vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: bulgaria

93 articole
Eveniment

Acord cu Austria pentru intrarea României în Schengen

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a anunțat, pe Facebook că s-a ajuns la un acord cu Austria pentru intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen, dar doar cu frontiera aeriană, din martie 2024. Citește și: La pensiunea „Ferma Dacilor” au sediul trei firme: una se ocupă de cazare, a doua – de catering pentru evenimente, a treia este o carmangerie. Cine răspunde juridic, neclar Acord cu Austria pentru intrarea României în Schengen „În data de 23 decembrie 2023 Ministerul Afacerilor Interne a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omologe din Austria și Bulgaria privind extinderea Spațiului Schengen cu România și Bulgaria și aplicarea acquis-ului comunitar Schengen în România și Bulgaria la frontierele aeriene și maritime începând cu luna martie 2024, precum și discutarea în 2024 a aplicării acestuia la frontierele terestre în strânsă legătură cu măsurile compensatorii privind întărirea controlului la frontiere și aplicarea Acordului Dublin. În consecință, pe parcursul zilelor de 26 și 27 decembrie au avut loc discuții pe canale diplomatice, între ministerele de interne, ministerele de externe, inclusiv la nivelul misiunilor diplomatice acreditate la UE, asupra proiectului de decizie a Consiliului care să încorporeze juridic respectivul acord politic. Aceste discuții vor continua mâine 28 decembrie 2023. Materializarea acordului politic într-o decizie presupune acordul tuturor Statelor Membre UE, demers procedural care se va continua și mâine 28 decembrie 2023. Ministerul Afacerilor Interne mulțumește Președintelui României, Primului Ministru și Ministerului Afacerilor Externe, inclusiv Misiunii Permanente de la Bruxelles, pentru suportul acordat pe parcursul negocierilor desfășurate în ultimele 5 luni. De asemenea, Ministerul Afacerilor Interne mulțumește Comisiei Europene și Președinției spaniole, precum și MAI Austria și MAI Bulgaria pentru discuțiile constructive care au degajat acordul politic din 23 decembrie pentru accesul României și Bulgariei în Spațiul Schengen. Ministerul Afacerilor Interne va rămâne deplin angajat alături de Președintele României, Primul – Ministru și Ministerul Afacerilor Externe în continuarea eforturilor diplomatice până la materializarea procesului printr-o decizie”, a scris Predoiu, pe Facebook. DeFapt a arătat că și Viena a intrat inițial în Schengen doar cu spațiul aerian. Citește și: Austria a fost ținută trei ani la poarta Schengen de către Germania, nemulțumită de frontierele șvaițer austriece. După negocieri dure, Viena a intrat în Schengen doar aerian, inițial Schengen aerian a intrat în vigoare pentru Austria la 1 decembrie 1997. Patru luni mai târziu, pe 1 aprilie 1998, Austria a devenit membru Schengen cu drepturi depline.

Acord cu Austria pentru intrarea României în Schengen Foto: Facebook BMI
Parlamentarii olandezi, undă verde aderării Bulgariei la Schengen Foto: Facebook
Internațional

Parlamentarii olandezi, undă verde aderării Bulgariei la Schengen

Parlamentarii olandezi dau undă verde aderării Bulgariei la Schengen. Extremiştii s-au abţinut, în timp ce deputaţii premierului Rutte au votat „pentru”, arată news.ro. Citește și: Primă de Crăciun de 24.000 de lei pentru obscurul director al unui institut „de cercetare”care câștigă, lunar, 30.000 lei, brut. Directorul a candidat pentru PSD Potrivit ministrului bulgar de Interne, Kalin Stoianov, poziţia Austriei este acum singurul obstacol rămas în ceea ce priveşte candidatura Sofiei la Schengen. Parlamentarii olandezi, undă verde aderării Bulgariei la Schengen Discuţii foarte intense sunt în curs de desfăşurare între Bulgaria şi Austria, precum şi între România şi Austria, a spus Stoianov. La negocieri participă şi instituţiile UE implicate în acest proces. Ministrul şi-a exprimat speranţa că Austria va lua o decizie în zilele următoare. "E greu de spus dacă acest lucru se va întâmpla înainte de Anul Nou. Ceea ce contează pentru noi este să avem o decizie din partea Austriei, este mai puţin important dacă aceasta vine înainte sau după Anul Nou", a comentat el. După o noapte de dezbateri intense în Parlamentul olandez, intrarea deplină a Bulgariei în spaţiul Schengen a primit undă verde, a relatat Novinite.com. Guvernul condus de prim-ministrul Mark Rutte a confirmat săptămâna trecută îndeplinirea de către Bulgaria a cerinţelor Schengen şi a transmis decizia sa parlamentului. Acces deplin, nu doar pe frontiera aeriană Joi, în timpul dezbaterilor din parlament, s-a propus ca Bulgaria să fie admisă în Schengen doar pe calea aerului - aşa cum doreşte şi Austria. Rezoluţia a fost înaintată de partidul Noul Contract Social (NOD), o forţă politică nou înfiinţată în Ţările de Jos, care a devenit a patra forţă politică la Haga. Rezoluţia a întrunit însă 59 de voturi "pentru" faţă de 49 "împotrivă". Şi, deşi susţinătorii intrării parţiale a Bulgariei în Schengen au fost mai mulţi, propunerea a fost respinsă deoarece nu a întrunit majoritatea absolută necesară, care era de 76 de voturi. Presa bulgară scrie că în mod surprinzător, deputaţii partidului premierului Mark Rutte au votat în favoarea rezoluţiei, în timp ce parlamentarii Partidului pentru Libertate (PVV) al lui Geert Wilders, de extremă dreapta, care a obţinut recent cele mai multe voturi la alegerile parlamentare, s-au abţinut de la vot. Dacă ar fi votat în favoarea rezoluţiei, aceasta ar fi trecut cu 86 de voturi faţă de cele 76 necesare şi Bulgaria ar fi urmat să adere la Schengen doar pe cale aeriană. Astfel, acum, în practică, înseamnă că cererea de a intra doar pe calea aerului a fost respinsă, ceea ce dă undă verde Bulgariei pentru aderarea deplină, au explicat diplomaţii.

Ungaria este a doua cea mai săracă țară din UE Foto: Facebook
Economie

Ungaria este a doua cea mai săracă țară din UE

Nepszava, o publicație maghiară de opoziție, a scris, acum câteva zile, folosind datele Eurostat, că „Ungaria este a doua cea mai săracă țară din UE, România este cu ani lumină înaintea noastră”. Citește și: Rectorul Universității Babeș-Bolyai desființează ministerul Muncii, după ce a recunoscut astrologia și numerologia drept ocupații legale: „Halucinant” Ungaria şi România sunt ţările cu cel mai ridicat nivel al deficitului guvernamental, arată datele publicate la 23 octombrie de Eurostat. În plus, în septembrie aveau cea mai mare inflație, 12,2% în Ungaria și 9,2% în România. Ungaria este a doua cea mai săracă țară din UE „Eurostat: Ungaria este a doua cea mai săracă țară din UE, anul trecut doar bulgarii au trăit mai rău decât noi”, este titlul articolului din Nepszava. „România este deja la ani lumină în fața noastră și există pericolul ca bulgarii să ne depășească în acest an”, se afirmă în subtitlu. „Anul trecut, populația Ungariei a cheltuit 71% din media UE pentru bunuri și servicii, adică pentru consum. Acesta este al doilea cel mai slab nivel din UE, ceea ce înseamnă că ungurii sunt pe locul doi în topul celor mai săraci cetățeni ai UE. Cel puțin conform cifrelor din 2022, acum actualizate. Anul trecut, doar bulgarii stăteau mai rău decât ungurii, cu 69% din media UE cheltuită pentru consumul individual. Bulgarii au parcurs un drum lung din 2021, când procentul lor era de 65%. Există acum un pericol real ca bulgarii să depășească Ungaria în acest an”, scriu jurnaliștii de la Budapesta. Citește și: Mașina furată din Belgia și ajunsă la deputatul PSD Dan Șlincu a trecut prin puncte de frontieră românești de nenumărate ori în opt ani, fără probleme Procentul Ungariei a fost cu un punct mai bun decât în 2021 (deja a doua cea mai slabă), dar anul acesta consumul ungar s-a prăbușit, deoarece vânzările cu amănuntul au scăzut cu 10%, din cauza inflației ungare record în UE. Anul acesta nu am văzut un șoc atât de puternic la nivelul inflației și al consumului în alte țări din UE, așa că există o șansă reală ca în 2023 Ungaria să ajungă pe ultimul loc, dar va fi nevoie de cel puțin șase luni pentru a afla.

România, Bulgaria în Schengen în 2023 (sursa: Facebook/Ylva Johansson)
Eveniment

România, Bulgaria în Schengen în 2023

România, Bulgaria în Schengen în 2023. Este în continuare obiectivul Comisiei Europene să avem o decizie asupra extinderii Schengen şi să primim România şi Bulgaria în acest an, a declarat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, marţi, la sfârşitul reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne. România, Bulgaria în Schengen în 2023 "Cred în continuare că este posibil. Nu suntem acolo încă. Dar sunt în contact foarte strâns cu statele cele mai implicate şi, bineînţeles, cu preşedinţia spaniolă", a spus Johansson în cadrul conferinţei de presă comune cu ministrul spaniol de Interne, Fernando Grande-Marlaska. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” Întrebat dacă poate promite că va avea loc un vot până la sfârşitul anului privind aderarea la Schengen a României şi Bulgariei, ministrul spaniol de interne a promis că ţara sa va face tot posibilul. "Pot să mă angajez că noi avem dorinţa şi sprijinul Comisiei ca înainte de 31 decembrie România şi Bulgaria să fie membre depline ale spaţiului Schengen. Ce pot promite este că vom lucra neobosit pentru a face ca acest lucru să se întâmple. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, nu va fi pentru că nu am muncit pentru asta sau nu am discutat cu toate statele membre pentru a obţine o Europă mai puternică, care include România şi Bulgaria în zona Schengen", a spus Grande-Marlaska. "O senzaţie că suntem pregătiţi" "Ceea ce pot garanta este că vom face tot posibilul pentru a încerca să facem ca acest lucru să se întâmple în acest an", a dat el asigurări. Întrebată cum comentează faptul că ministrul bulgar de Interne Kalin Stoianov s-a declarat foarte încrezător marţi în privinţa unei decizii favorabile în acest an privind aderarea la Schengen a ţării sale, Ylva Johansson a spus că şi ea a simţit că statele UE sunt pregătite pentru asta. "Eu am avut în Consiliu o senzaţie că suntem pregătiţi pentru a lua decizia în acest an. Poate şi ministrul bulgar de Interne a simţit acelaşi lucru. Nu am avut promisiuni, dar am simţit acest lucru", a mai spus comisarul european pentru afaceri interne.

Nehammer reconfirmă că este exclus să accepte România în Schengen Foto: Facebook
Politică

Nehammer este exclus accepte România în Schengen

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, reconfirmă că este exclus să accepte România și Bulgaria în Schengen: extinderea este „de neconceput'', le-a spus el ziariștilor, după discuții cu premierul bulgar Nikolai Denkov, care s-a aflat într-o vizită de o zi la Viena. Citește și: Dezastru al propagandei Tudose-Grindeanu: celebrul pod peste Dunăre de la Brăila are fisuri la structura de rezistență. CNAIR refuză să semneze recepția Nehammer reconfirmă că este exclus să accepte România în Schengen „Este de neconceput pentru noi să extindem Schengen în acest moment. Acest lucru nu are nicio legătură cu Bulgaria şi România, este o chestiune de securitate, pentru că în acest moment, avem provocări foarte mari în Spaţiul Schengen”, a explicat Nehammer. „Schengen trebuie să fie reparat. Până când nu va fi reparat, nu îl putem extinde", a insistat cancelarul Austriei. El a subliniat că miniştrii de externe ai UE înşişi spun că sistemul Schengen nu funcţionează. Din ce în ce mai multe ţări introduc controale la frontiere, ceea ce înseamnă că sistemul Schengen nu se ridică la adevărata sa semnificaţie, a subliniat cancelarul. El a precizat că 75% dintre migranţii interceptaţi în Austria nu sunt înregistraţi, ceea ce reprezintă o problemă de securitate. Citește și: Judecătoarea drogată și șpăgară din Suceava boteza, împreună cu amantul ei Cotoară, copiii interlopilor din Rădăuți. Tovarășii iubitului ei, scăpați de arest de judecătoare "Suntem foarte recunoscători Bulgariei pentru toate eforturile şi sacrificiile pe care le face pentru a păstra frontierele externe ale UE şi, prin urmare, ale Austriei", a adăugat Nehammer. UE ştie foarte bine că Bulgaria şi România contribuie la Schengen şi de aceea trebuie să le sprijine financiar, a mai subliniat cancelarul austriac.

Procurorul şef al Bulgariei, Ivan Geshev, a scăpat nevătămat în urma exploziei unui dispozitiv declanșat la trecerea maşinii sale Foto: Twitter
Eveniment

Procurorul şef a scăpat nevătămat

Procurorul şef al Bulgariei, Ivan Geshev, a scăpat nevătămat în urma exploziei unui dispozitiv declanșat la trecerea maşinii sale. Cortegiul de mașini se deplasa spre Turcia. Procurorul-șef Ivan Geshev a decis să viziteze un eveniment al procurorilor juniori pe drum, când o bombă a fost aruncată în aer, a relatat BNT. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Potrivit bnews.bg, Geshev și familia sa călătoreau într-un SUV puternic blindat, sub paza ANS, când dispozitivul exploziv plasat în prealabil pe marginea drumului a explodat. Procurorul şef a scăpat nevătămat Parchetul Bulgariei a afirmat că investighează explozia drept act terorist, deşi Ministerul de Interne a vorbit doar de un "incident", relatează EFE. Petăr Todorov, secretar general în Ministerul de Interne, a menţionat că nimeni nu a fost rănit în "incidentul produs luni la ora 11:45 (ora locală, 08:45 GMT) pe şoseaua dintre Samokov şi Kovacevtsi, în direcţia Sofia". El a adăugat însă că "ameninţările la adresa vieţii şi sănătăţii oricărei persoane sunt absolut inacceptabile" şi guvernul va lua măsuri ferme. "Bomba era clar menită să ucidă. Nu a fost destinată să intimideze, nu au fost artificii", a declarat la rândul său presei Borislav Sarafov, procuror adjunct şi director al Serviciului Naţional de Investigaţii, adăugând că familia lui Gheşev era cu el în vehicul. Geshev și Kovesi Foto: Twitter Citește și: DOCUMENT Macedon Porcu. Acesta este numele cu care s-a născut actualul Teodosie Tomitanul. Numele de familie și l-a schimbat în tinerețe Sarafov a mai precizat că dispozitivul conţinea aproximativ trei kilograme de explozibil.

Deșeuri de aluminiu, returnate în Bulgaria (sursa: Facebook/Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu)
Mediu

Deșeuri de aluminiu, returnate în Bulgaria

Deșeuri de aluminiu, returnate în Bulgaria. O cantitate de peste 24 de tone de deşeuri din aluminiu provenind din Bulgaria şi care ar fi trebuit să ajungă în Germania a fost oprită, la intrarea în ţară, de poliţiştii de frontieră giurgiuveni, pentru că transportul nu îndeplinea condiţiile legale de transfer transfrontalier. Deșeuri de aluminiu, returnate în Bulgaria "În Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu, pe sensul de intrare în ţară, s-a prezentat un ansamblu rutier, format din cap tractor şi semiremorcă, condus de un cetăţean polonez, în vârstă de 32 de ani. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Şoferul transporta deşeuri metalice de aluminiu, încărcate din Bulgaria, care erau destinate unei societăţi din Germania. Existând suspiciuni cu privire la legalitatea acestui transport, poliţiştii de frontieră au solicitat sprijin autorizat comisarilor Gărzii Naţionale de Mediu - Comisariatul Judeţean Giurgiu. Astfel, în cadrul verificărilor, a fost stabilit faptul că, în mijlocul de transport se afla cantitatea totală de 24.080 kilograme deşeuri metalice de aluminiu", se arată într-un comunicat de presă, transmis joi de Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră (ITPF) Giurgiu. Citește și: VIDEO „Extratereștri” deasupra Kievului: o explozie de origine necunoscută, dar cu siguranță nu militară, a provocat un fenomen puternic luminos deasupra capitalei ucrainene În urma verificării documentelor de transfer transfrontalier, autorităţile au constatat faptul că transportul nu îndeplineşte condiţiile de intrare în ţară, motiv pentru care nu s-a permis accesul pe teritoriul României.

Peste 20 de tone de deşeuri din material plastic, oprite la frontieră, la Giurgiu Foto: ITPF Giurgiu
Mediu

Deşeuri din material plastic, oprite la frontieră

Peste 20 de tone de deşeuri din material plastic au fost oprite la frontieră, la Giurgiu, a anunțat poliția de frontieră. Transportul care venea din Bulgaria pentru o societate comercială din Germania a fost oprit de comisarii de mediu, la PTF Giurgiu, pentru că nu îndeplinea condiţiile de transfer transfrontalier. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Deşeuri din material plastic, oprite la frontieră „În Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu, pe sensul de intrare în ţară, s-a prezentat un cetăţean bulgar, în vârstă de 55 de ani, la volanul unui ansamblu rutier, format din cap tractor şi semiremorcă. Şoferul transporta deşeuri din plastic, încărcate din Bulgaria, şi erau destinate unei societăţi din Germania. Existând suspiciuni cu privire la legalitatea acestui transport, poliţiştii de frontieră au solicitat sprijin autorizat comisarilor Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul Judeţean Giurgiu. Astfel, în cadrul verificărilor, autorităţile au stabilit că în mijlocul de transport se află cantitatea totală de 21.240 kilograme deşeuri din material plastic”, se arată într-un comunicat de presă, emis luni de ITPF Giurgiu. Citește și: Magistrații cu pensii speciale s-au revoltat împotriva PNRR: aproape un sfert dintre ei semnează o scrisoare în care resping orice modificare a privilegiilor lor În urma verificării documentelor de transfer autorităţile au constatat faptul că transportul nu îndeplineşte condiţiile de intrare în ţară, motiv pentru care nu au permis accesul mijlocului de transport pe teritoriul României.

Rusofilii, aproape de putere în Bulgaria. Iar Borisov știe (sursa: Facebook/Boyko Borissov)
Internațional

Rusofilii, aproape de putere în Bulgaria

Rusofilii, aproape de putere în Bulgaria. Pentru a cincea oară în ultimii doi ani, un record în Uniunea Europeană (UE), bulgarii au început să voteze, duminică, pentru a-şi alege parlamentul, într-o ţară scindată în faţa invaziei ruse declanşate în Ucraina. Se așteaptă absenteism accentuat Departe de speranţele generate de valul de manifestaţii anticorupţie din vara lui 2020, această ţară cu 6,5 milioane de locuitori, cea mai săracă din UE, se cufundă în criză. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online De la înlăturarea fostului prim-ministru conservator Boiko Borisov, după un deceniu în care s-a aflat la putere, diferitele partide din Bulgaria nu reuşesc să ajungă la un acord pentru a construi o coaliţie, iar guvernele interimare se succed. Problemele sunt accentuate de conflictul din Ucraina, într-o societate istoric şi cultural apropiată de Moscova şi care este în prezent scindată asupra ajutorului pentru Kiev. "În faţa războiului şi inflaţiei, societatea cere insistent o soluţie", potrivit lui Parvan Simeonov, de la Institutul Gallup International, însă mulţi dintre protestatarii din 2020 şi-au pierdut iluziile şi este de aşteptat un absenteism accentuat. Petkov versus Borisov Două mari forţe politice se confruntă în această duminică: de o parte, partidul conservator Gerb al lui Borisov, 63 de ani, de altă parte, reformatorii prooccidentali ai lui Kiril Petkov, om de afaceri de 42 de ani care a guvernat a scurtă perioadă în 2022. Sondajele de opinie dau aceste două forţe la scor aproape egal, cu 25% şi 26% din intenţiile de vot, lăsând să se întrevadă noi probleme pentru formarea unei coaliţii stabile. Secţiile de votare s-au deschis la orele 07:00 dimineaţa (04:00 GMT), iar primele estimări ale sondajelor la ieşirea de la urne sunt aşteptate odată cu încheierea scrutinului, la orele 20:00 (17:00 GMT). Spirala alegerilor În faţa acestei "îngrijorătoare spirale de alegeri", Lukas Macek, cercetător asociat la Institutu Jacques Delors pentru Europa Centrală şi de Est, se declară "sceptic în ceea ce priveşte o posibilă soluţie, exceptând o retragere a lui Boiko Borisov". "Regăsim aceeaşi schemă ca în alte ţări din Europa Centrală: un fost lider care se agaţă (de putere), în timp ce alte partide refuză să se alieze cu el, dar fără a avea de altfel multe în comun între ele", a declarat Lukas Macek pentru AFP. Partidul Continuăm Schimbarea al lui Kiril Petkov s-a asociat de data aceasta cu formaţiunea de dreapta Bulgaria Democrată. Cu toate acestea, din lipsă de parteneri, ei nu pot decât să spere că vor forma un guvern minoritar, în esenţă fragil. În pofida reticenţelor faţă de Boiko Borisov, a imaginii sale pătate de afaceri de corupţie, tabăra prooccidentală are interesul să se alieze, opinează Ognian Peitchev, inginer de circa 60 de ani, intervievat de AFP la o recentă manifestaţie în susţinerea Ucrainei. "Mi-e teamă de influenţa partidelor proruse în viitorul parlament", a mărturisit el. Rusofilii, aproape de putere în Bulgaria Partidul Socialist Bulgar (PSB), succesorul fostului partid comunist, refuză orice livrare de arme Kievului şi apără deschis ideologia Kremlinului. La fel ca tânăra formaţiune ultranaţionalistă Vazrajdenie (Renaşterea), cu un start bun pentru a-şi continua ascensiunea: ea este creditată cu 13,6% în intenţiile de vot, comparativ cu 10% în octombrie. Citește și: O „farsă de 1 aprilie” care durează toată luna: Rusia conduce Consiliul de Securitate al ONU. Zelenski: Teroriștii, în prezidiul unei instituții falimentare Dacă acest nou vot nu va fi concludent, bulgarii vor trebui să formeze iarăşi un nou guvern interimar numit de preşedintele Rumen Radev, el însuşi ferm împotriva trimiterii de arme Ucrainei. Un scenariu care are sprijinul unor rusofili precum Mariana Valkova, 62 de ani. "Atât Petkov, cât şi Borisov sunt cu adevărat prea porniţi împotriva Rusiei. În aceste condiţii, prefer să nu fie format un guvern şi ca Radev să păstreze controlul", declară această şefă de întrepindere, nostalgică după Uniunea Sovietică unde lucrase cândva.

Ceaușescu adâncește misterul unui Pollock bulgăresc (sursa: reproducere Dan Hatmanu)
Internațional

Ceaușescu adâncește misterul unui Pollock bulgăresc

Ceaușescu adâncește misterul unui Pollock bulgăresc. Bulgaria a deschis o anchetă după descoperirea unei posibile picturi necunoscute anterior a expresionistului abstract american Jackson Pollock, un caz enigmatic care ţine de două zile ţara în suspans, informează AFP. Ceaușescu adâncește misterul unui Pollock bulgăresc Tabloul are o dedicaţie pentru vedeta hollywoodiană Lauren Bacall, o prietenă a pictorului, cu ocazia împlinirii a 25 de ani pe 16 septembrie 1949, potrivit parchetului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Un alt element tulburător este că semnătura fostului dictator român Nicolae Ceauşescu apare pe spatele tabloului, sugerând că acesta făcea parte din colecţia sa de artă, a anunţat joi guvernul bulgar. Pictura, descoperită luna trecută într-un apartament din Sofia, este semnată de artist, dar nu este listată în cataloagele de artă. Se pare că tabloul a fost păstrat în Grecia timp de mai mulţi ani înainte de a fi introdus clandestin în Bulgaria cu scopul de a fi vândut în străinătate. "Pollock din perioada 1945-1950" Ministrul bulgar de interne Ivan Demerdjiev, intervievat joi la postul de televiziune bTV, a vorbit despre o "autenticitate aproape sigură" a lucrării. Potrivit avizului experţilor citaţi de parchet, tabloul "corespunde, prin stilul, tehnica şi specificul său artistic, particularităţilor estetice ale operei lui Jackson Pollock din perioada 1945-1950". O analiză a compoziţiei chimice a culorilor - o întrepătrundere de linii roşii şi negre pe un fond auriu - a relevat similitudini cu alte picturi, a precizat procurorul adjunct al Sofiei, Desislava Petrova, îndemnând totodată la prudenţă. Cota de piață: 100 de milioane de dolari "Sute de pictori din acea perioadă, precum şi falsificatori, au folosit aceste culori", a declarat pentru AFP Vessela Radoeva de la Galeria Naţională de Arte Frumoase. "Ne-am dat avizul, fără să ne pronunţăm însă asupra autenticităţii, pentru că nu în Bulgaria, unde nu este prezentă nicio colecţie publică a pictorului, specialiştii pot să se pronunţe definitiv", a precizat ea. Citește și: Ciolacu tocmai a pornit un război cu Comisia Europeană: viitorul premier a declarat răspicat că prevederile din PNRR asumate de România nu vor fi respectate și cere noi „discuții” Dacă ar fi într-adevăr o lucrare a lui Pollock, aceasta ar putea valora până la 100 de milioane de dolari, în funcţie de cota actuală a artistului, născut în 1912 şi decedat în 1956, au precizat autorităţile, care revendică în acest stadiu dreptul de proprietate asupra tabloului. Poliţia greacă şi Europol-ul, care au participat la operaţiunea prin care a fost confiscată lucrarea, nu au dorit să ofere detalii.

Tinerii bulgari vor în companii "verzi" (sursa: pexels.com)
Mediu

Tinerii bulgari vor în companii "verzi"

Tinerii bulgari vor în companii "verzi". Impactul angajatorilor asupra climei ca rezultat al activităţilor economice este un factor important pentru tinerii bulgari în căutarea unui loc de muncă. Tinerii bulgari vor în companii "verzi" 83% dintre bulgarii cu vârsta cuprinsă între 20 şi 29 de ani spun că impactul asupra climei al potenţialilor angajatori este un factor important în căutarea unui loc de muncă, iar 31% susţin că este chiar o prioritate de top, arată datele din cel mai recent studiu anual legat de climă al Băncii Europene de Investiţii (BEI), realizat în august 2022 şi publicat marţi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Majoritatea respondenţilor bulgari (56%, cu 16 puncte procentuale sub media UE) spun că sunt convinşi că propriul lor comportament poate face diferenţa în rezolvarea urgenţei climatice. Femeile (61%) şi respondenţii tineri sub 30 de ani (66%) sunt cei mai convinşi că un comportament individual poate avea un impact, în comparaţie cu bărbaţii (51%) şi persoanele de peste 65 de ani (42%). Pentru mulţi, guvernul are un rol de jucat în încurajarea schimbării comportamentelor individuale. Majoritatea bulgarilor (69%) sunt în favoarea măsurilor guvernamentale mai stricte care să impună o schimbare a comportamentului oamenilor pentru a face faţă schimbărilor climatice (75% dintre respondenţii sub 30 de ani ar saluta astfel de măsuri). Nu vor să renunțe la carne și lactate Pentru a ajuta oamenii să facă alegeri mai sustenabile atunci când cumpără alimente, 77% dintre bulgari sunt în favoarea etichetării tuturor produselor alimentare cu amprenta lor climatică. Acest nivel este la jumătatea distanţei dintre rata din România (82%) şi rata din Ungaria (72%). În plus, 71% dintre bulgari spun că ar fi dispuşi să plătească puţin mai mult pentru alimentele care sunt produse la nivel local şi mai sustenabil (aceeaşi rată ca în România, dar cu 19 puncte procentuale peste nivelul de 52% al Ungariei). Majoritatea respondenţilor, indiferent de venit, şi-au exprimat dorinţa de a plăti mai mult pentru mâncare (de la 68% dintre respondenţii cu venituri medii la 75% dintre respondenţii cu venituri mai mari). Citește și: Probabilitatea unor lovituri nucleare din partea Rusiei a crescut enorm după ce adjunctul Apărării britanice a anunțat că Ucraina va primi obuze anti-tanc cu uraniu sărăcit Reducerea consumului de carne şi produse lactate ar fi o altă modalitate eficientă de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Însă puţini bulgari (39%) ar fi în favoarea limitării cantităţii de carne şi produse lactate pe care oamenii le pot cumpăra pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice (cu 13 puncte procentuale mai puţin decât românii, care un un nivel de 52%, dar o pondere similară cu ungurii, care un un nivel de 38%).

Bulgaria exportă masiv arme în Ucraina (sursa: arsenal-bg.com)
Internațional

Bulgaria exportă masiv arme în Ucraina

Bulgaria exportă masiv arme în Ucraina. Cu uzinele sale de muniţie şi vastele câmpuri de trandafiri, oraşul Kazanlak din centrul Bulgariei se ridică în sfârşit la înălţimea renumelui său de "Guns and Roses" (arme şi trandafiri - n.r.), după ce Rusia a invadat Ucraina, potrivit AFP. Bulgaria exportă masiv arme în Ucraina Industria de apărare din Bulgaria nu a traversat niciodată o perioadă atât de fastă, exporturile de anul trecut fiind estimate la patru miliarde de euro, adică de trei ori peste precedentul record stabilit în 2017. Polonia şi România joacă rolul de intermediari în drumul spre Ucraina. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cel mai vechi producător de armament din Bulgaria, firma Arsenal, care are deja aproximativ 7.000 de salariaţi la Kazanlak a început să ofere vacanţe la mare şi alte stimulente pentru a atrage personal. Firma a început chiar să îi convingă pe bulgarii care au plecat din ţară în căutarea unui loc de muncă să revină acasă. "Atunci când ne-au angajat ne-au spus că au comenzi pentru cel puţin cinci ani", a declarat pentru AFP unul din noii angajaţi. "Sunt aici de doar o săptămână dar am deja trei noi colegi", spune femeia în vârstă de aproximativ 40 de ani care a dorit să îşi păstreze anonimatul. Stimulente pentru noi angajări Un alt angajat care lucrează de o lună la firma Arsenal are 60 de ani şi a revenit în Bulgaria pentru a-şi petrece bătrâneţea. "Aici am lucrat prima dată şi probabil acesta va fi şi ultimul meu loc de muncă", spune această fostă îngrijitoare care a lucrat în Grecia şi a cărei mamă şi soţ şi-au petrecut întreaga carieră la uzina de la Kazanlak. În luna ianuarie a acestui an, conducerea uzinei a lansat un program de stimulare pentru a atrage mână de lucru: tichete de masă, transport gratuit, vacanţe la mare şi un salariu atractiv, condiţii rare într-o ţară săracă. Faptul că firma Arsenal are carnet de comenzi plin este un lucru "de care profită întregul oraş", subliniază vicepreşedintele camerei de comerţ din Kazanlak, Yordan Ignatov. "Anul trecut, Kazanlak avea o rată a şomajului de 2,37%, de două ori mai mică decât media pe ţară", precizează Ignatov. Economia locală crește văzând cu ochii Comercianţii văd cum clienţii abundă la fel ca şi agenţii imobiliari. "Tot ceea ce este construit se cumpără", susţine agentul imobiliar Teodor Tenev. Citește și: Probabilitatea unor lovituri nucleare din partea Rusiei a crescut enorm după ce adjunctul Apărării britanice a anunțat că Ucraina va primi obuze anti-tanc cu uraniu sărăcit Bulgaria este specializată în producţia de muniţie pentru armele sovietice însă acum ţara vecină vrea să îşi modernizeze facilităţile de producţie cu bani europeni pentru a începe să producă armament la standardele NATO. O veste bună în acest sens a venit luni când Uniunea Europeană a anunţat un plan de două miliarde de euro pentru a accelera producţia de obuze de artilerie pentru Ucraina. De altfel, comisarul european pentru Piaţa Internă, Thierry Breton, a fost săptămâna trecută în Bulgaria unde a vizitat şi cel mai mare producător de armament bulgar, firma VMZ din Sopot. Cu această ocazie, comisarului european i-a fost prezentată o linie de producţie pentru obuzele de 155 de milimetri, de care are nevoie armata ucraineană. Vizita lui Breton nu a fost accesibilă jurnaliştilor.

Proiectul primei centrale solare plutitoare din Bulgaria Foto: Economedia
Mediu

Proiectul primei centrale solare plutitoare din Bulgaria

Proiectul primei centrale solare plutitoare din Bulgaria a fost prezentat la Sofia, anunță agenția bulgară de presă BTA. Investiția va fi de 500-800 milioane de euro. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Proiectul primei centrale solare plutitoare din Bulgaria Construcţia uzinei din zona barajului Ogosta (nord-estul Bulgariei) este aşteptată să înceapă în aproximativ doi ani şi să dureze un an şi jumătate - doi ani, ceea ce înseamnă că instalaţia va fi pusă în funcţiune în termen de patru ani, a declarat pentru BTA directorul general al Profine Energy Bulgaria, Krum Vasilev. În opinia sa, capacitatea parcului solar a fost iniţial planificată la 500 - 800 MW, iar producţia la aproximativ 1.350 MWh. Investiţia depinde de dimensiunea parcului: va fi de 800 de milioane de euro pentru 800 MW şi de 500 de milioane de euro pentru 500 MW (un milion de euro per 1 MWh), a spus directorul. Instalaţia poate ocupa aproximativ 850 ha din suprafaţa totală de 2.000 ha a rezervorului. Vasilev este încrezător că peştii din baraj nu vor fi afectaţi. El atribuie lipsei de informare protestele "puse la cale" împotriva proiectului în rândul localnicilor. "Vrem să vorbim cu ei şi să le explicăm ce planificăm", a spus el. Citește și: Yellen: Schimbările climatice ar putea determina scăderea valorii unor active, cu impact asupra economiei americane Grupul Profine Energy GmbH, care are sediul în Waghausel, Germania, a construit parcuri plutitoare similare în Germania, Austria, Ţările de Jos şi Spania, a explicat directorul filialei bulgare.

Schengen, închis pentru România și Bulgaria (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Schengen, închis pentru România și Bulgaria

Schengen, închis pentru România și Bulgaria. Austria îşi menţine veto-ul faţă extinderea Spaţiului Schengen, atât timp cât acesta "nu funcţionează", a afirmat cancelarul Karl Nehammer înaintea unei vizite în Bulgaria, cerând "sprijin deplin pentru Bulgaria şi România şi măsuri concrete din partea Comisiei Europene pentru întărirea protecţiei frontierei externe" a UE. Schengen, închis pentru România și Bulgaria "Atât timp cât spaţiul Schengen nu funcţionează, şi, spre exemplu, Germania desfăşoară controale la frontiere cu alte state membre Schengen precum Austria, la fel cum procedează şi multe alte state europene, nu putem extinde acest Spaţiu. Veto-ul Austriei rămâne, de aceea, în vigoare, până când situaţia se va schimba fundamental", a declarat cancelarul Karl Nehammer, potrivit unui comunicat. Acesta precizează că Nehammer şi ministrul de interne Gerhard Karner se vor deplasa luni la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia. Înaintea vizitei, Nehammer a cerut "sprijin deplin pentru Bulgaria şi România şi, în fine, măsuri concrete din partea Comisiei Europene pentru întărirea protecţiei frontierei externe". "Bulgaria trebuie să fie în poziţia de a construi o protecţie a frontierei la fel de robustă ca Grecia. Pentru aceasta, trebuie puse la dispoziţie fondurile necesare din bugetul UE", a afirmat cancelarul. Azilul, problema nevralgică "Trebuie să apăsăm şi mai tare pe frână în privinţa azilului, nu doar în Austria, ci în toată Europa", a mai pledat şeful guvernului de la Viena. El doreşte să discute această problemă în Bulgaria şi cu preşedintele bulgar Rumen Radev cu prilejul vizitei la frontiera bulgaro-turcă. "Bulgaria are nevoie de sprijin rapid şi adecvat pentru protecţia frontierei externe cu Turcia. Gardul de frontieră al Greciei poate servi ca model", a mai spus cancelarul, potrivit comunicatului citat. Numărul mare de migranţi reţinuţi în Austria arată "că sistemul Schengen este nefuncţional", iar "atât timp cât acest sistem şi protecţia frontierelor externe nu funcţionează, nici nu poate exista o extindere", consideră Nehammer. CE nu dă bani pentru ziduri și garduri Până acum, Comisia Europeană a refuzat să furnizeze fonduri pentru ziduri, garduri şi sârmă ghimpată, dorind numai să sprijine infrastructura de la frontieră. În decembrie, Comisia a declarat că revine Bulgariei să decidă ce mijloace foloseşte pentru a-şi proteja frontierele. În prezent, agenţia europeană Frontex este reprezentată în Bulgaria de echipamente şi 137 de angajaţi. Citește și: Decizia Austriei de a se opune intrării României în Schengen, ipocrită și cinică, spune presa de la Viena: România nu merită asta, e un pretext pentru schimbarea sistemului de azil în UE Cancelarul austriac şi ministrul său de Interne reclamă faptul că Bulgaria este lăsată să apere singură graniţa sa externă a UE de aproximativ 240 km cu Turcia, şi fac referire la faptul că imagini video postate pe reţelele sociale arată cât de uşor sunt trecute barierele actuale de la graniţa bulgaro-turcă. Nehammer şi Karner vor ajunge în Bulgaria duminică seara. Luni, se vor deplasa împreună cu preşedintele Radev şi ministrul de Interne, Ivan Demergiev, la frontiera cu Turcia. Cei doi oficiali austrieci mai au programate o vizită la centrul regional de coordonare al poliţiei de frontieră în apropiere de Elhovo şi, după revenirea la Sofia, o întâlnire cu prim-ministrul bulgar Galab Donev.

Numărul imigranților ilegali înregistrați de Austria a scăzut brusc Foto: Poliția bulgară de frontieră
Eveniment

Numărul imigranților înregistrați de Austria scăzut brusc

Publicația austriacă Die Presse scrie că numărul imigranților ilegali înregistrați de Austria a scăzut brusc, de la jumătatea lunii decembrie. Astfel, de la 15 decembrie până în primele zile din ianuarie, reducerea a fost de circa 70%. Numărul imigranților ilegali înregistrați de Austria a scăzut brusc Guvernul de la Viena pune această evoluţie pe seama faptului că Serbia a reimpus vize pentru cetăţenii indieni şi tunisieni. Din această ţară, migranţii ajungeau în UE cu ajutorul călăuzelor, în schimbul câtorva mii de euro. Anul trecut, numai în Austria au fost depuse 30.000 de cereri de azil din India şi Tunisia. În statisticile privind azilul, aceste ţări se află pe locurile trei şi patru, după Afganistan şi Siria. Dar scăderea bruscă a numărului de migranţi ilegali se datorează probabil şi faptului că mulţi dintre cei care stăteau deja în taberele de refugiaţi din Balcanii de Vest de luni sau chiar de ani de zile au plecat înainte de începerea sezonului rece, pentru a ajunge într-un loc "mai sigur", cu spaţii de cazare mai confortabile pe timpul iernii - în Austria, Germania, Suedia sau alte ţări ale UE, notează „Die Presse”. Grecia eliberează, treptat, taberele de migranți În orice caz, autorităţile din Grecia încearcă, la rândul lor, să golească treptat taberele supraaglomerate şi să îi lase pe migranţi să se deplaseze spre nord. După ce au încetat restricţiile de călătorie cauzate de pandemie, anul trecut s-a ivit ocazia. Cancelarul Karl Nehammer are în faţă o călătorie delicată săptămâna viitoare: luni, cancelarul va vizita frontiera externă a Bulgariei cu Turcia - locul care a fost decisiv pentru veto-ul Austriei la aderarea acestei ţări la Schengen în decembrie anul trecut, scrie „Die Presse”. Citește și: „Venus din Piatra Neamț”, o paleodivă autentică, poate acum fi admirată în toată splendoarea celor 17.000 de ani „Potrivit Ministerului de Interne, Austria a înregistrat peste 100.000 de treceri ilegale a frontierei anul trecut și și-a justificat refuzul includerii în Schengen a Bulgariei și României invocând protecția inadecvată a frontierei externe a UE. Rezultatul a fost o ceartă diplomatică între Sofia și București, pe de o parte, și Viena, pe de altă parte”, mai arată publicația austriacă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră