vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: canada

29 articole
Internațional

Regatul Unit, Australia și Canada au recunoscut oficial Statul Palestina. Reacția dură a Israelului

Recunoașterea Palestinei amplifică tensiunile cu Israelul. Regatul Unit, Australia și Canada au anunțat duminică recunoașterea oficială a Statului Palestina, într-o mișcare considerată istorică și salutată de autoritățile palestiniene. Decizia a provocat o reacție dură din partea Israelului. O decizie istorică Premierul britanic Keir Starmer a declarat într-un mesaj video că Londra recunoaște Palestina pentru „a reanima speranța păcii”. Citește și: ANALIZĂ Efectele benefice ale desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Bolojan La rândul său, premierul canadian Mark Carney a afirmat că măsura face parte dintr-un efort internațional concertat pentru păstrarea posibilității soluției cu două state. În Australia, șeful guvernului Anthony Albanese a invocat „aspirațiile legitime și de lungă durată ale poporului palestinian la un stat propriu”. Recunoașterea Palestinei amplifică tensiunile cu Israelul Decizia celor trei state occidentale, aliate tradițional ale Israelului, a fost întâmpinată cu ostilitate la Ierusalim. Premierul Benjamin Netanyahu a condamnat anunțurile, catalogându-le drept „un pericol pentru existența Israelului” și „o recompensă absurdă pentru terorism”. Netanyahu a promis că va lupta la ONU și pe toate fronturile diplomatice pentru a contracara „propaganda mincinoasă” privind recunoașterea Palestinei. Miniștrii israelieni cer anexarea Cisiordaniei Reacțiile cele mai dure au venit din partea miniștrilor israelieni de extremă dreaptă. Itamar Ben Gvir, ministrul securității naționale, a cerut „anexarea imediată” a Cisiordaniei, cunoscută în Israel sub denumirea de Iudeea-Samaria, precum și „destructurarea completă a Autorității Palestiniene”. Ministrul de finanțe Bezalel Smotrich a reiterat apelul, susținând că singurul răspuns la recunoașterea Palestinei de către Marea Britanie, Canada și Australia este anexarea definitivă a teritoriilor și „abandonarea ideii absurde a unui stat palestinian”. Reacția palestiniană: „Un pas spre pace durabilă” Președintele palestinian Mahmoud Abbas a salutat decizia britanică, considerând-o un pas important către o pace durabilă. Husam Zomlot, șeful misiunii palestiniene în Regatul Unit, a descris momentul drept „un anunț istoric care corectează o nedreptate de 108 ani” și „începutul unei călătorii spre responsabilitate morală, juridică și politică”. Presiuni și divergențe Recunoașterea oficială a Statului Palestina de către Londra, Ottawa și Canberra vine în ajunul unui summit coprezidat de Franța și Arabia Saudită, unde mai multe țări urmează să confirme aceeași decizie. Portugalia se numără printre statele care au anunțat că vor recunoaște Palestina. Circa trei sferturi dintre cele 193 de state membre ale ONU recunosc deja statul palestinian, proclamat în 1988 de conducerea palestiniană în exil. Această evoluție evidențiază divergențele tot mai mari dintre Europa și aliații săi tradiționali pe de o parte și administrația americană pe de altă parte. SUA, aliate neclintite ale Israelului, au criticat inițiativa franco-saudită și s-au opus recunoașterii în acest moment. Sondaje și opinia publică Un sondaj recent arată că 44% dintre britanici sprijină recunoașterea unui stat palestinian de către Regatul Unit. Keir Starmer a subliniat însă că această decizie „nu reprezintă o recompensă pentru Hamas”, ci dimpotrivă, exclude orice rol al organizației islamiste în viitorul guvern palestinian. Totodată, premierul britanic a anunțat noi sancțiuni împotriva Hamas „în săptămânile viitoare”. Un conflict tot mai intens în Gaza Deciziile de recunoaștere intervin pe fondul unei campanii militare intense a Israelului în nordul Fâșiei Gaza, la aproape doi ani de la atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, soldate cu 1.219 victime în Israel. Potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, represaliile israeliene au provocat moartea a peste 65.000 de palestinieni, majoritatea civili. În paralel, o comisie de anchetă independentă mandatată de ONU a acuzat Israelul de comiterea unui genocid în Gaza – acuzații respinse categoric de autoritățile israeliene.

Recunoașterea Palestinei amplifică tensiunile cu Israelul (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Trump oprește negocierile comerciale cu Canada (sursa: Facebook/Mark Carney)
Internațional

Război comercial între SUA și Canada: Trump anunță sistarea oricăror negocieri

Trump oprește negocierile comerciale cu Canada. Președintele american Donald Trump a anunțat încetarea tuturor discuțiilor comerciale cu Canada, ca reacție la o măsură fiscală adoptată de autoritățile canadiene. Anunțul a fost făcut vineri, printr-un mesaj publicat pe rețeaua sa socială Truth Social. Trump oprește negocierile comerciale cu Canada Declarația lui Trump vine ca răspuns la taxa canadiană pe serviciile digitale, o măsură fiscală care vizează companiile din domeniul tehnologiei. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei Liderul de la Casa Albă a calificat această taxă drept „un atac direct și flagrant împotriva țării noastre”. Mesajul transmis pe Truth Social „Pe baza acestei taxe scandaloase, sistăm acum TOATE discuțiile despre Comerț cu Canada, cu efect imediat”, a scris Trump, folosind majuscule în stilul său caracteristic. Trump a adăugat că, în termen de șapte zile, va anunța ce tarife va impune Canadei pentru a putea continua activitățile comerciale cu Statele Unite. Ce este taxa pe serviciile digitale? Taxa pe serviciile digitale (DST) din Canada vizează companiile uriașe care oferă servicii digitale – precum publicitate online sau comerț electronic – și care obțin venituri de peste 20 de milioane de dolari din surse canadiene. Giganți precum Amazon, Apple, Airbnb, Google, Meta și Uber vor fi impozitați cu trei la sută din veniturile generate de utilizatorii și clienții din Canada. Taxa este în vigoare din anul trecut, însă primele plăți sunt scadente începând de luni. Măsura are efect retroactiv din 2022, astfel că firmele vor ajunge să plătească o notă de plată de aproximativ 2 miliarde de dolari americani până la sfârșitul lunii iulie. De ce introduce Canada această taxă? Un beneficiu important este creșterea veniturilor la buget. Biroul pentru Buget al Parlamentului estima anul trecut că taxa va aduce peste 7 miliarde de dolari în următorii cinci ani. Liberalii au promis prima dată această taxă în timpul alegerilor federale din 2019, sub conducerea fostului prim-ministru Justin Trudeau. Totuși, aplicarea ei a fost amânată ani la rând, deoarece mai multe țări au dorit să colaboreze pentru un plan global de taxare digitală care să poată fi aplicat în mai multe state. Cum întârzierile se prelungeau, Canada a decis să meargă mai departe cu propriul plan fiscal. Pe lângă generarea de venituri, Ottawa a prezentat DST ca o modalitate de a actualiza legislația fiscală și de a taxa veniturile obținute în Canada de companii cu sediul în străinătate. Poziția Statelor Unite Statele Unite s-au opus taxei încă de la început, deoarece aceasta afectează în principal giganții americani din tehnologie. Oficialii americani au susținut că taxa discriminează companiile din SUA, iar Congresul american – de obicei divizat între democrați și republicani – a fost, în mod rar, unit în criticarea planului Canadei. Asociația Industriei de Calculatoare și Comunicații (Computer & Communications Industry Association) a estimat că firmele americane ar putea plăti până la 1 miliard de dolari anual dacă această măsură rămâne în vigoare.

Canada, 2% din PIB pentru apărare (sursa: Facebook/Mark Carney)
Internațional

Canada vrea să-și reducă dependența militară de SUA: va aloca 2% din PIB pentru apărare

Canada, 2% din PIB pentru apărare. Premierul canadian Mark Carney a anunțat luni că Canada va aloca, începând din acest an, 2% din PIB pentru apărare, atingând astfel obiectivul stabilit de NATO „cu o jumătate de deceniu mai devreme”. Canada, 2% din PIB pentru apărare Mark Carney a anunțat alocarea a 2% din PIB pentru apărare, subliniind că „ideea conform căreia poziția geografică a Canadei ne protejează este tot mai arhaică”, iar lumea actuală, din ce în ce mai periculoasă și divizată, impune o reevaluare profundă a priorităților de securitate.  Citește și: Simion acuză presa că este „plătită”, dar AUR a cheltuit, din subvenția contribuabililor, o sumă astronomică pe propagandă Printre principalele amenințări identificate se numără Rusia, China și noua abordare a Statelor Unite în ceea ce privește alianțele internaționale. Reducerea dependenței militare față de SUA „Statele Unite încep să își monetizeze hegemonia: cer plăți pentru accesul pe piețele lor și își reduc contribuțiile la securitatea noastră colectivă”, a declarat premierul Carney.  În acest context, Canada își propune să își sporească autonomia militară și să își modernizeze rapid capabilitățile defensive. Investiții majore în submarine, drone și tehnologii arctice Pentru a răspunde noilor provocări, guvernul canadian va investi în submarine și nave militare de ultimă generație, radare, drone și senzori pentru regiunea Arctică. De asemenea, este vizată modernizarea echipamentelor militare învechite. Carney a reamintit că suveranitatea Arcticii este o prioritate strategică pentru Canada, în special în contextul tensiunilor geopolitice din nordul planetei. Canada susține întărirea apărării europene În plan internațional, Canada își reafirmă angajamentul față de NATO și securitatea transatlantică, participând activ la inițiativa ReArm Europe, menită să consolideze capacitățile militare și industria de apărare a Europei. În paralel, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a cerut luni la Londra o creștere de 400% a capacităților de apărare antiaeriană și antirachetă ale Alianței, ca răspuns la amenințările tot mai agresive din partea Rusiei, care „provoacă teroare pe cer”.

Donald Trump insistă cu anexarea Canadei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump vrea că cumpere Canada cu 61 de miliarde de dolari, cât ar costa-o protecția "Domului de aur"

Donald Trump insistă cu anexarea Canadei. Președintele american Donald Trump a reiterat marți propunerea ca Canada să devină al 51-lea stat al SUA, la scurt timp după un discurs ferm al regelui Charles al III-lea, care a apărat suveranitatea canadiană. În schimbul aderării, liderul de la Casa Albă a promis Canadei acces gratuit la sistemul său antirachetă „Domul de Aur”. Donald Trump insistă cu anexarea Canadei „Am spus Canadei, care își dorește cu adevărat să facă parte din fabulosul nostru «Dom de Aur», că o va costa 61 de miliarde de dolari dacă rămâne o națiune separată, dar că nu o va costa NIMIC dacă devine cel de-al 51-lea stat american”, a scris Trump pe rețeaua sa Truth Social. Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare El a adăugat că „Ei studiază oferta!”, sugerând că discuțiile ar fi în desfășurare. Regele Charles: „Canada este puternică și liberă” În replică, regele Charles al III-lea a declarat marți la Ottawa că autodeterminarea este o valoare esențială pentru canadieni, într-un moment în care amenințările lui Trump generează o criză fără precedent. Suveranul a reafirmat atașamentul Canadei față de valorile democratice, pluralism, supremația legii și libertate, subliniind că „Canada este puternică și liberă”. Premierul Carney respinge anexarea Mark Carney, noul premier canadian, care l-a înlocuit pe Justin Trudeau în martie, a respins constant ideea anexării, inclusiv în cadrul unei întâlniri recente în Biroul Oval. Cu toate acestea, el a confirmat că Ottawa poartă discuții la nivel înalt cu Washingtonul privind o posibilă participare la sistemul „Domul de Aur”, un proiect strategic american menit să protejeze SUA de rachete balistice, hipersonice, drone și alte amenințări moderne.

Nicușor Dan a câștigat alegerile în SUA și Canada Foto: Inquam/Alexandru Nicodim
Politică

Nicușor Dan a câștigat alegerile în SUA și Canada. Așa-zisul trumpist Simion, locul II în SUA

Nicușor Dan a câștigat alegerile în SUA și Canada, iar așa-zisul trumpist Simion s-a plasat pe locul II în aceste țări. Însă liderul AUR a câștigat la scoruri zdrobitoare în Europa de Vest, din Austria în Marea Britanie. Doar în Olanda, el nu a atins procentul de 50%: cu 11.859 de voturi a avut un procent de 46,28%. În această țară, Nicușor Dan a atras 11.240 de voturi, respectiv 43,86%.  Citește și: ANALIZĂ Prăbușirea coaliției PSD-PNL-UDMR după doar patru luni cu guvernul Ciolacu II Nicușor Dan a câștigat alegerile în SUA și Canada După ce s-a finalizat numărarea voturilor în aceste țări, rezultatele au fost: 1) Nicușor Dan, 48,86% din voturi în SUA, 45% în Canada, respectiv 6.341 de voturi și 3.707. 2) George Simion, 32,89% în SUA, 37,73% în canada, respectiv 4.269 voturi și 3.108. Crin Antonescu s-a plasat pe locul III. În Mexic, Nicușor Dan a obținut 45 de voturi, fiind plasat pe locul I. Simion a obținut cele mai multe voturi din Diaspora în Italia, peste 127.000, unde a câștigat cu un scor de peste 73%. Din Germania i-au venit peste 120.000 de voturi, adică peste 74% din voturile exprimate de românii din această țară. În Marea Britanie, pentru liderul AUR au votat ușor peste 99.000 de români, procentul său fiind de 64,88%. El a câștigat și în Spania și Irlanda.   

12% din ilegalii prinși când treceau granița în sectorul Houlton, din Maine (SUA), români Foto: U.S. Customs and Border Protection-Houlton Sector
Eveniment

Fox News: 12% din ilegalii prinși când treceau granița în sectorul Houlton, din Maine (SUA), români

Circa 12% din ilegalii prinși, în anul fiscal 2024, când treceau granița în sectorul Houlton, din Maine (SUA), erau români, arată, azi, Fox News. Reportajul a apărut cu puțin timp înainte ca guvernul SUA să anunțe că suspendă decizia de a permite cetățenilor români să circule fără vize în SUA. Citește și: BREAKING SUA suspendă pe termen nedefinit programul de ridicare a vizelor pentru cetățenii români 12% din ilegalii prinși când treceau granița în sectorul Houlton, din Maine (SUA), români „Potrivit unui expert în imigrație, relaxarea cerințelor canadiene privind vizele ar putea fi cauza unei creșteri a numărului de imigranți ilegali români care trec granița spre Statele Unite. «În primul rând, motivul pentru care vin din Canada este că Canada a ridicat cerințele de viză pentru români în 2017, cred», a declarat Mark Krikorian, director executiv al Centrului pentru Studii de Imigrație, pentru Fox News Digital. „Deci este mult mai simplu să ajungi în Canada decât aici dacă ești român. Și atunci te furișezi peste graniță. Și de ce nu stai în Canada în loc să vii aici? Nu știu”. Datele U.S. Customs and Border Protection din sectorul Houlton din Maine arată că românii au reprezentat mai puțin de 1% din traversările frontierei în anul fiscal 2023. În anul fiscal 2024, acest număr a crescut la aproape 12%. Din 344 de treceri ilegale în sector, 40 de persoane au fost identificate ca fiind cetățeni români”, arată Fox News. Sectorul Houlton este în nord-estul statului Maine, la graniță cu regiunea New Brunswick, din Canada.  Expertul citat de Fox News a apreciat că, dacă se vor ridica vizele, se va reduce numărul românilor care intră ilegal în SUA, dar va crește numărul celor care vor sta mai mult decât perioada permisă, de 90 de zile.   

Canadienii, atrași de aderarea la UE (sursa: Facebook/Justin Trudeau)
Internațional

Canada cochetează cu ideea aderării la UE. Aproape jumătate dintre canadieni ar dori acest lucru

Canadienii, atrași de aderarea la UE. Uniunea Europeană este percepută ca un bloc atractiv din punct de vedere economic și politic, iar ideea aderării Canadei la UE a fost adusă în discuție de mai multe ori. Deși pare un scenariu improbabil, un sondaj recent arată că o parte semnificativă a canadienilor ar susține această posibilitate. Care sunt însă obstacolele juridice și politice? O idee „flatantă”, dar greu de realizat Comisia Europeană a reacționat la această sugestie, declarând că se simte „flatată” de interesul exprimat de canadieni. Citește și: Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile nete în economie au căzut cu 4,9% față de 2023 - INS Cu toate acestea, reprezentanții Comisiei au subliniat că aderarea la UE este reglementată de criterii stricte, prevăzute în tratatele Uniunii. „Aceasta arată atractivitatea Uniunii Europene, arată că un număr foarte semnificativ de canadieni apreciază UE și valorile sale”, a declarat Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene. Totuși, a reamintit că există criterii clare pentru aderare, iar Canada nu îndeplinește una dintre cerințele fundamentale: aceea de a fi un „stat european”. Canadienii, atrași de aderarea la UE Un sondaj realizat de compania Abacus Data la sfârșitul lunii februarie a relevat că 44% dintre canadieni ar susține aderarea țării lor la Uniunea Europeană, în timp ce 34% s-ar opune. Acest interes vine în contextul tensiunilor comerciale dintre Canada și Statele Unite, declanșate de politicile economice ale președintelui american Donald Trump. Canada între UE și SUA: o decizie strategică? În ultimii ani, Canada s-a confruntat cu presiuni economice din partea SUA, inclusiv impunerea unor tarife vamale pe importuri. În acest context, unii comentatori au sugerat, chiar și în glumă, că o aderare la UE ar putea fi o soluție alternativă pentru întărirea poziției economice a Canadei. Însă, în același timp, Donald Trump și-a exprimat dorința ca Canada să devină al 51-lea stat american. Ideea a fost atât de vehiculată încât secretarul de stat Marco Rubio s-a văzut nevoit să clarifice că discuțiile din cadrul reuniunii G7, desfășurată în Canada, nu vizează „preluarea controlului asupra Canadei”. Este Canada un „stat european”? Un obstacol major pentru o ipotetică aderare la UE este interpretarea noțiunii de „stat european”. Conform articolului 49 din Tratatul Uniunii Europene, orice stat european care respectă valorile democrației, drepturilor omului și statului de drept poate solicita aderarea la UE. Deși Canada împărtășește multe dintre valorile UE și are puternice legături istorice și culturale cu Europa, statutul său geografic ridică semne de întrebare. Totuși, avantajul Canadei este că vorbitorii săi nativi folosesc cele două limbi principale ale Uniunii Europene: engleza și franceza.

Mark Carney, viitorul premier al Canadei (sursa: Facebook/Mark Carney)
Internațional

Noul premier canadian, "plictisitorul" Mark Carney. Conaționalii speră că-l va tempera pe Trump

Mark Carney, viitorul premier al Canadei. Partidul Liberal de guvernământ din Canada urmează să aleagă duminică un nou lider pentru a-l înlocui pe Justin Trudeau. Favoritul clar este Mark Carney, fost bancher și guvernator al Băncii Canadei și al Băncii Angliei, un nume nou în politica electorală.  Mark Carney, viitorul premier al Canadei În vârstă de 59 de ani, Carney s-a impus în competiția pentru conducerea Partidului Liberal, depășindu-și adversarii atât în popularitate, cât și în fondurile strânse, potrivit BBC. Citește și: CCR îi poate aplica lui Călin Georgescu precedentul Șoșoacă de pe 10 martie. În ce condiții îi poate fi interzisă candidatura După aproape un deceniu în fruntea guvernului, Justin Trudeau și-a anunțat demisia în ianuarie, pe fondul unui peisaj politic tot mai haotic. Victoria lui Carney în alegerile interne ale partidului îl va aduce rapid în poziția de prim-ministru, însă tranziția de putere ar putea dura câteva zile, până la formarea noului guvern. Relația tensionată cu Donald Trump Una dintre principalele teme ale campaniei a fost capacitatea noului lider de a gestiona atacurile venite din partea lui Donald Trump. Președintele american a impus tarife vamale asupra produselor canadiene și a făcut declarații controversate despre o posibilă anexare a Canadei de către SUA, ceea ce a stârnit indignarea populației canadiene. Mark Carney și-a construit campania pe ideea că este omul potrivit pentru a face față acestei provocări. „Ne confruntăm cu cea mai gravă criză din viața noastră... Totul în viața mea m-a pregătit pentru acest moment”, a declarat el în cadrul ultimului miting de campanie. Experiența sa în gestionarea crizelor financiare și economice l-a ajutat să câștige încrederea publicului. Expertiza economică, atuul principal al lui Carney Stephanie Chouinard, profesor de științe politice la Colegiul Militar Regal din Canada, consideră că Mark Carney a reușit să câștige sprijin datorită „experienței economice și seriozității sale”. În plus, acesta s-a distanțat vizibil de Justin Trudeau, ceea ce i-a consolidat poziția în fața electoratului. De cealaltă parte, principala sa adversară, Chrystia Freeland, fost ministru de finanțe, are șanse reduse de a câștiga. Freeland a părăsit guvernul Trudeau pe fondul unor dezacorduri majore legate de gestionarea relației cu Trump, iar această ruptură i-a diminuat sprijinul politic. O bătălie electorală intensă Chiar dacă va prelua conducerea guvernului, noul prim-ministru va avea de înfruntat rapid un alt test crucial: alegerile generale. Programate cel târziu în octombrie, acestea ar putea avea loc chiar mai devreme și se anunță a fi extrem de disputate. Liberalii au fost puternic afectați de inflația ridicată și criza locuințelor, ceea ce i-a plasat, în ianuarie, cu peste 20 de puncte procentuale în urma conservatorilor. Însă sondajele recente arată o revenire: liberalii și conservatorii sunt acum la egalitate. Mark Carney vs. Pierre Poilievre Potrivit unui sondaj Angus Reid, publicat miercuri, 43% dintre canadieni îl preferă pe Carney pentru a-l înfrunta pe Donald Trump, în timp ce 34% îl susțin pe liderul conservator Pierre Poilievre. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Poilievre, care a beneficiat de un avans semnificativ în ultimele luni, pare să piardă teren în fața lui Carney. Potrivit profesorului Daniel Beland, de la Universitatea McGill din Montreal, „retorica sa populistă, asemănătoare celei a lui Trump, începe să îi deranjeze pe unii canadieni”. În schimb, Carney oferă un profil stabil, cu o vastă experiență internațională, ceea ce îl face o opțiune mai liniștitoare pentru electorat.

Canada vs SUA, hochei cu încăierări (sursa: lapresse.ca)
Eveniment

Canada vs SUA, hochei cu încăierări

Canada vs SUA, hochei cu încăierări. Sâmbătă seara, la Bell Centre din Montreal, meciul de hochei dintre Statele Unite și Canada s-a transformat rapid într-un spectacol de violență, cu trei lupte izbucnind în primele nouă secunde de joc, după cum a relatat Montreal Gazette. Într-un context tensionat, atât pe plan sportiv, cât și politic, SUA a reușit să câștige cu 3-1, în prezența premierului canadian Justin Trudeau. Imnul SUA, huiduit înainte de startul meciului Încă dinainte de fluierul de start, atmosfera din arenă era extrem de tensionată. Citește și: VIDEO Amenințări cumplite de la fanaticii lui Călin Georgescu: „Băi, Bolojane, vă iau familia și o dau, uite așa, cu capul de bordură!” Publicul canadian a întâmpinat imnul american, The Star-Spangled Banner, cu huiduieli puternice. Canada vs SUA, hochei cu încăierări Jocul a început într-un mod incendiar, cu trei lupte consecutive între jucători în doar câteva secunde. La doar două secunde după start, Brandon Hagel și Matthew Tkachuk au aruncat mănușile și crosele și au început să-și împartă lovituri. Au fost trimiși rapid la banca de pedepse. Doar o secundă mai târziu, un nou conflict a izbucnit între fratele lui Matthew Tkachuk, Brady, și canadianul Sam Bennett, care au avut un schimb dur de pumni. La doar șase secunde după cea de-a doua încăierare, J.T. Miller și Colton Parayko au continuat seria de lupte, transformând meciul într-un haos total. Orgoliu și intensitate maximă Potrivit BBC, după meci, antrenorul echipei SUA, Mike Sullivan, a declarat: "Cred că acest lucru arată cât de mult înseamnă acest meci pentru jucători. Sunt două echipe extrem de competitive, care au un orgoliu uriaș pentru națiunile lor. Când vezi o asemenea intensitate, știi că fiecare jucător este complet implicat în joc." De cealaltă parte, antrenorul Canadei, Jon Cooper, câștigător a două Cupe Stanley, a subliniat că aceste lupte nu au fost planificate. "Nu a fost nimic premeditat. Nu a fost o strategie a antrenorilor de a trimite jucători pe gheață special pentru asta. Totul a fost cât se poate de spontan."

Trump impune taxe vamale, UE ripostează (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump impune taxe vamale, UE ripostează

Trump impune taxe vamale, UE ripostează. Uniunea Europeană și-a exprimat regretul față de decizia Statelor Unite de a crește taxele vamale pentru produsele din Canada, Mexic și China. Comisia Europeană a catalogat această măsură drept "dăunătoare pentru toate părțile", subliniind impactul negativ asupra economiei globale. În același timp, președintele Trump recunoaște un impact negativ al acestor taxe asupra economiei americane, însă „sacrificiul va merita”. Trump impune taxe vamale, UE ripostează Potrivit Financial Post, Comisia Europeană a criticat decizia administrației Trump, subliniind că tarifele vamale provoacă perturbări economice inutile și alimentează inflația. Citește și: ANALIZĂ Călin Georgescu, legături strânse cu membri ai rețelei Caraman de spionaj ceaușist anti-NATO. SIE continuă să păstreze tăcerea pe acest subiect UE insistă asupra faptului că piețele deschise și respectarea regulilor comerciale internaționale sunt esențiale pentru o economie globală stabilă și prosperă. Deși Donald Trump a exprimat în repetate rânduri intenția de a impune tarife și asupra produselor europene, Comisia Europeană a precizat că, în prezent, nu există informații despre taxe suplimentare aplicate importurilor din UE. În același timp, UE a avertizat că nu va ezita să ia măsuri de retaliere în cazul în care va fi vizată de tarife „nedrepte”. Taxe pentru Canada, Mexic și China Sâmbătă, președintele american Donald Trump și-a respectat promisiunea de a impune noi taxe vamale asupra importurilor din Canada, Mexic și China. Noile tarife sunt de 25% taxe vamale pentru produse din Canada și Mexic. De asemenea tarifele deja existente pentru produsele din China sunt majorate cu 10% Cei trei dintre cei mai mari parteneri comerciali ai SUA reprezintă împreună peste 40% din importurile americane. Trump admite un "sacrificiu necesar" Într-un mesaj postat pe Truth Social, Donald Trump a admis faptul că tarifele impuse asupra principalilor parteneri comerciali ai SUA ar putea avea efecte negative asupra americanilor. Cu toate acestea, el susține că „va merita prețul”, insistând că măsurile vor contribui la restaurarea măreției Americii. Potrivit lui Trump, scopul acestor măsuri este de a forța Canada, Mexicul și China să ia măsuri împotriva traficului de fentanil și a migrației ilegale către SUA. În același mesaj, Trump a afirmat „Canada ar trebui să devină cel de-al 51-lea stat al nostru iubit”. Potrivit lui Trump, acest scenariu le-ar aduce avantaje canadienilor, precum taxe mai mici și protecție militară sporită, fără tarife vamale.

Canada se revoltă împotriva politicilor SUA (sursa: obj.ca)
Internațional

Canada se revoltă împotriva politicilor SUA

Canada se revoltă împotriva politicilor SUA. Tensiunile comerciale dintre Canada și Statele Unite, alimentate de amenințările fostului președinte american Donald Trump, au declanșat un val de patriotism în rândul canadienilor. De la vânzarea explozivă a șepcilor inscripționate cu mesajul "Canada nu este de vânzare" până la apeluri la boicotarea produselor americane, sentimentul naționalist a luat amploare. Canada se revoltă împotriva politicilor SUA Totul a început când Trump a sugerat că ar putea „anexa” Canada și transforma țara într-un al 51-lea stat american, folosindu-se de „forța economică”. Citește și: Pentru că guvernul Ciolacu a politizat Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz, ni se vor tăia 300 de milioane de euro din PNRR În fața acestei declarații provocatoare, doi antreprenori canadieni, Liam Mooney și Emma Cochrane, au avut o idee ingenioasă. Potrivit Ottawa Bussines Journal, aceștia au creat o șapcă inspirată de faimoasele căciuli MAGA (Make America Great Again), dar cu un mesaj clar și răspicat: "Canada nu este de vânzare". Succesul a fost instantaneu. Șapca a devenit un simbol al rezistenței canadiene când Doug Ford, premierul provinciei Ontario, a purtat-o la o conferință de presă la mijlocul lunii ianuarie. Cererea pentru aceste șepci, vândute cu 60 de dolari canadieni (41 USD), a explodat, demonstrând un sprijin puternic pentru această mișcare naționalistă. 90% dintre canadieni resping integrarea în SUA Un sondaj realizat la jumătatea lunii ianuarie arată că 90% dintre canadieni se opun ideii de a deveni parte din Statele Unite. În fața declarațiilor lui Trump privind posibile tarife de 25% asupra importurilor canadiene și chiar scenariul unei anexări economice, patriotismul canadian a atins cote maxime. Reacții puternice pe scena politică canadiană Criza a fost rapid transformată într-o oportunitate politică. Doug Ford, care a folosit amenințările americane pentru a convoca alegeri anticipate, a făcut din sloganul "Canada nu este de vânzare" un element central al campaniei sale. La un miting electoral, acesta a afirmat că Trump „trebuie să simtă durere” și a amenințat SUA cu un embargo asupra energiei și materiilor prime. De asemenea, fostul vicepremier Chrystia Freeland, unul dintre candidații favoriți la conducerea Partidului Liberal, a sugerat impunerea unor tarife de 100% asupra vehiculelor Tesla, vizând direct una dintre cele mai mari companii americane, deținută de Elon Musk, un susținător al fostului președinte Trump. În același timp, Mark Carney, fost guvernator al Băncii Canadei și principalul contracandidat al lui Justin Trudeau, a transmis un mesaj clar: "Nu ne vom pleca niciodată capul în fața unui agresor. Canadienii vor fi mereu uniți." Liderul social-democraților (NDP), Jagmeet Singh, a mers și mai departe, propunând interzicerea companiilor americane în contractele guvernamentale canadiene și lansarea unui program de "cumpărare exclusiv de produse canadiene". Apeluri la boicotarea produselor americane Media canadiană și rețelele sociale au reflectat furia crescândă față de politica agresivă a administrației Trump. Cotidianul The Globe and Mail a publicat un editorial intitulat „Este timpul pentru Canada să se maturizeze”, criticând dependența istorică a țării de Statele Unite. "Ipoteza conform căreia SUA vor fi mereu alături de Canada trebuie abandonată. Trebuie să ne descurcăm singuri, iar acest lucru va necesita decizii dificile, dar necesare", a subliniat publicația. În paralel, rețelele sociale au fost inundate de apeluri pentru boicotarea produselor americane, reflectând frustrarea și hotărârea canadienilor de a răspunde agresiunii economice a SUA. Huiduieli la imnul american: sportul, afectat de criza politică Sentimentele antiamericane s-au manifestat chiar și în lumea sportului. Sâmbătă, înaintea unui meci de hochei între Ottawa Senators și Minnesota Wild, desfășurat în capitala canadiană, imnul național al SUA a fost huiduit de spectatori. Incidentul, considerat extrem de neobișnuit pentru hocheiul profesionist nord-american, a fost o reacție directă la anunțul că SUA vor impune tarife de 25% la exporturile canadiene, cu excepția petrolului și gazelor, taxate cu 10%. Provinciile canadiene impun restricții firmelor americane Două dintre cele mai importante provincii canadiene, Noua Scoție și Columbia Britanică, au reacționat imediat la noile măsuri economice impuse de SUA. Autoritățile au anunțat limitarea accesului firmelor americane la contractele publice și interzicerea vânzării produselor alcoolice provenite din SUA Aceste măsuri marchează începutul unei escaladări economice între cele două țări, subliniind faptul că relațiile comerciale Canada-SUA sunt la cel mai tensionat nivel din ultimele decenii.

Trump vrea integrarea Canadei în SUA (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Trump vrea integrarea Canadei în SUA

Trump vrea integrarea Canadei în SUA. Într-un mesaj publicat pe rețeaua sa socială Truth Social, Donald Trump, președintele ales al SUA, a declarat că ar fi în interesul Canadei să devină „al 51-lea stat” al Statelor Unite. Trump vrea integrarea Canadei în SUA Această afirmație a venit după anunțul demisiei prim-ministrului canadian Justin Trudeau, subliniind că o astfel de uniune ar aduce beneficii economice și de securitate pentru Canada. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Trump a susținut că, printr-o fuziune cu SUA, Canada ar putea elimina taxele vamale, ar beneficia de impozite reduse și de o protecție sporită împotriva amenințărilor navale rusești și chineze. „Împreună ce mare națiune ar fi!”, a adăugat el în mesajul său. Criza politică din Canada Aceasta nu este prima dată când Trump propune ideea. La 18 decembrie, el a reiterat pe Truth Social că integrarea Canadei ar fi o „idee excelentă”, mai ales având în vedere criza politică în care se află vecinul nordic. Susținerea ipotetică din partea canadienilor Trump a mai afirmat că „mulți canadieni” ar sprijini această schimbare, menționând avantajele economice și militare pe care le-ar avea dacă țara lor ar deveni parte a Statelor Unite. Cu toate acestea, declarațiile rămân controversate, fiind doar o viziune personală a liderului american.

Premierul Justin Trudeau și-a anunțat demisia (sursa: Facebook/Justin Trudeau)
Internațional

Premierul Justin Trudeau și-a anunțat demisia

Premierul Justin Trudeau și-a anunțat demisia. Premierul canadian Justin Trudeau a declarat luni că intenționează să demisioneze din funcția de prim-ministru și lider al Partidului Liberal. El va rămâne în funcție până când partidul său va desemna un succesor. Premierul Justin Trudeau și-a anunțat demisia Trudeau a făcut acest anunț într-o conferință de presă la Ottawa, precizând că decizia vine pe fondul presiunilor crescânde din partea parlamentarilor liberali. Citește și: Bolojan susține că este nevoie disperată de eliminarea risipei bugetare: Riscăm să intrăm în incapacitate de plată În vârstă de 53 de ani, Trudeau se confruntă cu o scădere semnificativă a popularității, amplificată de sondajele care indică o înfrângere categorică a Partidului Liberal la viitoarele alegeri. Cauzele demisiei Creșterea prețurilor și criza locuințelor au erodat încrederea în guvernul său. De asemenea a existat presiunea internă. Mai mulți parlamentari liberali au cerut schimbări în conducerea partidului. Demisia vicepremierului, o lovitură puternică Situația guvernului Trudeau s-a deteriorat luna trecută, când Chrystia Freeland, ministrul de finanțe și vicepremier, a demisionat. Divergențele cu Trudeau privind politicile economice au fost un factor cheie în decizia sa. Demisia a slăbit și mai mult poziția guvernului minoritar. De la succes la decădere Justin Trudeau a preluat funcția de prim-ministru în noiembrie 2015 și a fost reales de două ori. Cu toate acestea, popularitatea sa a început să scadă acum doi ani. Trudeau a fost un susținător al politicilor progresiste și un lider important pe scena internațională. Problemele economice și criza locuințelor au dus la o creștere a nemulțumirii publicului. Perspectivele electorale Conform sondajelor, Partidul Liberal se îndreaptă spre o înfrângere la viitoarele alegeri, indiferent de cine îi va conduce. Opoziția conservatoare este prognozată să câștige detașat. Alegerile federale sunt programate cel târziu pentru sfârșitul lunii octombrie. Suspendarea parlamentului: o strategie? Trudeau a anunțat suspendarea lucrărilor parlamentului până pe 24 martie. Această decizie întârzie o posibilă moțiune de cenzură din partea opoziției, care ar fi putut fi introdusă în martie. Dacă parlamentul nu se va reuni până atunci, moțiunea va putea fi depusă cel mai devreme în luna mai. Sfârșitul unei ere Demisia lui Trudeau marchează sfârșitul unei ere pentru politica canadiană. Alegerea unui nou lider al Partidului Liberal va fi crucială pentru viitorul formațiunii, în timp ce opoziția conservatoare este pregătită să capitalizeze pe fondul nemulțumirii generale. Totuși, incertitudinea politică și economică rămâne, iar viitorul Canadei va fi influențat de deciziile luate în lunile următoare.

Trump sugerează integrarea Canadei în SUA (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Trump sugerează integrarea Canadei în SUA

Trump sugerează integrarea Canadei în SUA. Într-un gest surprinzător, președintele ales al SUA, Donald Trump, i-a sugerat premierului canadian Justin Trudeau integrarea Canadei în Statele Unite. Propunerea a fost făcută vineri, în timpul unei cine la reședința sa din Mar-a-Lago, Florida, potrivit Fox News. Trump sugerează integrarea Canadei în SUA Această sugestie vine pe fondul intenției lui Trump de a impune tarife vamale de 25% Canadei și Mexicului, o măsură anunțată pe rețelele de socializare. Citește și: Premieră în Parlamentul României: susținătorii lui Călin Georgescu, de la POT, ar fi făcut senatoare o videochatistă Președintele ales a justificat decizia prin necesitatea de a reduce fluxul de droguri și imigrația ilegală provenind din aceste țări, dar și pentru a aborda deficitul comercial de 100 de miliarde de dolari anual dintre SUA și Canada. Reacția lui Trudeau Premierul canadian Justin Trudeau a călătorit în Florida pentru a discuta direct cu Trump, încercând să sublinieze impactul negativ pe care aceste tarife l-ar putea avea asupra economiei canadiene. În timpul cinei, liderul republican a răspuns la preocupările lui Trudeau cu o propunere inedită: Canada ar putea deveni un alt stat al SUA, evitând astfel taxele vamale. Surse din cadrul întâlnirii au relatat pentru Fox News că participanții la cină, inclusiv Trudeau, "au râs nervos" la această idee. Un moment inedit a avut loc când cineva a menționat că, dacă ar fi parte din SUA, Canada ar deveni un stat liberal. La această observație, Trump ar fi sugerat împărțirea Canadei în două state: unul liberal și unul conservator. Implicațiile propunerii Deși comentariile lui Donald Trump par mai degrabă o glumă, ele reflectă tensiunile comerciale și politice dintre SUA și Canada în perioada de tranziție a administrației americane. Propunerea simbolică a stârnit dezbateri și reacții din partea publicului și experților economici, subliniind relația complexă dintre cele două țări. Această întâmplare oferă un exemplu al stilului nonconformist al lui Donald Trump, dar și al provocărilor economice și politice care marchează relația SUA-Canada.

OZN-urile americane pot provoca dezastre aeriene (sursa: defense.gov)
Internațional

OZN-urile americane pot provoca dezastre aeriene

OZN-urile americane pot provoca dezastre aeriene. Premierul canadian Justin Trudeau a anunţat sâmbătă că un "obiect neidentificat" a fost doborât în timp ce survola nord-vestul ţării, la o zi după ce Statele Unite au doborât un obiect care zbura deasupra statului Alaska. F-22 a lovit din nou "Am ordonat punerea la pământ a unui obiect neidentificat care a încălcat spaţiul aerian canadian", a scris premierul Trudeau pe Twitter. "Avioane din Canada şi Statele Unite au fost trimise la faţa locului, iar tirul unei rachete AIM 9X provenind" de la un avion de vânătoare american F-22 "a lovit obiectul", a adăugat el. Preşedintele american Joe Biden a autorizat avionul, una dintre aeronavele Comandamentului pentru Apărare Aerospaţială din America de Nord (NORAD) să "colaboreze cu Canada", a explicat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Pat Ryder. Forţele canadiene "vor recupera acum şi vor analiza resturile obiectului", a adăugat premierul canadian. Obiectul zbura la o altitudine de 12.200 de metri, a declarat ministrul canadian al Apărării Naţionale, Anita Anand, într-o conferinţă de presă sâmbătă seara, şi a fost doborât "la aproximativ 160 de kilometri distanţă de frontiera canadiano-americană" în jurul orei 20:40 GMT. Obiectul este un "dispozitiv cilindric" mai mic decât balonul distrus în Carolina de Nord săptămâna trecută, a precizat Anita Anand. "Pentru moment continuăm analizele asupra obiectului, aşa că nu ar fi prudent din partea mea să speculez asupra originii sale", a adăugat ea, după care a mulţumit Pentagonului şi membrilor armatelor Canadei şi SUA pentru cooperare. OZN-urile americane pot provoca dezastre aeriene Ministrul Apărării Naţionale din Canada scrisese anterior pe Twitter că a discutat cu omologul său american, şeful Pentagonului, Lloyd Austin, reafirmând o "apărare comună" a suveranităţii lor. Acesta este al doilea obiect zburător doborât de Statele Unite în aproximativ 24 de ore. Un obiect similar "de mărimea unei maşini mici" a fost distrus vineri deoarece reprezenta "o ameninţare la adresa siguranţei traficului aerian", potrivit lui John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe. Citește și: Americanii au doborât un obiect de dimensiunile unei mașini mici care zbura la 12.000 de metri deasupra Alaskăi Operaţiunile de căutare şi recuperare a rămăşiţelor obiectului distrus vineri au continuat sâmbătă, dar au fost îngreunate de "răcirea aerului Arcticii, zăpadă şi lumina limitată a zilei", a informat Comandamentul Nord-American într-un comunicat, adăugând că Pentagonul nu poate oferi "nici un alt detaliu ...despre obiect, inclusiv capabilităţile, scopul sau originea acestuia". Aceste incidente au loc la o săptămână după ce Washingtonul a doborât un balon de spionaj chinez în largul coastei sale atlantice, care survolase obiective militare sensibile, dar care a fost descris de Beijing drept o aeronavă "civilă folosită în scopuri de cercetare, în principal meteorologice".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră