joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: canada

34 articole
Internațional

Trump amenință Canada cu tarife de 100% dacă încheie un acord comercial cu China

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a amenințat sâmbătă Canada cu impunerea unor taxe vamale de 100% asupra exporturilor canadiene către SUA, în cazul în care Ottawa finalizează un acord comercial cu China. Declarațiile vin după ce premierul canadian Mark Carney a anunțat, săptămâna trecută, finalizarea cadrului unui astfel de acord. Trump: „Canada nu va deveni un canal pentru exporturile Chinei” Într-un mesaj publicat pe rețeaua Truth Social, Donald Trump a avertizat că Statele Unite nu vor accepta ca Canada să devină un punct de tranzit pentru produsele chineze destinate pieței americane. Citește și: Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte: „Patru ani de zile nu s-au făcut lucrările acolo” Dacă Mark Carney „crede că va face din Canada un «depozit portuar» prin care China să-și trimită bunurile și produsele către SUA, el se înșală amarnic”, a scris liderul de la Casa Albă. Declarații dure la adresa Chinei și Canadei Trump a continuat atacul cu afirmații extrem de dure la adresa Chinei, dar și a Canadei, susținând că un astfel de parteneriat ar avea consecințe devastatoare pentru statul canadian. „China va mânca de vie Canada, o va devora complet, inclusiv distrugându-i afacerile, structura socială și întregul său mod de viață”, a afirmat președintele american. Totodată, Trump a avertizat explicit că orice acord comercial între Canada și China va fi sancționat imediat. „Dacă Canada încheie un acord cu China, va fi imediat lovită de taxe vamale de 100% asupra tuturor bunurilor și produselor canadiene care intră în SUA”, a precizat acesta. Mark Carney: China, „partener de încredere și predictibil” Tensiunile au escaladat după declarațiile recente ale premierului canadian. În timpul unei vizite oficiale în China, Mark Carney a descris Beijingul drept un „partener de încredere și predictibil”. Ulterior, la Forumul Economic Mondial de la Davos, el a îndemnat liderii europeni să încurajeze investițiile chineze în economiile lor. Trump reacționează la discursul premierului canadian Donald Trump și-a exprimat public nemulțumirea față de discursul susținut de Mark Carney la Davos, în care premierul canadian a avertizat asupra comportamentului hegemonic al marilor puteri și asupra folosirii integrării economice ca instrument de presiune geopolitică. „L-am văzut ieri pe premierul vostru, care n-a fost prea recunoscător”, a spus Trump în discursul său de la forum. „Canada trăiește de pe urma Statelor Unite. Să-ți amintești asta, Mark, data viitoare când faci o declarație!” Trump a insistat că Statele Unite oferă Canadei beneficii semnificative, fără a primi recunoștința cuvenită. Un discurs aplaudat la Davos: avertisment privind sfârșitul ordinii globale În ciuda reacției dure a liderului american, discursul lui Mark Carney a fost unul dintre cele mai apreciate la forumul de la Davos. Premierul canadian a susținut că „vechea ordine mondială” bazată pe reguli nu mai există și nu va mai putea fi restabilită, din cauza rivalității dintre marile puteri. Fără a menționa explicit Statele Unite sau pe Donald Trump, Carney a subliniat că puterile medii trebuie să renunțe la ipocrizie și să coopereze pentru a nu fi „înghițite” de marile state, care folosesc economia ca armă de presiune. Reacții internaționale: Finlanda laudă discursul lui Carney Președintele Finlandei, Alexander Stubb, considerat un apropiat al lui Donald Trump, a lăudat discursul premierului canadian, apreciindu-l drept cel mai bun rostit la Davos în acest an. Potrivit acestuia, intervenția lui Carney a oferit o perspectivă clară asupra schimbărilor profunde care au loc în ordinea globală. Relația SUA–Canada, tot mai tensionată După revenirea sa la Casa Albă, Donald Trump a declarat în repetate rânduri că ar dori ca Canada să devină al 51-lea stat al SUA. Recent, el a distribuit inclusiv o imagine realizată cu ajutorul inteligenței artificiale, în care Canada, Groenlanda și Venezuela apar acoperite de drapelul american. Canada, exclusă din „Consiliul pentru Pace” inițiat de Trump După discursul lui Mark Carney de la Davos, Donald Trump a retras invitația adresată Canadei de a se alătura așa-numitului „Consiliu pentru Pace”, o inițiativă prezentată ca alternativă la ONU, menită să contribuie la soluționarea conflictelor armate. Dintre cele aproximativ 60 de state invitate, doar 18 au semnat la Davos Carta fondatoare a consiliului. Potrivit documentului, țările care doresc statut de membru permanent trebuie să plătească, încă din primul an, o cotizație de un miliard de dolari.

Trump amenință Canada cu taxe vamale (sursa: Facebook/The White House)
Discursul premierului canadian îl irită pe Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, iritat de discursul premierului canadian care a denunțat șantajul economic al marilor puteri

Președintele american Donald Trump și-a exprimat miercuri nemulțumirea la Forumul Economic Mondial de la Davos față de discursul susținut cu o zi înainte de premierul canadian Mark Carney. Acesta avertizase asupra atitudinilor hegemonice ale marilor puteri și asupra destrămării ordinii internaționale bazate pe reguli. În intervenția sa, Trump l-a acuzat pe premierul Canadei de lipsă de recunoștință față de Statele Unite. „L-am văzut ieri pe premierul vostru, care n-a fost prea recunoscător. Canada trăiește de pe urma Statelor Unite”, a declarat liderul de la Casa Albă, adresându-i-se direct lui Mark Carney. „Canada trăiește de pe urma SUA”, susține Trump Donald Trump a continuat atacul afirmând că Canada ar beneficia masiv de pe urma relației cu Statele Unite, fără a-și arăta recunoștința. Citește și: Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, huiduit în timpul unui dineu privat la Davos. Desertul a fost tăiat, cina s-a încheiat abrupt „Canada primește o grămadă de lucruri gratuite. Ar trebui să fie recunoscători pentru asta, dar nu sunt”, a insistat președintele american în fața participanților la forumul de la Davos. Declarațiile sale au venit ca reacție directă la discursul apreciat al premierului canadian, care a fost unul dintre cele mai comentate momente ale reuniunii. Mark Carney: „Vechea ordine mondială nu mai există” Premierul Canadei s-a remarcat la Davos printr-un discurs amplu și bine articulat, primit cu aplauze de audiență. Mark Carney a avertizat că ordinea mondială bazată pe reguli a intrat într-un declin ireversibil, pe fondul rivalităților tot mai accentuate dintre marile puteri. Fără a face referiri directe la Statele Unite sau la Donald Trump, Carney a subliniat că puterile medii trebuie să renunțe la ipocrizie, să accepte noua realitate geopolitică și să coopereze pentru a nu fi „înghițite” de statele dominante. Integrarea economică, folosită ca instrument de presiune În discursul său, premierul canadian a atras atenția asupra faptului că marile puteri își urmăresc interesele strategice folosind integrarea economică drept mijloc de presiune geopolitică. În acest context, el a făcut apel la solidaritate între statele medii pentru a contracara dezechilibrele de putere tot mai evidente. Discurs lăudat de președintele Finlandei Președintele Finlandei, Alexander Stubb, considerat un apropiat al lui Donald Trump, a lăudat discursul premierului canadian, calificându-l drept cel mai bun rostit la actuala ediție a Forumului de la Davos. Potrivit lui Stubb, intervenția lui Carney a oferit o perspectivă clară asupra transformărilor profunde care au loc în prezent pe scena internațională. Relația tensionată SUA–Canada După revenirea sa la Casa Albă în urmă cu un an, Donald Trump a făcut în repetate rânduri declarații controversate la adresa Canadei, afirmând chiar că și-ar dori ca aceasta să devină al 51-lea stat al Statelor Unite. Recent, liderul american a distribuit și o imagine generată cu ajutorul inteligenței artificiale, în care Canada, Groenlanda și Venezuela apar acoperite de drapelul american, alimentând și mai mult tensiunile diplomatice.

Premierul Canadei cere alianța țărilor „mijlocii” (sursa: Facebook/Mark Carney)
Internațional

VIDEO Într-un discurs catalogat ca „istoric”, premierul Canadei cere țărilor „mijlocii” să se alieze

Premierul canadian Mark Carney a declarat, într-un discurs susținut la Forumul Economic Mondial de la Davos, că ordinea globală construită în ultimele decenii este „ruptă”, nu într-o fază de tranziție, și că lumea a intrat într-o realitate geopolitică dură, dominată de rivalitatea marilor puteri. Apel la unitatea „puterilor medii” Fără a-l menționa direct pe președintele american Donald Trump, Carney a făcut multiple aluzii la instabilitatea globală apărută după revenirea acestuia la putere, îndemnând statele considerate „puteri medii” să acționeze împreună. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme „Dacă nu suntem la masa discuțiilor, suntem în meniu”, a avertizat premierul canadian, subliniind riscurile marginalizării într-o lume dominată de forțe hegemonice. Sfârșitul vechii ordini și refuzul supunerii Mark Carney a susținut că vechea ordine internațională nu va reveni și a cerut statelor amenințate să nu „se aplece” în speranța că supunerea le va aduce securitate. El a argumentat că tocmai puterile medii au cel mai mult de pierdut într-o lume fragmentată, dar și cel mai mult de câștigat dintr-o cooperare autentică. Sprijin ferm pentru Groenlanda și Danemarca În același discurs, fostul guvernator al Băncii Angliei și al Băncii Canadei și-a exprimat sprijinul „ferm” pentru Groenlanda și Danemarca, subliniind dreptul lor exclusiv de a decide viitorul insulei arctice, dorită de Donald Trump. Declarațiile sale au venit la scurt timp după ce președintele american a publicat imagini generate de inteligență artificială sugerând extinderea influenței SUA asupra Canadei, Groenlandei și Venezuelei, în contextul în care urmează să susțină, la rândul său, un discurs la Davos.

Trump îl invită pe Putin în „Consiliul de Pace” (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

De la UE la Putin, Trump trimite zeci de invitații pentru „Consiliul de Pace”

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a propus crearea unui așa-numit „Consiliu de Pace”, o nouă organizație internațională menită, potrivit Casei Albe, să contribuie la soluționarea conflictelor armate din lume. Inițiativa a fost prezentată inițial în contextul planului american de a pune capăt războiului din Fâșia Gaza, însă proiectul de cartă atribuie consiliului un rol mult mai amplu, cu ambiții globale. Aproximativ 60 de state au primit invitații oficiale pentru a face parte din această nouă entitate, printre ele numărându-se Canada, Franța, Germania, România, Rusia, Belarus, India și Uniunea Europeană. Canada acceptă invitația, dar refuză să plătească Guvernul de la Ottawa a confirmat că premierul Mark Carney intenționează să accepte invitația de a participa la „Consiliul de Pace”, însă Canada a exclus categoric plata sumei de un miliard de dolari cerute pentru obținerea unui loc permanent. Citește și: Atacuri în serie la Bolojan și USR, după revenirea lui Grindeanu din vacanță. S-a întors până și Rareș Bogdan „Canada nu va plăti pentru un loc în Consiliu”, a declarat o sursă guvernamentală, precizând că, până în prezent, nu a fost formulată nicio cerere oficială în acest sens. Totuși, un consilier de rang înalt al premierului canadian a subliniat că „este important să ai un loc la masă pentru a da formă acestui proces din interior”. Ce prevede Carta „Consiliului de Pace” Potrivit documentului de opt pagini transmis statelor invitate, „Consiliul de Pace” este definit ca o organizație internațională care urmărește promovarea stabilității, restabilirea unei guvernanțe fiabile și legitime și garantarea unei păci durabile în regiunile afectate sau amenințate de conflicte. Textul critică explicit „abordările și instituțiile care au eșuat de prea multe ori”, o referire indirectă la Organizația Națiunilor Unite, și insistă asupra „necesității unei organizații de pace mai agile și mai eficiente”. Puteri extinse pentru Donald Trump Donald Trump ar urma să fie „primul președinte al Consiliului de Pace”, iar atribuțiile sale sunt extrem de largi. Doar președintele SUA va avea dreptul de a invita alți șefi de stat și de guvern să se alăture inițiativei și, de asemenea, va putea revoca participarea acestora, cu excepția cazului în care două treimi dintre statele membre se opun. În plus, Trump va avea drept de veto asupra deciziilor adoptate de Consiliu, chiar dacă acestea sunt votate de statele membre. Mandate limitate și contribuții financiare de un miliard de dolari Conform proiectului de Cartă, fiecare stat membru va avea un mandat de maximum trei ani, reînnoibil la discreția președintelui Consiliului. Excepție fac statele care contribuie cu cel puțin un miliard de dolari în numerar în primul an de la intrarea în vigoare a Cartei, acestea beneficiind de un statut special, fără limită de mandat. Țările care nu achită această sumă nu vor putea ocupa un loc permanent și vor avea un rol temporar în structura Consiliului. Putin a primit invitația „pe canale diplomatice” Kremlinul a confirmat că președintele rus Vladimir Putin a primit invitația de a se alătura „Consiliului de Pace”. Potrivit purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, invitația a fost transmisă „pe canale diplomatice”, iar Moscova analizează în prezent detaliile propunerii. Rusia a anunțat că va solicita clarificări suplimentare părții americane înainte de a lua o decizie, în contextul în care crearea unei noi arhitecturi de securitate în Europa este una dintre condițiile avansate de Putin pentru soluționarea conflictului din Ucraina. Belarus salută inițiativa Președintele belarus Aleksandr Lukașenko a primit pozitiv invitația transmisă de Donald Trump, autoritățile de la Minsk anunțând că Belarus este dispus să devină membru fondator al „Consiliului de Pace”. Ministerul belarus de Externe a declarat că inițiativa ar putea contribui la construirea unei păci durabile și la dezvoltarea unei noi arhitecturi de securitate internațională. Relațiile dintre Belarus și SUA au cunoscut o relativă normalizare în ultimul an, inclusiv prin eliberarea unor deținuți politici. Poziția Franței: atașament ferm față de ONU Franța, stat cu statut de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU, a reacționat prudent la invitația primită din partea Statelor Unite. Diplomația franceză a subliniat că Parisul analizează proiectul în coordonare cu partenerii săi, dar și-a reafirmat atașamentul față de Carta Națiunilor Unite. Ministerul francez de Externe a precizat că ONU rămâne „cheia de boltă a unui multilateralism eficient”, bazat pe drept internațional, egalitate suverană și soluționarea pașnică a diferendelor. Uniunea Europeană, invitată, dar fără o decizie clară Comisia Europeană a confirmat că Uniunea Europeană a fost invitată să se alăture „Consiliului de Pace”, însă nu a precizat dacă invitația va fi acceptată. Potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei, președinta Ursula von der Leyen se află în consultări cu liderii europeni pe teme geopolitice. UE a transmis că prioritatea sa rămâne obținerea păcii și contribuția la un plan global pentru încheierea conflictului din Fâșia Gaza. Narendra Modi, invitat personal de Trump Premierul indian Narendra Modi a primit o invitație personală din partea lui Donald Trump de a participa la „Consiliul de Pace”. Ambasadorul SUA în India a descris invitația drept un „efort istoric” pentru consolidarea păcii în Orientul Mijlociu și pentru adoptarea unei noi abordări globale în gestionarea conflictelor. India nu a anunțat încă o poziție oficială privind acceptarea invitației sau eventuala contribuție financiară.

Europa și Canada îl susțin pe Zelenski (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski primește sprijin european și canadian înaintea întâlnirii decisive cu Donald Trump

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, aflat în tranzit prin orașul canadian Halifax în drumul spre Florida, a primit sâmbătă un sprijin ferm din partea statelor europene și a Canadei, în ajunul unei întâlniri considerate cruciale cu președintele american Donald Trump. Atacuri masive asupra Kievului În noaptea de vineri spre sâmbătă, Rusia a lansat atacuri aeriene de amploare asupra Kievului și a regiunii învecinate. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Bilanțul provizoriu indică doi morți, aproximativ 40 de răniți și peste un milion de gospodării rămase fără electricitate. Zelenski a reacționat dur, afirmând că aceste bombardamente demonstrează că Rusia „nu vrea să pună capăt războiului”. Liderii europeni: Ucraina vrea pace, Rusia prelungește războiul Într-o videoconferință la care au participat principalii lideri europeni, președintele francez Emmanuel Macron a subliniat contrastul dintre dorința Ucrainei de a construi o pace durabilă și hotărârea Rusiei de a prelungi conflictul început în urmă cu aproape patru ani. Țările europene, Canada, Uniunea Europeană și NATO au transmis Ucrainei „sprijin deplin” înaintea discuțiilor lui Zelenski cu Donald Trump, a precizat cancelarul german Friedrich Merz. Mesaj comun: respectarea integrității teritoriale a Ucrainei Liderii occidentali au reafirmat ideea unei „păci juste și durabile” pentru Ucraina. Ursula von der Leyen a declarat că această pace trebuie să păstreze suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în timp ce premierul canadian Mark Carney a subliniat că pacea este posibilă doar dacă Rusia este dispusă să coopereze. Zelenski a spus că pentru a opri războiul sunt necesare două elemente: presiune asupra Rusiei și un sprijin consistent pentru Ucraina. Întâlnirea Zelenski–Trump Președintele ucrainean urmează să se întâlnească în Florida cu Donald Trump pentru a discuta „chestiuni sensibile”, inclusiv: - situația regiunii Donbas - garanții de securitate pentru Kiev - planul american de încetare a conflictului Noi atacuri aeriene, impact major asupra infrastructurii energetice Forțele aeriene ucrainene au anunțat că, în cursul ultimelor atacuri, Rusia a lansat cel puțin 519 drone și 40 de rachete. Dintre acestea, 474 drone și 29 rachete au fost doborâte. Țintele principale au fost infrastructurile energetice. Compania DTEK a anunțat că peste un milion de locuințe au rămas fără curent electric. Ministerul rus al Apărării a susținut, la rândul său, că a doborât peste 230 de drone ucrainene deasupra teritoriului rus. Armata rusă a declarat că a cucerit orașul Mîrnohrad din regiunea Donețk și localitatea Huliaipol din regiunea Zaporojie, în contextul intensificării operațiunilor militare din ultimele luni. Planul american: înghețarea frontului pe pozițiile actuale Zelenski și Trump vor discuta despre planul american prezentat recent de Washington. Versiunea revizuită a documentului: - propune înghețarea frontului pe pozițiile actuale - nu rezolvă imediat disputele teritoriale - recunoaște că Rusia controlează aproximativ 19% din teritoriul Ucrainei Planul renunță la două cerințe cheie ale Moscovei: retragerea ucraineană din Donețk și renunțarea juridică la aderarea la NATO. Reacția Moscovei și declarațiile lui Putin Aprobarea acordului de către Rusia este considerată improbabilă în acest moment. Viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a acuzat Kievul și aliații săi că încearcă să „torpileze” negocierile. Vladimir Putin a avertizat că, dacă problema nu va fi rezolvată pe cale pașnică, Rusia își va continua acțiunile pe cale militară. Trump: „Zelenski nu are nimic până nu îmi dau acordul” Cu o zi înaintea întâlnirii, Donald Trump a declarat că Zelenski „nu are nimic până când nu îmi dau acordul”. El a adăugat că se așteaptă la discuții „bune” atât cu liderul ucrainean, cât și cu Vladimir Putin, cu care intenționează să vorbească în curând.

Recunoașterea Palestinei amplifică tensiunile cu Israelul (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Regatul Unit, Australia și Canada au recunoscut oficial Statul Palestina. Reacția dură a Israelului

Recunoașterea Palestinei amplifică tensiunile cu Israelul. Regatul Unit, Australia și Canada au anunțat duminică recunoașterea oficială a Statului Palestina, într-o mișcare considerată istorică și salutată de autoritățile palestiniene. Decizia a provocat o reacție dură din partea Israelului. O decizie istorică Premierul britanic Keir Starmer a declarat într-un mesaj video că Londra recunoaște Palestina pentru „a reanima speranța păcii”. Citește și: ANALIZĂ Efectele benefice ale desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Bolojan La rândul său, premierul canadian Mark Carney a afirmat că măsura face parte dintr-un efort internațional concertat pentru păstrarea posibilității soluției cu două state. În Australia, șeful guvernului Anthony Albanese a invocat „aspirațiile legitime și de lungă durată ale poporului palestinian la un stat propriu”. Recunoașterea Palestinei amplifică tensiunile cu Israelul Decizia celor trei state occidentale, aliate tradițional ale Israelului, a fost întâmpinată cu ostilitate la Ierusalim. Premierul Benjamin Netanyahu a condamnat anunțurile, catalogându-le drept „un pericol pentru existența Israelului” și „o recompensă absurdă pentru terorism”. Netanyahu a promis că va lupta la ONU și pe toate fronturile diplomatice pentru a contracara „propaganda mincinoasă” privind recunoașterea Palestinei. Miniștrii israelieni cer anexarea Cisiordaniei Reacțiile cele mai dure au venit din partea miniștrilor israelieni de extremă dreaptă. Itamar Ben Gvir, ministrul securității naționale, a cerut „anexarea imediată” a Cisiordaniei, cunoscută în Israel sub denumirea de Iudeea-Samaria, precum și „destructurarea completă a Autorității Palestiniene”. Ministrul de finanțe Bezalel Smotrich a reiterat apelul, susținând că singurul răspuns la recunoașterea Palestinei de către Marea Britanie, Canada și Australia este anexarea definitivă a teritoriilor și „abandonarea ideii absurde a unui stat palestinian”. Reacția palestiniană: „Un pas spre pace durabilă” Președintele palestinian Mahmoud Abbas a salutat decizia britanică, considerând-o un pas important către o pace durabilă. Husam Zomlot, șeful misiunii palestiniene în Regatul Unit, a descris momentul drept „un anunț istoric care corectează o nedreptate de 108 ani” și „începutul unei călătorii spre responsabilitate morală, juridică și politică”. Presiuni și divergențe Recunoașterea oficială a Statului Palestina de către Londra, Ottawa și Canberra vine în ajunul unui summit coprezidat de Franța și Arabia Saudită, unde mai multe țări urmează să confirme aceeași decizie. Portugalia se numără printre statele care au anunțat că vor recunoaște Palestina. Circa trei sferturi dintre cele 193 de state membre ale ONU recunosc deja statul palestinian, proclamat în 1988 de conducerea palestiniană în exil. Această evoluție evidențiază divergențele tot mai mari dintre Europa și aliații săi tradiționali pe de o parte și administrația americană pe de altă parte. SUA, aliate neclintite ale Israelului, au criticat inițiativa franco-saudită și s-au opus recunoașterii în acest moment. Sondaje și opinia publică Un sondaj recent arată că 44% dintre britanici sprijină recunoașterea unui stat palestinian de către Regatul Unit. Keir Starmer a subliniat însă că această decizie „nu reprezintă o recompensă pentru Hamas”, ci dimpotrivă, exclude orice rol al organizației islamiste în viitorul guvern palestinian. Totodată, premierul britanic a anunțat noi sancțiuni împotriva Hamas „în săptămânile viitoare”. Un conflict tot mai intens în Gaza Deciziile de recunoaștere intervin pe fondul unei campanii militare intense a Israelului în nordul Fâșiei Gaza, la aproape doi ani de la atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, soldate cu 1.219 victime în Israel. Potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, represaliile israeliene au provocat moartea a peste 65.000 de palestinieni, majoritatea civili. În paralel, o comisie de anchetă independentă mandatată de ONU a acuzat Israelul de comiterea unui genocid în Gaza – acuzații respinse categoric de autoritățile israeliene.

Trump oprește negocierile comerciale cu Canada (sursa: Facebook/Mark Carney)
Internațional

Război comercial între SUA și Canada: Trump anunță sistarea oricăror negocieri

Trump oprește negocierile comerciale cu Canada. Președintele american Donald Trump a anunțat încetarea tuturor discuțiilor comerciale cu Canada, ca reacție la o măsură fiscală adoptată de autoritățile canadiene. Anunțul a fost făcut vineri, printr-un mesaj publicat pe rețeaua sa socială Truth Social. Trump oprește negocierile comerciale cu Canada Declarația lui Trump vine ca răspuns la taxa canadiană pe serviciile digitale, o măsură fiscală care vizează companiile din domeniul tehnologiei. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei Liderul de la Casa Albă a calificat această taxă drept „un atac direct și flagrant împotriva țării noastre”. Mesajul transmis pe Truth Social „Pe baza acestei taxe scandaloase, sistăm acum TOATE discuțiile despre Comerț cu Canada, cu efect imediat”, a scris Trump, folosind majuscule în stilul său caracteristic. Trump a adăugat că, în termen de șapte zile, va anunța ce tarife va impune Canadei pentru a putea continua activitățile comerciale cu Statele Unite. Ce este taxa pe serviciile digitale? Taxa pe serviciile digitale (DST) din Canada vizează companiile uriașe care oferă servicii digitale – precum publicitate online sau comerț electronic – și care obțin venituri de peste 20 de milioane de dolari din surse canadiene. Giganți precum Amazon, Apple, Airbnb, Google, Meta și Uber vor fi impozitați cu trei la sută din veniturile generate de utilizatorii și clienții din Canada. Taxa este în vigoare din anul trecut, însă primele plăți sunt scadente începând de luni. Măsura are efect retroactiv din 2022, astfel că firmele vor ajunge să plătească o notă de plată de aproximativ 2 miliarde de dolari americani până la sfârșitul lunii iulie. De ce introduce Canada această taxă? Un beneficiu important este creșterea veniturilor la buget. Biroul pentru Buget al Parlamentului estima anul trecut că taxa va aduce peste 7 miliarde de dolari în următorii cinci ani. Liberalii au promis prima dată această taxă în timpul alegerilor federale din 2019, sub conducerea fostului prim-ministru Justin Trudeau. Totuși, aplicarea ei a fost amânată ani la rând, deoarece mai multe țări au dorit să colaboreze pentru un plan global de taxare digitală care să poată fi aplicat în mai multe state. Cum întârzierile se prelungeau, Canada a decis să meargă mai departe cu propriul plan fiscal. Pe lângă generarea de venituri, Ottawa a prezentat DST ca o modalitate de a actualiza legislația fiscală și de a taxa veniturile obținute în Canada de companii cu sediul în străinătate. Poziția Statelor Unite Statele Unite s-au opus taxei încă de la început, deoarece aceasta afectează în principal giganții americani din tehnologie. Oficialii americani au susținut că taxa discriminează companiile din SUA, iar Congresul american – de obicei divizat între democrați și republicani – a fost, în mod rar, unit în criticarea planului Canadei. Asociația Industriei de Calculatoare și Comunicații (Computer & Communications Industry Association) a estimat că firmele americane ar putea plăti până la 1 miliard de dolari anual dacă această măsură rămâne în vigoare.

Canada, 2% din PIB pentru apărare (sursa: Facebook/Mark Carney)
Internațional

Canada vrea să-și reducă dependența militară de SUA: va aloca 2% din PIB pentru apărare

Canada, 2% din PIB pentru apărare. Premierul canadian Mark Carney a anunțat luni că Canada va aloca, începând din acest an, 2% din PIB pentru apărare, atingând astfel obiectivul stabilit de NATO „cu o jumătate de deceniu mai devreme”. Canada, 2% din PIB pentru apărare Mark Carney a anunțat alocarea a 2% din PIB pentru apărare, subliniind că „ideea conform căreia poziția geografică a Canadei ne protejează este tot mai arhaică”, iar lumea actuală, din ce în ce mai periculoasă și divizată, impune o reevaluare profundă a priorităților de securitate.  Citește și: Simion acuză presa că este „plătită”, dar AUR a cheltuit, din subvenția contribuabililor, o sumă astronomică pe propagandă Printre principalele amenințări identificate se numără Rusia, China și noua abordare a Statelor Unite în ceea ce privește alianțele internaționale. Reducerea dependenței militare față de SUA „Statele Unite încep să își monetizeze hegemonia: cer plăți pentru accesul pe piețele lor și își reduc contribuțiile la securitatea noastră colectivă”, a declarat premierul Carney.  În acest context, Canada își propune să își sporească autonomia militară și să își modernizeze rapid capabilitățile defensive. Investiții majore în submarine, drone și tehnologii arctice Pentru a răspunde noilor provocări, guvernul canadian va investi în submarine și nave militare de ultimă generație, radare, drone și senzori pentru regiunea Arctică. De asemenea, este vizată modernizarea echipamentelor militare învechite. Carney a reamintit că suveranitatea Arcticii este o prioritate strategică pentru Canada, în special în contextul tensiunilor geopolitice din nordul planetei. Canada susține întărirea apărării europene În plan internațional, Canada își reafirmă angajamentul față de NATO și securitatea transatlantică, participând activ la inițiativa ReArm Europe, menită să consolideze capacitățile militare și industria de apărare a Europei. În paralel, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a cerut luni la Londra o creștere de 400% a capacităților de apărare antiaeriană și antirachetă ale Alianței, ca răspuns la amenințările tot mai agresive din partea Rusiei, care „provoacă teroare pe cer”.

Donald Trump insistă cu anexarea Canadei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump vrea că cumpere Canada cu 61 de miliarde de dolari, cât ar costa-o protecția "Domului de aur"

Donald Trump insistă cu anexarea Canadei. Președintele american Donald Trump a reiterat marți propunerea ca Canada să devină al 51-lea stat al SUA, la scurt timp după un discurs ferm al regelui Charles al III-lea, care a apărat suveranitatea canadiană. În schimbul aderării, liderul de la Casa Albă a promis Canadei acces gratuit la sistemul său antirachetă „Domul de Aur”. Donald Trump insistă cu anexarea Canadei „Am spus Canadei, care își dorește cu adevărat să facă parte din fabulosul nostru «Dom de Aur», că o va costa 61 de miliarde de dolari dacă rămâne o națiune separată, dar că nu o va costa NIMIC dacă devine cel de-al 51-lea stat american”, a scris Trump pe rețeaua sa Truth Social. Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare El a adăugat că „Ei studiază oferta!”, sugerând că discuțiile ar fi în desfășurare. Regele Charles: „Canada este puternică și liberă” În replică, regele Charles al III-lea a declarat marți la Ottawa că autodeterminarea este o valoare esențială pentru canadieni, într-un moment în care amenințările lui Trump generează o criză fără precedent. Suveranul a reafirmat atașamentul Canadei față de valorile democratice, pluralism, supremația legii și libertate, subliniind că „Canada este puternică și liberă”. Premierul Carney respinge anexarea Mark Carney, noul premier canadian, care l-a înlocuit pe Justin Trudeau în martie, a respins constant ideea anexării, inclusiv în cadrul unei întâlniri recente în Biroul Oval. Cu toate acestea, el a confirmat că Ottawa poartă discuții la nivel înalt cu Washingtonul privind o posibilă participare la sistemul „Domul de Aur”, un proiect strategic american menit să protejeze SUA de rachete balistice, hipersonice, drone și alte amenințări moderne.

Nicușor Dan a câștigat alegerile în SUA și Canada Foto: Inquam/Alexandru Nicodim
Politică

Nicușor Dan a câștigat alegerile în SUA și Canada. Așa-zisul trumpist Simion, locul II în SUA

Nicușor Dan a câștigat alegerile în SUA și Canada, iar așa-zisul trumpist Simion s-a plasat pe locul II în aceste țări. Însă liderul AUR a câștigat la scoruri zdrobitoare în Europa de Vest, din Austria în Marea Britanie. Doar în Olanda, el nu a atins procentul de 50%: cu 11.859 de voturi a avut un procent de 46,28%. În această țară, Nicușor Dan a atras 11.240 de voturi, respectiv 43,86%.  Citește și: ANALIZĂ Prăbușirea coaliției PSD-PNL-UDMR după doar patru luni cu guvernul Ciolacu II Nicușor Dan a câștigat alegerile în SUA și Canada După ce s-a finalizat numărarea voturilor în aceste țări, rezultatele au fost: 1) Nicușor Dan, 48,86% din voturi în SUA, 45% în Canada, respectiv 6.341 de voturi și 3.707. 2) George Simion, 32,89% în SUA, 37,73% în canada, respectiv 4.269 voturi și 3.108. Crin Antonescu s-a plasat pe locul III. În Mexic, Nicușor Dan a obținut 45 de voturi, fiind plasat pe locul I. Simion a obținut cele mai multe voturi din Diaspora în Italia, peste 127.000, unde a câștigat cu un scor de peste 73%. Din Germania i-au venit peste 120.000 de voturi, adică peste 74% din voturile exprimate de românii din această țară. În Marea Britanie, pentru liderul AUR au votat ușor peste 99.000 de români, procentul său fiind de 64,88%. El a câștigat și în Spania și Irlanda.   

12% din ilegalii prinși când treceau granița în sectorul Houlton, din Maine (SUA), români Foto: U.S. Customs and Border Protection-Houlton Sector
Eveniment

Fox News: 12% din ilegalii prinși când treceau granița în sectorul Houlton, din Maine (SUA), români

Circa 12% din ilegalii prinși, în anul fiscal 2024, când treceau granița în sectorul Houlton, din Maine (SUA), erau români, arată, azi, Fox News. Reportajul a apărut cu puțin timp înainte ca guvernul SUA să anunțe că suspendă decizia de a permite cetățenilor români să circule fără vize în SUA. Citește și: BREAKING SUA suspendă pe termen nedefinit programul de ridicare a vizelor pentru cetățenii români 12% din ilegalii prinși când treceau granița în sectorul Houlton, din Maine (SUA), români „Potrivit unui expert în imigrație, relaxarea cerințelor canadiene privind vizele ar putea fi cauza unei creșteri a numărului de imigranți ilegali români care trec granița spre Statele Unite. «În primul rând, motivul pentru care vin din Canada este că Canada a ridicat cerințele de viză pentru români în 2017, cred», a declarat Mark Krikorian, director executiv al Centrului pentru Studii de Imigrație, pentru Fox News Digital. „Deci este mult mai simplu să ajungi în Canada decât aici dacă ești român. Și atunci te furișezi peste graniță. Și de ce nu stai în Canada în loc să vii aici? Nu știu”. Datele U.S. Customs and Border Protection din sectorul Houlton din Maine arată că românii au reprezentat mai puțin de 1% din traversările frontierei în anul fiscal 2023. În anul fiscal 2024, acest număr a crescut la aproape 12%. Din 344 de treceri ilegale în sector, 40 de persoane au fost identificate ca fiind cetățeni români”, arată Fox News. Sectorul Houlton este în nord-estul statului Maine, la graniță cu regiunea New Brunswick, din Canada.  Expertul citat de Fox News a apreciat că, dacă se vor ridica vizele, se va reduce numărul românilor care intră ilegal în SUA, dar va crește numărul celor care vor sta mai mult decât perioada permisă, de 90 de zile.   

Canadienii, atrași de aderarea la UE (sursa: Facebook/Justin Trudeau)
Internațional

Canada cochetează cu ideea aderării la UE. Aproape jumătate dintre canadieni ar dori acest lucru

Canadienii, atrași de aderarea la UE. Uniunea Europeană este percepută ca un bloc atractiv din punct de vedere economic și politic, iar ideea aderării Canadei la UE a fost adusă în discuție de mai multe ori. Deși pare un scenariu improbabil, un sondaj recent arată că o parte semnificativă a canadienilor ar susține această posibilitate. Care sunt însă obstacolele juridice și politice? O idee „flatantă”, dar greu de realizat Comisia Europeană a reacționat la această sugestie, declarând că se simte „flatată” de interesul exprimat de canadieni. Citește și: Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile nete în economie au căzut cu 4,9% față de 2023 - INS Cu toate acestea, reprezentanții Comisiei au subliniat că aderarea la UE este reglementată de criterii stricte, prevăzute în tratatele Uniunii. „Aceasta arată atractivitatea Uniunii Europene, arată că un număr foarte semnificativ de canadieni apreciază UE și valorile sale”, a declarat Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene. Totuși, a reamintit că există criterii clare pentru aderare, iar Canada nu îndeplinește una dintre cerințele fundamentale: aceea de a fi un „stat european”. Canadienii, atrași de aderarea la UE Un sondaj realizat de compania Abacus Data la sfârșitul lunii februarie a relevat că 44% dintre canadieni ar susține aderarea țării lor la Uniunea Europeană, în timp ce 34% s-ar opune. Acest interes vine în contextul tensiunilor comerciale dintre Canada și Statele Unite, declanșate de politicile economice ale președintelui american Donald Trump. Canada între UE și SUA: o decizie strategică? În ultimii ani, Canada s-a confruntat cu presiuni economice din partea SUA, inclusiv impunerea unor tarife vamale pe importuri. În acest context, unii comentatori au sugerat, chiar și în glumă, că o aderare la UE ar putea fi o soluție alternativă pentru întărirea poziției economice a Canadei. Însă, în același timp, Donald Trump și-a exprimat dorința ca Canada să devină al 51-lea stat american. Ideea a fost atât de vehiculată încât secretarul de stat Marco Rubio s-a văzut nevoit să clarifice că discuțiile din cadrul reuniunii G7, desfășurată în Canada, nu vizează „preluarea controlului asupra Canadei”. Este Canada un „stat european”? Un obstacol major pentru o ipotetică aderare la UE este interpretarea noțiunii de „stat european”. Conform articolului 49 din Tratatul Uniunii Europene, orice stat european care respectă valorile democrației, drepturilor omului și statului de drept poate solicita aderarea la UE. Deși Canada împărtășește multe dintre valorile UE și are puternice legături istorice și culturale cu Europa, statutul său geografic ridică semne de întrebare. Totuși, avantajul Canadei este că vorbitorii săi nativi folosesc cele două limbi principale ale Uniunii Europene: engleza și franceza.

Mark Carney, viitorul premier al Canadei (sursa: Facebook/Mark Carney)
Internațional

Noul premier canadian, "plictisitorul" Mark Carney. Conaționalii speră că-l va tempera pe Trump

Mark Carney, viitorul premier al Canadei. Partidul Liberal de guvernământ din Canada urmează să aleagă duminică un nou lider pentru a-l înlocui pe Justin Trudeau. Favoritul clar este Mark Carney, fost bancher și guvernator al Băncii Canadei și al Băncii Angliei, un nume nou în politica electorală.  Mark Carney, viitorul premier al Canadei În vârstă de 59 de ani, Carney s-a impus în competiția pentru conducerea Partidului Liberal, depășindu-și adversarii atât în popularitate, cât și în fondurile strânse, potrivit BBC. Citește și: CCR îi poate aplica lui Călin Georgescu precedentul Șoșoacă de pe 10 martie. În ce condiții îi poate fi interzisă candidatura După aproape un deceniu în fruntea guvernului, Justin Trudeau și-a anunțat demisia în ianuarie, pe fondul unui peisaj politic tot mai haotic. Victoria lui Carney în alegerile interne ale partidului îl va aduce rapid în poziția de prim-ministru, însă tranziția de putere ar putea dura câteva zile, până la formarea noului guvern. Relația tensionată cu Donald Trump Una dintre principalele teme ale campaniei a fost capacitatea noului lider de a gestiona atacurile venite din partea lui Donald Trump. Președintele american a impus tarife vamale asupra produselor canadiene și a făcut declarații controversate despre o posibilă anexare a Canadei de către SUA, ceea ce a stârnit indignarea populației canadiene. Mark Carney și-a construit campania pe ideea că este omul potrivit pentru a face față acestei provocări. „Ne confruntăm cu cea mai gravă criză din viața noastră... Totul în viața mea m-a pregătit pentru acest moment”, a declarat el în cadrul ultimului miting de campanie. Experiența sa în gestionarea crizelor financiare și economice l-a ajutat să câștige încrederea publicului. Expertiza economică, atuul principal al lui Carney Stephanie Chouinard, profesor de științe politice la Colegiul Militar Regal din Canada, consideră că Mark Carney a reușit să câștige sprijin datorită „experienței economice și seriozității sale”. În plus, acesta s-a distanțat vizibil de Justin Trudeau, ceea ce i-a consolidat poziția în fața electoratului. De cealaltă parte, principala sa adversară, Chrystia Freeland, fost ministru de finanțe, are șanse reduse de a câștiga. Freeland a părăsit guvernul Trudeau pe fondul unor dezacorduri majore legate de gestionarea relației cu Trump, iar această ruptură i-a diminuat sprijinul politic. O bătălie electorală intensă Chiar dacă va prelua conducerea guvernului, noul prim-ministru va avea de înfruntat rapid un alt test crucial: alegerile generale. Programate cel târziu în octombrie, acestea ar putea avea loc chiar mai devreme și se anunță a fi extrem de disputate. Liberalii au fost puternic afectați de inflația ridicată și criza locuințelor, ceea ce i-a plasat, în ianuarie, cu peste 20 de puncte procentuale în urma conservatorilor. Însă sondajele recente arată o revenire: liberalii și conservatorii sunt acum la egalitate. Mark Carney vs. Pierre Poilievre Potrivit unui sondaj Angus Reid, publicat miercuri, 43% dintre canadieni îl preferă pe Carney pentru a-l înfrunta pe Donald Trump, în timp ce 34% îl susțin pe liderul conservator Pierre Poilievre. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Poilievre, care a beneficiat de un avans semnificativ în ultimele luni, pare să piardă teren în fața lui Carney. Potrivit profesorului Daniel Beland, de la Universitatea McGill din Montreal, „retorica sa populistă, asemănătoare celei a lui Trump, începe să îi deranjeze pe unii canadieni”. În schimb, Carney oferă un profil stabil, cu o vastă experiență internațională, ceea ce îl face o opțiune mai liniștitoare pentru electorat.

Canada vs SUA, hochei cu încăierări (sursa: lapresse.ca)
Eveniment

Canada vs SUA, hochei cu încăierări

Canada vs SUA, hochei cu încăierări. Sâmbătă seara, la Bell Centre din Montreal, meciul de hochei dintre Statele Unite și Canada s-a transformat rapid într-un spectacol de violență, cu trei lupte izbucnind în primele nouă secunde de joc, după cum a relatat Montreal Gazette. Într-un context tensionat, atât pe plan sportiv, cât și politic, SUA a reușit să câștige cu 3-1, în prezența premierului canadian Justin Trudeau. Imnul SUA, huiduit înainte de startul meciului Încă dinainte de fluierul de start, atmosfera din arenă era extrem de tensionată. Citește și: VIDEO Amenințări cumplite de la fanaticii lui Călin Georgescu: „Băi, Bolojane, vă iau familia și o dau, uite așa, cu capul de bordură!” Publicul canadian a întâmpinat imnul american, The Star-Spangled Banner, cu huiduieli puternice. Canada vs SUA, hochei cu încăierări Jocul a început într-un mod incendiar, cu trei lupte consecutive între jucători în doar câteva secunde. La doar două secunde după start, Brandon Hagel și Matthew Tkachuk au aruncat mănușile și crosele și au început să-și împartă lovituri. Au fost trimiși rapid la banca de pedepse. Doar o secundă mai târziu, un nou conflict a izbucnit între fratele lui Matthew Tkachuk, Brady, și canadianul Sam Bennett, care au avut un schimb dur de pumni. La doar șase secunde după cea de-a doua încăierare, J.T. Miller și Colton Parayko au continuat seria de lupte, transformând meciul într-un haos total. Orgoliu și intensitate maximă Potrivit BBC, după meci, antrenorul echipei SUA, Mike Sullivan, a declarat: "Cred că acest lucru arată cât de mult înseamnă acest meci pentru jucători. Sunt două echipe extrem de competitive, care au un orgoliu uriaș pentru națiunile lor. Când vezi o asemenea intensitate, știi că fiecare jucător este complet implicat în joc." De cealaltă parte, antrenorul Canadei, Jon Cooper, câștigător a două Cupe Stanley, a subliniat că aceste lupte nu au fost planificate. "Nu a fost nimic premeditat. Nu a fost o strategie a antrenorilor de a trimite jucători pe gheață special pentru asta. Totul a fost cât se poate de spontan."

Trump impune taxe vamale, UE ripostează (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump impune taxe vamale, UE ripostează

Trump impune taxe vamale, UE ripostează. Uniunea Europeană și-a exprimat regretul față de decizia Statelor Unite de a crește taxele vamale pentru produsele din Canada, Mexic și China. Comisia Europeană a catalogat această măsură drept "dăunătoare pentru toate părțile", subliniind impactul negativ asupra economiei globale. În același timp, președintele Trump recunoaște un impact negativ al acestor taxe asupra economiei americane, însă „sacrificiul va merita”. Trump impune taxe vamale, UE ripostează Potrivit Financial Post, Comisia Europeană a criticat decizia administrației Trump, subliniind că tarifele vamale provoacă perturbări economice inutile și alimentează inflația. Citește și: ANALIZĂ Călin Georgescu, legături strânse cu membri ai rețelei Caraman de spionaj ceaușist anti-NATO. SIE continuă să păstreze tăcerea pe acest subiect UE insistă asupra faptului că piețele deschise și respectarea regulilor comerciale internaționale sunt esențiale pentru o economie globală stabilă și prosperă. Deși Donald Trump a exprimat în repetate rânduri intenția de a impune tarife și asupra produselor europene, Comisia Europeană a precizat că, în prezent, nu există informații despre taxe suplimentare aplicate importurilor din UE. În același timp, UE a avertizat că nu va ezita să ia măsuri de retaliere în cazul în care va fi vizată de tarife „nedrepte”. Taxe pentru Canada, Mexic și China Sâmbătă, președintele american Donald Trump și-a respectat promisiunea de a impune noi taxe vamale asupra importurilor din Canada, Mexic și China. Noile tarife sunt de 25% taxe vamale pentru produse din Canada și Mexic. De asemenea tarifele deja existente pentru produsele din China sunt majorate cu 10% Cei trei dintre cei mai mari parteneri comerciali ai SUA reprezintă împreună peste 40% din importurile americane. Trump admite un "sacrificiu necesar" Într-un mesaj postat pe Truth Social, Donald Trump a admis faptul că tarifele impuse asupra principalilor parteneri comerciali ai SUA ar putea avea efecte negative asupra americanilor. Cu toate acestea, el susține că „va merita prețul”, insistând că măsurile vor contribui la restaurarea măreției Americii. Potrivit lui Trump, scopul acestor măsuri este de a forța Canada, Mexicul și China să ia măsuri împotriva traficului de fentanil și a migrației ilegale către SUA. În același mesaj, Trump a afirmat „Canada ar trebui să devină cel de-al 51-lea stat al nostru iubit”. Potrivit lui Trump, acest scenariu le-ar aduce avantaje canadienilor, precum taxe mai mici și protecție militară sporită, fără tarife vamale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră