joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: CCR

238 articole
Eveniment

Eliminarea pensiilor parlamentare speciale, făcută pompieristic

Eliminarea pensiilor parlamentare speciale, făcută pompieristic. Curtea Constituţională a României a explicat, joi, că legea prin care au fost eliminate pensiile speciale ale parlamentarilor a fost adoptată într-o singură zi, "cu încălcarea tuturor termenelor", "ceea ce reprezintă o afectare a procedurii de adoptare în ansamblul său". Eliminarea pensiilor parlamentare speciale, făcută pompieristic Potrivit unui comunicat al CCR, în şedinţa de joi, Curtea Constituţională, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea 7/2021 pentru modificarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor este neconstituţională. Curtea a precizat că, potrivit articolului 76 alineatul (3) din Constituţie, "la cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere". "Atingere adusă însăşi unei valori fundamentale a statului" "Este o exigenţă constituţională ca scurtarea termenelor procedurale şi accelerarea parcursului legislativ să se realizeze numai în cadrul procedurii de urgenţă - art. 76 alin. (3), şi nu a celei generale - art.75. Or, legea criticată a fost adoptată în cadrul procedurii generale într-o singură zi, cu încălcarea tuturor termenelor, ceea ce reprezintă o afectare a procedurii de adoptare în ansamblul său. Citește și: Rusia încearcă să-i distrugă pe ultimii apărători la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, acuză Kievul Respectarea art. 75 şi art. 76 alin. (3) din Constituţie constituie fundamentul dezbaterilor democratice din Parlament şi, prin substratul lor de valoare, presupun un schimb de idei între cei ce exercită suveranitatea naţională", a indicat CCR. Conform judecătorilor CCR, evitarea sau limitarea dezbaterilor parlamentare prin scurtarea nejustificată a termenelor, fără a respecta prevederile constituţionale obiective şi exprese în acest sens, denotă "o atingere adusă însăşi unei valori fundamentale a statului şi anume a caracterului său democratic". Încălcarea principiului securităţii juridice Prin urmare, Curtea a constatat încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale articolului 1 alineatul (3) în componenta referitoare la democraţie, articolului 1 alineatul (5) în componenta referitoare la securitatea juridică a persoanei, precum şi ale articolului 75 şi articolului 76 alineatul (3) privind desfăşurarea procedurii parlamentare de adoptare a legilor. CCR a reţinut şi încălcarea principiului securităţii juridice. Peste 70 de foşti parlamentari au acţionat în instanţă Legea 7/2021 pentru modificarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor prin care au fost eliminate pensiile speciale. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost transmise de la instanţe din toată ţara, respectiv Tribunalul Arad, Alba, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Hunedoara, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Sălaj, Suceava, Timiş şi Curtea de Apel Timişoara. În februarie 2021, Plenul Parlamentului a abrogat pensiile speciale ale senatorilor şi deputaţilor.

Eliminarea pensiilor parlamentare speciale, făcută pompieristic (sursa: ccr.ro)
Pensiile speciale ale parlamentarilor sunt constituţionale Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Pensiile speciale ale parlamentarilor sunt constituţionale

Pensiile speciale ale parlamentarilor sunt constituţionale, a decis CCR, care a admis sesizările făcute de zeci de foști parlamentari. În urma deciziei CCR, pensiile speciale ale parlamentarilor vor fi reinstaurate. Votul a fost de 6 la 2, în şedinţa Curţii Constituţionale, scrie news.ro. Pensiile speciale ale parlamentarilor sunt constituţionale Decizia judecătorilor CCR a vizat în special apecte legate de procedura legislativă, modul în care legea a fost adoptată în Parlament. Pe 17 februarie 2021, Plenul Parlamentului a adoptat abrogarea pensiilor speciale ale senatorilor şi deputaţilor. Fostul ministru al Muncii, Raluca Turcan afirma, anul trecut, că atitudinea foştilor parlamentari care au contestat decizia de a le fi suspendate pensiile speciale, dând în judecată secretariatele generale ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, este una ruşinoasă. "Faptul că au fost anulate indemnizaţiile speciale e o dovada de voinţă politică a actualei majorităţi parlamentare. Declaraţii aţi mai avut până acum dar vot concret nu. Aşadar, voinţă a existat, comportamentul celor care au contestat această decizie mi se pare ruşinos", a declarat Turcan. Deputatul USR Cristina Prună a declarat, miercuri, în emisiunea Talk News de la Profit News TV, despre scenariul respingerii, joi, de către CCR, a abrogării pensiilor parlamentarilor, că trebuie văzut impactul unei astfel de decizii. Ea a arătat că aceste pensii ale foştilor aleşi sunt între 4.000 şi 6.000 de lei, în funcţie de numărul de mandate, iar unii ajung la 16.000 de lei pe lună, astfel că Parlamentul ar urma să plătească din bugetele celor două Camere milioane de lei. Citește și: Cinism: Două asistente au ciopârțit mâna unui bătrân când i-au scos branula. A fost externat fără să fie bandajat. Ce sancțiune au primit asistentele

Cine este ieșeanca Iulia Scântei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Internațional

Cine este ieșeanca Iulia Scântei

Cine este ieșeanca Iulia Scântei. Laura-Iuliana Scântei – sau, aşa cum se prezintă ea, Iulia Scântei – are şanse mari să devină al şaselea judecător pe care Iaşul îl va avea la Curtea Constituţională în cei 30 de ani de când funcţionează această instituţie. Cine este ieșeanca Iulia Scântei Iulia Scântei a absolvit în anul 2000 Facultatea de Drept a Universităţii "Al.I. Cuza", dar din 2008 profesează ca notar public în Bucureşti. În 2021, a trecut în declaraţia de avere venituri nete de un milion de lei, respectiv 864 de mii din activitatea notarială şi 136 de mii din indemnizaţia de senator. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară În acelaşi an, cel mai mare venit declarat de un judecător al Curţii Constituţionale, respectiv de preşedintele Valer Dorneanu (care îşi va încheia mandatul pe 9 iunie), a fost de 391 de mii de lei. În Parlament, Iulia Scântei a intrat în 2016, iar de atunci a făcut parte din Comisia juridică, pe care a condus-o mai întâi ca vicepreşedinte, la sfârşitul mandatului trecut, apoi ca preşedinte, de la alegerile parlamentare din decembrie 2020 până acum. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Marian Enache, Altă creație a lui Iliescu ajunge președinte al CCR Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Altă creație a lui Iliescu ajunge președinte al CCR

După ce expiră mandatul lui Valer Dorneanu, în iunie 2022, o altă creație politică a lui Iliescu ar putea ajunge președinte al CCR, afirmă surse politice: Marian Enache, consilier la Cotroceni între 1992 și 1993. Ulterior, Iliescu l-a trimis ambasador la Chișinău. În 2016, PNL a contestat numirea sa la CCR, întrucât, deși Senatul l-a votat, el nu avea, oficial, susținerea nici unui grup parlamentar. Altă creație a lui Iliescu ajunge președinte al CCR Potrivit declarației de avere, Enache a beneficiat, în 2020, de două pensii speciale uriașe: una de peste 445.000 de lei și alta, de la Camera Deputaților, de peste 96.000 de lei. În total, Enache a beneficat, în 2020, de pensii în valoare de 9.000 de euro pe lună. La acestea se adaugă salariul de la CCR, de 322.000 de lei pe an. În 2009, CNSAS arăta că numele lui Enache apărea într-un dosar „Fond rețea” a Securității, dar dosarul era de negăsit. „În baza notei de constatare nr. S/DI/I/585, din data de 23.03.2009, întocmită de către Direcţia de Specialitate, din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în care se regăsesc următoarele elemente: SRI a comunicat că domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond reţea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”, susținea CNSAS. Marian Enache a trecut prin nenumărate partide, începând cu FSN, dar, în ultimii ani de activitate politică, el a fost membru în Partidul Conservator al lui Dan Voiculescu și-n UNPR-ul înființat de Gabriel Oprea. Întrucât a participat, în decembrie 1989, la revoluția de la Vaslui, el a încasat, o vreme, și indemnizație de revoluționar, dar ea nu mai apare în ultimele declarații de avere. Citește și: Dependența Europei de gazul și petrolul rusești, mai profundă decât se credea: până și secretarul american al Trezoriei cere prudență când vine vorba de interdicție totală Marian Enache a fost numit în CCR de Senat, în iulie 2016, deci mandatul său ar înceta abia în 2025.

Boloș și Burduja, pentru Fondurile Europene și Digitalizare Foto: Facebook Sebastian Burduja
Politică

Boloș și Burduja Fondurile Europene și Digitalizare

Marcel Boloș, acum ministru al Digitalizării, și deputatul Sebastian Burduja au fost nominalizați de către conducerea PNL pentru Fondurile Europene și, respectiv, Digitalizare. Desemnarea celor doi a fost făcută cu unanimitatea celor prezenți, scrie news.ro. Boloș și Burduja, pentru Fondurile Europene și Digitalizare Senatoarea Iulia Scântei va candida pentru un post de judecător la CCR, au mai decis liberalii. De asemenea, conducerea liberală a decis ca Liga Aleşilor Locali PNL să aibă loc pe 26 mai, iar Consiliul Naţional, pe 27 mai. Membrii Biroului Executiv au fost informaţi că PNL va desemna o delegaţie care va participa la Congresul Partidului Popular European (PPE) ce se va desfăşura în perioada 31 mai - 1 iunie în Rotterdam, conform sursei citate. Citește și: Scandal uriaș în Germania: cancelarul social-democrat Scholz a refuzat să livreze Ucrainei armament greu, deși industria îl oferea Totodată, BEx al PNL a fost informat asupra organizării a două evenimente majore cu ocazia împlinirii a 147 de ani de la înfiinţarea Partidului Naţional Liberal, la vila Florica din judeţul Argeş, precum şi la sediul central al PNL din Aleea Modrogan, nr 1.

Valer Dorneanu, președintele CCR, prietenul Kremlinului Foto: Inquam/ Octav ganea
Politică

Valer Dorneanu, președintele CCR, prietenul Kremlinului

Valer Dorneanu, președintele CCR, a dovedit în numeroase ocazii că este prietenul Kremlinului. În 2018, a vizitat Rusia, în pofida avizului negativ al ministerului de Externe. În decembrie 2019, organul de propagandă al Kremlinului l-a desemnat “personalitatea politică a anului“. Valer Dorneanu, dublu pensionar special și președinte al CCR, este creația politică a lui Ion Iliescu. Un banal exper juridic la uniunea sindicatelor, a ajuns, în 1990, membru în comisia juridică a Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN), iar de aici a fost promovat consilier pe probleme de legislație al președintelui Ion Iliescu. Din această funcție, cariera sa evoluat spectaculos: a fost ministru pentru relația cu Parlamentul (1992-1995), președinte al Consiliului Legislativ (1995-2000), președintele Camerei Deputaților (între 2000 și 2004) și, din 2016, conduce CCR. Valer Dorneanu, președintele CCR, prietenul Kremlinului În 2018, Dorneanu a vizitat Rusia, deși ministerul de Externe i-a recomandat să nu facă această deplasare. "Vizita în Rusia are loc la invitația Curţii Constituţionale a Federaţiei Ruse cu prilejul aniversării a 25 de ani de la înființare și a Forumului Juridic Internațional de la Sankt Petersburg", a explicat Dorneanu. El a sugerat că i-a fost greu să anuleze biletele de avion, după ce MAE a transmis un aviz negativ: "Când s-a primit recomandarea MAE vizita era deja perfectată și biletele de avion cumpărate.” ”Omul de drept, fost om politic de prim rang, Valer Dorneanu, președintele CCR, este Personalitatea anului 2019 în România”, anunța, în decembrie 2019, Sputinik Romania. Cum explica Sputnik decizia din 2019: “Marcat de un joc ”nesportiv”, cu lovituri dincolo de ”regulament”, cu abuzuri și forțări nemaivăzute până acum, este de remarcat o instituție care a suportat greul acestui an, fiind adevăratul factor de echilibru în 2019: Curtea Constituțională a României”. Potrivit declarației de avere din 2021, președintele CCR, Valer Dorneanu, încasează de la contribuabili două pensii speciale și un salariu de președinte al CCR. Împreună, ele i-au adus în 2020 circa 920.000 de lei, adică aproape 190.000 de euro/ an. Dorneanu a fost numit în CCR la 26 martie 2013, de către Camera Deputaților, la propunerea PSD. Mandatul său expiră în luna iunie a acestui an. Până acum, n-a fost anunțat public vreun demers de înlocuire a sa.

Fratele pesedistului Stănescu, neconstituțional în ANRE (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Fratele pesedistului Stănescu, neconstituțional în ANRE

Fratele pesedistului Stănescu, neconstituțional în ANRE. Curtea Constituţională a României (CCR) a decis, miercuri, că a fost neconstituţională numirea lui Alexandru Stănescu în funcţia de membru în Comitetul de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Fratele pesedistului Stănescu, neconstituțional în ANRE "În cadrul controlului hotărârilor Parlamentului, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituţională a admis sesizarea de neconstituţionalitate şi a constatat că Hotărârea Parlamentului nr. 49/2021 privind numirea unui membru în Comitetul de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, sesizare formulată de Grupul parlamentar al Partidului Uniunea Salvaţi România, este neconstituţională", se arată într-un comunicat al CCR. Citește și: PSD nu vrea să renunțe la omul Moscovei, Iulian Iancu, în conducerea ANRE Alexandru Stănescu, fratele secretarului general al PSD, Paul Stănescu, a fost propus de social-democraţi ca membru în Comitetul de reglementare al ANRE. El a demisionat însă pe 3 martie din această funcţie, pe motiv că vrea să se dedice unor proiecte care îi solicită "întreaga" implicare. Deputatul USR Cristina Prună declara, la jumătatea lunii decembrie a anului trecut, în plenul comun al Parlamentului, că ANRE a fost transformat "într-o afacere de familie" prin votarea fratelui lui Paul Stănescu ca membru în Comitetul de reglementare. Prună: ANRE, afacere de familie "Marea majoritate a acestui Parlament va face o mare greşeală astăzi prin votarea domnului Stănescu în funcţia de membru al Comitetului de reglementare al ANRE. (...) Stimaţi colegi din PSD, ceea ce faceţi astăzi prin această numire este că transformaţi ANRE într-o afacere de familie, pentru că ştiţi foarte bine că domnul Stănescu este fratele secretarului dumneavoastră general. Va câştiga între 6.000 şi 8.000 de euro pe lună nemeritaţi, iar CV-ul domnului Stănescu, care a terminat mecanică agricolă şi nu este o ruşine lucrul acesta, dar problema este că nu îl califică sub nicio formă pentru această funcţie atât de importantă. Practic, Comitetul de reglementare al ANRE, prin deciziile pe care le ia, are un impact direct în facturile pe care oamenii le plătesc la energie şi gaze naturale şi chiar şi la energia termică. Aceste decizii pe care le ia ANRE au impact şi asupra investiţiilor în sectorul energetic, care nu se mai întâmplă de ceva vreme tocmai pentru că oamenii aceştia de la ANRE au încetat să mai ia decizii în interesul pieţei", spunea Prună. Ea atrăgea atenţia că Alexandru Stănescu nici măcar nu a fost audiat în Parlament, fiind doar "un simulacru de dezbatere". "Probabil de ruşine că se va face de râs nu l-aţi chemat în Parlament", susţinea Cristina Prună.

SIIJ se desființează și se reînființează Foto: Facebook Catalin Predoiu
Eveniment

SIIJ se desființează și se reînființează

SIIJ se desființează și se reînființează, într-o formulă mai complexă. Camera Deputaţilor a votat luni, în calitate de prim for sesizat proiectul de lege denumit „pentru desfiinţarea SIIJ”. Au fost 205 de voturi „pentru„ 90 „contra” şi o abtinere. DNA rămâne fără nici un fel de atribuții, deși a protestat. Votul decisiv va fi însă în plenul Senatului. SIIJ se desființează și se reînființează Conform proiectului de lege, competențele Secției speciale vor fi transferate de fapt către o nouă structură, denumită de Predoiu "sistem inspirat de modelul Parchetului European". Nucleul central va fi la Secția de Urmărire penală și criminalistică a Parchetului General, unde 12 procurori vor avea competențe pe dosarele vizând presupuse fapte de corupție ale magistraților. Pe lângă cei 12 procurori, vor avea competențe pe astfel de fapte 30 de procurori (câte doi) de la fiecare parchet de curte de apel din țară. Potrivit proiectului, „plenul Consiliului Superior al Magistraturii propune procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie procurorii care vor efectua urmărirea penală”. Procurorul general va putea respinge propunerile, motivat. Trăilă (PNL) laudă CSM „Astăzi vin şi spun că ar fi nociv un astfel de proiect, care nu face altceva decât să aducă normalitate în sistemul judiciar, o normalitate dorită de mult timp atât de noi care ne aflăm astăzi în băncile Parlamentului, cât şi întregul sistem, întreaga breaslă din acest domeniu", a declarat deputatul PNL Cristina Trăilă. Citește și: Putin joacă pe cartea independenței republicilor separatiste Donețk și Lugansk: i-a cerut-o Duma, acum o cer liderii teritoriilor Ea a arătat că acest proiect este primul care are avizul CSM, „singurul garant al independenței Justiției”.

Legea OUG pentru interceptări penale, neconstituțională
Eveniment

Legea OUG pentru interceptări penale, neconstituțională

Legea OUG pentru interceptări penale, neconstituțională. Curtea Constituţională a României a admis, miercuri, sesizările privind proiectul de lege pentru aprobarea OUG 6/2016 referitor la unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, au precizat, pentru Agerpres, surse din CCR. Legea OUG pentru interceptări penale, neconstituțională Actul normativ a fost atacat la Curtea Constituţională de Avocatul Poporului, Alianţa pentru Unirea Românilor, Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal, deputaţi neafiliaţi şi un deputat aparţinând minorităţilor naţionale. În luna noiembrie, deputaţii au dat vot favorabil proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal. Citește și: PSD preia oficial controlul Vămilor. ANAF-ul, controlat de PNL, jumulit de atribuții Senatul, în calitate de primă Cameră legislativă sesizată, a adoptat tacit iniţiativa legislativă în 9 mai 2016. Proiectul de lege conţine intervenţii legislative asupra actelor normative incidente în materie ca urmare a admiterii de către Curtea Constituţională, la data de 16 februarie 2016, a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 142 alineatul (1) din Codul de procedură penală în ceea ce priveşte sintagma "ori de alte organe specializate ale statului". În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului, fără amendamente, în forma aprobată de Senat. Ce poate face SRI Potrivit proiectului, Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa Parchetelor, în condiţiile legii. Organele de Poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea şi supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia. Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune de îndată la dispoziţia Parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile neprelucrate deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor. Seriviciul Român de Informaţii poate să facă acte de cercetare penală în condiţii speciale, în cazuri de trădare, spionaj, terorism, mai prevede Ordonanţa 6/2016, care aparţine fostului ministru al Justiţiei Raluca Prună, fiind semnată de fostul premier Dacian Cioloş: "Organele Serviciului Român de Informaţii nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest. Prin excepţie, organele Serviciului Român de Informaţii pot fi desemnate organe de cercetare penală speciale conform art. 55 alin. (5) si (6) din Codul de procedură penală pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică conform prevederilor art. 57 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală".

Evaluarea miniștrilor condiționată de PNRR (sursa: gov.ro)
Justiție

Măștile trebuie purtate ca până acum

Măștile trebuie purtate ca până acum. Prim-ministrul Nicolae Ciucă a declarat că deciziile Curţii Constituţionale "se vor executa", cu referire la decizia CCR de marţi privind neconstituţionalitatea OUG privind portul măştii de protecţie în anumite spaţii, dar a subliniat că, formal, până la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei şi a motivării acesteia, prevederile legale referitoare la mască se păstrează. Măștile trebuie purtate ca până acum "O să începem şedinţa de Guvern cu câteva subiecte foarte importante. Primul este cel legat de comunicatul Curţii Constituţionale de ieri prin care a constatat neconstituţionalitatea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 192/2020 pentru modificarea şi completarea Legii 55 din acelaşi an, privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei COVID 19. Am să spun din capul locului că deciziile Curţii Constituţionale se vor executa. Avem în acest moment comunicatul şi trebuie să aşteptăm motivarea şi publicarea Deciziei, motiv pentru care, formal, prevederile legale sunt în vigoare", a declarat Nicolae Ciucă, miercuri, la începutul şedinţei de Guvern. Citește și: Putin toarnă gaz pe focul crizei ucrainene: ar putea recunoaște independența teritoriilor separatiste din Ucraina. Efectul imediat: conflict armat Premierul a precizat că a discutat cu ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, pe acest subiect, ţinând cont că rata de infectare se menţine la un nivel ridicat. "Ţinând cont de condiţiile în care rata de infectare se menţine la un nivel ridicat, personal fac apel la populaţie pentru a ne proteja în continuare, la a ne proteja de tot ceea ce înseamnă pericolul acesta al infectării. El se găseşte în continuare la un nivel de risc ridicat", a declarat Ciucă.

Masca de protecție anti-COVID, neconstituțională (sursa: Facebook/RO Vaccinare)
Justiție

Masca de protecție anti-COVID, neconstituțională

Masca de protecție anti-COVID, neconstituțională. Curtea Constituţională a României (CCR) a constatat, marţi, că este neconstituţională Ordonanţă de urgenţă a Guvernului 192/2020 prin care se instituia, printre altele, obligativitatea purtării măştii de protecţie în spaţiile publice, spaţiile comerciale, mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă. Masca de protecție anti-COVID, neconstituțională Potrivit unui comunicat al CCR, în şedinţa de marţi, Curtea Constituţională, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că este neconstituţională, în ansamblul său, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 192/2020 pentru modificarea şi completarea Legii 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum şi pentru modificarea lit. a) a art. 7 din Legea 81/2018 privind reglementarea activităţii de telemuncă. Curtea a constatat neconstituţionalitatea în ansamblu a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 192/2020 întrucât a fost adoptată cu încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) şi art. 79 alin. (1), referitoare la avizarea proiectelor de acte normative de către Consiliul Legislativ. Potrivit CCR, actele normative anterioare şi ulterioare OUG 192/2020 rămân în vigoare. Ce rămâne în vigoare Curtea precizează că, prin efectul prezentei decizii, sunt eliminate din fondul activ al legislaţiei, în condiţiile art. 147 alin. (1) şi (4) din Constituţie, doar dispoziţiile cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 192/2020, în timp ce celelalte texte normative din Legea 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 şi din Legea 81/2018 privind reglementarea activităţii de telemuncă rămân în continuare în vigoare. Citește și: Putin toarnă gaz pe focul crizei ucrainene: ar putea recunoaște independența teritoriilor separatiste din Ucraina. Efectul imediat: conflict armat OUG 192 din 2020 mai prevedea, printre altele, că: * pe durata stării de alertă, angajatorii dispun munca la domiciliu sau în regim de telemuncă, acolo unde specificul activităţii permite, cu respectarea prevederilor Legii 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii 81/2018 privind reglementarea activităţii de telemuncă. * pe durata stării de alertă, prin derogare de la prevederile art. 118 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, angajatorii din sistemul privat, autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi regiile autonome, societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, cu un număr mai mare de 50 de salariaţi, organizează programul de lucru astfel încât personalul să fie împărţit în grupe care să înceapă, respectiv să termine activitatea la o diferenţă de cel puţin o oră.

USR și AUR vor ataca la CCR modificările la Regulamentul Camerei Deputaților Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

USR și AUR vor ataca la CCR

USR și AUR vor ataca la CCR modificările adoptate azi la Regulamentul Camerei Deputaților. Potrivit acestor modificări, este interzisă utilizarea violenței fizice constând în gesturi agresive ori a violenței verbale constând în injurii, invective sau calomnie la adresa altui parlamentar. Pe de altă parte însă, transmisiile live din plenul Camerei Deputaţilor vor fi permise, dar numai din perimetrul arondat grupului parlamentar respectiv. Modificarea a fost aprobată cu 202 voturi „pentru”, 91 „împotrivă” și patru abțineri. USR și AUR vor ataca la CCR Dan Barna a anunțat, în plen, că USR va ataca la Curtea Constituțională acele prevederi care limitează transparența. "Ce legătură are banner-ul cu tema care ne doare pe toţi - utilizarea violenţei fizice împotriva lui parlamentar sau a violenţei verbale sau ţipete, injurii, ameninţări, tot ceea ce ne serveşte pe tacâm colegul nostru parlamentar extremist. Deci, faptul că punem banner-ele împreună cu violenţa e clar că îl folosiţi pe amărâtul acesta de disperat populist, îl folosiţi ca să limităm transparenţa dialogului din Parlament. Asta e problema de fond", a spus Barna. George Simion a anunțat, la rândul său, că AUR va ataca în totalitate hotărârea de modificare adoptată de plen. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisiei Opoziția este nemulțumită și de prevederea care se referă la retragerea staff-ului și a mașinilor de care beneficiază un grup parlamentar dacă un reprezentant al său este violent sau aduce injurii altor colegi.

CCR aprobă revocarea Ancăi Dragu (sursă: Facebook/Senatul României)
Politică

CCR aprobă revocarea Ancăi Dragu

CCR aprobă revocarea Ancăi Dragu de la șefia Senatului și înlocuirea acesteia cu Florin Cîțu. Curtea Constituţională a României a respins, miercuri, sesizarea USR pe Hotărârea privind revocarea Ancăi Dragu din funcţia de preşedinte al Senatului. "CCR, în cadrul controlului hotărârilor Parlamentului, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, sesizarea formulată de Grupul parlamentar al Uniunii Salvaţi România din Senat şi a constatat că este constituţională Hotărârea Senatului nr. 131/2021 pentru revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului a doamnei senator Anca Dana Dragu", informează CCR. Citește și: EXCLUSIV Mama ministrului Vîlceanu de la Proiecte Europene continuă afacerile cu companiile falite de stat Motivele de neconstituţionalitate invocate de USR au fost încălcarea art. 64 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit căruia preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor sunt aleşi pe durata mandatului forurilor legislative. USR a susţinut că, în condiţiile în care propunerea de revocare formulată de grupurile parlamentare PNL, PSD şi UDMR este întemeiată exclusiv pe argumentul existenţei unei noi majorităţi, fără a fi indicat niciun motiv de încălcare a Regulamentului sau a Constituţiei, Hotărârea Senatului 131 din 23 noiembrie 2021 este neconstituţională, fiind încălcate prevederile art. 64 alin. (2) din Constituţie, prin raportare la concluziile deciziei CCR 467/2016. CCR aprobă revocarea Ancăi Dragu de la conducerea Senatului Alte motive invocate au fost încălcarea principiului supremaţiei legii şi a principiului constituţional al configuraţiei politice a Camerelor Parlamentului. Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv” USR a mai susţinut că Parlamentul a modificat natura mandatului, încălcând art. 2 din Constituţie, care interzice ca un grup de persoane să exercite suveranitatea naţională în nume propriu. La finalul lunii noiembrie, Anca Dragu a fost revocată din funcţie, iar în aceeaşi zi preşedintele PNL, Florin Cîţu, a fost ales la conducerea Senatului. Reacția USR la decizia CCR Uniunea Salvaţi România consideră că decizia CCR pe tema revocării Ancăi Dragu din funcţia de preşedinte al Senatului arată că actuala Curte Constituţională este "extrem de politizată", fiind "atât de implicată în jocul" majorităţii PSD - PNL încât îşi "infirmă" jurisprudenţa anterioară.Conform unui comunicat al USR, decizia de miercuri "întăreşte necesitatea reformării" Curţii Constituţionale."Decizia de astăzi se bate cap în cap cu alte decizii mai vechi ale Curţii Constituţionale pe acelaşi subiect. Asta arată că avem nevoie de o reformă a instanţei constituţionale din România, mult prea politizată prin modul de numire şi acţiune a judecătorilor. Avem nevoie de o Curte Constituţională care să acţioneze ca un real arbitru, nu ca un apărător permanent al puterii în raport cu opoziţia", declară preşedintele USR, Dacian Cioloş.USR adaugă că, prin decizia luată miercuri, Curtea Constituţională stabileşte că un preşedinte de Cameră poate fi schimbat din funcţie "exclusiv după pofta majorităţii parlamentare conjuncturale", fără să existe fapte care să îi poată fi imputate şi fără să fie necesar acordul grupului parlamentar care a făcut propunerea de numire.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră