ?? has become a member of ?? Energy Union. The unification of ?? & ?? energy systems has been completed. Now ?? electricity flows in ?? & vice versa. Grateful to ?? members, personally to @vonderleyen, @KadriSimson & everyone, thanks to whom we now have a single energy system!— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) March 16, 2022 „Este un pas mare pentru securitatea energetică a țării noastre. De azi, Moldova și Ucraina este parte a Europei”, a comentat vicepremierul Andrei Spînu, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Europene. Cădea sistemul din Ucraina, cădea și cel din Moldova În ziua în care Rusia a declanșat invazia, Republica Moldova și Ucraina au participat la un test de independență energetică prin care s-au deconectat de la sistemele de electricitate din Rusia și Belarus. Comunitatea Energiei a subliniat, la acel moment, importanța accelerării procesului de sincronizare a grilelor de electricitate din Ucraina și Moldova cu Uniunea Europeană, potrivit EU Neighbours east. „Asigurarea alimentării neîntrerupte cu energie electrică în Ucraina și Moldova este esențială și pentru siguranța cetățenilor din UE și din celelalte părți contractante ale Comunității Energiei”, se scrie în declarația Comunității. „Trebuie asigurată funcționarea continuă a sistemului pentru a menține siguranța centralelor nucleare din Ucraina.” „Mai mult, o întrerupere a sistemului ucrainean ar duce la o întrerupere și în Moldova”, potrivit declarației Comunității Energiei. „Împotriva acestor amenințări grave, sincronizarea rapidă a Ucrainei și a Republicii Moldova pare a fi cea mai bună modalitate de a preveni o posibilă întrerupere a sistemelor de electricitate din cauza conflictului armat prelungit.”

Premierul Ciucă anunță plafonarea prețurilor Foto: news.ro
Politică

Premierul Ciucă anunță plafonarea prețurilor

Premierul Ciucă anunță plafonarea prețurilor la gaze și energie electrică pentru un an. Guvernul va adopta în această săptămână măsurile la nivel naţional care să reducă presiunea generată de facturile la energie şi gaze naturale, a spus el. Soluţiile Executivului includ plafonări şi compensări ale preţurilor la energie si gaze naturale, pentru un an de zile, începând cu 1 aprilie, a mai arătat şeful Guvernului. Premierul Ciucă anunță plafonarea prețurilor „Traversăm o perioadă complicată, marcată de crize multiple, care necesită decizii şi măsuri eficiente, de contracarare a creşterii preţurilor. În acest sens, am discutat cu ministrul de Finanţe, care se află la Bruxelles, unde discută cu omologii europeni din ECOFIN să găsească măsuri concrete, la nivelul Uniunii Europene, pentru sprijinul economic al ţărilor membre. Avem deja un mecanism care a funcţionat în perioada pandemiei şi care poate fi extins şi chiar dezvoltat în contextul celorlalte crize cu care ne confruntăm azi. România va cere realocarea fondurilor rămase necheltuite din programele europene anterioare destinate economiei româneşti, pentru a putea interveni în ajutorul mediului de afaceri, al întreprinderilor româneşti. Acest pachet trebuie să facă faţă provocărilor ridicate pe piaţa europeană şi să garanteze continuitate, stabilitate şi predictibilitate, atât mediului de afaceri, cât şi populaţiei”, a afirmat Nicolae Ciucă. El a vorbit despre măsurile pe care le va adopta Executivul pentru a reduce presiunea generaă de facturile la energie şi gaze. „La nivel naţional, Guvernul va adopta, în această săptămână, pachetul de masuri care să reducă presiunea generată de facturile la energie şi gaze naturale. Vom interveni în sprijinul economiei româneşti, printr-un set de soluţii care includ plafonări şi compensări ale preţurilor la energie si gaze naturale, pentru un an de zile, începând cu 1 aprilie. Pentru un consum de până la 100 de kw pe lună, românii vor plăti 0,68 de lei/kw, iar pentru un consum cuprins între 100 şi 300 de kw, vor plăti 0,8 de lei/kw. La gaz, preţul practicat pentru gospodării va fi de 0,31 de lei/kw. Cu excepţia marilor consumatori, care vor avea pachete dedicate de ajutor de stat, toate companiile româneşti vor beneficia de un preţ fix, la energia electrică, de 1 leu pe kw, tva inclus, şi 0,37 lei/kw pentru gaz, tva inclus”, a explicat Ciucă, citat de news.ro. Sprijin de la UE pentru combinatele chimice Premierul a adăugat că Executivul este în discuţii cu Comisia Europeană pentru a continua şi în acest an sprijinul acordat marilor consumatori precum combinatele chimice sau cele din industria de prelucrare de materii prime. „Măsurile pe care le luăm vor proteja populaţia şi economia, prevenind riscurile unei creşteri accentuate a preţurilor şi a inflaţiei. Guvernul este alături de cetăţeni şi de mediul de afaceri, pentru a proteja locurile de muncă şi stabilitatea economică. Sunt în permanentă legătură cu ministrul Agriculturii şi cu producătorii români de alimente, reprezentanţii reţelelor marilor magazine. România este bine aprovizionată, stocurile noastre asigură toate bunurile de care avem nevoie. Fermierii şi agricultorii noştri au tot sprijinul Guvernului pentru pregătirea acestui an agricol”, a conchis Nicolae Ciucă. Citește și: Rușii recunosc că atacă civilii din Ucraina. Peskov: Ciocnirile la suprafață duc „inevitabil la un număr mare de victime civile”. Imagini teribile cu orașele ucrainene bombardate de ruși

Facturi de zece ori mai mari (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Facturi de zece ori mai mari

Facturi de zece ori mai mari. Creşterea majoră a preţurilor la curentul electric şi gaz determină unele instituţii să caute surse alternative de energie. Facturi de zece ori mai mari Într-o astfel de situaţie este Servicii Publice Iaşi (SPI), societate a Primăriei responsabilă în primul rând cu întreţinerea spaţiilor verzi. O primă investiţie pe care SPI vrea să o facă în următoarele luni constă în realizarea unui sistem de panouri fotovoltaice. Citește și: Londra susține Polonia să trimită avioane Ucrainei, dar înțelege și că ar fi consecințe: Ar fi în prima linie a focului. Dar Putin e terminat Acesta ar trebui să alimenteze cu energie electrică baza de producţie şi sera din zona Galata. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Statul a încasat miliarde de lei în plus din creșterile de preturi la energie, susține Prună Foto: Facebook Cristina Prună
Eveniment

Statul a încasat miliarde de lei în plus

Deputatul USR Cristina Prună a declarat, marţi, în emsiunea Talk News de la Profit TV, că statul român a încasat din TVA pe energie şi gaze, în această perioadă în care au explodat preţurile, 1,5 miliarde de lei, în plus. Statul a încasat miliarde de lei în plus Ea a arătat arătat că ”s-au luat dividende de la companiile de stat şi s-a supraimpozitat profitul cu 80% pentru producătorii de energie regenerabilă, astfel că marele câştigător al acestor creşteri de preţuri este statul român”. Citește și: Cine sunt fanii lui Putin din România care aplaudă agresarea Ucrainei. Cum justifică Pleșoianu și Severin acțiunile președintelui rus ”Statul se îndestulează şi cetăţeanul suferă”, a afirmat ea, adăugând că ”soluţia corectă este reducerea de taxe”. În privinţa preţului la energie, Cristina Prună a arătat că soluţia dată de USR a fost tot pe reducere de taxe, în niciun caz pe plafonare şi compensare. Cristina Prună a afirmat că Guvernul ar trebui să vină cu măsuri suplimentare în privinţa preţurilor mari la energie şi gaze. ”De exemplu, m-am uitat în Belgia, ei au aferit un voucher de 100 de euro, tuturor cetăţenilor, pe lângă reducerea TVA la 6%, va face o diferenţă”, a spus ea, citată de news.ro. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Florin Cîțu nu simte presiune din partea PSD (sursă: Facebook/Florin Citu)
Politică

Florin Cîțu nu simte presiune din partea PSD

Florin Cîțu nu simte presiune din partea PSD. Preşedintele PNL, Florin Cîţu, a declarat, luni, că nu s-a discutat despre o eventuală schimbare a ministrului Energiei, Virgil Popescu, menţionând că nu simte o presiune din partea "partenerilor de compromis de la PSD", după cum nici liberalii nu pun presiune "pe cei care sunt responsabili cu peste 100 de decese pe zi sau cu inflaţia peste 10% şi dobânzi mari". "Nu s-a discutat aşa ceva (remanierea ministrului Energiei - n.r.). Îmi pare bine că, până la urmă, am înţeles şi au înţeles şi partenerii de compromis de la PSD că soluţia vine de la Guvern. Nu vine de la partidele politice. Guvernul, împreună cu ANRE şi cu celelalte instituţii implicate, vor veni cu una, două, trei soluţii. În coaliţie vom lua decizia cea mai bună pentru români", a afirmat Cîţu, întrebat despre faptul că la şedinţa precedentă a coaliţiei au fost nemulţumiri privire la ministrul Energiei care nu a venit cu propunerile pentru situaţia din energie după 1 aprilie şi dacă există posibilitatea de a fi remaniat. El a adăugat că soluţiile trebuie să vină de la Guvern şi nu simte nicio presiune din partea PSD în privinţa situaţiei ministrului Energiei. Citește și: Claudiu Târziu, atac la foștii tovarăși de drum Șoșoacă și Călin Georgescu. Despre Simion: nici el nu ne poate da afară, nici noi pe el "Nu, acum, sincer, nu simţim, cum nici noi nu punem presiune pe cei care sunt responsabili cu peste 100 de decese pe zi sau cu inflaţia peste 10% şi dobânzi mari şi aşa mai departe. Soluţiile trebuie să vină din Guvern", a spus liderul PNL, întrebat dacă simte o presiune din partea social-democraţilor la adresa ministrului Energiei pentru a demisiona. Florin Cîțu nu simte presiune din partea PSD Întrebat când va fi prima şedinţă a coaliţiei în care ministrul Energiei ar putea să prezinte acest plan, Cîţu a răspuns: "Când este gata, noi suntem gata. Domnul prim-ministru ne va spune când are soluţiile şi noi suntem gata cu arma la picior să mergem la coaliţie să discutăm aceste soluţii". Citește și: Bode: „Granițele noastre sunt sigure”. În 2021, avioane cu țigări de contrabandă au aterizat în România fără să fie oprite Florin Cîţu a precizat, totodată, că nu s-a discutat despre o eventuală evaluare a miniştrilor. "Premierul face evaluările sale, eu îmi fac evaluările mele ale miniştrilor noştri, de fapt despre toţi miniştri fac evaluările şi apoi le vom anunţa. (…) Nu se discută în acest moment. În acest moment căutăm soluţii pentru români. (…) Premierul vine şi ne spune după ce face această evaluare, dacă are, şi apoi vedem dacă evaluările noastre coincid", a explicat preşedintele PNL. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a afirmat, luni, că schimbarea unui ministru este şi rămâne responsabilitatea prim-ministrului, nefiind pus în discuţie un astfel de subiect. El a făcut această precizare în urma apariţiei unor "noi speculaţii privind ipoteza schimbării unui membru al Guvernului". Mai mulţi lideri politici, între care Dan Barna (USR) şi George Simion (AUR), au cerut recent demisia sau demiterea din funcţie a ministrului Energiei, Virgil Popescu.

Cea mai dură scădere a nivelului de trai Foto: Facebook Boris Johnson
Internațional

Cea mai dură scădere a nivelului de trai

Va urma cea mai dură scădere a nivelului de trai în Marea Britanie, avertizează, azi, publicația The Times. Potrivit acestui cotidian britanic, familiile din Marea Britanie se vor confrunta cu cea mai mare scădere a nivelului lor de trai de când există date statistice. Ele se vor confrunta cu inflația, majorări ale taxelor și facturi la energie în creștere. Cea mai dură scădere a nivelului de trai Publicația arată că: Banca Angliei a avertizat populația că salariul net va scădea de cinci ori mai mult decât în ​​timpul crizei financiare din 2008. Va fi cea mai gravă scădere a veniturilor reale de când au început să fie înregistrate date statistice, în 1990Ofgem, autoritatea de reglementare a energiei, a anunțat ieri că cheltuielile cu energia pentru 22 de milioane de gospodării vor crește, din aprilie, cu 54%. Pentru majoritatea gospodăriilor, creșterea va fi de la 693 de lire sterline la 1.971 de lire sterline pe an. Costurile pentru 4,5 milioane de gospodării cu contoare preplătite vor crește în medie cu 708 de lire sterline, ajungând la 2.017 de lire sterline pe an.Guvernatorul Băncii Angliei i-a îndemnat pe angajați să nu ceară majorări de salariu în încercarea de a ține sub control inflația, care se preconizează că va atinge 7,25% în aprilie. Ministrul britanic de Finanțe Rishi Sunak a propus un pachet de împrumuturi și reduceri de taxe locale în valoare de nouă miliarde de lire sterline pentru a „stinge” creșterea prețurilor. El a admis că facturile vor crește cu 350 de lire sterline pentru majoritatea gospodăriilor în luna aprilie. Sunak a apreciat că Marea Britanie va trebui să se obișnuiască cu prețuri mai mari la energie, pe termen lung.

Guvernul a greșit ordonanța pentru plafonare Foto: Guvernul României
Eveniment

Guvernul a greșit ordonanța pentru plafonare

Guvernul a greșit ordonanța pentru plafonarea prețurilor la energie. În consecință, s-a convocat o ședință de urgență, on-line, pentru repararea greșelilor. Guvernul a greșit ordonanța pentru plafonare “Tema: îndreptare eroare materială - neconcordanță între conținutul corpului principal și anexă, în conformitate cu noile plafoane la gaze naturale, din OUG pentru modificarea și completarea OUG nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022, precum și pentru completarea OG nr. 27/1996 privind acordarea de facilități persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localități din Munții Apuseni și în Rezervația Biosferei Delta Dunării, proiect aprobat în cadrul ședinței Guvernului din 25 ianuarie 2022“, se arată în comunicatul Guvernului. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a anunțat chiar înainte de ora 16.00 că ședința s-a terminat, explicând ce greșeală a corectat Executivul. Citește și: După ce s-a lăudat cu plafonarea, Guvernul face un comitet ca să afle de ce cresc prețurile la energie „Îndreptarea erorii din Anexă a vizat majorarea volumului total de consum gaze naturale de 1.000 metri cubi, plus maxim 10%, de la 1.100 la 1.200, plus o abatere de 10 la sută, în total 1.320 metri cubi”, a declarat Dan Cărbunaru. Guvernul nu știe de ce cresc prețurile la energie. Marți, Executivul a anunțat înființarea, ăn acest scop unui comitet interministerial în domeniul energiei. Nu este clar ce mai poate face acest comitet. Există deja o lege și o ordonanță de plafonare a prețurilor în energie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră