marți 23 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: dronă

77 articole
Eveniment

Drona prăbușită la Zagreb, care a survolat nederanjată și România, ar fi avut o bombă aeriană la bord. Nu e clar dacă MApN a detectat-o la timp. Croația cere explicații

Drona de deasupra României avea bombă. În drona care s-a prăbuşit joi seara în sud-vestul Zagrebului au fost găsite rămăşiţe ale unei bombe aeriene, a relevat duminică ministrul croat al apărării, Mario Banozić, transmite HINA. Drona de deasupra României avea bombă "Au fost găsite urme ale unui dispozitiv exploziv, ceea ce indică faptul că nu era o dronă de recunoaştere. Am găsit părţi ale unei bombe aeriene", a declarat Banozić reporterilor, la locul prăbuşirii, după ce partea principală a dronei a fost scoasă din pământ. El a precizat că este vorba despre un vehicul aerian fără pilot de fabricaţie sovietică, dar că încă nu este clar dacă a venit din partea Rusiei sau a Ucrainei. "Vom putea spune care a fost scopul său doar după o analiză. Acest tip de bombă a fost folosit de avioane", a adăugat el. Banozić a dat asigurări că zona din jurul craterului este acum sigură şi că nu există substanţe explozive acolo. 40 de autoturisme avariate la Zagreb Serviciul de seismologie din Croaţia a comunicat sâmbătă că seismografele sale au înregistrat impactul unui obiect zburător în zona Jarun din sud-vestul Zagrebului, joi, la ora 23:01:49. Drona a căzut la aproximativ 50 de metri de un cămin studenţesc, dar nimeni nu a fost rănit. Aproximativ 40 de maşini aflate într-o parcare din apropiere au fost avariate. Dispozitivul s-a prăbuşit în Croaţia după ce a survolat România şi Ungaria. Citește și: România, complet expusă în cazul atacurilor aeriene la joasă înălțime, mai ales în zone cu relief accidentat. Cazul dronei prăbușite la Zagreb nu e singular "Se va face o analiză detaliată cu aliaţii noştri din NATO pentru a vedea ce s-a întâmplat. Bineînţeles, nu suntem mulţumiţi de reacţia ţărilor vecine care au observat obiectul zburător mult mai devreme, fără a reacţiona. Dacă ar fi fost detectat la timp, nu am fi fost astăzi aici", a declarat Banozić. Ministrul croat al apărării a menţionat că a vorbit duminică dimineaţă cu omologii săi din Ungaria şi România şi aşteaptă un răspuns după ce aceştia i-au spus că evaluează datele disponibile pentru a vedea ce s-a întâmplat cu exactitate.

Drona de deasupra României avea bombă (sursa: George Chernilevsky)
România, complet expusă atacurilor aeriene joase. În imagine, tipul de dronă prăbușită la Zagreb (sursa: Twitter/OSINTdefender)
Investigații

România, complet expusă în cazul atacurilor aeriene la joasă înălțime, mai ales în zone cu relief accidentat. Cazul dronei prăbușite la Zagreb nu e singular

România, complet expusă atacurilor aeriene joase. O dronă care a plecat din Ucraina și s-a prăbușit în capitala croată Zagreb a trecut pe deasupra României timp de trei minute. Timp în care nu s-a întâmplat absolut nimic ca aceasta să fi fost interceptată. Ministerul Apărării nu doar că a confirmat trecerea dronei, dar și-a arătat și neputința. România, complet expusă atacurilor aeriene joase "Cu privire la informațiile referitoare la evoluția în spațiul aerian al României, în cursul nopții de joi, 10 martie, al unei aeronave fără pilot, facem următoarele precizări: Sistemul de supraveghere a spațiului aerian al României a reperat joi, 10 martie, un obiect aerian de dimensiuni reduse, cel mai probabil de tip aeronavă fără pilot (dronă), care a evoluat în spațiul aerian național pentru o perioadă de timp foarte scurtă, sub trei minute. Citește și: Ambasada Rusiei la București face liste negre cu românii care ar discrimina ruși în România. Kuzmin cere informații, pe care le va lua „în considerare în cel mai atent mod” Aeronava a intrat în spațiul aerian al României, venind dinspre Ucraina, în jurul orei 23.23 și a părăsit spațiul aerian național în jurul orei 23.26, îndreptându-se către Ungaria. Evoluția acestui obiect aerian pentru un timp foarte scurt în spațiul aerian național, viteza ridicată, înălțimea de zbor redusă, asociate cu relieful accidentat și condițiile meteo de la acel moment, nu au permis utilizarea altor măsuri procedurale pentru identificarea în zbor a acestui obiect aerian", a arătat MApN într-un comunicat. AN-2 ucrainean contrabandist, la plimbare prin România În august 2021, un aparat AN-2 ucrainean, cel mai probabil folosit pentru contrabanda cu țigări, s-a plimbat prin România timp de aproape o oră. La întoarcerea în Ucraina, a fost interceptat de grănicerii vecini. Și în acel caz, scuzele MApN au fost execrabile. "În data de 7 august, ora 06.28, Centrul de Operaţii Aeriene a fost informat de către Structura Poliţiei de Frontieră Vicovul-de-Sus, că o patrulă a observat şi a auzit un aparat de zbor de mici dimensiuni care a survolat frontiera de stat din Ucraina în România. Ca urmare a informării primite, au fost luate măsurile specifice prevăzute în planurile elaborate pentru astfel de situaţii, cu accent pe întărirea supravegherii aeriene în zonă, concomitent cu reanalizarea înregistrărilor informaţiilor furnizate de radarele în funcţiune. Din analiza informaţiilor la dispoziţie nu au rezultat date care să confirme, în mod obiectiv, utilizarea neautorizată a spaţiului aerian naţional în zona de referinţă", spunea MApN. Fraza "Din analiza informaţiilor la dispoziţie nu au rezultat date care să confirme, în mod obiectiv, utilizarea neautorizată a spaţiului aerian naţional în zona de referinţă" se traduce, simplu, prin aceea că radarele Forțelor Aeriene nu au detectat aparatul de zbor ucrainean. MApN admite: Aeronave dificil de detectat Cum a fost, totuși, posibil? A explicat tot Ministerul Apărării. "Supravegherea spaţiului aerian naţional, pe timp de pace, în zona frontierei de Nord a ţării noastre, se realizează cu mijloace specializate din cadrul Forţelor Aeriene Române şi a altor instituţii cu responsabilităţi în domeniu din cadrul Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională (SNAOPSN). Mijloacele de radiolocaţie din dotarea Forţelor Aeriene Române, destinate supravegherii asigură, potrivit misiunii încredinţate, descoperirea şi urmărirea aeronavelor care evoluează în spaţiul aerian naţional. Cu toate acestea, în funcţie de caracteristicile terenului şi condiţiile meteorologice din zona de dispunere a radarelor, a suprafeţelor de reflexie şi a caracteristicilor de zbor ale aeronavelor, pot apărea situaţii de diminuare a distanţelor şi înălţimilor de descoperire. În situaţii particulare, pe timp de pace, evoluţia unor aeronave de mici dimensiuni şi cu suprafeţe reduse de reflexie, în proximitatea frontierei de stat poate fi dificil de detectat, pentru perioade reduse de timp şi la înălţimi de zbor foarte mici." Apărarea a promis că se pregătește mai bine În finalul comunicatului MApN menționat, se arăta că lucrurile urma să stea mai bine în viitor: "În scopul întăririi apărării spaţiului aerian naţional şi evitării situaţiilor specificate anterior, Statul Major al Forţelor Aeriene colaborează permanent cu celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu prin luarea unor măsuri specifice precum: repoziţionare de radare şi reconfigurare a parametrilor de descoperire, intensificarea zborurilor de antrenament, cercetare şi observare în proximitatea frontierei de stat şi suplimentarea periodică a forţelor şi mijloacelor din serviciul de luptă pentru creşterea capacităţii de reacţie împotriva mijloacelor aeriene care evoluează la înălţimi şi viteze mici." Faptele, însă, contrazic, din nou, un minister al Apărării din NATO. Misterul dronei sovietice Drona militară ce probabil aparține armatei ucrainene a trecut joi noapte prin spațiile aeriene ale României, Ungariei și Croației, prăbușindu-se în Zagreb, unde a provocat o explozie care a speriat locuitorii capitalei croate, fără a exista vreo victimă. "A venit în Croația din direcția Ungariei, iar în Ungaria din direcția României. A zburat timp de câteva minute în Croația, apoi a căzut", a spus premierul croat Andrej Plenkovic, citat de Hotnews.ro. Potrivit unui expert al site-ului The Drive, "imaginile apărute public sugerează că a fost vorba de o dronă de recunoaștere Tu-141 'Strizh'", de fabricație sovietică. Drona ar avea o viteză de croazieră de circa 1.000 de km/h și o rază de operare de 1.000 de km.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră