joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: CCR

238 articole
Economie

Regii bugetarilor - 14.000 de euro lunar

Regii bugetarilor - 14.000 de euro lunar. Cei doi ieşeni din cadrul Curţii Constituţionale se pot considera regii bugetarilor din România. Regii bugetarilor - 14.000 de euro lunar Preşedintele CCR, Marian Enache, şi judecătorul Iulia Scântei ridică 20-30.000 de lei lunar numai din salariu. Leafa de judecător constituţional nu este, însă, singura sursă de venituri şi nici măcar cea mai importantă. Citește și: Judecătorii cer să fie lăsați să muncească până la 70 de ani! Se întâmpla însă în 1932 Indemnizaţia de judecător a lui Enache este depăşită de veniturile din pensii, care au totalizat anul trecut 438.965 lei. Citește și: EXCLUSIV Statul a cumpărat un parc eolian cu 15 milioane de euro, dar nu are drept de proprietate pentru că acesta e ipotecat în favoarea vânzătorului. Tranzacția, la notariatul judecătoarei CCR Scântei Continuarea, în Ziarul de Iași.

Regii bugetarilor - 14.000 de euro lunar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Probabil cel mai bine plătit bugetar: Marian Enache, încadrat în poză de foștii colegi de partid Năstase și Văcăroiu Foto: Pro TV
Politică

Probabil cel mai bine plătit bugetar

Probabil cel mai bine plătit bugetar este un revoluționar de Vaslui, lansat politic de Ion Iliescu și judecător la CCR din 2016. Avocatul Marian Enache este acum chiar președintele CCR. Probabil cel mai bine plătit bugetar Statul român îi plătește un salariu și două pensii, ambele speciale. În total, de la stat, el încasează circa 880.000 de lei pe an: salariu de judecător la CCR, 374.725 lei, pensia de judecător - 438965 lei și cea de deputat - 55.536 de lei. O declarație de avere din 2018 arată că el a încasat, în 2017, și pensie de avocat - 22.119 lei, și indemnizație de revoluționar - 12.492 de lei. Marian Enache era avocat la Vaslui, dar, după 1990, a fost membru CPUN și a fost preluat de Ion Iliescu, care l-a susținut să fie parlamentar, consilier prezidențial și apoi ambasador în Republica Moldova. „Dan Voiculescu l-a cooptat pentru scurtă vreme în Partidul Conservator. Gabriel Oprea l-a recuperat şi i-a oferit un loc eligibil pe listele UNPR la alegerile din 2012. Liviu Dragnea l-a propulsat la CCR”, a scris jurnalistul Sebastian Zachmann pe blogul său. Enache a fost deputat FSN in 1990-1992 si PDSR in 1996-2000. Însă, în 1997 a părăsit PDSR și a trecut la ApR, formațiunea lui Teodor Meleșcanu. În 2012 a ajuns deputat din nou, de data aceasta pe listele UNPR, partidul lui Gabriel Oprea. Critic cu pensiile speciale ale altora „Într-o adeverință din 19 mai 2009 a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) instituția precizează că nu are date că Marian Enache a fost colaborator al Securității după ce Serviciul Român de Informații (SRI) a comunicat că „domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond rețea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”, a arătat Europa Liberă. Citește și: Controversatul paznic al pușculiței cu 400.000 euro a lui Simion: diplomă dubioasă, sponsorizări de la oamenii SIE și înalt funcționar de stat, specialist în Diaspora „Omul a avut un dosar de rețea, asta înseamnă că a fost recrutat de Securitate ca informator. Nu știm însă care a fost natura acestei recrutări, când și în ce context a avut ea loc. Prin urmare, nu avem posibilitatea și nici nu este etic să speculăm asupra naturii acestei colaborări”, a declarat pentru Europa Liberă Mihai Demetriade, istoric și consilier superior la CNSAS. În septembrie 2022, el spunea, că, în afară de magistrați, „pentru restul pensiilor speciale, o decizie a CCR trebuie să fie și adecvată. Voi urmări ca deciziile CCR să fie adecvate și realităților socio – economice, fără a încălca prevederile constituționale și legile. În general, trebuie să avem decizii echilibrate și cu măsură. La militari, lucrurile trebuie chibzuite. Și la adoptarea legilor și la pronunțarea deciziilor. Pentru militari, Legiuitorul trebuie să se gândească foarte bine dacă nu este justificat să aibă pensii, indemnizații”.

Viitor ministru al Justiției, Simona-Maya Teodoriu, pensie specială de 30.000 de lei pe lună Foto: Facebook
Eveniment

Viitor ministru Justiției, pensie specială 30.000 lei lună

Potențialul viitor ministru PSD al Justiției, Simona Maya Teodoriu, are o pensie specială de aproape 30.000 de lei pe lună. Ea a fost judecător la CCR între 2015 și 2019. Viitor ministru al Justiției, pensie specială de 30.000 de lei pe lună Potrivit declarației de avere din 2022 - care cuprinde anul fiscal 2021 - ea a primit o pensie de 357.756 de lei, anual. Alte venituri salariale de la stat - indemnizația de deputat, „drepturi salariale” de la CCR, salariu de la un institut al Academiei și salariu de la SNSPA - ajungeau la circa 290.000 de lei. În total, ea a câștigat, în 2021, 650.000 lei - toți banii fiind plătiți de la bugetul statului - adică o medie de 54.000 lei/ lună. În iunie 2018, Digi 24 scria despre ea: „Cine este Simona-Maya Teodoriu, judecătorul CCR care i-a dat o mână de ajutor lui Dragnea”. „CCR a decis că trebuie schimbată „de îndată” compunerea completelor de judecată de la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde se judecă și apelul lui Liviu Dragnea în dosarul angajărilor fictive. Raportor în acest caz a fost judecătoarea Simona-Maya Teodoroiu, numită la CCR în 2015, din partea PSD, pe restul de mandat lăsat vacant de Toni Greblă”, explica acest post de televiziune. În perioada iulie 2007 – noiembrie 2014 a fost membru al Consiliului Naţional de Integritate din partea PSD. Promovată de aripa dură a PSD Teodoriu a fost secretar de stat la Justiție în mai multe rânduri: prima oară, din 2002 în 2005, când cea mai mare parte a timpului ministru plin a fost Rodica Stănoiu, și din 2012 în februarie 2015, în regimul Ponta. În septembrie 2019, Simona Maya Teodoroiu a fost numită agent guvernamental la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), printr-o decizie a fostului premier Viorica Dancilă. Presa relată ca fostul judecător CCR ar fi fost susținută în această funcție de vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache. Citește și: PSD dă României al doilea premier cu studii superioare absolvite la 28 de ani, la o universitate privată. Biografia oficială a lui Ciolacu, de pe site-ul Parlamentului: fără slujbă până la 38 de ani Simona-Maya Teodoriu Foto: Facebook În iunie 2017, trei judecători CCR - Maya Teodoroiu, Valer Dorneanu și Marian Enache - considerau, în opinie separată, că interdicția impusă persoanelor condamnate penal de a ocupa funcția de membri ai Guvernului este neconstituțională, deoarece un condamnat penal este discriminat dacă i se interzice posibilitatea de a face parte din guvern, arăta, în 2020, Ziare.com.

"Teroriștii" liceeni, salvați de prescripția CCR (sursa: Facebook/Nuclearelectrica Oficial)
Justiție

"Teroriștii" liceeni, salvați de prescripția CCR

"Teroriștii" liceeni, salvați de prescripția CCR. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, joi, încetarea procesului penal, ca urmare a prescrierii faptelor, împotriva lui Mihai Theodor Eugeniu, un licean radicalizat în numele unei organizaţii fundamentaliste din Orientul Mijlociu, care a discutat cu un alt elev despre cum să arunce în aer centrala de la Cernavodă. "Teroriștii" liceeni, salvați de prescripția CCR Trei judecători de la Instanţa supremă au constatat că faptele de care era acuzat Mihai Theodor Eugeniu, respectiv promovarea unui mesaj prin propagandă săvârşită prin orice mijloace cu intenţia de a instiga la săvârşirea unui act de terorism şi asociere în scopul săvârşirii de acte de terorism, s-au prescris, fiind aplicate în acest sens două decizii ale Curţii Constituţionale. Pe de altă parte, Mihai Theodor Eugeniu a fost achitat pentru săvârşirea altor două infracţiuni prevăzute în Legea 535/2004 privind combaterea terorismului, dar şi pentru pornografie infantilă. Acesta este primul caz al unui român acuzat de propagandă teroristă care scapă de acuzaţii cu ajutorul Curţii Constituţionale. Idei extremiste de la 14 ani În iunie 2018, Mihai Theodor Eugeniu, la acea vreme în vârstă de 15 ani, a fost reţinut de DIICOT pentru săvârşirea unor infracţiuni prevăzute de Legea privind prevenirea şi combaterea terorismului. Conform DIICOT, începând cu luna septembrie 2017, adolescentul s-a implicat activ în contactarea de susţinători ai unor organizaţii teroriste active în Orientul Mijlociu, cetăţeni români şi străini, în scopul promovării sistematice a ideilor şi doctrinelor specifice entităţilor teroriste, cu intenţia de a convinge şi de a atrage noi adepţi. El a accesat site-uri şi forumuri care promovau ideologia extremistă, elogiază crimele realizate de organizaţiile teroriste, susţin stabilirea Statului Islamist şi a diseminat materiale, inclusiv violente, care susţin cauza acestuia. De asemenea, Mihai Theodor Eugeniu a susţinut legitimitatea participării la luptă în favoarea organizaţiilor teroriste, manifestându-şi intenţia de a călători în zonele de conflict şi s-a instruit şi a pus la dispoziţia altor persoane materiale de instruire cu privire la producerea de dispozitive explozive improvizate şi utilizarea armelor în vederea realizării de atacuri teroriste. "Abu Musab" și "Soldatul lui Allah" Concret, Mihai Theodor Eugeniu, care folosea pe aplicaţia Telegram pseudonimul "Abu Musab", a discutat cu un alt tânăr român, cu pseudonimul "Soldatul lui Allah", despre cum să arunce în aer centrala de la Cernavodă. Citește și: Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat: salariile lor le depășesc frecvent pe cele ale unui conferențiar universitar și sunt mult peste cele ale profesorilor din școli Cei doi adolescenţi au discutat şi despre posibilitatea de a pleca în Siria pentru a lupta sub stindardul Statului Islamic. La locuinţa lui Mihai Theodor Eugeniu, procurorii au găsit, printre altele, un cuţit de vânătoare, o hartă a municipiului Bucureşti având marcate cu verde numeroase puncte de interes public; un Coran în limba arabă, un volum cu titlul "Pomeniri din Coranul cel nobil şi tradiţia Profetului Mohamed", coli de hârtie cu steagul Statul Islamic şi o mască de gaze.

Diferența dintre cannabis și cânepă industrială (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Diferența dintre cannabis și cânepă industrială

Diferența dintre cannabis și cânepă industrială: dosarul de trafic de droguri al activistului Cristian Dide ajunge la Curtea Constituţională. Diferența dintre cannabis și cânepă industrială Magistraţii Tribunalului Iași au admis cererea lui Dide privind sesizarea CCR în privinţa unor articole din Legea 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. În plângerea sa, Dide a invocat faptul că actuala legislaţie permite condamnarea ca traficant şi a unui simplu cultivator de cânepă industrială, care de altfel beneficiază legal de subvenţii pentru cultura înfiinţată. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri O eventuală decizie favorabilă ar putea fi exploatată însă şi de traficanţii de droguri, care ar putea invoca în favoarea lor faptul că procurorii nu au demonstrat că "iarba" găsită asupra lor conţine o cantitate suficientă de substanţă psihoactivă pentru a fi considerată drog. Continuarea, în Ziarul de Iași.

CCR înlătură pragul abuzului în serviciu (sursa: Hotnews)
Justiție

CCR înlătură pragul abuzului în serviciu

CCR înlătură pragul abuzului în serviciu. Curtea Constituțională (CCR) a decis, miercuri, că abuzul în serviciu poate fi incriminat și fără prag valoric, lăsând însă la latitudinea judecătorului să decidă asupra gravității faptei, au declarat pentru HotNews surse judiciare. CCR înlătură pragul abuzului în serviciu Potrivit acestora, CCR a admis sesizarea ICCJ asupra Codurilor penale, identificând probleme și la prevederea care reintroduce SRI în procesele penale. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Modificarea prin care abuzul în serviciu a fost reglementat fără un prag valoric, după ce inițial Senatul a reșapat OUG 13 și a stabilit un prag de 250.000 de lei, a fost contestată la CCR de către instanța supremă. Noile modificări la codurile penale au fost adoptate de parlament în 5 aprilie, fără a fi instituit un prag valoric pentru incriminarea abuzului în serviciu, deși Curtea Constituțională ceruse asta. Citește și: În timp ce NATO consideră China comunistă o amenințare, foștii premieri PSD Dăncilă și Adrian Năstase se laudă cu vizitele la Beijing De asemenea, SRI revine în anchetarea dosarelor penale, mai exact pot fi folosite ca probe interceptările SRI făcute pe mandate de siguranță națională și în cazul dosarelor de corupție, conform noii modificări adoptate. Asta, în condițiile în care în mai multe decizii CCR a decis că acest lucru nu se poate întâmpla. Inițial, Senatul a votat legea cu un prag de 250.000 de lei pentru abuzul în serviciu. După scandalul din spațiul public, ministrul Predoiu a propus un nou prag de 9.000 de lei, iar în cele din urmă Comisia Juridică a Camerei Deputaților a renunțat la orice prag

Personalul CCR va avea „pensie de serviciu”. Ciolacu a votat pentru
Politică

Personalul CCR va avea „pensie de serviciu”

În plină dezbatere despre abrogarea pensiilor speciale, deputații au votat o lege prin care și personalul CCR va avea „pensie de serviciu”. În prezent, au pensie de serviciu doar judecătorii de la CCR, care o pot cumula cu salariul. Așa s-a ajuns ca Valer Dorneanu, ex-președinte al CCR, să beneficieze de o pensie specială de fost deputat de 78.786 de lei/ an și una de la CCR de 454.000 de lei/an. Venitul total încasat de Dorneanu din pensiile speciale era, în 2020, de 532.786 lei (44.398 lei/lună). La această sumă se adăuga salariul de judecător la CCR-295.692 lei, cel de profesor la Universitatea Titu Maiorescu-74.603 și încă 95.000 de lei diverse restanțe salariale obținute prin decizii judecătorești. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Așa-zisa „pensie de serviciu” acordată magistraților asistenți de la CCR va fi în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Personalul CCR va avea „pensie de serviciu” Însă Senatul este cameră decizională în cazul acestui proiect de lege inițat de PSD și un grup de patru parlamentari liberali. "Magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora, indiferent de vârstă, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în activitate juridică, din care cel puţin 10 ani desfăşurată în cadrul Curţii Constituţionale, se pot pensiona la cerere şi pot beneficia de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Prevederile art. 213 din Legea nr. 303/2022 se aplică în mod corespunzător în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei legi", prevede proiectul adoptat. Lista de vot arată că PSD, PNL și UDMR au votat în bloc pentru acest proiect de lege. Un deputat PSD a votat „Nu”, iar un liberal s-a abținut. Președintele PSD, care acum câteva zile vorbea despre „cancerul pensiilor speciale”, a participat la vot și a fost pentru. Citește și: Stolojan: În Constituție nu e niciun cuvânt despre pensiile speciale. CCR a fost în conflict de interese pentru că sunt beneficiari USR și AUR au votat împotrivă.

PSD mai propune o categorie de pensionari speciali Foto: Facebook
Eveniment

PSD mai propune o categorie de pensionari speciali

Ignorând PNRR, PSD mai propune o categorie de pensionari speciali: personalul Curții Constituționale. La 11 aprilie, 52 de parlamentari PSD, susținuți însă și de trei liberali, au depus o inițiativă privind personalul Curții Constituționale care prevede că magistrații-asistenți de la CCR se pot pensiona în acelșeași condiții ca și judecătorii. Personalul auxiliar al CCR beneficiază de pensii speciale în aceleași condiții ca grefierii de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online PSD mai propune o categorie de pensionari speciali În nota de fundamentare a proiectului nu există nici un calcul privind impactul acestor prevederi. Printre semnatarii proiectului se află Rodica Nassar, Adrian Chesnoiu sau Mihai Weber, de la PSD. Liberalii care au semnat sunt Cupşa Ioan, Özmen Oana-Marciana și Vecerdi Cristina-Agnes. România riscă să piardă fonduri europene de sute de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dacă ratează îndeplinirea jalonului privind reformarea pensiilor speciale și respectarea principiului contributivității, a explicat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș (PNL). „În situaţia în care noi nu ajungem la o soluţie cu Comisia Europeană, există mecanismul plăţilor parţiale şi aici sigur ne poate costa usturător, sume de ordinul sutelor de milioane de euro dacă nu ajungem la validarea acestui jalon în relaţia cu Comisia Europeană. (...) Pot să vă confirm conţinutul jalonului 215 din PNRR pe care îl ştiu pe de rost şi care spune două lucruri esenţiale pentru pensiile speciale. Prima condiţie de sustenabilitate, adică să generăm prin proiectul de lege privind pensiile speciale cheltuieli pe care le putem susţine pe termen lung din bugetul de stat. Deci discutăm nu de o cheltuială de pe o zi pe alta. Cea de-a doua condiţie este cea legată de contributivitate”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, la Digi 24. Citește și: Conferința „Platforma Crimeea” de la București a provocat o reacție la Kremlin: purtătorul de cuvânt al lui Putin spune că Rusia nu va permite ca Marea Neagră să fie controlată de NATO

Pragul abuzului, eliminat, în ciuda CCR (sursa: Youtube/USR)
Politică

Pragul abuzului, eliminat, în ciuda CCR

Pragul abuzului, eliminat, în ciuda CCR. Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a dat raport de adoptare, marţi, proiectului de lege care modifică Codul penal şi vizează abuzul şi neglijenţa în serviciu, fiind acceptată forma venită de la Guvern. Pragul abuzului, eliminat, în ciuda CCR În acest fel, a fost eliminat pragul de la care se consideră infracţiune pentru abuz în serviciu. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "În acest moment, coaliţia de guvernare îşi retrage toate amendamentele depuse astăzi în Comisia juridică şi vom vota eliminarea tuturor amendamentelor adoptate la Senat, inclusiv acel prag stabilit. Propun un raport de adoptare pentru forma venită de la Guvern", a spus preşedintele Comisiei juridice, Laura Vicol. După ce a supus la vot aceste propuneri, Vicol a menţionat că pentru infracţiunea de abuz în serviciu nu mai există prag. "A fost eliminat amendamentul votat la Senat, pentru că aceasta era problema societăţii civile, în primul rând. Aşa cum a solicitat societatea civilă, în acest moment am respectat solicitarea. Forma venită de la Guvern a fost votată în majoritate în Comisia juridică", a conchis Vicol. USR reclamă "ticăloșia" Deputatul USR Stelian Ion a criticat faptul că reprezentanţii coaliţiei de guvernare au retras toate amendamentele legate de modificarea Codului penal, fiind votată forma propusă de Guvern fără să fie impus un prag pentru abuzul în serviciu, şi a susţinut că acest articol va fi declarat neconstituţional şi "toate faptele vor fi şterse cu buretele", adăugând că "e vorba de ticăloşie şi incompetenţă" din partea coaliţiei. Citește și: Stenogramele dosarului Otopeni: „Păi da’ n-oi face afacere cu statu’! Se fură la stat, nebunule!”. Cum erau descriși liderii politici: Ciolacu – un țăran de Buzău, Rareș Bogdan – un măscărici "Peste un timp, Curtea Constituţională va declara acest articol, pe care îl împing domnul Predoiu şi coaliţia Ciucă - Ciolacu, neconstituţional şi toate faptele şterse cu buretele, de parcă n-ar fi fost de ajuns că s-au închis mii de dosare în ultimii ani, mii de dosare de corupţie, de criminalitate organizată, toată aria de infracţionalitate cu miliarde de euro prejudicii. E vorba de ticăloşie şi e vorba de incompetenţă.", a afirmat Stelian Ion.

Stolojan: În Constituție nu e niciun cuvânt despre pensiile speciale
Politică

În Constituție nu e niciun cuvânt despre pensiile speciale

Fostul premier și europarlamentar PNL Theodor Stolojan a declarat, la Digi 24, că în Constituție nu e niciun cuvânt despre pensiile speciale, iar CCR a fost în conflict de interese când le-a protejat, pentru că judecătorii acestei curți sunt beneficiari. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În Constituție nu e niciun cuvânt despre pensiile speciale „Ştiţi că Curtea Constituţională, la un moment dat, a venit şi a spus că dacă te atingi de pensiile speciale înseamnă că ataci independenţa magistraţilor. În Constituţia României nu există nicio referire, niciun cuvânt, cu privire la pensii speciale şi ideea că dacă ai o pensie de 20.000 lei, cum e pensia medie la magistraţi, îi aplici un impozit progresiv. Înseamnă că ataci în independenţa justiţiei. Deci, Curtea Constituţională a fost în deplin conflict de interese când a dat acea decizie, pentru că majoritate a membrilor Curţii Constituţionale sunt beneficiar de acest gen de pensii speciale”, a spus fostul premier la Digi 24. El a apreciat că problema pensiilor speciale ar trebui rezolvată oricum, fie că este sau nu prevăzută în PNRR. Stolojan propune un sistem de pensii ocupaționale „Problema cu pensiile speciale, sigur, ne-am angajat prin PNRR să facem o reformă a lor, bazată, adică să aşezăm aceste sisteme de pensii pe contributivitate şi pe sustenabilitate. Problema nu-i că am băgat în PNRR. Probabil că noi trebuie să facem o asemenea reformă în România. Sigur că oamenii sunt revoltaţi de mărimea pensiei la care s-a ajuns cu aceste pensii speciale. Pentru că pensii speciale, cum vreţi să le spuneţi, de serviciu special, există şi în alte ţări”, a declarat Stolojan. Citește și: Revoltă în PNL: un deputat cere conducerii să explice cum s-a ajuns ca „1-2 persoane să decidă pentru partid”. El vrea să știe și cum s-a decis pragul de 250.000 lei pentru abuz în serviciu Ca alternativă la pensiile speciale, el a propus un sistem de pensii ocupaționale: „Pensii ocupaţionale, astea-s pensii de serviciu, dacă vreţi pensii ocupaţionale. Care e diferenţa pe pensiile ocupaţionale? Presupun că şi angajatorul şi angajatul să contribuie cu un procent din venituri şi să constituie un fond de pensii care funcţionează aşa cum e pilonul doi la pensiile private, deci nu mai e un transfer de la cei care azi muncesc la cei care sunt la pensie”.

Prescripția CCR, salvare pentru executoare judecătorească (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Prescripția CCR, salvare pentru executoare

Prescripția CCR, salvare pentru executoare judecătorească. Procurorii au ratat ocazia de a obţine condamnarea unui executor judecătoresc. Prescripția CCR, salvare pentru executoare judecătorească Lăcrămioara Mereuţă a fost acuzată de abuz în serviciu, după ce ar fi vândut mai multe imobile cu preţuri la jumătate faţă de evaluare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Licitaţiile organizare ar fi fost deturnate, la ele participând un cumpărător real şi o „mână moartă” cu rolul de a da aparenţa legalităţii şi de a permite micşorarea preţului. Citește și: Foame mare la Rutieră: șefii din Poliție s-au dat în gât că beneficiază de pizza pentru a închide ochii la abateri în trafic Procurorii au încercat să demonstreze existenţa unui grup infracţional organizat specializat în achiziţii la preţ redus şi în care Mereuţă ar fi avut un rol esenţial. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Prădător sexual, aproape iertat de CCR (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Prădător sexual, aproape iertat de CCR

Prădător sexual, aproape iertat de CCR. Florinel Duduc a fost trimis în judecată în 2020, fiind acuzat de procurorii DIICOT că ar fi batjocorit, şantajat şi umilit trei tinere din Iaşi. Prădător sexual, aproape iertat de CCR Bucureşteanul le aborda pe reţele de socializare, folosindu-se de mai multe conturi, cu nume fictive. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online După ce-şi studia victimele, aflând unde învăţau şi din ce mediu proveneau, le convingea să-i trimită fotografii sau filmări cu ele, ori chiar să se întâlnească. Citește și: Ciolacu tocmai a pornit un război cu Comisia Europeană: viitorul premier a declarat răspicat că prevederile din PNRR asumate de România nu vor fi respectate și cere noi „discuții” O fată a fost abordată în 2018 în vacanţa de iarnă, iar în septembrie Duduc s-a întâlnit cu ea, la domiciliul acesteia. Continuarea, în Ziarul de Iași.

SRI va controla tot în online (sursa: Facebook/SRI)
Eveniment

SRI va controla tot în online

SRI va controla tot în online. Proiectul de lege care extinde atribuțiile Serviciului Român de Informații va merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis după ce Curtea Constituțională a respins sesizarea făcută de USR și Forța Dreptei pe legea securității cibernetice. SRI va controla tot în online Proiectul de lege privind securitatea și apărarea cibernetică este unul contestat atât de opoziție cât și de Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Aceasta din urmă a avertizat că ar transforma furnizorii de servicii de securitate cibernetică în delatori profesioniști și ar permite acces sporit și discreționar către SRI ori MApN la problemele de securitate și la datele persoanelor private, arată Hotnews. Citește și: EXCLUSIV Secretarul de stat MAI responsabil de integrarea în Schengen, un tânăr politruc PNL fără nici o calificare în domeniu. CV-ul arată că a fost șomer, agent de vânzări de medicamente, numit politic în CA-uri în energie, consilier județean ApTI atenționa că s-a lărgit și mai tare spectrul celor care trebuie să se supună obligațiilor de securitate, iar „atribuțiile SRI au fost extinse și la campaniile de propagandă sau dezinformare inclusiv derulate de o entitate non-statala. Deci acum chiar are un motiv să ne urmărească pe toți”, semnala Bogdan Manolea, președintele APTI.

Cazangiu analfabet, evazionist care scria facturi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Cazangiu analfabet, evazionist care scria facturi

Cazangiu analfabet, evazionist care scria facturi. Ajuns din cazangiu, patron, unui ieşean puţin i-a lipsit să nu ajungă puşcăriaş. Cazangiu analfabet, evazionist care scria facturi Judecat pentru evaziune fiscală, acuzaţie din care s-ar putea să nu fi înţeles mare lucru, Bradu Stănescu a fost salvat de „mama cea bună”, Curtea Constituţională. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Procurorii reuşiseră să obţină o primă condamnare, dar până să se judece şi apelul, răspunderea penală se prescrisese. Citește și: Surse: PSD a ajuns la 28% și cade pe măsură ce se apropie momentul preluării Guvernului. AUR – 20%. Ascensiunea AUR, explicația atacurilor PSD împotriva Ucrainei, pe tema Bâstroe Judecătorii i-au dat vestea cea bună cu o zi înainte să împlinească 50 de ani. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pensiile militarilor, 45% din ultimele 12 luni, cere Banca Mondială Foto: Inquam/ George Calin
Politică

Pensiile militarilor să fie 45% din ultimele 12 luni

Banca Mondială cere ca pensiile militarilor să fie 45% din ultimele 12 luni sau 65% din venitul mediu din întreaga carieră, susțin surse politice citate de Libertatea. Această publicație susține că nu s-a găsit nici formula pentru reducerea pensiilor magistraților, aceasta fiind blocată de o decizie CCR. Citește și: În Teleorman, un magistrat are pensie de 29.250 de lei. Județul plătește și opt pensii speciale pentru foști consilieri ai Curții de Conturi, între 7.000 și 8.600 de lei pe lună Pensiile militarilor, 45% din ultimele 12 luni În prezent, militarii și polițiștii cu vechime de cel puțin 25 de ani primesc o pensie în cuantum de 80% din „media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegere”. Varianta propusă de Banca Mondială este însă respinsă de militari, mai susține Libertatea. De altfel, un sindicat al militarilor din Gorj a cerut, recent, ca pensiile militarilor să nu fie reglementate prin PNRR. Potrivit Libertatea, în aceste condiții România riscă să rateze tranșa trei din PNRR, iar Marcel Ciolacu ar refuza să preia șefia Guvernului, în mai 2023, pentru a nu fi responsabil de acest eșec. „Ciolacu ne-a spus în ședința de luni că toți miniștrii PSD trebuie să îndeplinească până în luna mai toate jaloanele din PNRR. Ne-a spus că dacă nu intră banii din tranșa a treia din PNRR, nu dorește să preia o guvernare din care să lipsească această importantă sursă de finanțare. Fără banii din PNRR, ce sens are să preia el toate criticile? Vrea să preia o guvernare în care se respectă jaloanele din PNRR”, a arătat un lider PSD, sub protecția anonimatului, pentru Libertatea. Pensiile speciale, 0,85% din PIB Purtătorul de cuvânt al PSD, Radu Oprea, a declarat, luni, că Guvernul aşteaptă raportul Băncii Mondiale cu privire la proiectul de lege referitor la pensiile speciale care se află în dezbatere în Parlament. „Este în cererea de plată numărul 3 (legea privind pensiile speciale). Astăzi şi mâine, din câte ne-a informat ministrul Muncii, Marius Budăi, va avea loc o discuţie cu Banca Mondială atât la Ministerul Muncii, cât şi la Guvern. Va fi o discuţie şi cu premierul referitoare probabil la forma finală a raportului pe care Banca Mondială trebuie să îl prezinte. În măsura în care vom avea informatii despre acest raport final vom şti să spunem exact şi termenele care urmează”, a afirmat Oprea, într-o conferinţă de presă, la sediul central al PSD. România plăteşte 0,85% din PIB pentru pensii speciale, iar în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% din PIB, a declarat recent Eugen Rădulescu, directorul direcţiei de stabilitate financiară din Banca Naţională a României (BNR).

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră