vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: CCR

214 articole
Investigații

Scântei (CCR), bani publici ca notar

Scântei (CCR), bani publici ca notar. Senatoarea Laura Iuliana Scântei, în calitatea de notar, a primit un onorariu de aproximativ 365.000 de lei de la Societatea de Administrare a Participațiunilor în Energie (SAPE). Notarul Scântei a perfectat prima parte a unei tranzacții de 14,73 milioane de euro. Acționarul unic al (SAPE) este ministerul Energiei, condus de liberalul Virgil Popescu, colegul de partid al senatoarei Scântei. SAPE, achiziție de 14,73 milioane de euro La solicitatea Defapt.ro, Laura Iuliana Scântei a spus că nu știe cum a fost selectată de către SAPE, dar cu siguranță nu a contat faptul că este colegă cu ministrul liberal Virgil Popescu. Defapt.ro a dezvăluit că Societatea de Administrare a Participațiunilor în Energie, condusă de Bogdan Stănescu, a cumpărat firma clujeană Energo Proiect, patronată de Sorin Bădău, cu suma de 14,73 milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV Senatoarea PNL Laura Iuliana Scântei, viitoare judecătoare la CCR, plătită ca notar cu sute de mii de lei de o firmă a Ministerului Energiei, condus de colegul ei de partid Virgil Popescu Această firmă produce 15 MW de energie eoliană prin intermediul a cinci turbine amplasate pe vârful muntelui Curcubăta Mică, din județul Alba. Scântei (CCR), bani publici ca notar În data de 30 decembrie 2021, Bogdan Stănescu, în calitate de președinte al directoratului SAPE, a apelat la notarul Laura Iuliana Scântei, senatoare și colegă de partid cu ministrul Virgil Popescu, pentru a perfecta tranzacția. Atunci, notarul Laura Iuliana Scântei a întocmit o promisiune bilaterală de vânzare – cumpărare în baza căreia SAPE a plătit jumătate din prețul firmei. Adică, 7,365 milioane de euro. Pentru această tranzacție, notarul a încasat un onorariu de aproximativ 365.000 de lei, plătit de către SAPE, compania deținută de Ministerul Energiei. Ceea ce înseamă că, pentru restul documentelor, notarul va mai încasa o sumă identică. Scântei: "Să mă întrebați ca notar public, nu ca senator" Senatoarea notăriță Laura Iuliana Scântei a precizat că nu știe cum a fost selectată de către SAPE, pentru că nu a fost implicată în procesul de selecție. Mai mult, spune ea, nu a contat faptul că este colegă de partid cu ministrul Virgil Popescu, cel în subordinea căruia se află compania SAPE. „Pe mine trebuie să mă întrebați ca notar public și nu ca senator, dacă am primit o astfel de solicitare, dacă am instrumentat actul și dacă există motive să îl refuz. În calitate de notar am instrumentat un act notarial la cererea unei părți”, a spus doamna notar Laura Iuliana Scântei. Senatoarea notar se face că nu înțelege Întrebată dacă avea motive să îi refuze pe cei de la SAPE, Laura Iuliana Scântei a spus că „există prevăzute în legea notarilor publici motivele pentru care dăm încheieri de respingere la efectuarea de acte notariale. În cazul acesta nu au exista motive de respingere”. Ea a mai explicat că serviciile notariale sunt servicii publice, că nu sunt servicii private și că notarul public este agent al statului: „Eu nu pot să refuz persoane fizice sau juridice private sau de drept public decât pentru motivele prevăzute în lege. Serviciile notariale sunt servicii stabilite prin ordinul ministrului Justiției. Tarifele notariale numite onorarii și taxe notariale pe care le încasăm în numele statului sunt stabilite de stat. Notarul este un agent al statului care nu face decât să aplice legea.”

Scântei (CCR), bani publici ca notar (sursa: Facebook/Laura-Iuliana Scântei)
Licu, viitor judecător la CCR, s-a pensionat la 51 de ani Foto: Inquam/ George Calin
Politică

Licu CCR pensionat 51 de ani

Bogdan Licu, fost prim-adjunct al procurorului general și viitor judecător la CCR, s-a pensionat la 51 de ani, anunță Antena 3. Licu a fost susținut de PSD pentru un post de judecător la CCR. Licu, viitor judecător la CCR, s-a pensionat la 51 de ani Potrivit Antenei 3, Licu și-a depus dosarul de pensionare în 29 aprilie 2022, decizia de pensionare fiind emisă de Casa teritorială/sectorială de pensii Sector 1 la data de 8 mai 2022. Drepturile au fost stabilite începand cu data de 29 aprilie 2022, urmând ca Bogdan Licu, în vîrstă de 51 de ani, să beneficieze de o pensie lunară netă de 26.000 lei (baza de calcul utilizată la stabilirea pensiei de serviciu a fost de 32.500 lei). Acum câteva zile, ministerul Justiției a anunțat că „nu are în intenţie nicio intervenţie legislativă în sensul stabilirii unei noi vârste de pensionare pentru magistraţi, alta decât cea în vigoare”. „Ministerul Justiţiei este preocupat de stabilitatea resursei umane din sistemul judiciar şi înţelege că păstrarea vârstei de pensionare în vigoare şi a stabilităţii prevederilor legale care o consacră sunt elemente esenţiale ale păstrării magistraţilor în activitate şi prezervarea stabilităţii resursei umane din sistem”, se menţionează într-un comunicat. Licu și-a abandonat doctoratul, fiind suspectat de plagiat Noul judecător de la CCR a fost acuzat că și-a plagiat lucrarea de doctorat. El a negat acuzațiile, dar a renunțat, în instanță, la doctorat. „Nu am fost pregătit suficient pentru a întocmi o lucrare de înaltă calitate ştiinţifică, acea lucrare de doctorat, şi de aceea am renunţat, am intentat un proces în justiţie să renunţ la titlu, ca o recunoaştere a faptului că, privind retrospectiv, într-adevăr am considerat că nu se ridică la nivelul cel mai înalt pentru un asemenea titlu ştiinţific. Dar de la faptul că am făcut anumite erori, de la faptul că poate am făcut-o în grabă, de la faptul că, repet, nu a întrunit cele mai înalte exigenţe ştiinţifice până la faptul că am plagiat, adică că am furat, este cale lungă şi nu este nimic adevărat", a afirmat Bogdan Licu. Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general al Romaniei, a fost cel de-al treilea doctorand coordonat de profesorul universitar Gabriel Oprea suspectat că și-a plagiat teza de doctorat. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc În urma unei analize făcute asupra lucrării, au fost identificate sursele de proveniență pentru mai bine de o jumătate din totalul celor 445 de pagini, conținut copiat ad litteram fără a fi fost citat cu respectarea normelor naționale și internationale de citare în operele știintifice.

Titlurile doctorilor plagiatori pot fi retrase (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Titlurile doctorilor plagiatori pot fi retrase

Titlurile doctorilor plagiatori pot fi retrase. Curtea Constituţională a României a stabilit că articolul din lege referitor la retragerea titlului de doctor este constituţional doar dacă se referă la cel care "nu a intrat în circuitul civil şi nu a produs efecte juridice". Ce spune decizia CCR Potrivit unui comunicat al CCR, judecătorii constituţionali au admis excepţia de neconstituţionalitate şi au constatat că dispoziţiile art. 170 alin. (1) lit. b) din Legea educaţiei naţionale 1/2011 sunt constituţionale "în măsura în care se referă la retragerea titlului de doctor care nu a intrat în circuitul civil şi nu a produs efecte juridice". Art. 170, alin. 1 spune că: "În cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, întocmite, după caz, de CNATDCU, de CNCS, de Consiliul de etică şi management universitar sau de Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, poate lua următoarele măsuri, alternativ sau simultan: a) retragerea calităţii de conducător de doctorat; b) retragerea titlului de doctor; c) retragerea acreditării şcolii doctorale, ceea ce implică retragerea dreptului şcolii doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenţi-doctoranzi". Titlurile doctorilor plagiatori pot fi retrase Practic, ce spune CCR este că, după ce titlul de doctor a fost emis, acesta nu mai poate fi anulat de către instituția emitentă, chiar dacă ar fi ilegal. Pe de altă parte, potrivit unor specialiști în domeniul educației consultați de G4 Media, decizia CCR se întemeiază pe o prevedere din Legea Contenciosului Administrativ (legea 554/2004). Aceasta spune că o instituție care emite un act administrativ (în cazul acesta, Ministerul Educației emite ordinul prin care conferă calitatea de doctor) nu poate retrage acest act ulterior dacă a produs efecte. Astfel, singurul mod în care un doctorat plagiat poate fi retras este în urma unei decizii definitive în justiție. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Cu alte cuvinte, dacă o lucrare de doctorat este considerată plagiată și acest lucru este dovedit de către instituțiile competente, Ministerul Educației poate cere unei instanțe de judecată retragerea titlului de doctor în cazul respectiv. Dacă judecătorii constată că acuzațiile de plagiat se susțin, decid retragerea titlului de doctor.

CCR, încă un ajutor pentru penali (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

CCR, încă un ajutor pentru penali

CCR, încă un ajutor pentru penali. Actualul primar este judecat în Dosarul „Skoda” la nouă ani de la comiterea faptei de care este acuzat. CCR, încă un ajutor pentru penali Abuzul în serviciu are termen de prescriere de opt ani, doar că termenul de prescriere se întrerupe când se face un „act de procedură” în cauză. CCR a decis că articolul de lege care făcea referire la „îndeplinirea oricărui act de procedură” este neconstituţional. Citește și: Noua direcție a adevărului: distrugerea memoriei istorice românești Astfel, la următorul termen, avocaţii primarului Chirica ar putea cere constatarea prescrierii faptei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pensiile speciale parlamentare, conflict USR - PNL (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Pensiile speciale parlamentare, conflict USR - PNL

Pensiile speciale parlamentare, conflict USR - PNL. Partidul Naţional Liberal susţine că nu este necesară o nouă lege de desfiinţare a pensiilor speciale pentru parlamentari. Pensiile speciale parlamentare, conflict USR - PNL "Poziţia Partidului Naţional Liberal este fermă: susţinem revenirea pensiilor la principiul contributivităţii. Pensiile speciale pentru parlamentari nu sunt reinstituite, pentru că decizia CCR nu repune în vigoare textul abrogat prin legea declarată neconstituţională. Este necesară procedura de reexaminare a legii prin Parlament, legea trebuie pusă în acord cu decizia CCR", precizează liberalii, într-o postare pe pagina oficială de Facebook a partidului. PNL consideră că nimeni nu trebuie să fie mai presus de lege şi să aibă parte de beneficii acordate preferenţial, arată sursa citată. "În februarie 2021, PNL a votat desfiinţarea pensiilor speciale pentru parlamentari", reamintesc liberalii. USR acuză CCR de minciună USR a depus un nou proiect de lege pentru desfiinţarea pensiilor speciale ale parlamentarilor şi invită PSD, PNL şi "orice altă formaţiune care pretinde că doreşte echitate între pensionarii români" să susţină iniţiativa. "Decizia de ieri a Curţii Constituţionale se bazează pe un neadevăr, cum că legea ar fi fost adoptată în 2021 într-o singură zi, când, de fapt, a existat o diferenţă de 8 zile între depunere şi adoptare. Redepunem astăzi propunerea legislativă de abrogare a pensiilor speciale ale parlamentarilor pentru ca, după adoptare, să vedem ce motive vor mai inventa unii judecători ai CCR, eventual foşti parlamentari afectaţi personal de eliminarea acestor pensii speciale, pentru a declara legea neconstituţională. Citește și: Putin refuză să ofere scuze publice după declarația lui Lavrov conform căreia Hitler avea origini evreiești. Kremlinul consideră Polonia „o sursă de amenințare” Suntem dispuşi să redepunem acest proiect de lege şi altele referitoare la celelalte categorii de pensii speciale până se vor epuiza toate pretextele din lume", declară deputatul USR Cristian Seidler. Potrivit unui comunicat al USR, decizia adoptată joi de judecătorii CCR şi motivarea acesteia nu au apărut încă în Monitorul Oficial, "ceea ce înseamnă că, în acest moment, Legea 7/2021 prin care au fost desfiinţate pensiile speciale ale parlamentarilor este încă în vigoare". Două miliarde de euro anual pe pensii speciale USR menţionează că depune un nou proiect de lege în acest moment tocmai pentru a permite un timp mai larg pentru dezbateri, urmând însă ca raportul comisiei sesizate în fond şi, mai apoi, votul în plenul Parlamentului să fie realizate după ce este publicată în Monitorul Oficial decizia CCR. "Proiectul depus astăzi prevede desfiinţarea pentru viitor a pensiilor speciale ale parlamentarilor, dar stabileşte şi că, de la data intrării ei în vigoare, încetează plata pensiilor speciale în plată. Pensiile speciale - ale parlamentarilor, în primul rând, dar şi ale altor categorii privilegiate - reprezintă o sfidare pentru românii care au muncit cinstit şi au contribuit o viaţă întreagă la fondul de pensii, dar şi o sursă de profund dezechilibru în sistem", menţionează sursa citată. Conform USR, pensiile speciale totalizează anual circa două miliarde de euro, iar dacă se vor plăti pensii speciale pentru aleşii locali, suma va creşte şi mai mult.

Pensionarul special Dorneanu și-a salvat propria pensie Foto: Inquam
Politică

Pensionarul special Dorneanu și-a salvat propria pensie

Pensionarul special Dorneanu, președintele Curții Constituționale și-a salvat, azi, propria pensie, atunci când a decis că a fost neconstituțională abrogarea „indemnizațiilor pentru limită de vârstă” ale foștilor parlamentari. Judecătorul CCR Daniel Morar a susținut că decizia de azi a CCR, potrivit căreia pensiile speciale sunt constituționale este nulă, în condițiile în care el a cerut amânarea pronunțării și a părăsit sala de deliberări înainte de pronunțare, anunță Digi24. Pensionarul special Dorneanu și-a salvat propria pensie În calitate de fost deputat, Valer Dorneanu a primit, în anul fiscal 2020, o pensie specială de 78.786 de lei. O altă pensie specială, de la CCR, a fost, tot în 2020, ultimul an fiscal acoperit de declarația de avere, mult mai mare: 454.000 de lei. Cele două pensii speciale se cumulează cu salariul de 295.000 de lei, plus încă 95.000 de lei restanțe salariale, obținute prin decizii judecătorești. Și judecătorul CCR Marian Enache este fost deputat. Așa numita „indemnizație de vârstă” primită de la Parlament este de circa 95.000 de lei. Și el are pensie specială de judecător la CCR - 445.000 de lei - care se cumulează cu salariul de 322.000 de lei. Declarațiile de avere depuse în iunie 2021 arată că șapte din cei nou judecători ai CCR au pensie specială. Cristian Deliorga, fost judecător al Curții de Apel Constanța, încasează o pensie specială de circa 400.000 de lei. Mona Pivniceru, fostă judecătoare la Înalta Curte de Casație și Justiție - pensie de circa 393.000 de lei. Daniel Morar, fostul șef al DNA - 384.000 de lei din pensie. Și el a recuperat de la stat suma de 7.400 de lei, de pe vremea când conducea parchetul anticorupție. În 2019 pensia sa era de 360.000 de lei. În 2018 - 350.000 de lei. Livia Stanciu, fosta șefă a Înaltei Curți de Casație și Justiție - pensie de 480.000 de lei. Varga Atilla declară o pensie “aproximativ 400.000 de lei“. Aceste venituri se referă la anul fiscal 2020. Singurii judecători CCR care nu încasau, în 2020, pensie specială sunt Gheorghe Stan și Simina Tănăsescu. Citește și: Cinism: Două asistente au ciopârțit mâna unui bătrân când i-au scos branula. A fost externat fără să fie bandajat. Ce sancțiune au primit asistentele

Eliminarea pensiilor parlamentare speciale, făcută pompieristic (sursa: ccr.ro)
Eveniment

Eliminarea pensiilor parlamentare speciale, făcută pompieristic

Eliminarea pensiilor parlamentare speciale, făcută pompieristic. Curtea Constituţională a României a explicat, joi, că legea prin care au fost eliminate pensiile speciale ale parlamentarilor a fost adoptată într-o singură zi, "cu încălcarea tuturor termenelor", "ceea ce reprezintă o afectare a procedurii de adoptare în ansamblul său". Eliminarea pensiilor parlamentare speciale, făcută pompieristic Potrivit unui comunicat al CCR, în şedinţa de joi, Curtea Constituţională, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea 7/2021 pentru modificarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor este neconstituţională. Curtea a precizat că, potrivit articolului 76 alineatul (3) din Constituţie, "la cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere". "Atingere adusă însăşi unei valori fundamentale a statului" "Este o exigenţă constituţională ca scurtarea termenelor procedurale şi accelerarea parcursului legislativ să se realizeze numai în cadrul procedurii de urgenţă - art. 76 alin. (3), şi nu a celei generale - art.75. Or, legea criticată a fost adoptată în cadrul procedurii generale într-o singură zi, cu încălcarea tuturor termenelor, ceea ce reprezintă o afectare a procedurii de adoptare în ansamblul său. Citește și: Rusia încearcă să-i distrugă pe ultimii apărători la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, acuză Kievul Respectarea art. 75 şi art. 76 alin. (3) din Constituţie constituie fundamentul dezbaterilor democratice din Parlament şi, prin substratul lor de valoare, presupun un schimb de idei între cei ce exercită suveranitatea naţională", a indicat CCR. Conform judecătorilor CCR, evitarea sau limitarea dezbaterilor parlamentare prin scurtarea nejustificată a termenelor, fără a respecta prevederile constituţionale obiective şi exprese în acest sens, denotă "o atingere adusă însăşi unei valori fundamentale a statului şi anume a caracterului său democratic". Încălcarea principiului securităţii juridice Prin urmare, Curtea a constatat încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale articolului 1 alineatul (3) în componenta referitoare la democraţie, articolului 1 alineatul (5) în componenta referitoare la securitatea juridică a persoanei, precum şi ale articolului 75 şi articolului 76 alineatul (3) privind desfăşurarea procedurii parlamentare de adoptare a legilor. CCR a reţinut şi încălcarea principiului securităţii juridice. Peste 70 de foşti parlamentari au acţionat în instanţă Legea 7/2021 pentru modificarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor prin care au fost eliminate pensiile speciale. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost transmise de la instanţe din toată ţara, respectiv Tribunalul Arad, Alba, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Hunedoara, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Sălaj, Suceava, Timiş şi Curtea de Apel Timişoara. În februarie 2021, Plenul Parlamentului a abrogat pensiile speciale ale senatorilor şi deputaţilor.

Pensiile speciale ale parlamentarilor sunt constituţionale Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Pensiile speciale ale parlamentarilor sunt constituţionale

Pensiile speciale ale parlamentarilor sunt constituţionale, a decis CCR, care a admis sesizările făcute de zeci de foști parlamentari. În urma deciziei CCR, pensiile speciale ale parlamentarilor vor fi reinstaurate. Votul a fost de 6 la 2, în şedinţa Curţii Constituţionale, scrie news.ro. Pensiile speciale ale parlamentarilor sunt constituţionale Decizia judecătorilor CCR a vizat în special apecte legate de procedura legislativă, modul în care legea a fost adoptată în Parlament. Pe 17 februarie 2021, Plenul Parlamentului a adoptat abrogarea pensiilor speciale ale senatorilor şi deputaţilor. Fostul ministru al Muncii, Raluca Turcan afirma, anul trecut, că atitudinea foştilor parlamentari care au contestat decizia de a le fi suspendate pensiile speciale, dând în judecată secretariatele generale ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, este una ruşinoasă. "Faptul că au fost anulate indemnizaţiile speciale e o dovada de voinţă politică a actualei majorităţi parlamentare. Declaraţii aţi mai avut până acum dar vot concret nu. Aşadar, voinţă a existat, comportamentul celor care au contestat această decizie mi se pare ruşinos", a declarat Turcan. Deputatul USR Cristina Prună a declarat, miercuri, în emisiunea Talk News de la Profit News TV, despre scenariul respingerii, joi, de către CCR, a abrogării pensiilor parlamentarilor, că trebuie văzut impactul unei astfel de decizii. Ea a arătat că aceste pensii ale foştilor aleşi sunt între 4.000 şi 6.000 de lei, în funcţie de numărul de mandate, iar unii ajung la 16.000 de lei pe lună, astfel că Parlamentul ar urma să plătească din bugetele celor două Camere milioane de lei. Citește și: Cinism: Două asistente au ciopârțit mâna unui bătrân când i-au scos branula. A fost externat fără să fie bandajat. Ce sancțiune au primit asistentele

Cine este ieșeanca Iulia Scântei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Internațional

Cine este ieșeanca Iulia Scântei

Cine este ieșeanca Iulia Scântei. Laura-Iuliana Scântei – sau, aşa cum se prezintă ea, Iulia Scântei – are şanse mari să devină al şaselea judecător pe care Iaşul îl va avea la Curtea Constituţională în cei 30 de ani de când funcţionează această instituţie. Cine este ieșeanca Iulia Scântei Iulia Scântei a absolvit în anul 2000 Facultatea de Drept a Universităţii "Al.I. Cuza", dar din 2008 profesează ca notar public în Bucureşti. În 2021, a trecut în declaraţia de avere venituri nete de un milion de lei, respectiv 864 de mii din activitatea notarială şi 136 de mii din indemnizaţia de senator. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară În acelaşi an, cel mai mare venit declarat de un judecător al Curţii Constituţionale, respectiv de preşedintele Valer Dorneanu (care îşi va încheia mandatul pe 9 iunie), a fost de 391 de mii de lei. În Parlament, Iulia Scântei a intrat în 2016, iar de atunci a făcut parte din Comisia juridică, pe care a condus-o mai întâi ca vicepreşedinte, la sfârşitul mandatului trecut, apoi ca preşedinte, de la alegerile parlamentare din decembrie 2020 până acum. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Marian Enache, Altă creație a lui Iliescu ajunge președinte al CCR Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Altă creație a lui Iliescu ajunge președinte al CCR

După ce expiră mandatul lui Valer Dorneanu, în iunie 2022, o altă creație politică a lui Iliescu ar putea ajunge președinte al CCR, afirmă surse politice: Marian Enache, consilier la Cotroceni între 1992 și 1993. Ulterior, Iliescu l-a trimis ambasador la Chișinău. În 2016, PNL a contestat numirea sa la CCR, întrucât, deși Senatul l-a votat, el nu avea, oficial, susținerea nici unui grup parlamentar. Altă creație a lui Iliescu ajunge președinte al CCR Potrivit declarației de avere, Enache a beneficiat, în 2020, de două pensii speciale uriașe: una de peste 445.000 de lei și alta, de la Camera Deputaților, de peste 96.000 de lei. În total, Enache a beneficat, în 2020, de pensii în valoare de 9.000 de euro pe lună. La acestea se adaugă salariul de la CCR, de 322.000 de lei pe an. În 2009, CNSAS arăta că numele lui Enache apărea într-un dosar „Fond rețea” a Securității, dar dosarul era de negăsit. „În baza notei de constatare nr. S/DI/I/585, din data de 23.03.2009, întocmită de către Direcţia de Specialitate, din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în care se regăsesc următoarele elemente: SRI a comunicat că domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond reţea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”, susținea CNSAS. Marian Enache a trecut prin nenumărate partide, începând cu FSN, dar, în ultimii ani de activitate politică, el a fost membru în Partidul Conservator al lui Dan Voiculescu și-n UNPR-ul înființat de Gabriel Oprea. Întrucât a participat, în decembrie 1989, la revoluția de la Vaslui, el a încasat, o vreme, și indemnizație de revoluționar, dar ea nu mai apare în ultimele declarații de avere. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Marian Enache a fost numit în CCR de Senat, în iulie 2016, deci mandatul său ar înceta abia în 2025.

Boloș și Burduja, pentru Fondurile Europene și Digitalizare Foto: Facebook Sebastian Burduja
Politică

Boloș și Burduja Fondurile Europene și Digitalizare

Marcel Boloș, acum ministru al Digitalizării, și deputatul Sebastian Burduja au fost nominalizați de către conducerea PNL pentru Fondurile Europene și, respectiv, Digitalizare. Desemnarea celor doi a fost făcută cu unanimitatea celor prezenți, scrie news.ro. Boloș și Burduja, pentru Fondurile Europene și Digitalizare Senatoarea Iulia Scântei va candida pentru un post de judecător la CCR, au mai decis liberalii. De asemenea, conducerea liberală a decis ca Liga Aleşilor Locali PNL să aibă loc pe 26 mai, iar Consiliul Naţional, pe 27 mai. Membrii Biroului Executiv au fost informaţi că PNL va desemna o delegaţie care va participa la Congresul Partidului Popular European (PPE) ce se va desfăşura în perioada 31 mai - 1 iunie în Rotterdam, conform sursei citate. Citește și: Scandal uriaș în Germania: cancelarul social-democrat Scholz a refuzat să livreze Ucrainei armament greu, deși industria îl oferea Totodată, BEx al PNL a fost informat asupra organizării a două evenimente majore cu ocazia împlinirii a 147 de ani de la înfiinţarea Partidului Naţional Liberal, la vila Florica din judeţul Argeş, precum şi la sediul central al PNL din Aleea Modrogan, nr 1.

Valer Dorneanu, președintele CCR, prietenul Kremlinului Foto: Inquam/ Octav ganea
Politică

Valer Dorneanu, președintele CCR, prietenul Kremlinului

Valer Dorneanu, președintele CCR, a dovedit în numeroase ocazii că este prietenul Kremlinului. În 2018, a vizitat Rusia, în pofida avizului negativ al ministerului de Externe. În decembrie 2019, organul de propagandă al Kremlinului l-a desemnat “personalitatea politică a anului“. Valer Dorneanu, dublu pensionar special și președinte al CCR, este creația politică a lui Ion Iliescu. Un banal exper juridic la uniunea sindicatelor, a ajuns, în 1990, membru în comisia juridică a Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN), iar de aici a fost promovat consilier pe probleme de legislație al președintelui Ion Iliescu. Din această funcție, cariera sa evoluat spectaculos: a fost ministru pentru relația cu Parlamentul (1992-1995), președinte al Consiliului Legislativ (1995-2000), președintele Camerei Deputaților (între 2000 și 2004) și, din 2016, conduce CCR. Valer Dorneanu, președintele CCR, prietenul Kremlinului În 2018, Dorneanu a vizitat Rusia, deși ministerul de Externe i-a recomandat să nu facă această deplasare. "Vizita în Rusia are loc la invitația Curţii Constituţionale a Federaţiei Ruse cu prilejul aniversării a 25 de ani de la înființare și a Forumului Juridic Internațional de la Sankt Petersburg", a explicat Dorneanu. El a sugerat că i-a fost greu să anuleze biletele de avion, după ce MAE a transmis un aviz negativ: "Când s-a primit recomandarea MAE vizita era deja perfectată și biletele de avion cumpărate.” ”Omul de drept, fost om politic de prim rang, Valer Dorneanu, președintele CCR, este Personalitatea anului 2019 în România”, anunța, în decembrie 2019, Sputinik Romania. Cum explica Sputnik decizia din 2019: “Marcat de un joc ”nesportiv”, cu lovituri dincolo de ”regulament”, cu abuzuri și forțări nemaivăzute până acum, este de remarcat o instituție care a suportat greul acestui an, fiind adevăratul factor de echilibru în 2019: Curtea Constituțională a României”. Potrivit declarației de avere din 2021, președintele CCR, Valer Dorneanu, încasează de la contribuabili două pensii speciale și un salariu de președinte al CCR. Împreună, ele i-au adus în 2020 circa 920.000 de lei, adică aproape 190.000 de euro/ an. Dorneanu a fost numit în CCR la 26 martie 2013, de către Camera Deputaților, la propunerea PSD. Mandatul său expiră în luna iunie a acestui an. Până acum, n-a fost anunțat public vreun demers de înlocuire a sa.

Fratele pesedistului Stănescu, neconstituțional în ANRE (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Fratele pesedistului Stănescu, neconstituțional în ANRE

Fratele pesedistului Stănescu, neconstituțional în ANRE. Curtea Constituţională a României (CCR) a decis, miercuri, că a fost neconstituţională numirea lui Alexandru Stănescu în funcţia de membru în Comitetul de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Fratele pesedistului Stănescu, neconstituțional în ANRE "În cadrul controlului hotărârilor Parlamentului, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituţională a admis sesizarea de neconstituţionalitate şi a constatat că Hotărârea Parlamentului nr. 49/2021 privind numirea unui membru în Comitetul de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, sesizare formulată de Grupul parlamentar al Partidului Uniunea Salvaţi România, este neconstituţională", se arată într-un comunicat al CCR. Citește și: PSD nu vrea să renunțe la omul Moscovei, Iulian Iancu, în conducerea ANRE Alexandru Stănescu, fratele secretarului general al PSD, Paul Stănescu, a fost propus de social-democraţi ca membru în Comitetul de reglementare al ANRE. El a demisionat însă pe 3 martie din această funcţie, pe motiv că vrea să se dedice unor proiecte care îi solicită "întreaga" implicare. Deputatul USR Cristina Prună declara, la jumătatea lunii decembrie a anului trecut, în plenul comun al Parlamentului, că ANRE a fost transformat "într-o afacere de familie" prin votarea fratelui lui Paul Stănescu ca membru în Comitetul de reglementare. Prună: ANRE, afacere de familie "Marea majoritate a acestui Parlament va face o mare greşeală astăzi prin votarea domnului Stănescu în funcţia de membru al Comitetului de reglementare al ANRE. (...) Stimaţi colegi din PSD, ceea ce faceţi astăzi prin această numire este că transformaţi ANRE într-o afacere de familie, pentru că ştiţi foarte bine că domnul Stănescu este fratele secretarului dumneavoastră general. Va câştiga între 6.000 şi 8.000 de euro pe lună nemeritaţi, iar CV-ul domnului Stănescu, care a terminat mecanică agricolă şi nu este o ruşine lucrul acesta, dar problema este că nu îl califică sub nicio formă pentru această funcţie atât de importantă. Practic, Comitetul de reglementare al ANRE, prin deciziile pe care le ia, are un impact direct în facturile pe care oamenii le plătesc la energie şi gaze naturale şi chiar şi la energia termică. Aceste decizii pe care le ia ANRE au impact şi asupra investiţiilor în sectorul energetic, care nu se mai întâmplă de ceva vreme tocmai pentru că oamenii aceştia de la ANRE au încetat să mai ia decizii în interesul pieţei", spunea Prună. Ea atrăgea atenţia că Alexandru Stănescu nici măcar nu a fost audiat în Parlament, fiind doar "un simulacru de dezbatere". "Probabil de ruşine că se va face de râs nu l-aţi chemat în Parlament", susţinea Cristina Prună.

SIIJ se desființează și se reînființează Foto: Facebook Catalin Predoiu
Eveniment

SIIJ se desființează și se reînființează

SIIJ se desființează și se reînființează, într-o formulă mai complexă. Camera Deputaţilor a votat luni, în calitate de prim for sesizat proiectul de lege denumit „pentru desfiinţarea SIIJ”. Au fost 205 de voturi „pentru„ 90 „contra” şi o abtinere. DNA rămâne fără nici un fel de atribuții, deși a protestat. Votul decisiv va fi însă în plenul Senatului. SIIJ se desființează și se reînființează Conform proiectului de lege, competențele Secției speciale vor fi transferate de fapt către o nouă structură, denumită de Predoiu "sistem inspirat de modelul Parchetului European". Nucleul central va fi la Secția de Urmărire penală și criminalistică a Parchetului General, unde 12 procurori vor avea competențe pe dosarele vizând presupuse fapte de corupție ale magistraților. Pe lângă cei 12 procurori, vor avea competențe pe astfel de fapte 30 de procurori (câte doi) de la fiecare parchet de curte de apel din țară. Potrivit proiectului, „plenul Consiliului Superior al Magistraturii propune procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie procurorii care vor efectua urmărirea penală”. Procurorul general va putea respinge propunerile, motivat. Trăilă (PNL) laudă CSM „Astăzi vin şi spun că ar fi nociv un astfel de proiect, care nu face altceva decât să aducă normalitate în sistemul judiciar, o normalitate dorită de mult timp atât de noi care ne aflăm astăzi în băncile Parlamentului, cât şi întregul sistem, întreaga breaslă din acest domeniu", a declarat deputatul PNL Cristina Trăilă. Citește și: Putin joacă pe cartea independenței republicilor separatiste Donețk și Lugansk: i-a cerut-o Duma, acum o cer liderii teritoriilor Ea a arătat că acest proiect este primul care are avizul CSM, „singurul garant al independenței Justiției”.

Legea OUG pentru interceptări penale, neconstituțională
Eveniment

Legea OUG pentru interceptări penale, neconstituțională

Legea OUG pentru interceptări penale, neconstituțională. Curtea Constituţională a României a admis, miercuri, sesizările privind proiectul de lege pentru aprobarea OUG 6/2016 referitor la unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, au precizat, pentru Agerpres, surse din CCR. Legea OUG pentru interceptări penale, neconstituțională Actul normativ a fost atacat la Curtea Constituţională de Avocatul Poporului, Alianţa pentru Unirea Românilor, Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal, deputaţi neafiliaţi şi un deputat aparţinând minorităţilor naţionale. În luna noiembrie, deputaţii au dat vot favorabil proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal. Citește și: PSD preia oficial controlul Vămilor. ANAF-ul, controlat de PNL, jumulit de atribuții Senatul, în calitate de primă Cameră legislativă sesizată, a adoptat tacit iniţiativa legislativă în 9 mai 2016. Proiectul de lege conţine intervenţii legislative asupra actelor normative incidente în materie ca urmare a admiterii de către Curtea Constituţională, la data de 16 februarie 2016, a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 142 alineatul (1) din Codul de procedură penală în ceea ce priveşte sintagma "ori de alte organe specializate ale statului". În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului, fără amendamente, în forma aprobată de Senat. Ce poate face SRI Potrivit proiectului, Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa Parchetelor, în condiţiile legii. Organele de Poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea şi supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia. Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune de îndată la dispoziţia Parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile neprelucrate deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor. Seriviciul Român de Informaţii poate să facă acte de cercetare penală în condiţii speciale, în cazuri de trădare, spionaj, terorism, mai prevede Ordonanţa 6/2016, care aparţine fostului ministru al Justiţiei Raluca Prună, fiind semnată de fostul premier Dacian Cioloş: "Organele Serviciului Român de Informaţii nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest. Prin excepţie, organele Serviciului Român de Informaţii pot fi desemnate organe de cercetare penală speciale conform art. 55 alin. (5) si (6) din Codul de procedură penală pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică conform prevederilor art. 57 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră