sâmbătă 30 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: energie

163 articole
Mediu

68% din energia care se produce, fără emisii de carbon

Circa 68% din energia care se produce în România este fără emisii de carbon, afirmă secretarul de stat în Ministerul Energiei Dan Drăgan. El a mai anunţat că grupul numărul 7 de la Turceni va intra în luna iunie în stare de conservare, precizând că acest lucru înseamnă că această unitate va rămâne pregătită în cazul în care este nevoie să fie pornită pentru siguranţa în funcţionarea sistemului energetic naţional. Dan Drăgan a fost întrebat, marţi, la Prima News, despre industria cărbunelui în ţara noastră. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Circa 68% din energia care se produce, fără emisii de carbon “Guvernul României susţine neutralitatea climatică la nivelul anului 2050. Totodată, susţinem poziţionarea şi eforturile depuse inclusiv de România în cadrul Uniunii Europene pentru creşterea producţiei din surse regenerabile la nivelul anului 2030. Prin legea decarbonării care a fost aprobată de către Guvernul României şi de către Parlament se doreşte această tranziţie de la producţia pe combustibili fosili solizi către o producţie de energie din surse regenerabile. Cum vom atinge acest lucru? Prin planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia se urmăreşte şi se va avea în vedere realizarea în următorii doi ani a unor capacităţi de producţie din surse regenerabile, fotovoltaice de peste 730 de megawaţi, coroborat cu realizarea unor noi centrale pe ciclul combinat care să folosească gazul natural pregătite pentru a folosi amestecul de gaz natural şi hidrogen”, a afirmat secretarul de stat din cadrul Ministerului Energiei. El a mai anunţat că unele capacităţi de cărbune vor intra în conservare. Citește și: Grindeanu și „greaua moștenire” din CFR: ministrul Transporturilor nu-și găsește nici o vină pentru accidentul de la Galați, nu-și dă demisia pentru „o emoție de moment” Aproximativ 48% vine din surse regenerabile şi producţie în unităţi hidro „Cele două capacităţi care vor asigura şi echilibrarea sistemului energetic naţional au o capacitate instalată de aproximativ 1.300 de megawaţi. Vorbim de o centrală de ciclu combinat la Turceni şi o centrală pe ciclu combinat la Işalniţa. Totodată, prin planul de restructurare unele capacităţi de cărbune vor intra în conservare şi prima capacitate care va intra în conservare va fi grupul numărul 7 de la Turceni, care în cursul lunii iunie va intra în această stare de conservare. Ce înseamnă această stare de conservare? Înseamnă că ea va fi întotdeauna, această unitate va fi pregătită şi va fi la dispoziţia dispecerului energetic naţional ca în cazul în care va exista necesitatatea pornirii acesteia pe baza unor documente şi reglementări specifice, să poată fi pornită pentru a asigura siguranţa în funcţionarea sistemului energetic naţional. Partea de decarbonare se referă în principal la restructurarea producătorilor care folosesc combustibil solid”, a precizat Dan Drăgan, citat de news.ro. Secretarul de stat de la Ministerul Energiei a adăugat că 68% din energia produsă în România este fără emisii de carbon. “Merită menţionat faptul că 68% din energia care se produce în România este fără emisii de carbon deoarece aproximativ 48% vine din surse regenerabile şi producţie mare în unităţi mari hidro, iar 20% vine din producţia având la bază unităţile nuclear-electrice respectiv Unitatea 1 şi 2 de la Cernavodă”, a mai transmis Dan Drăgan.

Secretar de stat în Ministerul Energiei: 68% din energia care se produce în România este fără emisii de carbon, spune secretarul de stat Dan Drăgan Foto: News.ro
Energia regenerabilă, creștere masivă pe glob (sursa: irena.org)
Mediu

Energia regenerabilă, creștere masivă pe glob

Energia regenerabilă, creștere masivă pe glob. Producția "verde" a câştigat în lume cu 9,6% mai multă capacitate la nivel mondial în 2022, o creştere record, dar este încă departe de nivelurile necesare pentru a reduce încălzirea globală, a anunţat marţi Agenţia Internaţională pentru Energie Regenerabilă (Irena). Energia regenerabilă, creștere masivă pe glob Anul trecut, 83% din noua capacitate de producere a energiei a provenit din surse regenerabile. Solarul (în principal fotovoltaic) şi eolianul deţin încă 90% din construcţiile noi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Totuşi, Irena înregistrează totuşi o încetinire a energiei eoliene faţă de cei doi ani anteriori (+9% din capacitatea de producţie, +22% pentru solar). În volum total, hidroelectricitatea rămâne - cu 1.250 gigawaţi (GW) şi 37% din total - prima dintre energiile regenerabile, se arată în acest raport denumit "Statistici de Capacitate Regenerabilă 2023". Solarul reprezintă 31% din total, iar eolianul 27%. Capacitatea totală de producţie, toate sursele regenerabile combinate, erau la 3.372 GW la sfârşitul anului 2022. "Această creştere record şi continuă arată rezistenţa energiilor regenerabile" într-un context de încetinire economică şi de criză energetică, a comentat directorul general al Irena, Francesco La Camera. Cărbunele, tentant economic Dar "dacă vrem să limităm încălzirea globală la 1,5C faţă de epoca preindustrială, va trebui să triplăm, în fiecare an până în 2030, noile capacităţi regenerabile", a subliniat el. "Ştiind că cererea de energie ar urma să crească în multe regiuni ale lumii, tranziţia energetică necesită o schimbare strategică radicală, care depăşeşte decarbonizarea din partea ofertei", argumentează directorul Irena. Citește și: Probabilitatea unor lovituri nucleare din partea Rusiei a crescut enorm după ce adjunctul Apărării britanice a anunțat că Ucraina va primi obuze anti-tanc cu uraniu sărăcit Asia este zona geografică care a cunoscut anul trecut cea mai mare creştere a instalaţiilor regenerabile. China a fost principalul contributor, cu 141 GW de capacitate nouă, aproape jumătate din totalul mondial (295 GW din instalaţii noi). Europa şi America de Nord au câştigat 57,3 GW şi, respectiv, 29,1 GW. În Africa, creşterea este limitată la 2,7 GW. Orientul Mijlociu a cunoscut punerea în funcţiune a 3,2 GW, o creştere fără precedent (+12,8%).

Producția echipamentelor pentru energie regenerabilă, încurajată (sursa: Youtube/Ziarul BURSA)
Mediu

Producția echipamentelor pentru energie regenerabilă

Producția echipamentelor pentru energie regenerabilă, încurajată. România va avea avea în cursul acestui an un instrument financiar care va încuraja producţia de echipamente pentru asigurarea independenţei energetice, a afirmat marţi Ministrul Economiei, Florin Spătaru, în cadrul unui eveniment de specialitate. Producția echipamentelor pentru energie regenerabilă, încurajată "Vom avea în cursul acestui an un instrument financiar care va încuraja producţia de echipamente pentru asigurarea independenţei energetice. Şi aici vorbim de panouri fotovoltaice, vorbim de pompe de căldură, vorbim de toate echipamentele necesare pentru realizarea acestei reţele energetice. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online De asemenea, vorbim de electrificare. În România, suntem în discuţii avansate - am şi aprobat un Memorandum săptămâna trecută în Guvern, prin care Ministerul Economiei se va ocupa de atragerea investitorilor şi dezvoltarea unor lanţuri de producţie pe producţia de baterii şi, de asemenea, vorbim de digitalizare şi automatizare, tot ceea ce ţine de crearea unor unităţi de producţie, dar şi unor unităţi hub-uri de cercetare, dezvoltare, inovare pe zona digitalizării.", a menţionat Florin Spătaru, la Forumul Investitorilor - 2023, organizat de ziarul Bursa. Dezvoltarea industrială pe bază de licenţe Totodată, el a precizat că în perioada următoare se doreşte dezvoltarea industrială pe bază de licenţe. Ministrul Economiei a făcut referire la asigurarea unui transfer tehnologic prin parteneriate cu companii străine - şi asigurarea unor măsuri suport pentru companiile româneşti în achiziţionarea acestor licenţe şi dezvoltarea unor unităţi de producţie sub licenţe. "Împreună cu Ministerul de Finanţe încercăm să găsim soluţii de finanţare, soluţii de finanţare care pot veni din granturi, din alocarea fondurilor de coeziune 2021-2027 către aceste direcţii strategice", a mai spus ministrul. El a menţionat că se doreşte asigurarea unui sistem de finanţare pentru companiile private şi pentru investitori, prin intermediul băncilor europene pentru că stabilitatea unui sistem financiar e importantă sau esenţială pentru asigurarea acestor planuri. Statul să devină partener "Mai mult ca niciodată - şi cred că vedem asta în ultimele zile - stabilitatea unui sistem financiar e importantă sau esenţială pentru asigurarea acestor planuri, pentru că putem să discutăm foarte mult de dezvoltarea unor unităţi de producţie, putem să discutăm foarte mult de ceea ce face Guvernul sau ceea ce facem prin ministerele de linie pentru încurajarea acestor investiţii, dar există şi o parte de cofinanţare care trebuie asigurată de sistemul financiar. Mă bucur foarte mult că discutăm în această perioadă, inclusiv la Parlament, de parteneriatul public-privat, de modalităţi de finanţare prin intermediul BEI, prin intermediul BERD-ului, pentru a putea să ne ducem la îndeplinire aceste obiective", a adăugat Florin Spătaru. Citește și: EXCLUSIV Șase prime pe an la Autoritatea Aeronautică Civilă, echivalentul a 40.000 de lei: patru – prin Contractul Colectiv, una – pentru merite deosebite, dar și ore suplimentare În opinia sa, este important ca statul să devină partener şi să înţeleagă că îndeplinirea acestor obiective pe termen lung nu se poate face decât cu investitorii privaţi. "Pe de altă parte, investitorii privaţi în aceste momente dificile, au nevoie de capitalul de încredere din partea statului. Şi aici, bineînţeles, nu ne dorim un stat majoritar, nu ne dorim un stat care să vină să intervină în piaţă, în competitivitate. Avem nevoie de un stat care să acţioneze acolo unde trebuie şi să sprijine", a punctat ministrul.

Fotovoltaicele produceau mai multă energie decât cărbunele sau gazele Foto: Facebook
Mediu

Fotovoltaicele produceau energie cărbunele gazele

Fotovoltaicele produceau, duminică, mai multă energie decât cărbunele sau gazele, arată economedia.ro, citând datele Transgaz. Însă duminică, la prânz, România era și exportator net de energie. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Fotovoltaicele produceau mai multă energie decât cărbunele sau gazele Astfel, fotovoltaicele produceau duminică 853 MW, respectiv 14,5% din energia consumată, în timp ce gazele produceau 853 MW, iar cărbunele 815 MW, respectiv 14,36% și 13,85% din consum. Ziua de duminică a fost una extrem de însorită, cu consum redus, specific weekend-ului. Amintim totodată că centrala Petrom în cogenerare pe gaze de la Brazi a intrat în revizie la 1 martie și va rămâne oprită până la sfârșitul lunii mai, o revizie planificată și anunțată de Petrom, potrivit datelor Transelectrica. Citește și: Capacităţile de producere a energiei electrice din surse de energie regenerabile în Republica Moldova au crescut de trei ori, din 2018, la 206,81 MW „Cu acest aport de peste 800 MW, parcurile fotovoltaice sunt, temporar, a treia sură de generare de energie electrică a țării, după centralele hidro și după cele două unități nucleare de la Cernavodă.O situație rară, dacă nu o premieră, dar care ar putea deveni ceva obișnuit în zilele de vară, pe fondul proiectelor de mii de MW anunțați în solar”, scrie economica.ro. Tot duminică, la prânz, România era exportator net de energie.

Capacităţile de producere a energiei surse regenerabile au crescut de trei ori Foto: Facebook
Mediu

Capacităţile producere energiei surse regenerabile

Capacităţile de producere a energiei electrice din surse de energie regenerabile în Republica Moldova au crescut de trei ori, din 2018, la 206,81 MW, faţă de 61,6 MW la finele anului 2018, arată Agenţia pentru Eficienţă Energetică din Republica Moldova. Capacităţile de producere a energiei surse regenerabile au crescut de trei ori „Capacităţile de producere a energiei electrice din surse de energie regenerabile înregistrează o creştere semnificativă în Republica Moldova. Potrivit datelor din oficiu disponibile ale Agenţiei pentru Eficienţă Energetică, capacităţile instalate de producere a energiei electrice prin intermediul centralelor electrice ce valorifică surse regenerabile de energie (centrale electrice fotovoltaice, eoliene, hidroelectrice şi în cogenerare pe biogaz), au crescut de 3 ori din anul 2018”, arată agenţia, citată de news.ro. Astfel, la finele anului 2022, puterea totală instalată constituia 206,81 MW, faţă de 61,6 MW la finele anului 2018. Eolienele, principala sursă Mai mult de jumătate din totalul capacităţilor de generare a energiei electrice din surse de energie regenerabile revin instalaţiilor eoliene (56%), urmate de centralele electrice fotovoltaice, inclusiv contorizarea netă, cu 29%, centralele hidroelectrice cu 8% din capacităţi şi centralele electrice în cogenerare pe biogaz cu o pondere de 7%. Instalaţiile fotovoltaice au înregistrat un salt semnificativ în evoluţia capacităţilor de producere a energiei electrice – de aproape 15 ori în 5 ani. Astfel, capacităţile de producere a energiei electrice prin intermediul instalaţiilor fotovoltaice, inclusiv contorizarea netă, au crescut de la 4,02 MW, în anul 2018, la 60,13 MW în 2022. Contorizarea netă include capacităţile de producere ale consumatorilor, persoane fizice sau juridice, care deţin în proprietate centrale electrice pentru consum propriu şi care au dreptul să livreze în reţea surplusul de energie produsă. La sfârşitul anului 2022, au fost înregistraţi 1.886 de beneficiari ai mecanismului de sprijin Contorizare netă, număr cumulativ pentru perioada 2018-2022, cu o putere totală cumulativă de 33,47 MW. La finele anului 2018 erau doar 57 de beneficiari ai mecanismului de contorizare netă, cu o capacitate cumulativă de 542,3 kW. Citește și: Albania: Ultimul râu sălbatic din Europa, declarat parc naţional Capacitatea de producere a energiei electrice prin intermediul instalaţiilor eoliene a crescut de circa 3 ori – de la 35,6 MW în 2018 la 115,1 MW în 2022. Totodată, capacitatea de producere a energiei electrice prin intermediul centralelor electrice în cogenerare pe biogaz au crescut de aproape 2,7 ori sau de la 5,7 MW la 15,3 MW.

UE, reguli noi de eficiență energetică (sursa: Pexels/Burak The Weekender)
Mediu

UE, reguli noi de eficiență energetică

UE, reguli noi de eficiență energetică. Comisia Europeană a anunţat că salută acordul provizoriu la care s-a ajuns vineri dimineaţă cu Parlamentul European şi cu Consiliul cu privire la reformarea şi consolidarea Directivei UE privind eficienţa energetică, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar. UE, reguli noi de eficiență energetică Acest acord marchează un nou pas către finalizarea pachetului "Pregătiţi pentru 55" care vizează concretizarea Pactului verde european şi a planului REPowerEU. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online El demonstrează încă o dată hotărârea UE de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Pentru prima dată, principiul "eficienţa energetică înainte de toate" este dotat cu forţă juridică, însoţit de o cerinţă clară ca ţările UE să ia în considerare eficienţa energetică în deciziile lor de politică, de planificare şi de investiţii majore în sectorul energetic şi în afara acestuia. Acordul stabileşte un obiectiv de eficienţă energetică al UE de 11,7% pentru 2030, depăşind propunerea iniţială a Comisiei din pachetul "Pregătiţi pentru 55". Acordul impune statelor membre ale UE să asigure în mod colectiv o reducere suplimentară a consumului final de energie şi a consumului de energie primară, în comparaţie cu previziunile din 2020 privind consumul de energie. Noi economii de energie În temeiul acordului provizoriu, obligaţia privind economiile anuale de energie aproape se dublează pentru a asigura progrese continue. În perioada 2024-2030, ţările UE vor trebui să realizeze în fiecare an, în medie, noi economii de 1,49% din consumul final de energie, în creştere faţă de nivelul actual de 0,8%. Economiile respective vor trebui să ajungă treptat la 1,9% până la sfârşitul anului 2030. Acordul este un instrument important de stimulare a economiilor de energie în sectoarele de utilizare finală, cum ar fi construcţiile, industria şi transporturile. Normele revizuite acordă, de asemenea, o mai mare responsabilitate sectorului public în ceea ce priveşte creşterea eficienţei energetice. Organismele publice vor trebui să ţină seama în mod sistematic de cerinţele în materie de eficienţă energetică în cadrul achiziţiilor publice de produse, de servicii, de clădiri şi de lucrări. Se introduce un nou obiectiv anual de reducere cu 1,9% a consumului de energie pentru sectorul public. Obligaţia ţărilor UE de a renova anual cel puţin 3% din suprafaţa totală a clădirilor deţinute de administraţia publică se aplică de acum înainte şi la nivelul regional şi local. Obligații de gestionare mai eficientă Întreprinderile vor fi încurajate să fie mai eficiente din punct de vedere energetic în temeiul directivei revizuite. În primul rând, sistemele de gestionare a energiei vor deveni o obligaţie implicită pentru marii consumatori de energie. Toate întreprinderile, inclusiv IMM-urile care depăşesc 85 TJ din consumul anual de energie, vor trebui să pună în aplicare un sistem de gestionare a energiei. În caz contrar, acestea vor face obiectul unui audit energetic (dacă consumul lor anual depăşeşte 10 TJ). Pentru prima dată, se introduce, de asemenea, un sistem de raportare privind performanţa energetică a marilor centre de date. În conformitate cu normele convenite, ţările UE vor trebui, de asemenea, să promoveze planurile locale în materie de încălzire şi răcire în localităţile mari cu populaţii de peste 45.000 de locuitori. De asemenea, o dată cu definiţia revizuită a unui sistem de termoficare şi răcire centralizat, cerinţele minime vor fi modificate treptat pentru a asigura, până în 2050, o alimentare complet decarbonizată a sistemului de termoficare şi răcire centralizat. Sprijinul acordat noilor unităţi de cogenerare cu randament ridicat care utilizează gaze naturale şi care sunt racordate la un sistem de termoficare centralizat în cadrul unor sisteme de termoficare şi răcire centralizate eficiente va fi posibil numai până în 2030, în timp ce orice altă utilizare a altor combustibili fosili va fi interzisă pentru noile capacităţi de generare a căldurii în astfel de sisteme. Investiții și creditare "verzi" Acordul consolidează şi mai mult dispoziţiile privind finanţarea eficienţei energetice pentru a facilita mobilizarea investiţiilor. În conformitate cu noile dispoziţii, ţările UE vor trebui să promoveze scheme de finanţare inovatoare şi produse de creditare verzi în favoarea eficienţei energetice, asigurându-se că instituţiile financiare le oferă aceste dispozitive de manieră amplă şi nediscriminatorie. Ţările UE vor trebui să raporteze cu privire la volumul investiţiilor în eficienţa energetică. Acordul conţine, pentru prima dată în istorie, o definiţie UE a sărăciei energetice. Statele membre vor trebui de acum înainte să pună în aplicare măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice, cu prioritate în rândul persoanelor afectate de sărăcie energetică, al clienţilor vulnerabili, al gospodăriilor cu venituri mici şi, acolo unde este cazul, al persoanelor care trăiesc în locuinţe sociale. Citește și: EXCLUSIV Siguranța aeronavelor TAROM, în pericol după atacul cibernetic asupra unor servere ale companiei. Autoritatea Aeronautică Civilă nu mai primește date de la TAROM Normele revizuite au pus un accent mai puternic pe atenuarea sărăciei energetice şi pe capacitarea consumatorilor, inclusiv pe crearea de ghişee unice pentru asistenţă tehnică şi financiară şi de mecanisme extrajudiciare de soluţionare a litigiilor.

Germania investește masiv pentru energie curată (sursa: Facebook/Bundesministerium für Wirtschaft und Klimaschutz) Credit: BMWK / bundesfoto / Christina Czybik
Mediu

Germania investește masiv pentru energie curată

Germania investește masiv pentru energie curată. Germania intenţionează să pună la dispoziţia industriei sale sume de ordinul zecilor de miliarde de euro pentru a o sprijini în tranziţia spre o producţie mai curată, a anunţat joi Ministerul Economiei de la Berlin. Germania investește masiv pentru energie curată În conformitate cu un mecanism intitulat "contracte de carbon pentru diferenţă", al cărui scop este acela de a modifica sursa de energie utilizată în industriile cu un consum intensiv de energie, de la combustibili fosili la energii regenerabile şi hidrogen, companiile vor fi eligibile pentru subvenţii dacă îşi reduc emisiile de carbon în procesul de producţie. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Companii mari cu un consum intensiv de energie, dar şi companii de talie medie precum şi firme mici, vor beneficia de subvenţii, a precizat Ministerul german al Economiei. În comunicatul de presă se mai precizează că se lucrează şi la un model diferenţiat pentru ca electricitatea cu costuri reduse, produsă din surse regenerabile, să fie pusă la dispoziţia sectorului industrial. Pentru a-i ajuta pe consumatorii privaţi să facă trecerea la energiile regenerabile, Ministerul german al Economiei intenţionează să pună la punct un program în valoare de mai multe miliarde de euro care va oferi sprijin pentru gospodăriile cu venituri medii şi mici. Citește și: Lăcomie extremă: medicul care steriliza ilegal stimulatoarele cardiace de la cadavre, 30.000 de lei lunar numai din salarii. A și economisit 107.000 de euro pe an Un summit dedicat energie fotovoltaice, care este programat a avea loc vineri, are drept obiectiv ajungerea la un acord cu privire la punerea la dispoziţie a unor suprafeţe mai mari de teren pentru sistemele fotovoltaice precum şi oferirea unui acces mai facil la energia fotovoltaică în cazul proprietăţilor închiriate.

Profitul net al EDPR a crescut cu 2% Foto: EDPR
Mediu

Profitul net al EDPR a crescut cu 2

Profitul net al EDPR, al patrulea mare producător de energie eoliană şi solară la nivel global, a crescut anul trecut cu 2%, la 671 de milioane de euro, a anunțat acest grup. De asemenea, EDPR a investit peste cinci miliarde de euro în 2022 pentru a accelera tranziţia energetică, aproape dublând investiţiile brute de la un an la altul, scrie news.ro. Poți citi și: Oraș mic, dar ecologist: Şomcuta Mare va trece pe iluminatul cu surse LED Profitul net al EDPR a crescut cu 2% Veniturile au crescut la 2,4 miliarde de euro (+35% YoY), cu 99,5% din sumă aliniată la taxonomia UE, sistemul european de clasificare a activităţilor durabile. ”EDP Renewables (EDPR), al patrulea mare producător de energie eoliană şi solară la nivel global, a încheiat anul 2022 cu o creştere de 2% a profitului său net, până la 671 de milioane de euro. EDPR a înregistrat o creştere cu 10% a producţiei de energie regenerabilă, iar alături de o strategie de rotaţie activelor au susţinut aceste rezultate financiare, în ciuda costurilor operaţionale mai mari, comparativ cu 2021 şi având o presiune mai mare asupra costului datoriei, dar şi cheltuieli mai mari cu furnizorii şi serviciile. Vânzarea a cinci portofolii regenerabile - în Spania, Polonia, Italia, Brazilia şi SUA - a generat câştiguri de 424 de milioane de euro”, anunţă grupul. EBITDA al EDPR a crescut cu 23%, până la 2,157 miliarde de euro (+40% excluzând rotaţiile de active), cu contribuţii importante de pe piaţa europeană (+51% YoY), Brazilia (+31% YoY) şi America de Nord (14% YoY). În 2022, EDPR şi-a extins decisiv amprenta globală prin integrarea Sunseap şi a activelor sale de pe opt pieţe din Asia-Pacific. De asemenea, EDPR şi-a sporit prezenţa în Europa prin achiziţionarea companiei de energie solară Kronos şi a continuat să dezvolte proiecte cheie în multiplele sale zone geografice. Investiții de peste cinci miliarde de euro Compania aproape şi-a dublat investiţiile brute, ajungând la 5,1 miliarde de euro, cu o capacitate suplimentară de 2,1 GW de energie regenerabilă până în 2022 şi 4,0 GW aflaţi în construcţie, mai mult decât dublu faţă de nivelurile de la sfârşitul anului precedent. Datoria EDP Renewables a crescut la 4,9 miliarde de euro până la sfârşitul anului 2022, ca urmare a creşterii investiţiilor în proiecte regenerabile care vor contribui la accelerarea tranziţiei energetice în cele patru regiuni în care compania este prezentă - America de Nord, America de Sud, Asia-Pacific şi Europa. Cu toate acestea, în comparaţie cu poziţia înregistrată în septembrie 2022, datoria s-a redus cu 0,6 miliarde de euro. Pentru plata dividendelor din 2022, EDPR va propune acţionarilor săi un program flexibil – Scrip Dividend – care va creşte rata de plată a EDPR şi va oferi acţionarilor o remuneraţie mai atractivă şi mai competitivă. Această propunere va fi discutată şi aprobată în următoarea Adunare Generală a Acţionarilor. EDP Renewables (Euronext: EDPR) este al patrulea cel mai mare producător de energie din surse regenerabile din lume, cu o prezenţă în 28 de pieţe din Europa, America de Nord, America de Sud şi Asia. Are sediul central în Madrid, Spania şi cu birouri regionale în Houston, São Paulo şi Singapore. Portofoliul include eoliene onshore, câmpuri fotovoltaice, eoliene offshore (prin cei 50/50 JV – OW) şi tehnologii complementare ce folosesc energie regenerabilă, ca baterii de stocare a energiei şi hidrogen verde.

Decarbonizarea fără energie nucleară este imposibilă (sursa: Facebook/Nuclearelectrica Oficial)
Mediu

Decarbonizarea fără energie nucleară este imposibilă

Decarbonizarea fără energie nucleară este imposibilă. Pentru un proces de decarbonizare de durată avem nevoie de cât mai multe surse de producere a energiei cu emisii scăzute de CO2, iar decarbonizare fără energie nucleară nu se poate face, a scris pe Facebook, ministrul Energiei, Virgil Popescu. Decarbonizarea fără energie nucleară este imposibilă Acesta se află la reuniunea informală a miniştrilor Energiei şi Transporturilor din statele membre ale Uniunii Europene, care se desfăşoară la Stockholm, în Suedia. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "La reuniunea informală a miniştrilor Energiei şi Transporturilor din statele membre ale Uniunii Europene (...) am fost întâmpinaţi de Ebba Busch - viceprim - ministru şi ministrul Energiei, Afacerilor şi Industriilor din Suedia şi Andreas Carlson, ministrul Infrastructurii şi Locuinţelor din Suedia. Le-am transmis un mesaj: pentru un proces de decarbonizare de durată avem nevoie de cât mai multe surse de producere a energiei cu emisii scăzute de CO2. Mai mult chiar: decarbonizare fără energie nucleară nu se poate face", a subliniat Virgil Popescu. Citește și: EXCLUSIV Secretarul de stat MAI responsabil de integrarea în Schengen, un tânăr politruc PNL fără nici o calificare în domeniu. CV-ul arată că a fost șomer, agent de vânzări de medicamente, numit politic în CA-uri în energie, consilier județean El a mai scris pe reţeaua de socializare că luni şi marţi vor fi discutate modalităţile de cooperare între statele UE pentru atingerea ţintelor propuse în domeniul energiei, dar şi al transportului, "pentru a lăsa o moştenire verde generaţiilor viitoare".

Ignitis donează 10% din profitul din 2022 către Ucraina Foto: Facebook Ignitis grupe
Eveniment

Ignitis donează 10% din profitul din 2022 către Ucraina

Holdingul energetic lituanian Ignitis donează 10% din profitul extraordinar din 2022 către Ucraina, anunță Financial Times. Potrivit unei postări pe Twitter a ambasadei Lituaniei la Londra, ar fi vorba 12 milioane de euro. Ignitis donează 10% din profitul din 2022 către Ucraina Banii se vor duce direcționat către refacerea infrastructurii energetice a Ucrainei, grav afectată de bombardametele rusești. Managerul Ignitis, Darius Maikštėnas, a trimis însă o scrisoare către cele mai mari holdinguri energetice din lume, cerându-le să-i urmeze exemplul. „Din cauza acțiunilor Rusiei, prețul gazelor naturale a ajuns la cote fără precedent în 2022, iar prețul energiei electrice pe bursele europene a crescut dramatic. Toate acestea au dus la profituri suplimentare de sute de miliarde de dolari la companiile energetice, rezultatul nu al investițiilor sau al strategiilor de afaceri, ci al prețurilor mai mari din cauza războiului. Astăzi, am prezentat o propunere la Adunarea Generală Anuală a Acționarilor Ignitis Group de a aloca aproximativ 10% din profitul suplimentar de anul trecut ca ajutor pentru recuperarea și reconstrucția infrastructurii energetice din Ucraina. Vă îndemnăm să urmați exemplul și să alocați o parte din profiturile dumneavoastră din 2022 pentru Ucraina. Credem că împărțirea profiturilor cu țara care suferă consecințele războiului care a dus la obținerea acestor profituri este, din punct de vedere moral, corect. Împreună putem face mai mult. Dacă fiecare dintre noi contribuie, putem ajuta în mod semnificativ această țară aflată în dificultate și îi putem accelera redresarea”, a scris managerul Ignitis. Pe lista celor cărora li s-a adresat Ignitis se află Exxon, MOL, CEZ, Enel, Iberdrola sau mai multe companii din Polonia, dar nici una din România. @FT: ?? Ignitis Group will ask its annual meeting for approval to pay about 10% of its extra profits from 2022, or €12mn, to help rebild #Ukraine’s energy infrastructure. CEO @darmaik urges 50 energy groups in the US and Europe to follow suit. ?https://t.co/mldoSkywTe— Embassy of Lithuania in the UK (@LTEMBASSYUK) February 28, 2023 Ignitis Group este deținută, în majoritate, de statul lituanian, prin ministerul de Finanțe.

Iohannis arată spre PSD cand vorbeste despre faptul că OMV nu vrea să plătească taxa de solidaritate Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Iohannis arată spre PSD

Președintele Klaus Iohannis arată spre PSD pentru faptul că OMV nu plătește taxa de solidaritate. „În baza Ordonanței 186 și a Regulamentului European, făcând toate calculele, am concluzionat că avem o cifră de afaceri în sectoarele respective sub 75%, astfel că nu datorăm această taxă”, a spus, la 2 februarie, Alina Popa, Director Financiar și Membru al Directoratului OMV Petrom. Iohannis arată spre PSD „Dacă va plăti sau nu, o să vă spună cu siguranţă cei care au făcut normativul, adică Ministerul Finanţelor. Am fost puţin surprins când m-am informat după aprobare cum s-a discutat această chestiune şi am aflat că, de exemplu, Ministerul Energiei nu a fost cooptat în discuţie. Chestiunea s-a discutat la nivel de Finanţe, ceea ce este în principiu în regulă, pentru că vorbim de o taxă sau de un impozit”, a spus Iohannis, la Bruxelles. Ministerul de Finanțe este condus de Adrian Câciu, fost consilier al președintelui PSD Marcel Ciolacu, în timp ce ministerul Energiei este controlat de liberalul Virgil Popescu. De mai multe zile, PSD și PNL se acuză reciproc pentru faptul că OMV declară că, legal, nu trebuie să plătească taxa de solidaritate. „Solicitarea mea a fost una singură: ca acest act să fie legal şi clar, adică să nu încalce nicio directivă şi nicio lege în vigoare în România şi să fie atât de clar încât să nu apară discuţii dacă este sau nu este. Rezultatul îl vedem cu toţii la televizor: toată ziua, bună ziua se discută dacă este sau nu este. Cred că cei care au lucrat pe document trebuie să vină să îl clarifice. Nu-i nimic pierdut", a mai spus şeful statului, înainte de reuniunea extraordinară a Consiliului European. El a subliniat că "aruncarea vinei dintr-o curte politică în altă curte politică nu rezolvă problema" în această chestiune. Citește și: Wall Street Journal: Macron n-a vrut, inițial, să-l primească pe Zelenski, la Paris, dar s-a grăbit să-i aranjeze un dineu când a văzut succesul vizitei de la Londra Despre „rotativă”: „Voi lua decizia care mi se va părea cea mai bună” Tot în cadrul declarațiilor făcute la Bruxelles, Iohannis a evitat să spună dacă va respecta înțelegerea PNL-PSD și, în mai, va numi un premier social-democrat. „Atunci când coaliţia va decide să facă o schimbare de guvern, se vor prezenta toate părţile interesate, îmi vor prezenta punctele de vedere şi în conformitate cu Constituţia voi lua atunci decizia care mi se va părea cea mai bună pentru România”, a spus Klaus Iohannis, citat de news.ro. El l-a criticat, ușor, și pe Marcel Ciolacu, după ce acesta i-a contestat realizările: „Câteodată unii politicieni merg la televizor şi îi ia gura pe dinainte ca să zic aşa, dar nu cred că cineva a uitat sau nu a înţeles că această coaliţie a apărut dintre nevoie. Ţara trebuie să fie guvernabilă şi ţara trebuie să aibă un guvern stabili în aceste vremuri tulburi şi atunci trebuie să avem puterea interioară să trecem cu mai mult sau mai puţină lejeritate peste anumite declaraţii mărunte şi să vedem care este în realitate interesul României”

Principalii donatori către bugetul Moldovei: Franta, Germania, Romania, Polonia Foto: MAE
Eveniment

Principalii donatori către bugetul Moldovei

Franța, Germania, Polonia și România sunt principalii donatori către bugetul Moldovei, în cadrul Platformei de Sprijin, arată datele ministerului de Finanțe de la Chișinău. Republica Moldova a beneficiat de sume substanțiale și de la organizații internaționale, precum FMI. România a sprijinit Moldova și pe alte căi, de la furnizarea de energie, în situații de criză, la acordul bilateral de asistență tehnică și financiară semnat în luna februarie din acest an, acord în valoare de 100 de milioane de euro. Principalii donatori către bugetul Moldovei „Mijloace financiare suplimentare pentru sprijin bugetar în vederea atenuării crizelor au fost încasate, în special, din partea FMI - 55,1 mil. euro și 33,2 mil. dolari SUA, Băncii Mondiale - 101,3 mil. euro și 9,24 mil. dolari SUA, Comisiei Europene - 75,0 mil. euro, Agenției Franceze de Dezvoltare - 75,0 mil. euro, Guvernului Germaniei - 40,0 mil. euro, Guvernului României - 10,49 mil. euro și Guvernului Poloniei - 20 mil. euro”, arată ministerul de Finanțe de la Chișinău. Au mai donat: Elveția (3,2 mil. USD), Suedia (3,66 mil euro), Lituania (3,25 mil. euro), Slovacia (0,1 mil. euro) și Estonia (0,1 mil. euro). Aceste sume au ajuns în contul special pentru colectarea donațiilor financiare destinate asistenței umanitare pentru gestionarea crizei refugiaților din Ucraina. „Suplimentar, până la finele anului sunt preconizate intrări de mijloace financiare pentru suport bugetar nerambursabil în bugetul de stat de la: (i) Guvernul SUA - 30 mil. dolari SUA și (ii) Guvernul Norvegiei - 14,0 mil. dolari SUA, resurse ce vor fi canalizate prin intermediul Fondului Fiduciar instituit de către Banca Mondială”, arată acest minister. Citește și: Putin îi pregătește pe ruși pentru un nou Afganistan, dar mult mai aproape de casă: șeful Externelor de la Moscova anunță că Rusia nu se grăbește în teatrul de război din Ucraina

Maia Sandu, după discuțiile cu Aurescu Foto: Facebook Maia Sandu
Politică

Maia Sandu, după discuțiile cu Aurescu

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a mulțumit României pentru sprijinul acordat, după discuțiile cu ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu: „Livrările de energie electrică și păcură în această perioadă critică ne-au fost salvatoare”, a scris ea pe Facebook. Maia Sandu, după discuțiile cu Aurescu „Mi-am exprimat recunoștința pentru răspunsul rapid și necondiționat al României de a ne ajuta să depășim cea mai mare criză energetică din istoria țării. Livrările de energie electrică și păcură în această perioadă critică ne-au fost salvatoare. Am mulțumit și pentru sprijinul bugetar direct de zece milioane de euro, acordat prin Platforma de Sprijin pentru Moldova”, a afirmat ea. Pe de altă parte, șeful statului a făcut un inventar ar viitoarelor chestiuni care ar trebui rezolvate în relația dintre Republica Moldova și România: „Mizăm pe România pentru interconectarea sistemelor electroenergetice” „Ne dorim să pornim cât mai repede construcția podului Ungheni-Ungheni” „Să facem operațional podul Leova-Bumbăta” „Vrem să simplificăm conexiunile rutiere” Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, se află în vizită la Chișinău. Citește și: Rusia își asumă victoria Argentinei la Campionatul Mondial: meritul ar fi al vaccinului Sputnik V, folosit pe scară largă în această țară „Veţi avea în continuare în România acelaşi sprijin puternic, acelaşi efort dedicat pentru ca toate provocările prin care treceţi să fie trecute cu succes”, a afirmat Bogdan Aurescu, într-o conferinţă de presă alături de omologul său din Republica Moldova, Nicu Popescu.

Dacă vreți să înțelegeți viața din Ucraina, gândiți-vă la lifturi Foto: Twitter
Eveniment

Dacă vreți să înțelegeți viața din Ucraina, gândiți-vă lifturi

„Dacă vreți să înțelegeți viața de zi cu zi din Ucraina, gândiți-vă la lifturi”, se arată într-un articol publicat de Center for European Policy Analysis (CEPA), un think-tank transatlantic specializat în problemele Europei de Est. De altfel, în aceste zile, mai multe publicații, inclusiv Wall Street Journal relatează despre una din cele mai mari probleme generate de întreruperile de curent din Ucraina: lipsa apei curente și blocarea lifturilor. Dacă vreți să înțelegeți viața din Ucraina, gândiți-vă la lifturi „Dacă aveți nevoie de o ilustrare a modului în care viața de zi cu zi din Ucraina diferă de restul Europei, luați în considerare lifturile. Întreruperile de curent cauzate de atacurile Rusiei împotriva infrastructurii energetice civile sunt acum atât de frecvente, atât de lungi și imprevizibile, încât oamenii sunt adesea blocați în lifturi pentru perioade îndelungate. Locuitorii blocurilor au început, așadar, să lase cutii cu alimente și articole de igienă, cum ar fi scutece pentru copii, în lifturi, pentru vecinii lor, în cazul în care sunt blocați (...) Mama mea, care are peste 70 de ani și locuiește într-un oraș din vestul Ucrainei, își părăsește acum apartamentul de la etajul șase doar atunci când este strict necesar. Îi amintește de lockdownul din perioada pandemiei de Covid, spune ea, dar este mai rău. Când am vorbit recent, ea a spus că nu aveau nici electricitate, nici apă curentă, pentru că pompele de apă se defectează când se întrerupe curentul”, scrie Olga Tokariuk, pentru CEPA. amid blackouts triggered by russian terrorist attacks, ukrainians leave these first-aid packages in elevators in case someone gets trapped by a power outage.ukraine is unbreakable pic.twitter.com/uXEJWjzCRx— вареничок.еріставі ???️‍? (@maksymeristavi) October 30, 2022 Urmare a atacurilor rusești, jumătate din infrastructura energetică a Ucrainei este distrusă. „Orașe întregi sunt cufundate în întuneric de după-amiază până dimineața. Luminile stradale se sting, clădiri întregi sunt acoperite de întuneric, iar pietonii folosesc faruri pentru a fi văzuți. Internetul și conexiunile mobile sunt neregulate și există întreruperi la încălzire și alimentare cu apă. Oamenii din Kiev, Lviv, Harkov și alte orașe și sate ucrainene se aprovizionează cu lumânări, bunuri neperisabile și, dacă sunt suficient de norocoși și bogați, baterii și generatoare pentru telefoane portabile”, mai arată Tokariuk. „Problema sunt toaletele” Un profesor de la Universitatea din Kiev, fost ministru, Timofi Milovanov, a relatat, pe Twitter, cum trăiește: Good morning. Day 2 of the most recent Kyiv blackout. Day 274 of the war. There is no electricity, no heating, no water. Outside temperature is around freezing. The apartment is still warm from the previous days. We will see how long it lasts. We have blankets, sleeping bags, 1/ pic.twitter.com/wRmud44Nry— Tymofiy Mylovanov (@Mylovanov) November 24, 2022 „Nu există energie electrică, încălzire, apă. Temperatura exterioară este în jurul înghețului. Apartamentul este cald încă, din zilele precedente. Vom vedea cât durează. Avem pături, saci de dormit, haine călduroase. Nu sunt prea îngrijorat de încălzire până când temperatura scade sub -10 C / 14 F. Dar apa este o altă problemă. Problema sunt toaletele. Am stocat aproximativ 100 de litri de apă. De asemenea, este zăpadă pe balconul nostru. Este o rezervă surprinzător de mare de apă. Dar de fiecare dată când merg acolo să iau zăpadă, trebuie să las aerul rece să intre; nu e bine”. Citește și: Guvernul Viktor Orban face jocurile lui Putin la reuniunea NATO de la București: Ungaria a blocat participarea lui Kuleba în cadrul Comitetului NATO-Ucraina

Dodon condamnă războiul pornit de Rusia Foto: Kremlin.ru
Politică

Dodon condamnă războiul pornit de Rusia

Fostul președinte Igor Dodon condamnă războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei și mulțumește României pentru curentul livrat Moldovei, relatează publika.md. Fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon primea un salariu lunar de 45.000 de dolari pe lună de la Moscova, arăta, la 31 octombrie, Washington Post. Acest ziar scrie că a obținut de la serviciul ucrainean de securitate documente ale FSB – servicul rusesc de securitate internă – care arată cum încearcă Moscova să manipuleze state din Estul Europei. După ce Dodon a demisionat din Partidul Socialist, a fost numit președinte al consiliului de afaceri moldo-rus, o organizație înființată de Delovaya Rossiya, legată de Kremlin. Salariul lunar al lui Dodon, plătit de consiliul de afaceri, era de 29.016 USD, plus un bonus lunar de 14.508 USD, arată documentele. Citește și: Curtea de Conturi, cuibușorul PSD: penali și suspecți conduși de un subofițer de miliție din echipa Dragnea. PSD a schimbat legea pentru ca Bădălău să ajungă în această instituție Dodon condamnă războiul pornit de Rusia „Este foarte tragic pentru noi, din cauza la aceste bombardamente ale Federației Ruse spre Ucraina noi am rămas fără energie electrică şi eu cred că asta este foarte grav”, a spus, azi, Igor Dodon. Fiind întrebat de jurnaliști dacă condamnă acțiunile Rusiei, fostul președinte al Republicii Moldova a oferit un răspuns afirmativ. „Evident. Noi am rămas fără lumină, și Dumneavoastră, și eu acasă la mine. La Buiucani mai repede s-a aprins, dar în unele regiuni a durat și 24 de ore. Închipuiți-vă, ce poate fi la iarnă, când în plină iarnă ar putea să se stingă lumina pe o sutcă… Ce fac oamenii?”, a întrebat retoric Igor Dodon. Totodată, fostul șef al statului este de părere că ar fi oportun să fie căutată o soluție tehnică, iar în context a exprimat recunoștință României pentru curentul livrat țării noastre. „Trebuie de găsit o soluţie tehnică, dacă procurăm energie electrică de la români, iar pentru asta trebuie să le spunem mulțumesc, chiar dacă e mai scump. Trebuie să vedem tehnic cum să nu fim afectați, malul drept Nistrului, măcar”, a menționat Igor Dodon. Fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon a fost trimis în judecată sub acuzațiile de corupere pasivă și finanțarea ilegală a partidului din partea unei organizații criminale, în dosarul „Kuliok (Sacoșa)”. Conform procurorilor, Dodon ar fi cerut și primit de la miliardarii Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov până la un milion de dolari, pentru a-i scăpa, printre altele, de răspunderea penală în Rusia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră