joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: CCR

238 articole
Eveniment

Cu ce pensie uriașă a rămas Dorneanu, după nouă ani la CCR

Cu ce pensie uriașă a rămas Valer Dorneanu, după nouă ani la CCR: ultima sa declarație de avere, din iunie 2022, arată că, în anul fiscal 2021, a primit de la Casa Locală de Pensii a Sectorului 3 nu mai puțin de 454.068 de lei. Cu ce pensie uriașă a rămas Dorneanu, după nouă ani la CCR Cât a fst judecător la CCR, el a cumulat pensia cu salariul. În 2021, el nu a primit pensia specială de fost deputat, întrucât aceasta a fost abrogată. Însă, în mai 2022, CCR a decis că legea de abrogare este neconstituțională, așa că Dorneanu va primi, probabil, și această pensie. În 2020, ea era de 78.776 de lei. Mandatul lui Dorneanu la CCR a expirat în iunie. El are 77 de ani. Anterior, a mai fost consilier al lui Ion Iliescu, ministru în guvernul Văcăroiu sau președinte al Camerei Deputaților, între 20001 și 2004. Tot în iunie au expirat mandatele la CCR ale lui Daniel Morar și Mona Piviniceru. Morar, fost șef al DNA, a primit, în 2021, o pensie anuală de 373.218 lei. Pivniceru, fost ministru al Justiției, a beneficiat de o pensie de 393.096 lei. Citește și: Fost subofițer de poliție, pensionat la 42 de ani cu 9.000 de lei pe lună, promovat secretar de stat la Interne Majoritatea membrilor CCR sunt pensionari speciali, unii beneficiind chiar de mai multe pensii. Instituția a respins în ultimii ani toate tentativele de abrogare sau diminuare a pensiilor speciale. De exemplu, în mai 2022, Curtea adecis că legea prin care se aborgau pensiile parlamentarilor este neconstituțională.

Cu ce pensie uriașă a rămas Dorneanu, după nouă ani la CCR Foto: Inquam/ Octav Ganea
CCR: Milionar imobiliar, afară din puşcărie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

CCR: Milionar imobiliar, afară din puşcărie

CCR: Milionar imobiliar, afară din puşcărie. Milionarul Ioan Zapodeanu a scăpat de închisoare după doar șapte luni din pedeapsa de patru ani de detenție primită la sfârșitul anului trecut. CCR: Milionar imobiliar, afară din puşcărie Decizia de joi a Înaltei Curți de Casație și Justiție reprezintă practic prima punere în practică a deciziei recente a Curții Constituționale referitoare la prescripție într-un caz care vizează un ieșean. Ioan Zapodeanu a fost condamnat într-un dosar în care procurorii DNA l-au acuzat de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și spălare de bar. Citește și: EXCLUSIV Mama liberalului Dan Vîlceanu, 425.000 de euro de la CE Oltenia, companie controlată de ministrul liberal Virgil Popescu În același dosar au fost trimiși în judecată și Gineta Roman, fosta directoare a SC Mica Industrie SA, Lucian Drîmbă, la acea dată jurist în cadrul societății și un funcționar al Oficiului Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Mariana Popa. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Curtea de Apel Bucureşti a admis o cerere a lui Băsescu (sursa: Facebook/TraianBasescu)
Eveniment

Curtea de Apel Bucureşti a admis o cerere a lui Băsescu

Curtea de Apel Bucureşti a admis o cerere a lui Băsescu. Traian Băsescu a atacat la Curtea Constituţională, prin intermediul instanţei de judecată, modificările aduse Legii 406/2001, prin care i-au fost retrase privilegiile cuvenite foştilor preşedinţi, respectiv vilă de protocol de la RA-APPS şi dispozitiv de protecţie al SPP. Curtea de Apel Bucureşti a admis o cerere a lui Traian Băsescu şi a dispus sesizarea CCR cu excepţia de neconstituţionalitate privind o sintagmă din Legea 406/2001, care prevede că foştii preşedinţi îşi pierd privilegiile dacă au în justiţie o decizie definitivă că au colaborat cu fosta Securitate comunistă. Curtea de Apel Bucureşti a admis o cerere a lui Băsescu Hotărârea a fost luată în cadrul unui proces în care Traian Băsescu a solicitat suspendarea deciziei SPP prin care i-a fost retras dispozitivul de protecţie. Băsescu a pierdut în primă instanţă procesul, însă a obţinut din partea Curţii de Apel Bucureşti sesizarea Curţii Constituţionale. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc Dacă judecătorii de la CCR vor declara neconstituţionale modificările aduse Legii 406/2001, atunci Traian Băsescu îşi va recăpăta privilegiile. Judecătorul Amer Jabre, care a dispus sesizarea CCR, notează de altfel că există o "îndoială serioasă" cu privire la constituţionalitatea modificărilor aduse Legii 406/2001, solicitând şi analizarea unui articol din Codul administrativ. Băsescu beneficia de o vilă de protocol, indemnizație și pază SPP "Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Sesizează Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate privind: - art. 2, alin.1, lit.t si art.14, alin.1 din Legea nr.554/2004, în măsura în care se interpretează în sensul că instanţa de contencios administrativ nu poate dispune suspendarea executării unui act administrativ, atunci când există o îndoială serioasă în privinţa constituţionalităţii actului cu putere de lege în baza căruia a fost emis actul administrativ - Legea nr.243/2021; - art.1, alin.3 din Legea nr.406/2001, în privinţa sintagmei "şi nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia". Respinge cererea de suspendare a executării, ca neîntemeiată. Cu recurs, în 5 zile de la comunicare", se arată în dispozitivul instanţei. În calitate de şef al statului, în perioada 2004 - 2014, Traian Băsescu beneficia de o serie de privilegii: a primit în folosinţă gratuită o vilă de protocol pe strada Gogol din Sectorul 1 al Capitalei, avea indemnizaţie şi dispozitiv de protecţie şi pază de la SPP. În octombrie 2021, Legea 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român a fost modificată (prin Legea nr. 243/2021), fiind introdus un nou articol care prevede că foştii preşedinţi pierd dreptul la aceste beneficii dacă o instanţa a constatat prin decizie definitivă că au avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia. "Nu beneficiază de prevederile prezentei legi persoana căreia i-a încetat calitatea de şef al statului român ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau ca urmare a demiterii din funcţie prin referendum şi nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia", prevede art.3 din Legea 406/2001, introdus în octombrie 2021, potrivit Agerpres. Cum Traian Băsescu a primit în luna martie, la Instanţa supremă, o decizie definitivă că a fost colaborator al Securităţii, a fost nevoit să părăsească vila de protocol, iar SPP l-a anunţat că nu mai beneficiază de dreptul la protecţie şi pază din partea Serviciului.

CCR închide dosarele penale ale infractorilor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

CCR închide dosarele penale ale infractorilor

CCR închide dosarele penale ale infractorilor. Câțiva evazionişti vor fi, foarte probabil, primii beneficiari ieşeni ai deciziei recente a Curţii Constituţionale referitoare la prescripţie. CCR închide dosarele penale ale infractorilor Trimişi în judecată după trecerea a opt ani de la comiterea faptelor, evazioniştii au cerut constatarea prescrierii răspunderii penale şi în faţa Tribunalului, dar solicitarea le-a fost respinsă. Între timp, CCR a dat un nou sens principiului prescrierii, iar magistraţii Curţii de Apel au ajuns la concluzia că cererea trebuie luată în considerare. Citește și: DNA: Fostul deputat PSD Mircea Drăghici, trimis în judecată cu acord de recunoaştere a vinovăţiei. Excursii de 110.000 euro pe banii partidului și ai contribuabililor Cazul a fost repus pe rol, iar o decizie va fi luată la jumătatea lunii septembrie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Infractorii, dosare prescrise din cauza CCR (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Infractorii, dosare prescrise din cauza CCR

Infractorii, dosare prescrise din cauza CCR. Acuzații încep să înveţe cum să se strecoare prin ochiurile tot mai largi ale năvodului justiţiei. Infractorii, dosare prescrise din cauza CCR Un ieşean şi-a folosit funcţia de manager de vânzări la o firmă de industrializare a cărnii pentru a-şi umple propriile buzunare. Făcea comenzi în numele unor magazine şi prelua marfa, dar în folosul propriu. Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” Judecat pentru delapidare şi fals în înscrisuri, a fost condamnat în primă instanţă, dar procesul s-a întrerupt la Curtea de Apel, după ce apărătorul inculpatului a cerut să se constate prescrierea răspunderii penale. Continuarea, în Ziarul de Iași.

CCR, liber la vânzarea țigărilor netimbrate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

CCR, liber la vânzarea țigărilor netimbrate

CCR, liber la vânzarea țigărilor netimbrate. Curtea Constituțională pare să se fi transformat în cel mai râvnit avocat al infractorilor. CCR, liber la vânzarea țigărilor netimbrate O decizie luată de CCR în martie a dezincriminat practic vânzarea de țigări la colț de stradă. Persoanele care, acum, îmbie trecătorii cu expresia „Țigări, țigări” ar putea să-și etaleze liniștiți marfa pe tarabă. Citește și: În Republica Moldova se poate: averile acumulate prin acte de corupție vor putea fi confiscate. Proiect de lege susținut de Maia Sandu, votat în primă lectură CCR a decis că deținerea și comercializarea de țigări fără timbru fiscal românesc nu mai reprezintă o infracțiune. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dosare grele, prescrise după decizia CCR (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Dosare grele, prescrise după decizia CCR

Dosare grele, prescrise după decizia CCR. Curtea Constituţională a deschis larg porţile puşcăriilor, dar numai pe sensul de ieşire. Dosare grele, prescrise după decizia CCR Motivarea deciziei luate luna trecută referitoare la prescrierea răspunderii penale a întrecut toate aşteptările. Atât cele ale avocaţilor, cât şi cele ale procurorilor. Citește și: Înainte de a-l primi, joi, la Kiev, Zelenski îl critică dur pe cancelarul Scholz: Să nu mai facă șpagatul între Ucraina și Rusia Primii fac scurtă la mână scriind acţiunile prin care vor cere instanţelor să constate prescrierea răspunderii pentru faptele de care sunt acuzaţi clienţii lor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

După Valer Dorneanu, altă creație politică a lui Iliescu, Marian Enache, ajunge șeful CCR Foto: Inquam Photos/Octav Ganea
Politică

Altă creație politică Iliescu șeful CCR

După Valer Dorneanu, al cărui mandat a încetat, o altă creație politică a lui Ion Iliescu, Marian Enache, ajunge șeful CCR. Enache a fost consilier al fostului președinte, între 1992 și 1993. Ulterior, Iliescu l-a trimis ambasador la Chișinău. În 2016, PNL a contestat numirea sa la CCR, întrucât, deși Senatul l-a votat, el nu avea, oficial, susținerea nici unui grup parlamentar. Presa scrie, citând surse CCR, că Enache ar fi fost ales președinte al acestei instituții, fiind succesorul lui Dorneanu a expirat. Altă creație politică a lui Iliescu, Marian Enache, ajunge șeful CCR În 2009, Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității a precizat că Marian Enache a avut dosar de rețea, dar că dosarul nu mai există în arhivele CNSAS. „În baza notei de constatare nr. S/DI/I/585, din data de 23.03.2009, întocmită de către Direcţia de Specialitate, din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în care se regăsesc următoarele elemente: SRI a comunicat că domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond reţea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”, susținea CNSAS. Oficial, din 1977 în 1990, Enache ar fi fost avocat. Potrivit declarației de avere, Enache a beneficiat, în 2020, de două pensii speciale uriașe: una de peste 445.000 de lei și alta, de la Camera Deputaților, de peste 96.000 de lei. În total, Enache a beneficat, în 2020, de pensii în valoare de 9.000 de euro pe lună. La acestea se adaugă salariul de la CCR, de 322.000 de lei pe an. Până recent, el primea și indemnizație de revoluționar, care însă nu mai apare însă în ultima declarație de avere a judecătorului. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN Enache a bifat de-a lungul carierei politice cinci partide: FSN (1990-1992), FDSN (1992-1997), ApR (1997-2002), PC (2008-2012) și UNPR (2012-2016).

Să mă pupe în fund presa! (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Să mă pupe în fund presa!

"Să mă pupe în fund presa!" Președintele CCR a apelat din greșeală numărul unui jurnalist de la Libertatea, fără să își dea seama de acest lucru. "Să mă pupe în fund presa!" Înregistrarea convorbirii arată că în biroul fostului președinte al CCR a avut loc un dialog în care Valer Dorneanu s-a supărat pe o angajată care îi atrăgea atenția că el trebuie să semneze niște documente. La un moment dat, acesta s-a enervat și s-a răstit la femeie, spunându-i că nu mai are timp să aștepte pentru că trebuie să plece în țară. „O lăsăm baltă, că altfel înnebunesc. N-am cum, măi! N-auzi că am probleme? Trebuie să merg la Târgu Mureș”, a spus Dorneanu. Citește și: Valer Dorneanu, președintele CCR, prietenul Kremlinului: vizită neavizată în Rusia și premiu de la Sputnik Angajata i-a atras atenția că ar putea avea probleme cu presa, care l-ar putea lua la întrebări. „Să mă pupe, să mă pupe în fund presa, că am destule necazuri” a fost răspunsul lui Valer Dorneanu, potrivit înregistrării publicate de Libertatea.

Scântei (CCR), bani publici ca notar (sursa: Facebook/Laura-Iuliana Scântei)
Investigații

Scântei (CCR), bani publici ca notar

Scântei (CCR), bani publici ca notar. Senatoarea Laura Iuliana Scântei, în calitatea de notar, a primit un onorariu de aproximativ 365.000 de lei de la Societatea de Administrare a Participațiunilor în Energie (SAPE). Notarul Scântei a perfectat prima parte a unei tranzacții de 14,73 milioane de euro. Acționarul unic al (SAPE) este ministerul Energiei, condus de liberalul Virgil Popescu, colegul de partid al senatoarei Scântei. SAPE, achiziție de 14,73 milioane de euro La solicitatea Defapt.ro, Laura Iuliana Scântei a spus că nu știe cum a fost selectată de către SAPE, dar cu siguranță nu a contat faptul că este colegă cu ministrul liberal Virgil Popescu. Defapt.ro a dezvăluit că Societatea de Administrare a Participațiunilor în Energie, condusă de Bogdan Stănescu, a cumpărat firma clujeană Energo Proiect, patronată de Sorin Bădău, cu suma de 14,73 milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV Senatoarea PNL Laura Iuliana Scântei, viitoare judecătoare la CCR, plătită ca notar cu sute de mii de lei de o firmă a Ministerului Energiei, condus de colegul ei de partid Virgil Popescu Această firmă produce 15 MW de energie eoliană prin intermediul a cinci turbine amplasate pe vârful muntelui Curcubăta Mică, din județul Alba. Scântei (CCR), bani publici ca notar În data de 30 decembrie 2021, Bogdan Stănescu, în calitate de președinte al directoratului SAPE, a apelat la notarul Laura Iuliana Scântei, senatoare și colegă de partid cu ministrul Virgil Popescu, pentru a perfecta tranzacția. Atunci, notarul Laura Iuliana Scântei a întocmit o promisiune bilaterală de vânzare – cumpărare în baza căreia SAPE a plătit jumătate din prețul firmei. Adică, 7,365 milioane de euro. Pentru această tranzacție, notarul a încasat un onorariu de aproximativ 365.000 de lei, plătit de către SAPE, compania deținută de Ministerul Energiei. Ceea ce înseamă că, pentru restul documentelor, notarul va mai încasa o sumă identică. Scântei: "Să mă întrebați ca notar public, nu ca senator" Senatoarea notăriță Laura Iuliana Scântei a precizat că nu știe cum a fost selectată de către SAPE, pentru că nu a fost implicată în procesul de selecție. Mai mult, spune ea, nu a contat faptul că este colegă de partid cu ministrul Virgil Popescu, cel în subordinea căruia se află compania SAPE. „Pe mine trebuie să mă întrebați ca notar public și nu ca senator, dacă am primit o astfel de solicitare, dacă am instrumentat actul și dacă există motive să îl refuz. În calitate de notar am instrumentat un act notarial la cererea unei părți”, a spus doamna notar Laura Iuliana Scântei. Senatoarea notar se face că nu înțelege Întrebată dacă avea motive să îi refuze pe cei de la SAPE, Laura Iuliana Scântei a spus că „există prevăzute în legea notarilor publici motivele pentru care dăm încheieri de respingere la efectuarea de acte notariale. În cazul acesta nu au exista motive de respingere”. Ea a mai explicat că serviciile notariale sunt servicii publice, că nu sunt servicii private și că notarul public este agent al statului: „Eu nu pot să refuz persoane fizice sau juridice private sau de drept public decât pentru motivele prevăzute în lege. Serviciile notariale sunt servicii stabilite prin ordinul ministrului Justiției. Tarifele notariale numite onorarii și taxe notariale pe care le încasăm în numele statului sunt stabilite de stat. Notarul este un agent al statului care nu face decât să aplice legea.”

Licu, viitor judecător la CCR, s-a pensionat la 51 de ani Foto: Inquam/ George Calin
Politică

Licu CCR pensionat 51 de ani

Bogdan Licu, fost prim-adjunct al procurorului general și viitor judecător la CCR, s-a pensionat la 51 de ani, anunță Antena 3. Licu a fost susținut de PSD pentru un post de judecător la CCR. Licu, viitor judecător la CCR, s-a pensionat la 51 de ani Potrivit Antenei 3, Licu și-a depus dosarul de pensionare în 29 aprilie 2022, decizia de pensionare fiind emisă de Casa teritorială/sectorială de pensii Sector 1 la data de 8 mai 2022. Drepturile au fost stabilite începand cu data de 29 aprilie 2022, urmând ca Bogdan Licu, în vîrstă de 51 de ani, să beneficieze de o pensie lunară netă de 26.000 lei (baza de calcul utilizată la stabilirea pensiei de serviciu a fost de 32.500 lei). Acum câteva zile, ministerul Justiției a anunțat că „nu are în intenţie nicio intervenţie legislativă în sensul stabilirii unei noi vârste de pensionare pentru magistraţi, alta decât cea în vigoare”. „Ministerul Justiţiei este preocupat de stabilitatea resursei umane din sistemul judiciar şi înţelege că păstrarea vârstei de pensionare în vigoare şi a stabilităţii prevederilor legale care o consacră sunt elemente esenţiale ale păstrării magistraţilor în activitate şi prezervarea stabilităţii resursei umane din sistem”, se menţionează într-un comunicat. Licu și-a abandonat doctoratul, fiind suspectat de plagiat Noul judecător de la CCR a fost acuzat că și-a plagiat lucrarea de doctorat. El a negat acuzațiile, dar a renunțat, în instanță, la doctorat. „Nu am fost pregătit suficient pentru a întocmi o lucrare de înaltă calitate ştiinţifică, acea lucrare de doctorat, şi de aceea am renunţat, am intentat un proces în justiţie să renunţ la titlu, ca o recunoaştere a faptului că, privind retrospectiv, într-adevăr am considerat că nu se ridică la nivelul cel mai înalt pentru un asemenea titlu ştiinţific. Dar de la faptul că am făcut anumite erori, de la faptul că poate am făcut-o în grabă, de la faptul că, repet, nu a întrunit cele mai înalte exigenţe ştiinţifice până la faptul că am plagiat, adică că am furat, este cale lungă şi nu este nimic adevărat", a afirmat Bogdan Licu. Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general al Romaniei, a fost cel de-al treilea doctorand coordonat de profesorul universitar Gabriel Oprea suspectat că și-a plagiat teza de doctorat. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc În urma unei analize făcute asupra lucrării, au fost identificate sursele de proveniență pentru mai bine de o jumătate din totalul celor 445 de pagini, conținut copiat ad litteram fără a fi fost citat cu respectarea normelor naționale și internationale de citare în operele știintifice.

Titlurile doctorilor plagiatori pot fi retrase (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Titlurile doctorilor plagiatori pot fi retrase

Titlurile doctorilor plagiatori pot fi retrase. Curtea Constituţională a României a stabilit că articolul din lege referitor la retragerea titlului de doctor este constituţional doar dacă se referă la cel care "nu a intrat în circuitul civil şi nu a produs efecte juridice". Ce spune decizia CCR Potrivit unui comunicat al CCR, judecătorii constituţionali au admis excepţia de neconstituţionalitate şi au constatat că dispoziţiile art. 170 alin. (1) lit. b) din Legea educaţiei naţionale 1/2011 sunt constituţionale "în măsura în care se referă la retragerea titlului de doctor care nu a intrat în circuitul civil şi nu a produs efecte juridice". Art. 170, alin. 1 spune că: "În cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, întocmite, după caz, de CNATDCU, de CNCS, de Consiliul de etică şi management universitar sau de Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, poate lua următoarele măsuri, alternativ sau simultan: a) retragerea calităţii de conducător de doctorat; b) retragerea titlului de doctor; c) retragerea acreditării şcolii doctorale, ceea ce implică retragerea dreptului şcolii doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenţi-doctoranzi". Titlurile doctorilor plagiatori pot fi retrase Practic, ce spune CCR este că, după ce titlul de doctor a fost emis, acesta nu mai poate fi anulat de către instituția emitentă, chiar dacă ar fi ilegal. Pe de altă parte, potrivit unor specialiști în domeniul educației consultați de G4 Media, decizia CCR se întemeiază pe o prevedere din Legea Contenciosului Administrativ (legea 554/2004). Aceasta spune că o instituție care emite un act administrativ (în cazul acesta, Ministerul Educației emite ordinul prin care conferă calitatea de doctor) nu poate retrage acest act ulterior dacă a produs efecte. Astfel, singurul mod în care un doctorat plagiat poate fi retras este în urma unei decizii definitive în justiție. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc Cu alte cuvinte, dacă o lucrare de doctorat este considerată plagiată și acest lucru este dovedit de către instituțiile competente, Ministerul Educației poate cere unei instanțe de judecată retragerea titlului de doctor în cazul respectiv. Dacă judecătorii constată că acuzațiile de plagiat se susțin, decid retragerea titlului de doctor.

CCR, încă un ajutor pentru penali (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

CCR, încă un ajutor pentru penali

CCR, încă un ajutor pentru penali. Actualul primar este judecat în Dosarul „Skoda” la nouă ani de la comiterea faptei de care este acuzat. CCR, încă un ajutor pentru penali Abuzul în serviciu are termen de prescriere de opt ani, doar că termenul de prescriere se întrerupe când se face un „act de procedură” în cauză. CCR a decis că articolul de lege care făcea referire la „îndeplinirea oricărui act de procedură” este neconstituţional. Citește și: Noua direcție a adevărului: distrugerea memoriei istorice românești Astfel, la următorul termen, avocaţii primarului Chirica ar putea cere constatarea prescrierii faptei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pensiile speciale parlamentare, conflict USR - PNL (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Pensiile speciale parlamentare, conflict USR - PNL

Pensiile speciale parlamentare, conflict USR - PNL. Partidul Naţional Liberal susţine că nu este necesară o nouă lege de desfiinţare a pensiilor speciale pentru parlamentari. Pensiile speciale parlamentare, conflict USR - PNL "Poziţia Partidului Naţional Liberal este fermă: susţinem revenirea pensiilor la principiul contributivităţii. Pensiile speciale pentru parlamentari nu sunt reinstituite, pentru că decizia CCR nu repune în vigoare textul abrogat prin legea declarată neconstituţională. Este necesară procedura de reexaminare a legii prin Parlament, legea trebuie pusă în acord cu decizia CCR", precizează liberalii, într-o postare pe pagina oficială de Facebook a partidului. PNL consideră că nimeni nu trebuie să fie mai presus de lege şi să aibă parte de beneficii acordate preferenţial, arată sursa citată. "În februarie 2021, PNL a votat desfiinţarea pensiilor speciale pentru parlamentari", reamintesc liberalii. USR acuză CCR de minciună USR a depus un nou proiect de lege pentru desfiinţarea pensiilor speciale ale parlamentarilor şi invită PSD, PNL şi "orice altă formaţiune care pretinde că doreşte echitate între pensionarii români" să susţină iniţiativa. "Decizia de ieri a Curţii Constituţionale se bazează pe un neadevăr, cum că legea ar fi fost adoptată în 2021 într-o singură zi, când, de fapt, a existat o diferenţă de 8 zile între depunere şi adoptare. Redepunem astăzi propunerea legislativă de abrogare a pensiilor speciale ale parlamentarilor pentru ca, după adoptare, să vedem ce motive vor mai inventa unii judecători ai CCR, eventual foşti parlamentari afectaţi personal de eliminarea acestor pensii speciale, pentru a declara legea neconstituţională. Citește și: Putin refuză să ofere scuze publice după declarația lui Lavrov conform căreia Hitler avea origini evreiești. Kremlinul consideră Polonia „o sursă de amenințare” Suntem dispuşi să redepunem acest proiect de lege şi altele referitoare la celelalte categorii de pensii speciale până se vor epuiza toate pretextele din lume", declară deputatul USR Cristian Seidler. Potrivit unui comunicat al USR, decizia adoptată joi de judecătorii CCR şi motivarea acesteia nu au apărut încă în Monitorul Oficial, "ceea ce înseamnă că, în acest moment, Legea 7/2021 prin care au fost desfiinţate pensiile speciale ale parlamentarilor este încă în vigoare". Două miliarde de euro anual pe pensii speciale USR menţionează că depune un nou proiect de lege în acest moment tocmai pentru a permite un timp mai larg pentru dezbateri, urmând însă ca raportul comisiei sesizate în fond şi, mai apoi, votul în plenul Parlamentului să fie realizate după ce este publicată în Monitorul Oficial decizia CCR. "Proiectul depus astăzi prevede desfiinţarea pentru viitor a pensiilor speciale ale parlamentarilor, dar stabileşte şi că, de la data intrării ei în vigoare, încetează plata pensiilor speciale în plată. Pensiile speciale - ale parlamentarilor, în primul rând, dar şi ale altor categorii privilegiate - reprezintă o sfidare pentru românii care au muncit cinstit şi au contribuit o viaţă întreagă la fondul de pensii, dar şi o sursă de profund dezechilibru în sistem", menţionează sursa citată. Conform USR, pensiile speciale totalizează anual circa două miliarde de euro, iar dacă se vor plăti pensii speciale pentru aleşii locali, suma va creşte şi mai mult.

Pensionarul special Dorneanu și-a salvat propria pensie Foto: Inquam
Politică

Pensionarul special Dorneanu și-a salvat propria pensie

Pensionarul special Dorneanu, președintele Curții Constituționale și-a salvat, azi, propria pensie, atunci când a decis că a fost neconstituțională abrogarea „indemnizațiilor pentru limită de vârstă” ale foștilor parlamentari. Judecătorul CCR Daniel Morar a susținut că decizia de azi a CCR, potrivit căreia pensiile speciale sunt constituționale este nulă, în condițiile în care el a cerut amânarea pronunțării și a părăsit sala de deliberări înainte de pronunțare, anunță Digi24. Pensionarul special Dorneanu și-a salvat propria pensie În calitate de fost deputat, Valer Dorneanu a primit, în anul fiscal 2020, o pensie specială de 78.786 de lei. O altă pensie specială, de la CCR, a fost, tot în 2020, ultimul an fiscal acoperit de declarația de avere, mult mai mare: 454.000 de lei. Cele două pensii speciale se cumulează cu salariul de 295.000 de lei, plus încă 95.000 de lei restanțe salariale, obținute prin decizii judecătorești. Și judecătorul CCR Marian Enache este fost deputat. Așa numita „indemnizație de vârstă” primită de la Parlament este de circa 95.000 de lei. Și el are pensie specială de judecător la CCR - 445.000 de lei - care se cumulează cu salariul de 322.000 de lei. Declarațiile de avere depuse în iunie 2021 arată că șapte din cei nou judecători ai CCR au pensie specială. Cristian Deliorga, fost judecător al Curții de Apel Constanța, încasează o pensie specială de circa 400.000 de lei. Mona Pivniceru, fostă judecătoare la Înalta Curte de Casație și Justiție - pensie de circa 393.000 de lei. Daniel Morar, fostul șef al DNA - 384.000 de lei din pensie. Și el a recuperat de la stat suma de 7.400 de lei, de pe vremea când conducea parchetul anticorupție. În 2019 pensia sa era de 360.000 de lei. În 2018 - 350.000 de lei. Livia Stanciu, fosta șefă a Înaltei Curți de Casație și Justiție - pensie de 480.000 de lei. Varga Atilla declară o pensie “aproximativ 400.000 de lei“. Aceste venituri se referă la anul fiscal 2020. Singurii judecători CCR care nu încasau, în 2020, pensie specială sunt Gheorghe Stan și Simina Tănăsescu. Citește și: Cinism: Două asistente au ciopârțit mâna unui bătrân când i-au scos branula. A fost externat fără să fie bandajat. Ce sancțiune au primit asistentele

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră