vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: cnsas

19 articole
Politică

Pentru ce primește Adrian Ursu un salariu imens de la Antena: laude deșănțate pentru Dan Voiculescu

Pentru ce primește Adrian Ursu un salariu imens de la Antena 3: recită laude deșănțate pentru Dan Voiculescu, patronul de facto al trustului Intact. Într-un podcast preluat de site-ul Antenei 3, Ursu a spus, potrivit transcrierii de pe acest site: „Fiecare dintre noi se regăsește într-un fel în personajul Dan, mic sau mare, în treptele lui de evoluție”. Citește și: Consilier prezidențial, către nostalgicii ceaușiști: industrializarea forțată, ineficientă, o moștenire otrăvită Însă nu toți cetățenii români au fost turnători la Securitate, așa cum a fost Dan Voiculescu, și nici nu au fost condamnați la zece ani de închisoare pentru corupție pentru fapte care au generat statului un prejudiciu de circa 60 de milioane de euro.  În anul fiscal 2023, Adrian Ursu, director executiv al Antenei 3, a fost răsplătit de postul controlat, de facto, de Dan Voiculescu, cu circa 1.050.000 de lei.  Aceste venituri sunt nete, încasate anual. Informațiile apar în declarațiile de avere depuse de soția lui Ursu, Carmen Avram, fost europarlamentar PSD și, candidat, în 2024, la Camera Deputaților, tot pentru PSD.  Pentru ce primește Adrian Ursu un salariu imens de la Antena Iată cum a prezentat site-ul Antenei 3 emisiunea în care Adrian Ursu vorbea despre ultima carte a lui Dan Voiculescu, „Un băiat de nicăieri”: „În cadrul discuției, Adrian Ursu a oferit o interpretare profundă a poveștii de viață relatate de Dan Voiculescu, subliniind că această carte nu este doar o confesiune personală, ci și o oglindă a unei epoci în care ambiția, curajul și perseverența erau forme de supraviețuire. «Fiecare dintre noi se regăsește într-un fel în personajul Dan, mic sau mare, în treptele lui de evoluție. E o frescă spectaculoasă a unei epoci. Povestea studentului venit din Bariera Vergului, printre fii de miniștri și diplomați, arată o distanță enormă între lumi - dar și o ambiție pe măsură. Nu s-a lăsat, chiar dacă venea de la marginea orașului. A demonstrat că nu contează de unde vii, ci ce poți face prin tine însuți», a spus Ursu.” Ursu insistă pe „destinul umil” al lui Voiculescu. Din transcierea emisiunii nu reiese că s-ar fi discutat despre relația acestuia cu Securitatea - unde a turnat persoane foarte apropiate - sau despre condamnarea penală aflată încă în vigoare.  „Pornind dintr-un cartier umil al Capitalei, Bariera Vergului, Dan Voiculescu și-a construit un destin care, dincolo de controverse, rămâne legat de ideea de determinare și reconstrucție. «Tot timpul a încercat să demonstreze că poate să sară peste orice obstacol. Chiar și atunci când viața l-a pus la pământ, s-a ridicat. Și nu mulți pot face asta», a spus Ursu”, mai relatează antena3.ro. 

Pentru ce primește Adrian Ursu un salariu imens de la Antena: ca să-i înalțe ode lui Dan Voiculescu Foto: Inquam/Octav Ganea
CNSAS: Declarația la Securitate, găsită în 2020 (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

EXCLUSIV Declarația la Securitate a lui Crin Antonescu exista la CNSAS din 2005, dar a fost "omisă"

CNSAS: Declarația la Securitate, din 2005. Potrivit unui răspuns trimis la solicitarea DeFapt.ro, declarația dată Securității de către Crin Antonescu a ajuns la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității în 2005. Un "document nou și neprocesat" După ce CNSAS i-a eliberat lui Crin Antonescu o adeverință de necolaborare cu Securitatea ca poliție politică, DeFapt.ro a trimis mai multe întrebări Consiliului pentru a lămuri odiseea documentului în arhivele instituției. Citește și: Momentul în care Crin Antonescu a mințit grosolan în legătură cu relația sa cu Securitatea Potrivit comunicatului CNSAS care pomenea adeverința pe numele lui Crin Antonescu, la începutul acestui an (2025) s-a întocmit "Nota de Constatare nr. DI/I/355". În această notă este menționat "documentul nou şi neprocesat identificat în dosarul nr. I 1068594 în care figurează domnul ANTONESCU George Crin Laurenţiu". Acest "document nou și neprocesat" este declarația dată Securității de către Crin Antonescu în legătură cu prietenul său Costache Ștefan, care fugise în 1988 din România. CNSAS: Declarația la Securitate, din 2005 în arhivele Consiliului Dar de când exista acest "document nou și neprocesat" în CNSAS? Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" În răspunsul CNSAS către DeFapt.ro se arată că "Dosarul din fondul informativ I 11068594 (F.I.12275/Tulcea)/2volume, a fost preluat de CNSAS de la Serviciul Român de Informații - Tulcea, la data de 22.11.2005". CNSAS: Declarația la Securitate, găsită în 2020 Cum se explică, atunci, că acest "document nou și neprocesat" nu a apărut atunci când Crin Antonescu a fost verificat de Consiliu în calitate de candidat la alegerile prezidențiale? Explică CNSAS: "<Documentul nou și neprocesat> a fost identificat in anul 2020, urmare studierii dosarului din fondul informativ mai sus menționat de către direcția de specialitate a CNSAS, în contextul unei alte lucrări". Așadar, susține Consiliul, doar din întâmplare, la 15 ani după ce declarația lui Crin Antonescu la Securitate a ajuns în arhiva sa, documentul a și fost descoperit. Prima decizie de necolaborare CNSAS a argumentat și de ce, în prima decizie de necolaborare a lui Crin Antonescu cu Securitatea, din 2005, nu apărea această declarație la Securitate scoasă la iveală acum. "La momentul emiterii Deciziei nr. 7.1./11.01.2005, nu au existat materiale/documente cu privire la domnul GEORGE CRIN LAURENȚIU ANTONESCU, având în vedere rezultatul negativ urmare verificărilor în evidențele interne și la foștii deținători dearhivă.", a transmis CNSAS pentru DeFapt.ro. Practic, ce spune CNSAS este că prima decizie de necolaborare cu Securitatea pe numele lui Crin Antonescu a fost eliberată în ianuarie 2005 iar declarația dată de Antonescu la Securitate a ajuns în CNSAS în noiembrie 2005. În 2009, CNSAS avea declarația lui Antonescu la Securitate, dar nu știa Dar mai rămâne un mister de explicat: de ce, în 2009, la patru ani după ce declarația lui Crin Antonescu la Securitate ajunsese în CNSAS, Consiliul nu a pomenit-o în evaluarea candidatului prezidențial de atunci Crin Antonescu? Așa cum am arătat mai sus, CNSAS susține că "<Documentul nou și neprocesat> a fost identificat in anul 2020, urmare studierii dosarului din fondul informativ mai sus menționat de către direcția de specialitate a CNSAS, în contextul unei alte lucrări". Iar în 2020, când CNSAS a descoperit, totuși, declarația lui Crin Antonescu la Securitate, actualul candidat nu mai deținea nici o funcție publică. Fugarul turnat nu a cerut acces la propriul dosar În răspunsul către DeFapt.ro, CNSAS mai susține că "Până la data (29 aprilie 2025 - n.r.) redactării prezentei, domnul COSTACHE ȘTEFAN nu asolicitat acces la propriul dosar". Costache Ștefan este prietenul din tinerețe al lui Crin Antonescu. Costache Ștefan a reușit să fugă din România comunistă în 1988, ceea ce a determinat și chemarea lui Crin Antonescu la Securitate. În fața securiștilor, Antonescu a scris și semnat cu numele propriu o declarație referitoare la fugar. Răspunsul CNSAS pentru DeFapt.ro (sursa: CNSAS)  

De ce secretizează CNSAS dosarul Antonescu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: ascunde originea unui "document nou"

De ce secretizează CNSAS dosarul Antonescu: Consiliul scapă, astfel, de necesitatea explicării apariției unui "document nou şi neprocesat" care a stat la baza emiterii adeverinței pentru candidatul PSD-PNL-UDMR. Prima decizie de necolaborare, în 2005 Înainte de adeverința de necolaborare cu Securitatea a lui Crin Antonescu eliberată pe 10 aprilie a.c., CNSAS mai emisese o decizie pe numele politicianului. Este vorba de decizia comună 7.1 din 11 ianuarie 2005. Comună, pentru că aceasta se referă la mai multe persoane. Citește și: PSD, PNL, UDMR au băgat în campania lui Antonescu 39 milioane lei, triplu față de cât are Nicușor Dan În cazul tuturor persoanelor menționate în decizie, printre care și Crin Antonescu, verdictul era că toți cei pomeniți "nu au fost agenți sau colaboratori ai securității ca poliţie politică." Potrivit unui comunicat al CNSAS din 5 noiembrie 2009, Consiliul a menținut decizia de necolaborare cu Securitatea a lui Crin Antonescu și pentru alegerile prezidențiale din 2009. Misteriosul dosar CNSAS "nr. I 1068594" Timp de peste 15 ani nu se mai întâmplă nimic la CNSAS în legătură cu Crin Antonescu. Până la începutul anului în curs (2025), când apare "documentul nou şi neprocesat identificat în dosarul nr. I 1068594 în care figurează domnul ANTONESCU George Crin Laurenţiu", potrivit adeverinței citate anterior. Pe baza acestui nou document "nou și neprocesat", " Direcţia de Specialitate din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securității" întocmește, pe 31 martie a.c., conținutul "Notei de Constatare nr. DI/I/355". Tot adeverința pomenită anterior mai spune că "ANTONESCU George Crin Laurenţiu figurează în dosarul fond informativ nr. I 1068594 (FI 12275/TL) cotă C.N.S.A.S. – titular C.Ş." "C.Ș." fiind Costache Ștefan, prietenul lui Crin Antonescu care a fugit din România în 1988 și despre care actualul candidat a dat o "declarație" la Securitate în același an. De ce secretizează CNSAS dosarul Antonescu CNSAS nu a explicat cum și când a apărut "documentul nou şi neprocesat identificat în dosarul nr. I 1068594 în care figurează domnul ANTONESCU George Crin Laurenţiu". Dar documentele pe care Crin Antonescu le-a consultat la CNSAS pot da răspunsul la această întrebare. Cel mai probabil, "documentul nou şi neprocesat" a fost transferat CNSAS de către SRI. Nu se știe, însă, când s-a întâmplat acest lucru. De asemenea, nu este clar dacă nu mai există și astfel de documente la SRI sau în arhivele altor instituții ale statului român. 

Crin Antonescu s-a angajat în fața Securității să-l influențeze „pozitiv” pe prietenul său Foto: Inquam/George Calin
Politică

Crin Antonescu s-a angajat în fața Securității să-l influențeze „pozitiv” pe prietenul său

Crin Antonescu s-a angajat în fața Securității să-l influențeze „pozitiv” pe prietenul său care dorea să fugă în Vest: candidatul PSD-PNL-UDMR a prezentat, azi, presei, o declarație dată Securității.  Citește și: BEC nu l-a pedepsit pe CTP fiindcă a scris „Votez Crin Antonescu”. Danileț, cenzurat după ce a cerut „Susține-l pe Nicușor Dan” Declarația are două pagini.  Crin Antonescu s-a angajat în fața Securității să-l influențeze „pozitiv” pe prietenul său Deși Crin Antonescu a afirmat că „nu dormeai toată noaptea” când erai chemat la Securitate, el a susținut că nu a mai relatat acest incident fiindcă era „banal”.  Ce a declarat și semnat candidatul PSD-PNL-UDMR în fața Securității, vorbind despre relația cu amicul său, care încercase să plece în Vest: „Am posibilitatea să exercit influență pozitivă asupra celui în cauză, are încredere în mine, mă consultă. Totuși, pare debusolat, afirmând că, după cele întâmplate, reușita lui în viață nu va mai fi atât de sigură”.  În penultima frază a declarației, Antonescu oferă numele a încă trei persoane apropiate de cel care dorise să fugă: un pedagog de la un liceu din Tulcea, un inginer și un coleg de birou.  În sfârșit, Crin Antonescu dă asigurări scrise că Miliția sau Securitatea nu l-au brutalizat pe prietenul său, deși nu asistase personal la tratamentul la care a fost supus: „Din București la Tulcea a fost însoțit de două cadre de miliție, iar la Tulcea a mai fost reținut pentru o scurtă perioadă, în care a fost cercetat de organele de miliție și Securitate.  În legătură cu perioadele în care a fost reținut, mi-a relatat că totul a decurs în condiții normale”.

Crin Antonescu își cere dosarul CNSAS (sursa: Facebook/Crin Antonescu)
Politică

Crin Antonescu a cerut CNSAS să-i furnizeze documentele din dosarul său: Le voi publica integral

Crin Antonescu își cere dosarul CNSAS. Candidatul Alianței „România Înainte” la alegerile prezidențiale din 2025, Crin Antonescu, a anunțat miercuri, 16 aprilie, că a depus o cerere oficială la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) pentru a primi toate documentele din dosarul său. Inițiativa vine în urma unor acuzații publice legate de o posibilă colaborare cu fosta Securitate. Crin Antonescu își cere dosarul CNSAS „În urma atacului de ieri, am depus solicitarea către CNSAS pentru a primi toate documentele din dosarul meu. Solicitarea a fost înregistrată cu nr. P1033/25/16.04.2025”, a transmis Antonescu pe Facebook. Citește și: Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Crin Antonescu, blocând accesul publicului la „nota de constatare” Conform unei adeverințe publicate de CNSAS, Crin Antonescu figurează într-un dosar informativ și a dat o declarație în 1988, în perioada în care era profesor la Școala din Niculițel (județul Tulcea). Instituția a concluzionat, însă, că nu i se poate atribui calitatea de colaborator al Securității comuniste și nici implicarea în poliție politică. Antonescu: „Nu am fost colaborator, am fost urmărit” Într-o conferință de presă susținută marți, Antonescu a negat categoric orice colaborare cu fosta Securitate, afirmând că a fost chemat doar în calitate de urmărit, în legătură cu un prieten care a încercat să fugă din țară în anii '80. „Nu am avut nicio relație cu Securitatea, decât în calitate de urmărit. Nu am fost niciodată colaborator, cu atât mai puțin implicat în poliție politică”, a declarat acesta. Declarație despre un prieten plecat în străinătate Crin Antonescu a oferit detalii despre contextul acelei declarații din 1988: Un prieten al său, inginer, a încercat să plece în Austria prin Bulgaria în 1987, dar a fost capturat și returnat în România. Prietenul le-a lăsat câteva obiecte personale mai multor apropiați, printre care și Antonescu. Toți cei implicați au fost chemați la Securitate pentru a da explicații. Antonescu susține că nu a oferit informații compromițătoare și că a declarat doar că era prieten cu respectiva persoană și nu știa de intenția acestuia de a fugi. „Foarte interesant e că, în 1988, prietenul respectiv a reușit să fugă. A avut încredere în mine și m-a rugat să-i anunț părinții, ceea ce am făcut. Azi trăiește în Canada”, a mai relatat candidatul. „Nu mi-e frică de securiștii de rit nou” În postarea sa publică, Antonescu a transmis un mesaj celor care încearcă să-i compromită imaginea în plină campanie electorală: „Am crezut că au trecut vremurile șopârlelor și delațiunilor. Se pare că nu. Dar, așa cum nu m-a speriat fosta Securitate, nu mi-e frică nici de securiștii de rit nou.” Crin Antonescu a anunțat că va publica integral documentele pe care le va primi de la CNSAS, „așa cum este firesc”, pentru a elimina orice suspiciune și pentru a demonstra că nu a avut nicio legătură de colaborare cu regimul comunist.

Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Antonescu Foto: Captură Antena 3
Politică

Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Antonescu, blocând accesul la „nota de constatare”

Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Crin Antonescu, blocând accesul publicului la „nota de constatare”: „Încă de la prima adeverință emisă de Consiliu după schimbarea legii de funcționare, în martie 2008, Colegiul - sau, mai bine zis, TOATE Colegiile! - au permis consultarea notelor de constatare care au stat la baza acestor acte administrative”.  Citește și: Băsescu: Candidează ambii lideri USL care în 2012, sub comanda Varanului, au destructurat în două zile Statul Român Nagâț, care a fost cercetătoare la CNSAS, iar acum face parte din colegiul care conduce instituția, se referă la faptul fără precedent că, în adeverința prin care CNSAS afirmă că Crin Antonescu nu a colaborat cu Securitatea, se precizează că „nota de constatare” poate fi consultată doar de candidatul PSD-PNL-UDMR la președinție.  Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Antonescu „Singurele precizări care cred că se impun din partea mea (deocamdată) privind adeverința publicată ieri de CNSAS sunt următoarele: 1. Încă de la prima adeverință emisă de Consiliu după schimbarea legii de funcționare, în martie 2008, Colegiul - sau, mai bine zis, TOATE Colegiile! - au permis consultarea notelor de constatare care au stat la baza acestor acte administrative. Puteți verifica asta pe site-ul instituției, dar pun mai jos, ca ilustrare, adeverința nr. 1, emisă în mai 2008, la mai puțin de două luni după schimbarea legii și a procedurilor interne. În acel moment, secretarul Colegiului era prof. Corneliu Turianu, fost judecător, fost președinte de tribunal, iar vicepreședintele, prof. Virgiliu Țârău, era absolvent de Drept (la Babeș Bolyai, nu la Bioterra). Nicio clipă nu s-a ridicat problema "absenței cadrului legal" (scuzați gips-cartonul, nu-mi aparține) care să permită consultarea documentelor pe care se bazează o adeverință, indiferent pe numele cui s-ar fi emis ea.   2. Nici acest Colegiu din care fac parte (spre exasperarea unora) NU a votat vreo modificare de procedură sau de mod de lucru, în privința dreptului de consultare a notelor de constatare care stau în spatele adeverințelor. E drept că la ultima ședință de săptămâna trecută unii colegi au avut subit o epifanie, dar nu s-a decis nimic. Personal, am pus "revelația" pe seama atmosferei pascale, nu mi-am imaginat ce va urma.   3. Deși ce a urmat ne face de râs pe toți, în mod paușal, legea spune că răspunderea este individuală. Prin urmare, vă spun că eu nu am fost, nu sunt și nu voi fi de acord cu restricționarea accesului la notele de constatare votate ca adeverințe, acces care a fost permis timp de 17 ani. Și nu o să-mi schimb opinia, indiferent cum îl cheamă pe titularul adeverinței cu pricina”, a scris Nagâț pe Facebook. 

Marile semne de întrebare legate de, aparent, unicul contact al lui Antonescu cu Securitatea Foto: Inquam/George Calin
Politică

ANALIZĂ Marile semne de întrebare legate de, aparent, unicul contact al lui Antonescu cu Securitatea

Marile semne de întrebare legate de, aparent, unicul contact al lui Crin Antonescu cu Securitatea: prima chestiune neclară ar fi de ce candidatul PSD-PNL-UDMR la președinția României a ținut sub tăcere acest episod. Dacă el ar fi fost „urmărit” de Securitate și și-a protejat prietenul, de ce în toți anii în care s-a mai discutat despre posibila sa colaborare cu poliția politică nu a vorbit despre incidentul din 1988. Citește și: Un director în CNSAS susține că este fără precedent secretizarea notei de constatare referitoare la Crin Antonescu Marile semne de întrebare legate de, aparent, unicul contact al lui Antonescu cu Securitatea La ce întrebări ar trebui să răspundă candidatul Antonescu: 1) Chemarea la Securitate era un eveniment excepțional în viața oricărui cetățean obișnuit. De ce nu l-a menționat până acum? (Ba chiar a spus că nu-și mai amintea...). În context, trebuie spus că fuga unui cetățean român peste graniță era un eveniment grav, iar securiștii care aprobaseră pașaportul fugarului au fost probabil sancționați de superiori. Este puțin probabil să fi fost prea prietenoși cu cei suspectați că l-au ajutat pe fugar.  2) Când a plecat documentul din arhiva SRI și a ajuns la CNSAS și când l-a descoperit CNSAS? CNSAS ar fi trebuit să-l verifice pe Crin Antonescu în 2012, când a candidat la Senat. Dacă documentul era așa de puțin important, de ce a apărut abia acum? 3) Cine a fost ofițerul de securitate care l-a interogat pe Antonescu și ce carieră a avut el după 1989? O fi primit adeverință că a făcut poliție politică? 4) De ce CNSAS a decis că este secretă nota de constatare, fapt fără precedent, potrivit unui director din această instituție? 5) Crin Antonescu a mai fost acuzat că a fost colaborator al Securității, iar Traian Băsescu l-a numit ironic „Porumbacu”, sugerând că acesta era numele său de informator. Deci, Antonescu avea tot interesul să lămurească acest subiect. În 2012, a fost președinte interimar. De ce nu a cerut serviciilor secrete - șef al SRI fiind, la acel moment, George Maior, prietnul aliatului său Victor Ponta - să scoată din arhive toate documentele care-l priveau, ca să le facă publice?  6) CNSAS a emis adeverința lui Antonescu pe 10 aprilie (joi) și a publicat-o luni, 14 aprilie. De ce Antonescu n-a menționat acest eveniment? De ce nu a cerut copii după documentele nepublicate de CNSAS? de ce a reacționat abia după ce presa a scris?  CNSAS a descoperit o declarație dată Securității de Crin Antonescu, despre un coleg profesor, însă a tras concluzia că acesta „nu a fost colaborator sau lucrător al fostei Securități”. Totuși, adeverința CNSAS nu citează din declarația dată de Antonescu către Securitate, cum se procedează adesea.   

Director CNSAS susține că este fără precedent secretizarea notei referitoare la Crin Antonescu Foto: Facebook
Politică

Director CNSAS susține că este fără precedent secretizarea notei referitoare la Crin Antonescu

Un director în CNSAS (potrivit unei declarații de avere din 2023), Răzvan Popa, susține, pe Facebook, că este fără precedent secretizarea notei de constatare referitoare la Crin Antonescu. El îl contrazice astfel pe un alt angajat al CNSAS, istoricul Mihai Demetriade, care a susținut că „notele de constatare au caracter secret de serviciu, nu sunt publice, conform legii”.  Citește și: Radare fixe "invizibile", pe majoritatea drumurilor naționale. Șoferul nu mai este oprit, amenda vine acasă Însă Popa a scris pe Facebook că „restricționarea accesului la nota de constatare nu s-a mai făcut până acum, orice vor spune cei care au făcut asta”. Disputa a pornit de la faptul că, în adeverința emisă de CNSAS în cazul candidatului Crin Antonescu scrie că „nota de constatare pote fi consultată de titularul la sediul CNSAS”. Director CNSAS susține că este fără precedent secretizarea notei referitoare la Crin Antonescu Ce scrie Popa de la CNSAS: „Lucrurile sunt simple: așa ceva (restricționarea accesului la nota de constatare) nu s-a mai făcut până acum. Orice vor spune cei care au făcut asta. V-o spune unul care e acolo de 25 de ani. Și a cărui emisferă stângă încă comunică cu cea dreaptă, liber și neîngrădit.   Sunt mii de exemple, pe site-ul CNSAS, în secțiunea adeverințe. Toate adeverințele care pornesc de la documente identificate în arhivă (deci nu "necunoscuți") conțin formula "nota de constatare poate fi consultată".   Nu "poate fi consultată de titularul adeverinței".   Cred că cineva va trebui să facă un pas în spate. A big one”.   Mihai Demetriade, apărător ferm al CNSAS și al lui Antonescu Ce a susținut istoricul Demetriade, într-un lung mesaj în care îl laudă pe Antonescu și care a fost preluat de Antena 3: „A doua minciună din material, furnizată de cineva din Colegiul CNSAS, este că instituția (CNSAS) ar fi restricționat accesul la nota de constatare. Este fals, o minciună scandaloasă. CNSAS n-a restricționat nimic. Notele de constatare au caracter secret de serviciu. Nu sunt publice, conform legii. Ele ajung să fie publice doar atunci când adeverințele emise pe numele titularilor acestor note sunt contestate în instanță. Ajungând în instanță, notele de constatare devin consultabile.   Așa că nu CNSAS a restricționat accesul la nota respectivă, ci legea nu o permite, în acest stadiu. Mai mult decât atât: se prezumă și se sugerează că în spatele „restricționării” rezidă un interes ocult: au încercat ăia de la CNSAS să-l spele pe Antonescu. Nu. N-a încercat nimeni nimic. CNSAS a respectat doar legea”. 

CNSAS a descoperit o declarație dată Securității de Antonescu Foto: Inquam/George Calin
Politică

CNSAS a descoperit o declarație dată Securității de Antonescu, despre un coleg profesor

CNSAS a descoperit o declarație dată Securității de Crin Antonescu, despre un coleg profesor, însă a tras concluzia că acesta „nu a fost colaborator sau lucrător al fostei Securități”. Totuși, adeverința CNSAS nu citează din declarația dată de Antonescu către Securitate, cum se procedează adesea.  Citește și: Radare fixe "invizibile", pe majoritatea drumurilor naționale. Șoferul nu mai este oprit, amenda vine acasă CNSAS a descoperit o declarație dată Securității de Antonescu Ce se arată în nota CNSAS, publicată pe site-ul instituției, la rubrica „Adeverințe”, care menționează că acum a descoperit un document nou, pe care nu-l deținea în 2005, când lui Antonescu i s-a mai eliberat un certificat că nu a colaborat cu Securitatea:  „Domnul ANTONESCU George Crin Laurentiu figureaza in dosarul fond informativ nr. | 1068594 (FI 12275/TL) cota C.N.S.A.S. — titular C.S. In cadrul cercetarii informative initiate de Securitate asupra domnului C.S., precum si a anturajului acestuia, titularul adeverintei, profesor de istorie la Școala generală Niculițel si prieten apropiat cu C.Ș., a fost convocat de organele de Securitate si a dat o declarație, datata 13.01.1988, olografa, semnata cu numele real. Elementele mai sus prezentate se circumscriu prevederilor art. 2 lit. b) teza a Il – a, din OUG nr. 24/2008 potrivit cărora: «persoana care a furnizat informatii cuprinse in declaratil, procese — verbale de interogatoriu sau de confruntare, date in timpul anchetei si procesului, in stare de libertate, de retinere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetata, fie judecata si condamnata, nu este considerata colaborator al Securitatii, potrivit prezentei definiții». Avand in vedere faptul ca nota de constatare nr. DI/I/355 din data de 31.03.2025 nu consemneaza existenta altor documente sau informatii privind relatia cu organele de Securitate, in cazul domnului ANTONESCU George Crin Laurentiu nu se poate retine calitatea de colaborator al Securitatii, in sensul legii. Totodata, potrivit notei de constatare nr, DI/I/355 din data de 31.03.2025, in urma verificarilor intreprinse pana la data de 31.03.2025 nu au rezultat documente sau informatii privind apartenenta la structurile fostului Minister de Interne, in calitate de ofiter sau subofiter de Securitate sau Militie, astfel incat in cazul domnului ANTONESCU George Crin Laurentiu nu se poate retine calitatea de lucrator al Securitatii, in sensul legii”, se arată în nota CNSAS.  Însă documentul CNSAS nu oferă detalii despre cele mărturisite de Crin Antonescu în fața Securității.       

Cine face parte din BEC-ul care cenzurează: fost securist, acuzat de CNSAS că își turna colegii Foto: Agerpres
Politică

Cine face parte din BEC-ul care cenzurează: fost securist, acuzat de CNSAS că își turna colegii

Cine face parte din BEC-ul care cenzurează: Doru Giugula, ex-PSD, fost securist, acuzat de CNSAS că își turna colegii. Giugula a fost consilier PSD în Consiliul General al Municipiului București (CGMB), ba chiar prim-vicepreşedintele Comisiei Naţionale de Arbitraj şi Integritate Morală a PSD. Citește și: BEC nu are curaj să-l cenzureze pe Ciolacu, deși este „actor politic” și-l atacă pe Nicușor Dan. BEC l-a cenzurat pe Danileț Acum, el reprezintă, în BEC, Partidul Liga Acțiunii Naționale (PLAN), care susține candidatura lui Silviu Predoiu, fost șef al SIE, care însă a activat în Securitatea de dinainte de 1989.  Cine face parte din BEC-ul care cenzurează: fost securist, acuzat de CNSAS că își turna colegii În 2007, CNSAS  a decis că el a fost turnător la Securitate. „Potrivit unor surse din Colegiu, Giugula a fost ofițer al Securității la contrainformații, calitate din care își turna colegii de la USLA (Nota redacției DeFapt.ro: unitatea specială de luptă-antiteroristă). El semna notele și rapoartele de urmărire (...) La aflarea informației, Giugula nu s-a declarat surprins, recunoscin d că a activat în cadrul Securității ca ofițer, dar a negat că ar fi fost informator. «Eu nu am fost turnător sau informator, am fost ofițer», a spus Giugula pentru NewsIn”, arăta Hotnews, în 2007. „Giugula a fost găsit vinovat în 2017 de săvârșirea infracțiunilor de fals în declarații în formă continuată și fals în înscrisuri sub semnătură privată. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost sesizat în 2012 de Agenția Națională de Integritate, care a susținut că, în declarațiile de avere, completate și depuse pentru perioada 2008 – 2011, Doru Giugula a menţionat un contract de împrumut în valoare de 650.000 Euro, deschis la banca BRD Groupe Societe Generale, care nu ar fi existat în realitate. După cum s-a precizat în motivarea sentinței de condamnare, consemnată de rolii.ro, fostul șef al consilierilor PSD din Primăria Bucureștiului a avut o atitudine sinceră în fața instanței, recunoscând săvârșirea faptelor”, scria justnews.ro în 2023. În acel an, Giugula a fost „reabilitat”, legal, arată acest site.  Potențiale conflicte de interese, avere greu de justificat  În 2012, Agenția Națională de Integritate (ANI) a stabilit că Doru Mihai Giugula, consilier PSD în Consiliul General al Municipiului București (CGMB), nu poate justifica o avere de 1,1 milioane lei (aproximativ 250.000 euro), inspectorii solicitând procurorilor ca acesta să fie cercetat pentru fals în declarații. Giugula a afirmat joi, potrivit Agerpres, că are documente care susțin banii din declarația de avere și a adăugat că are și un împrumut la o bancă la care plătește rate lunar. Comunicatul ANI a dispărut de pe site-ul agenției, dar el a fost preluat de presă, inclusiv de Agerpres.   În iulie 2012, jurnalista Antoneta Etves scria, pentru Evenimentul Zilei: „Unul dintre cei mai vechi consilieri generali PSD, Doru Giugula, câştigă bani frumoşi de pe urma informaţiilor din Primăria Capitalei în postura de avocat. Astfel, acesta este membru al Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB), dar şi avocatul mai multor persoane care au dat în judecată Municipalitatea sau CGMB. Cu alte cuvinte, Giugula merge în Primărie, în calitate de ales general, are acces la informaţiile din instituţie şi apoi reprezintă, în calitate de avocat, persoanele care dau în judecată Municipalitatea”. 

Silviu Predoiu, ofiţer al Securităţi comuniste (sursa: Facebook/Silviu Predoiu)
Eveniment

Silviu Predoiu, ofiţer al Securităţi comuniste

Silviu Predoiu, ofiţer al Securităţi comuniste. Silviu Predoiu, fost director adjunct și director interimar al Serviciului de Informații Externe până în 2018, a fost identificat de CNSAS ca fost ofițer al Securității comuniste, sub numele de cod "Pumnea", a anunțat miercuri Consiliul. Silviu Predoiu, ofiţer al Securităţi comuniste Predoiu s-a înscris în cursa pentru alegerile prezidențiale din partea Partidului Liga Acțiunii Naționale, ceea ce a dus la verificarea sa de către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Citește și: EXCLUSIV Nordis achiziționa trimestrial câte o mașină de lux. În trei ani a luat un BMW, un Bentley și opt Mercedes-uri, toate noi. În parcare avea deja un Porsche, un Ferrari și alte șase Mercedes-uri În adeverința întocmită de CNSAS se arată: "În baza notei de constatare nr. DI/1/1213 din data de 14.10.2024, întocmită de către Direcţia de Specialitate din cadrul CNSAS, în care se regăsesc următoarele elemente: Predoiu Silviu figurează cu o fişă de evidenţă care a fost transmisă în copie de Serviciul de Informaţii Externe şi cuprinde informaţii privitoare la situaţia civilă şi militară a domniei sale şi care atestă calitatea de angajat al fostei Securităţi. Numele de serviciu ce i-a fost atribuit a fost: PUMNEA Silviu. Totodată, potrivit notei de constatare nr. DI/1/1213 din data de 14.10.2024, în urma verificărilor întreprinse până la data de 14.10.2024, au rezultat informaţii privind apartenenţa domniei sale la structurile fostei Securităţi în calitate de ofiţer al fostei Securităţi, figurând cu următoarele informaţii: data încadrării în Centrul de Informaţii Externe - 01.10.1987; gradul de locotenent major - 01.10.1987; misiuni în străinătate - 25.08.1989, acoperire Întreprinderea de Comerţ Exterior GEOMIN; funcţii îndeplinite: 01.10.1987 - Ofiţer II Informaţii Externe; 01.10.1987 - 01.06.1989 - Centrul de Pregătire şi Perfecţionare a Cadrelor Brăneşti; 01.06.1987 - Ofiţer II Informaţii Externe; 26.12.1989 - trecut în Ministerul Apărării Naţionale, în urma reorganizării." CNSAS a declarat că Silviu Predoiu nu poate fi considerat lucrător al Securității conform legii, deoarece activitățile sale nu au implicat suprimarea sau restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. "Întrucât nu au fost identificate documente din care să rezulte faptul că persoana verificată ar fi desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, în cazul domnului Predoiu Silviu, nu se poate reţine calitatea de lucrător al Securităţii în sensul legii", precizează CNSAS

Sunt consumatori de droguri cu vârsta de 9-10 ani și dealeri care au doar 12 ani, spune președintele CNSAS, Valeria Herdea Foto: News.ro
Eveniment

Consumatori de droguri cu vârsta de 9-10 ani

Sunt consumatori de droguri cu vârsta de 9-10 ani și dealeri care au doar 12 ani, spune președintele CNAS, medicul Valeria Herdea. Ea a apreciat că că modelul vedetelor, modelul de la marile festivaluri nu sunt de bun augur în această privinţă. Citește și: RetuRO SGR, tupeu nesimțit – nu comunică unde sunt automatele de colectare și nici ce face cu zecile de milioane de euro încasate lunar: Nu ni se aplică legea informațiilor de interes public Herdea a fost întrebată cât de grav este flagelul drogurilor în România şi până la ce vârstă a coborât consumul de droguri. Consumatori de droguri cu vârsta de 9-10 ani “Conform datelor Agenţiei Naţionale Antidrog, unde există o echipă de lucru interministerială, pot să vă spun că cel puţin acum trei luni coborâseră până la 9-10 ani. Există dealeri de 12 ani, există din păcate, după cum bine ştiţi, bomboane cu diverse preparate şi, din păcate, sunt accesibile mai ales acolo unde există, să zicem, aglomeraţii nesupravegheate de adulţi. Mai e ceva, modelul adulţilor, modelul vedetelor, modelul de bonton de la marile festivaluri, nu sunt tocmai de bun augur”, a afirmat Valeria Herdea într-o conferință de presă, citată de news.ro. Ea a mai fost întrebată dacă există în ţara noastră centre de dezintoxicare specializate pe diverse probleme, de la droguri la jocuri de noroc. ”Noi avem un program naţional curativ care are prevederi pe partea de toxicodependenţă. Ceea ce vă pot spune este că, din păcate nefiind mapată exact situaţia şi neştiind exact la acest moment, şi absolut onest pentru că nu noi facem asta, noi încercăm să ajutăm şi să sprijinim, neştiind exact dimensiunea acestui fenomen la acest moment, cred că serviciile sunt total insuficiente. Avem nevoie de personal pregătit, avem nevoie de posibilitate de intervenţii şi de alocare de fonduri”, a mai declarat Valeria Herdea.

Un fost turnător al Securității este cel mai bine plătit bugetar Foto: Inquam/Sabin Cîrstoveanu
Eveniment

Un fost turnător al Securității este cel mai bine plătit bugetar

Un fost turnător al Securității este, probabil, cel mai bine plătit bugetar din România: guvernatorul BNR Mugur Isărescu, fost turnător al Securității sub pseudonimul “Manole“, a primit de la statul român, în anul fiscal 2023, circa 1,43 milioane de lei. El este finanțat de statul român ca guvernator al BNR, membru al Academiei Române și pensionar. Citește și: Suma uriașă pe care RetuRO nu o mai returnează consumatorilor pe ambalaje: 150 de milioane de lei lunar, bani plătiți la casă pe sticle, doze și PET-uri PSD vrea să îi mai ofere lui Mugur Isărescu un mandat în fruntea BNR, deși acesta conduce instituția din 1990. Un fost turnător al Securității este cel mai bine plătit bugetar În medie, el a fost plătit cu 24.000 de euro pe lună. Doar pensia i-a crescut cu circa 85.000 de lei, într-un an, arată o comparație dintre declarațiile de avere depuse de Isărescu în 2023 și 2024. Ce bani a obținut de la stat guvernatorul Mugur Isărescu: salariul de guvernator în anul fiscal 2023 a fost, net, de 1.081.127 de lei, net, față de 1.026.836 de lei în 2022 pensia a fost de 322.000 de lei, net, anual, în 2023, față de 237.612 lei, net, în 2022 de la Academia Română a primit 30.612 lei, net, anual O investigație din 2017 arăta actualul guvernator BNR spiona diplomați străini, în special americani și britanici, sub conducerea ofițerilor Unității Militare 0195. Potrivit articolului, nici colegii lui Isărescu de la Institutul de Economie Mondială nu scăpau de „notele“ lui „Manole.” În 2020, CNSAS arăta că Mugur Isărescu a turnat la Securitate două persoane care se plângeau de nivelul de trai. Ultyerior, CNSAS a deschis un proces la Curtea de Apel Bucureşti, în care a solicitat judecătorilor să constate calitatea de colaborator al Securităţii în cazul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Însă guvernatorul BNR a desființat la CCR legea care a permis reverificarea dosarului său, profitând de o eroare în adoptarea ei.

Senatorii USR, conduși de Radu Mihail, au votat înființarea a noi sinecuri în CNSAS Foto: Captură video
Politică

Senatorii USR au votat înființarea a noi sinecuri în CNSAS

Senatorii USR au votat pentru înființarea a două noi sinecuri în CNSAS, deși anterior se opuseseră și reușiseră chiar să blocheze proiectul. Acest proiect, iniţiat de parlamentari ai grupului minorităţilor naţionale (Ovidiu Ganţ şi Silviu Vexler), prevede creșterea numărului de membri ai CNSAS de la 11 la 13, dintre care un membru desemnat de grupul minorităților din Camera Deputaților. Singurul motiv al înființării acestor sinecuri este ca și minoritățile să desemneze pe cineva în conducerea CNSAS, cu rang de secretar de stat. Citește și: Sumele uriașe plătite de contribuabili pentru cazarea și masa ștabilor de la Guvern: cheltuielile au crescut cu aproape 900% în doi ani Oficial, denumirea inițiativei este „Propunere legislativă pentru modificarea art.17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii”. Deputatul USR Claudiu Năsui a arătat, azi, pe rețelele sociale, că proiectul a fost inițial respins, acum o lună. Însă un comentator i-a atras atenția că proiectul a fost reintrodus și votat de senatorii USR, Senatul fiind cameră decizională. Senatorii USR au votat înființarea a noi sinecuri în CNSAS „Acum o lună PSD-PNL voiau să crească numărul de demnitari din CNSAS cu încă 2. Salariu mare, muncă puțină, tipic sinecură la stat. În loc să voteze proiectul USR de deconspire a fostei securități și a rudelor lor din actuala clasă politică (nu de alta dar e plin PSD-PNL de ei), ei voiau să crească numărul de demnitari din conducerea CNSAS. Au trecut inițiativa ca prin brânză la Camera Deputaților. PSD, PNL și UDMR au votat pentru. USR și AUR s-au opus. Nu a fost suficient. Dar la Senat, ce să vezi. Aceiași PSD-PNL-UDMR n-au mai strâns numărul minim de voturi ca să treacă legea. Au strâns 68 de voturi, dar aveau nevoie de 69. Pur și simplu senatorii lor n-au venit la serviciu și n-a ieșit votul pe sinecură. E un lucru bun”, a scris Năsui. Iată cum un singur vot a oprit o sinecură.Acum o lună PSD-PNL voiau să crească numărul de demnitari din CNSAS cu încă 2. Salariu mare, muncă puțină, tipic sinecură la stat.În loc să voteze proiectul USR de deconspire a fostei securități și a rudelor lor din actuala clasă…— Claudiu Nasui, CFA (@ClaudiuNasui) May 30, 2024 Însă proiectul a fost reintrodus în Legislativ la 30 aprilie, a trecut de Camera Deputaților într-un timp record, la 7 mai, și, la 21 mai a trecut și de Senat. La Camera Deputaților, 27 din 28 de deputați USR au votat împotriva proiectului. La Senat, toți cei 13 senatori USR, inclusiv liderul de grup, Radu Mihail, au votat pentru. Lista votului de la Senat Pe Facebook, Năsui a fost criticat pentru faptul că colegii săi de la Senat au votat pentru înființarea acestor sinecuri. „Repet pentru cei care nu au înțeles din prima: toți senatorii USR au votat în bloc pentru creșterea numărului de membri al colegiului CNSAS de la 11 la 13, cu toate costurile adiacente ( masina de serviu, birou, secretara, chirie decontata, salariu de secretar de stat). Toate din bugetul unei instituții care are de verificat anul acesta zeci de mii de candidati, care pierde in fiecare luna angajati valorosi, nișati pe acest domeniu unic de lucru și pentru care bugetul instituției nu avea prevazuta aceasta crestere de costuri”, i-a scris Voichița Ioana Bondor. Legea este acum la promulgare.

Din câte academii făcea parte Elena, textilistă Foto: „Fototeca online a comunismului românesc” F028
Eveniment

Din câte academii făcea parte Elena, textilistă

Din câte academii făcea parte Elena Ceaușescu, de meserie textilistă de la fabrica de perdele: ea era membru plin al Academiei Române și membru corespondent al Academiei din Atena și al Academiei de Științe din New York. Informațiile sunt consemnate în carnetul de evidență PCR No. 0000002, postat pe Facebook de CNSAS. Elena Ceaușescu avea un doctorat în chimie din 1967. Din câte academii făcea parte Elena, textilistă Neoficial, soția lui Nicolae Ceaușescu devenise cel mai puternic personaj din România, la finalul anilor 80, datorită influenței asupra soțului ei. Cei doi au fost executați la 25 decembrie 1989, la Târgoviște. În plus, soția liderului comunist al României, ar fi fost membru de onoare a șapte universități. Dar în carnet nu este consemnată denumirea tuturor acestor universități, ci doar țara: Ghana, mexic, Ecuador și un misterios „Ilianos” - CNSAS susține că ar fi vorba de statul american Illinois. În plus, Elena Ceaușescu era doctor honoris causa a cinci universități, printre care cea din Teheran sau Yucatan. 241 241 Născută în 1919, ea ar fi absolvit facultatea, la Politehnica București, în 1957, la 38 de ani. Alte studii, precum liceul absolvit, nu sunt consemnate. Potirivt carnetului de evidență PCR, Elena Ceaușescu nu știa nici o limbă străină. Ea a muncit din 1936, când avea doar 17 ani, a fost șomeră între 1942 și 1944, iar din septembrie 1944 a devenit activistă PCR. Din 1952 în 1957, ea scrie că a fost „studentă” și „activistă”, după care ar fi lucrat la ICECHIM, institutul de cercetări în chimie. Din august 1964 în 1980, soția lui Nicolae Ceaușescu a fost, oficial, directoare la ICECHIM, iar ulterior a deținut funcția oficială de „Prim Viceprim ministru”. Elena Ceaușescu Foto: Fototeca online a comunismului românesc Însă adevărata ei putere se afla în funcțiile politice deținute: din 1974, Nicolae Ceaușescu și-a adus soția în Comitetul Politic Executiv, unde se luau deciziile privind soarta României. 241 241 Cariera unei semianalfabete „Ucenică la perdele, textilistă, activistă de partid, politehnistă, ingineră, directoare de institut de cercetări, prim viceprim-ministră. Mamă a trei copii. Plus doctor inginer în chimie, Doctor Honoris Causa al universităților din Buenos Aires, Bahia Blanca, Filipine, Yucatán și Teheran, membră de onoare a Societății Internaționale de Chimie Industrială, a Institutului American al Chimiștilor din Washington, a Școlii de Științe a Polimerilor și a universităților din Costa Rica, Ecuador, Mexic, Ghana și Illinois, membră a Academiei Republicii Socialiste România, membră corespondentă a Academiei din Atena, membră activă a Academiei de Științe din New York, deținătoare a Ordinului "Steaua Republicii Socialiste România" și a numeroase alte ordine și decorații, membră în Comitetul Central al Partidului Comunist Român și în Comitetul Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și deputat în Marea Adunare Națională”, scrie CNSAS, pe Facebook. Abia în ianuarie 2024, la CNSA au ajuns dosare de la cabinetul lui Nicolae Ceauşescu, documente de la cabinetele lui Tudor Postelnicu şi Iulian Vlad, foşti şefi ai Departamentului Securităţii Statului, şi fişe alfabetice cu militari rezervişti M.A.I arma Securitate.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră