joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: bulgaria

99 articole
Eveniment

România intră în Schengen aerian, maritim

România intră în Schengen aerian, maritim. Se va întâmpla în noaptea de sâmbătă spre duminică, începând cu ora 00.00, în Spaţiul Schengen, cu frontierele aeriene şi maritime. România intră în Schengen aerian, maritim La Bucureşti, acest moment va fi marcat printr-un eveniment care va avea loc pe Aeroportul Internaţional "Henri Coandă" - Otopeni, la terminalul Plecări. Citește și: Averea uriașă a nepoțicii pesedistei Aura Vasile, plasată de Ciolacu șefă peste Inspectoratul în Construcții: salarii mediocre, dar cu trei vile imense și două BMW-uri Un eveniment similar este programat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, la ora 23.30, şi pe Aeroportul Internaţional "Avram Iancu" de la Cluj-Napoca. Prezent vineri la Timişoara, la inaugurarea unui terminal al Aeroportului Internaţional, premierul Marcel Ciolacu a afirmat că aderarea la Spaţiul Schengen aerian şi maritim de la 31 martie constituie o victorie a României şi a dat asigurări că se urmăreşte o aderare completă, şi cu frontierele terestre, până la finalul anului. Minorii trebuie să aibă documente de identitate Ministerul Afacerilor Interne a informat că, în ceea ce priveşte traficul prin punctele de trecere a frontierei aeriene, începând cu data de 31 martie, o dată cu aderarea României la Spaţiul Schengen, persoanele care efectuează zboruri către sau dinspre state membre Schengen nu vor mai trebui să treacă prin controlul de frontieră. Astfel, în aeroport, după ce vor face controlul de securitate, pasagerii vor merge direct către poarta de îmbarcare fără a se mai opri la filtrele Poliţiei de Frontieră pentru a le fi verificate documentele de călătorie. Cu toate acestea, sunt posibile verificări ale poliţiştilor pentru stabilirea situaţiei legale a persoanelor. Scopul acestora este prevenirea infracţiunilor transfrontaliere şi a migraţiei ilegale. "Este important de menţionat că toţi pasagerii vor avea nevoie în continuare de un document de călătorie valabil. În ceea ce priveşte minorii, precizăm că aceştia vor putea călători în Spaţiul Schengen cu exact aceleaşi documente pe care trebuie să le deţină şi la acest moment atunci când se deplasează în străinătate", a precizat Ministerul de Interne. Veto-ul Austriei, ridicat parțial Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne al UE din 30 decembrie 2023 a decis eliminarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime interne cu Bulgaria şi România, după ce Austria, ultima ţară din UE-27 care se opunea acestei măsuri, şi-a ridicat veto-ul. Astfel, începând cu 31 martie 2024, nu se vor mai efectua controale asupra persoanelor la frontierele aeriene şi maritime interne ale UE dintre Bulgaria şi România şi celelalte ţări din Schengen. Această dată corespunde modificării programului de iarnă/vară stabilit de Asociaţia Internaţională de Transport Aerian. Aderarea unei ţări la Spaţiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor între frontierele interne dintre statele membre Schengen, care aplică în întregime acquis-ul Schengen, fiind creată o singură frontieră externă, unde controalele se desfăşoară conform unui set de reguli clare în materie de vize, migraţie, azil, precum şi măsuri referitoare la cooperarea poliţienească, judiciară sau vamală, arată Poliţia de Frontieră. Portul Constanța devine mai interesant Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, declara, pe 5 ianuarie, că, prin intrarea României în Spaţiul Schengen cu frontierele maritime, o călătorie pe mare va putea fi comparată cu una din interiorul ţării, situaţie în care Portul Constanţa devine "mult mai atractiv". "(Sea Schengen - n.r.) înseamnă ce înseamnă şi aer, şi anume că o călătorie pe mare din România într-unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi Spaţiul Schengen este privită ca o călătorie în interiorul ţării, de la un port la altul", spunea Predoiu. În context, ministrul de Interne a explicat că, prin Sea Schengen, nu se elimină controalele, dar se simplifică. "Asta nu înseamnă că nu sunt în continuare controale vamale sau controale fiscale şi aşa mai departe. Dar e un avantaj pentru că, într-adevăr, Portul Constanţa (...) devine în momentul ăsta mult mai atractiv. E vorba şi de contextul cu războiul din Ucraina", preciza ministrul Afacerilor Interne. În crize, controalele pot fi reintroduse Spaţiul Schengen este un spaţiu de liberă circulaţie şi permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între ţările membre, fără a trece prin controale la frontieră. Codul frontierelor Schengen permite statelor membre să reintroducă controalele la anumite frontiere interne, doar în circumstanţe excepţionale care periclitează funcţionarea generală a Spaţiului Schengen. Codul frontierelor Schengen prevede, de asemenea, că statele membre pot introduce controale temporare la frontieră pentru a răspunde unei ameninţări grave la adresa ordinii publice sau a securităţii interne. În prezent, 27 de state europene sunt membre cu drepturi depline în Acordul Schengen, iar România şi Bulgaria sunt state membre cu drepturi parţiale.

România intră în Schengen aerian, maritim (sursa: Facebook/Poliţia de Frontieră Română)
România, după Bulgaria, într-un clasament privind calitatea vieţii Foto: Facebook
Eveniment

România, după Bulgaria, într-un clasament privind calitatea vieţii

România se situează după Bulgaria într-un clasament de numit „Indicele de Progres Social 2023” privind calitatea vieţii şi bunăstarea socială realizat de organizaţia nonprofit Social Progress Imperative, cu sprijinul Deloitte. România a pierdut o poziţie faţă de anul trecut şi se menţine, conform scorului înregistrat, în rândul ţărilor din a doua categorie, după Argentina, Barbados şi Bulgaria, se arată într-un comunicat al Deloitte. Studiul cuprinde şase categorii de ţări, iar România a avansat în cea de-a doua categorie în 2022. Studiul relevă faptul că, după ce indicele care măsoară progresul social a avansat constant pe parcursul a peste zece ani, nivelul calităţii vieţii şi al bunăstării sociale a stagnat în 2023 la nivel global sau chiar a scăzut, România urmând trendul. Citește și: O familie întreagă s-a mobilizat pentru o șpagă la angajare la spitalul județean Botoșani – document DNA România, după Bulgaria, într-un clasament privind calitatea vieţii Indicele de Progres Social (IPS) măsoară calitatea vieţii şi bunăstarea socială a cetăţenilor din 170 de ţări, în baza analizei a trei dimensiuni principale. Metodologia presupune acordarea unui punctaj pentru elementele încadrate în categoria nevoilor de bază - şi anume hrană şi îngrijire medicală de bază, apă şi salubritate, locuinţă şi siguranţă personală -, pentru cele care ţin de bunăstare - accesul la educaţie de bază, accesul la informaţii şi comunicaţii, sănătatea şi bunăstarea, calitatea mediului - şi pentru elementele care ţin de oportunităţi - drepturile personale, libertatea personală şi de alegere, incluziunea, accesul la educaţie avansată. În baza punctajului acordat, ţările din clasament sunt grupate în şase categorii, în mod descrescător. Progresul social, în scădere sau în stagnare "Această ediţie a raportului confirmă, din păcate, predicţiile ediţiei anterioare şi arată că indicele care măsoară progresul social la nivel global nu a mai crescut în 2023, ceea ce reprezintă o premieră de când este efectuată această analiză. În contextul provocărilor generate de instabilitatea economică, de tensiunile geopolitice şi de schimbările climatice, mai mult de trei sferturi din ţările analizate - adică patru din cinci persoane din lume - au stagnat sau chiar au scăzut din punctul de vedere al progresului social, din cauza declinului înregistrat de două dintre dimensiunile analizate la nivel global, şi anume accesul la educaţie avansată şi calitatea mediului înconjurător. Este important să ţinem cont de faptul că această analiză se concentrează pe aspectele non-economice, aşadar, deşi PIB-ul global pe cap de locuitor a crescut, statele lumii încă nu reuşesc să transfere această evoluţie economică în beneficii concrete pentru viaţa de zi cu zi a tuturor cetăţenilor", a spus Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova. Potrivit acestuia, studiile Deloitte explică faptul că investiţiile, creşterea economică şi progresul social sunt interdependente şi creează un cerc virtuos numai dacă sunt însoţite de măsuri suplimentare, cum ar fi facilitarea şi direcţionarea strategică a fluxului de investiţii către anumite industrii şi regiuni. "Ţara noastră a urmat acelaşi trend - avem una dintre cele mai rapide creşteri ale PIB-ului pe cap de locuitor din UE din ultimul deceniu, însă diferenţele de dezvoltare dintre zonele urbane şi cele rurale se simt, la fel ca diferenţele dintre regiuni", a subliniat Alexandru Reff. În 2023, România s-a clasat pe locul 46 în lume la categoria nevoilor de bază, pe locul 49 din punctul de vedere al bunăstării şi pe locul 46 la categoria oportunităţi, arată studiul. Analiza privind valorile atribuite fiecărei coordonate care intră în aceste trei categorii arată că ţara noastră a obţinut cele mai bune rezultate la nutriţie şi îngrijire medicală (locul 28), la locuinţă (locul 43), siguranţă personală (locul 45) şi informaţii şi comunicaţii (locul 46). Pe de altă parte, coordonatele care înregistrează scoruri mai mici includ incluziunea socială (locul 71) şi apa şi salubritatea (locul 67). Estonia, cea mai bine plasată țară din Europa de Est În 2023, pe primul loc în lume se află Danemarca, cu un scor de 90,38. Potrivit studiului, Danemarca, Norvegia şi Finlanda ocupă primele poziţii în clasament, în timp ce Ciadul, Republica Central Africană şi Sudanul de Sud se află pe ultimele poziţii. Toate statele membre UE se află în primele două categorii, Danemarca, Norvegia şi Finlanda ocupând cele mai înalte poziţii. Doar trei ţări din G7 - Germania (10), Canada (15) şi Japonia (16) s-au clasat în prima categorie a clasamentului. Dintre ţările din Europa Centrală şi de Est, cea mai bună poziţie este ocupată de Estonia (18), urmată de Cehia (19), Slovenia (20), Lituania (31), Letonia (32), Croaţia (33), Slovacia (35), Polonia (36), Ungaria (40), Bulgaria (43) şi România (44).

Bani pentru studiul de fezabilitate al noului pod peste Dunăre Foto: BTA
Economie

Bani pentru studiul de fezabilitate al noului pod peste Dunăre

Bani de la UE, prin fondul de mobilitate militară, pentru studiul de fezabilitate al noului pod peste Dunăre la Giurgiu-Ruse: Comisia Europeană a aprobat proiectul de finanțare al acestei noi lucrări de infrastructură. Citește și: VIDEO Șoc la Antena 3: un telespectator i-a spus, în direct, lui Gâdea că vinovate de dezastrul din România sunt televiziunile care primesc bani de la partide Bani pentru studiul de fezabilitate al noului pod peste Dunăre „Comisia Europeană a dat undă verde pentru finanțarea unui studiu de fezabilitate pentru un nou pod peste Dunăre la Ruse-Giurgiu, în valoare de 6,9 milioane de euro, a anunțat joi centrul de presă al Ministerului Transporturilor (N.red: din Bulgaria). Bugetul total al proiectului este de 13,7 milioane de euro, restul fondurilor urmând să fie asigurate de cele două țări. Se așteaptă ca Bulgaria și România să semneze un acord cu Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu până cel târziu la jumătatea anului pentru a asigura finanțarea. Până în 2026, ar trebui clarificați parametrii tehnici, financiari, juridici și de mediu ai proiectului pentru o nouă facilitate. Proiectul prevede construirea unui pod combinat rutier și feroviar, cu o lungime de aproximativ 2 km. Proiectul acoperă, de asemenea, construcția infrastructurii de legătură pe o porțiune de 15 km pe teritoriul fiecărei părți. Podul va avea, de asemenea, o legătură directă cu autostrada Ruse - Veliko Târnovo, aflată în prezent în construcție”, arată agenția bulgară de presă BTA. Proiectul este finanțat prin programul Connecting Europe Facility, componenta de mobilitate militară, anunță Rador. Deocamdată, România este legată de Bulgaria prin doar două poduri: Giurgiu – Ruse (Podul Prieteniei – inaugurat în 1954) și Calafat – Vidin (deschis în 2013).

Austria: România, Bulgaria, fără Schengen terestru (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Austria: România, Bulgaria, fără Schengen terestru

Austria: România, Bulgaria, fără Schengen terestru. Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, s-a declarat în favoarea menţinerii deocamdată a dreptului de veto asupra intrării depline a României şi Bulgariei în Schengen, într-un interviu acordat cotidianului austriac Die Presse, în care vorbeşte despre problemele politice interne şi externe de actualitate. Austria: România, Bulgaria, fără Schengen terestru În ceea ce priveşte subiectul Schengen, el şi-a exprimat dorinţa ca veto-ul privind extinderea acestui spaţiu cu Bulgaria şi România să fie menţinut, dar nu a enumerat condiţii specifice. Ministrul crede că intrarea deplină a celor două ţări în spaţiul fără frontiere ar fi o greşeală "în faza actuală" şi că este necesar controlul frontierelor. Citește și: INTERVIU EXCLUSIV Românii care luptă în Ucraina, specializați în cercetare, tehnologie și informații militare. De ce sunt pe front, cât câștigă, ce condiții trebuie să îndeplinească Potrivit lui Karner, extinderea Schengen nu depinde doar de România şi Bulgaria, ci întregul sistem de migraţie este în dezordine. Potrivit cuvintelor sale, este nevoie de un sistem funcţional la nivel european, iar acest lucru se poate întâmpla doar dacă frontiera externă este protejată. Aceasta este, de asemenea, o parte esenţială a noului pact privind migraţia şi azilul asupra căruia UE a ajuns la un acord şi care ar trebui acum să fie pus în aplicare. Numai atunci poate exista o libertate deplină de circulaţie în UE, spune el. Comisia să garanteze funcționarea sistemului Faptul că România şi Bulgaria pot intra în Schengen pe calea aerului şi pe apă este un pas înainte, iar progresul trebuie să continue pas cu pas, menţionează ministrul de Interne austriac. El adaugă că nu este sarcina Austriei să stabilească un calendar sau să creeze reguli. "Este sarcina Comisiei să garanteze că întregul sistem funcţionează", mai spune Karner. Austria are o contribuţie importantă în acest domeniu pentru a pune lucrurile în mişcare. Cu ceva timp în urmă, ar fi fost de neconceput ca liderii de stat şi de guvern să decidă în unanimitate să finanţeze în comun protecţia frontierelor externe ale UE. În urmă cu un an, ar fi fost, de asemenea, de neconceput să se facă un pact privind migraţia şi azilul, remarcă el.

Bulgarii, controale mai dure pentru Austria (sursa: X/Агенция “Митници”/National Customs Agency-Bulgaria)
Internațional

Bulgarii, controale mai dure pentru Austria

Bulgarii, controale mai dure pentru Austria. Agenţia Vamală bulgară a înăsprit, începând cu 2024, controalele asupra tuturor mărfurilor transportate spre şi dinspre Austria, la toate vămile şi punctele de frontieră şi pe întreg teritoriul Bulgariei. Bulgarii, controale mai dure pentru Austria Verificările sunt în conformitate cu angajamentul Bulgariei şi României faţă de Austria de a spori controalele la frontierele lor terestre. Angajamentul a fost prevăzut într-o anexă la decizia Consiliului Uniunii Europene privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, a precizat Agenţia Vamală. Citește și: Ce salariu primea de la stat judecătorul Cristi Danileț, care se pensionează la 48 de ani În primele şase zile ale anului 2024, Agenţia Vamală a întreprins peste 7.200 de controale asupra diferitelor vehicule, inclusiv a unora care tranzitau Bulgaria. Inspecţii fizice, scanare cu raze X şi control al documentelor au fost aplicate atât asupra mărfurilor, cât şi a cabinelor camioanelor, maşinilor, camionetelor şi autocarelor. Verificările au identificat încălcări ale legislaţiei vamale şi accizelor care au condus la confiscarea a aproape 120.000 de ţigarete, 5,5 kg de tutun, peste 340 litri de alcool, 800 litri de ulei de motor, 1.500 kg de detergenţi, 5.429 de instrumente electrice, 10.500 de jucării şi 110 produse de parfumerie. Toate acestea au fost confiscate ca tentative de importuri în Bulgaria sau în tranzit spre Europa Occidentală, a indicat Agenţia. Vehiculele care ieşeau din Bulgaria au fost de asemenea supuse unor controale mai stricte. Mai mult de 61.000 de produse care nu fuseseră declarate în mod corespunzător - ţigări electronice şi rezerve, medicamente de uz veterinar şi ochelari de vedere - au fost confiscate în drum din Austria spre Turcia. Integrarea terestră mai așteaptă Cu prilejul unui control comun al poliţiei de frontieră în zona punctului de frontieră Vidin Ferry, au fost găsiţi şase cetăţeni sirieni într-un compartiment special amenajat într-un microbuz înmatriculat în Bulgaria. Conform informaţiilor preliminare, cei şase se îndreptau spre Austria. Controale întărite vor continua de asemenea pe şoselele din Bulgaria în cooperare cu Ministerul de Interne şi alte autorităţi cu competenţe în materie. Tot potrivit Agenţiei Vamale, controalele vor continua la toate punctele de frontieră până la admiterea Bulgariei în spaţiul Schengen cu frontierele terestre, după care astfel de controale vor rămâne în vigoare doar la graniţele externe ale UE cu Turcia şi Serbia. La 30 decembrie 2023, Consiliul Uniunii Europene a anunţat admiterea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, mai întâi cu frontierele aeriene şi maritime începând din martie 2024. Discuţiile privind o decizie suplimentară de ridicare a controalelor terestre vor continua în 2024.

România a semnat un acord cu Austria pentru primirea parțială în Schengen Foto: Universul
Politică

România a semnat acord Austria pentru primirea parțială Schengen

România a semnat, prin ministrul de Interne Cătălin Predoiu, un acord cu Austria pentru primirea parțială în spațiul Schengen,scrie Universul.net în ediția în engleză. Articolul este semnat de jurnalista Alison Mutler. Citește și: EXCLUSIV Rafila a numit un șofer fără studii medicale la șefia Direcției de Sănătate Publică Timiș. Medicii, revoltați: DSP trebuie să implementeze proiecte PNRR România a semnat un acord cu Austria pentru primirea parțială în Schengen „După mai mult de un deceniu de așteptare, frustrări și speranțe zădărnicite, România și Bulgaria au primit în sfârșit undă verde pentru a adera la spațiul Schengen fără pașapoarte - parțial, deocamdată. Semnatarii unui acord politic cu Austria, semnat miercuri seară la Viena, au fost ministrul român de interne Cătălin Predoiu, omologul bulgar Kalin Stoyanov și ministrul austriac de interne, Gerhard Karner. În urmă cu un an, Viena a blocat ambele țări. La București, mulți au căutat să revendice meritele pentru victoria diplomatică obținută după un an de muncă intensă pentru a convinge partenerii europeni că obiecțiile austriece erau nejustificate. În realitate, munca grea a fost depusă de ministerele de interne ale României și Bulgariei, care au fost de acord cu măsuri mai stricte de securitate la frontieră pentru a liniști Viena și pentru a convinge membrii UE că aceste țări merită să fie membre. Ministerul lui Predoiu a citat date ale agenției europene de frontieră Frontex care arată că migranții ilegali intrau în UE în principal dinspre Balcanii de Vest, nu dinspre România, așa cum se afirmase (...) Conform acordului, România și Bulgaria vor deveni, în martie 2024, a 28-a și a 29-a țară membră a spațiului european Schengen, dar numai pe calea aerului și a mării. Deși este vorba doar de o admitere parțială în râvnitul club, discuțiile vor continua anul viitor cu privire la frontierele terestre, cu scopul de a deveni membri cu drepturi depline până la sfârșitul anului 2024”, scrie Universul. Citește și: Disperare: Vodafone crește unilateral prețurile abonamentelor și introduce o clauză în contract potrivit căreia poate indexa anual, tot unilateral, prețul De altfel, chiar ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a explicat pentru AFP: „Schengen Air înseamnă că pasagerii care vin din România şi Bulgaria nu vor mai fi supuşi unui alt control al paşapoartelor decât cel al companiei aeriene la poarta de îmbarcare”.

Acord cu Austria pentru intrarea României în Schengen Foto: Facebook BMI
Eveniment

Acord cu Austria pentru intrarea României în Schengen

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a anunțat, pe Facebook că s-a ajuns la un acord cu Austria pentru intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen, dar doar cu frontiera aeriană, din martie 2024. Citește și: La pensiunea „Ferma Dacilor” au sediul trei firme: una se ocupă de cazare, a doua – de catering pentru evenimente, a treia este o carmangerie. Cine răspunde juridic, neclar Acord cu Austria pentru intrarea României în Schengen „În data de 23 decembrie 2023 Ministerul Afacerilor Interne a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omologe din Austria și Bulgaria privind extinderea Spațiului Schengen cu România și Bulgaria și aplicarea acquis-ului comunitar Schengen în România și Bulgaria la frontierele aeriene și maritime începând cu luna martie 2024, precum și discutarea în 2024 a aplicării acestuia la frontierele terestre în strânsă legătură cu măsurile compensatorii privind întărirea controlului la frontiere și aplicarea Acordului Dublin. În consecință, pe parcursul zilelor de 26 și 27 decembrie au avut loc discuții pe canale diplomatice, între ministerele de interne, ministerele de externe, inclusiv la nivelul misiunilor diplomatice acreditate la UE, asupra proiectului de decizie a Consiliului care să încorporeze juridic respectivul acord politic. Aceste discuții vor continua mâine 28 decembrie 2023. Materializarea acordului politic într-o decizie presupune acordul tuturor Statelor Membre UE, demers procedural care se va continua și mâine 28 decembrie 2023. Ministerul Afacerilor Interne mulțumește Președintelui României, Primului Ministru și Ministerului Afacerilor Externe, inclusiv Misiunii Permanente de la Bruxelles, pentru suportul acordat pe parcursul negocierilor desfășurate în ultimele 5 luni. De asemenea, Ministerul Afacerilor Interne mulțumește Comisiei Europene și Președinției spaniole, precum și MAI Austria și MAI Bulgaria pentru discuțiile constructive care au degajat acordul politic din 23 decembrie pentru accesul României și Bulgariei în Spațiul Schengen. Ministerul Afacerilor Interne va rămâne deplin angajat alături de Președintele României, Primul – Ministru și Ministerul Afacerilor Externe în continuarea eforturilor diplomatice până la materializarea procesului printr-o decizie”, a scris Predoiu, pe Facebook. DeFapt a arătat că și Viena a intrat inițial în Schengen doar cu spațiul aerian. Citește și: Austria a fost ținută trei ani la poarta Schengen de către Germania, nemulțumită de frontierele șvaițer austriece. După negocieri dure, Viena a intrat în Schengen doar aerian, inițial Schengen aerian a intrat în vigoare pentru Austria la 1 decembrie 1997. Patru luni mai târziu, pe 1 aprilie 1998, Austria a devenit membru Schengen cu drepturi depline.

Parlamentarii olandezi, undă verde aderării Bulgariei la Schengen Foto: Facebook
Internațional

Parlamentarii olandezi, undă verde aderării Bulgariei la Schengen

Parlamentarii olandezi dau undă verde aderării Bulgariei la Schengen. Extremiştii s-au abţinut, în timp ce deputaţii premierului Rutte au votat „pentru”, arată news.ro. Citește și: Primă de Crăciun de 24.000 de lei pentru obscurul director al unui institut „de cercetare”care câștigă, lunar, 30.000 lei, brut. Directorul a candidat pentru PSD Potrivit ministrului bulgar de Interne, Kalin Stoianov, poziţia Austriei este acum singurul obstacol rămas în ceea ce priveşte candidatura Sofiei la Schengen. Parlamentarii olandezi, undă verde aderării Bulgariei la Schengen Discuţii foarte intense sunt în curs de desfăşurare între Bulgaria şi Austria, precum şi între România şi Austria, a spus Stoianov. La negocieri participă şi instituţiile UE implicate în acest proces. Ministrul şi-a exprimat speranţa că Austria va lua o decizie în zilele următoare. "E greu de spus dacă acest lucru se va întâmpla înainte de Anul Nou. Ceea ce contează pentru noi este să avem o decizie din partea Austriei, este mai puţin important dacă aceasta vine înainte sau după Anul Nou", a comentat el. După o noapte de dezbateri intense în Parlamentul olandez, intrarea deplină a Bulgariei în spaţiul Schengen a primit undă verde, a relatat Novinite.com. Guvernul condus de prim-ministrul Mark Rutte a confirmat săptămâna trecută îndeplinirea de către Bulgaria a cerinţelor Schengen şi a transmis decizia sa parlamentului. Acces deplin, nu doar pe frontiera aeriană Joi, în timpul dezbaterilor din parlament, s-a propus ca Bulgaria să fie admisă în Schengen doar pe calea aerului - aşa cum doreşte şi Austria. Rezoluţia a fost înaintată de partidul Noul Contract Social (NOD), o forţă politică nou înfiinţată în Ţările de Jos, care a devenit a patra forţă politică la Haga. Rezoluţia a întrunit însă 59 de voturi "pentru" faţă de 49 "împotrivă". Şi, deşi susţinătorii intrării parţiale a Bulgariei în Schengen au fost mai mulţi, propunerea a fost respinsă deoarece nu a întrunit majoritatea absolută necesară, care era de 76 de voturi. Presa bulgară scrie că în mod surprinzător, deputaţii partidului premierului Mark Rutte au votat în favoarea rezoluţiei, în timp ce parlamentarii Partidului pentru Libertate (PVV) al lui Geert Wilders, de extremă dreapta, care a obţinut recent cele mai multe voturi la alegerile parlamentare, s-au abţinut de la vot. Dacă ar fi votat în favoarea rezoluţiei, aceasta ar fi trecut cu 86 de voturi faţă de cele 76 necesare şi Bulgaria ar fi urmat să adere la Schengen doar pe cale aeriană. Astfel, acum, în practică, înseamnă că cererea de a intra doar pe calea aerului a fost respinsă, ceea ce dă undă verde Bulgariei pentru aderarea deplină, au explicat diplomaţii.

Ungaria este a doua cea mai săracă țară din UE Foto: Facebook
Economie

Ungaria este a doua cea mai săracă țară din UE

Nepszava, o publicație maghiară de opoziție, a scris, acum câteva zile, folosind datele Eurostat, că „Ungaria este a doua cea mai săracă țară din UE, România este cu ani lumină înaintea noastră”. Citește și: Rectorul Universității Babeș-Bolyai desființează ministerul Muncii, după ce a recunoscut astrologia și numerologia drept ocupații legale: „Halucinant” Ungaria şi România sunt ţările cu cel mai ridicat nivel al deficitului guvernamental, arată datele publicate la 23 octombrie de Eurostat. În plus, în septembrie aveau cea mai mare inflație, 12,2% în Ungaria și 9,2% în România. Ungaria este a doua cea mai săracă țară din UE „Eurostat: Ungaria este a doua cea mai săracă țară din UE, anul trecut doar bulgarii au trăit mai rău decât noi”, este titlul articolului din Nepszava. „România este deja la ani lumină în fața noastră și există pericolul ca bulgarii să ne depășească în acest an”, se afirmă în subtitlu. „Anul trecut, populația Ungariei a cheltuit 71% din media UE pentru bunuri și servicii, adică pentru consum. Acesta este al doilea cel mai slab nivel din UE, ceea ce înseamnă că ungurii sunt pe locul doi în topul celor mai săraci cetățeni ai UE. Cel puțin conform cifrelor din 2022, acum actualizate. Anul trecut, doar bulgarii stăteau mai rău decât ungurii, cu 69% din media UE cheltuită pentru consumul individual. Bulgarii au parcurs un drum lung din 2021, când procentul lor era de 65%. Există acum un pericol real ca bulgarii să depășească Ungaria în acest an”, scriu jurnaliștii de la Budapesta. Citește și: Mașina furată din Belgia și ajunsă la deputatul PSD Dan Șlincu a trecut prin puncte de frontieră românești de nenumărate ori în opt ani, fără probleme Procentul Ungariei a fost cu un punct mai bun decât în 2021 (deja a doua cea mai slabă), dar anul acesta consumul ungar s-a prăbușit, deoarece vânzările cu amănuntul au scăzut cu 10%, din cauza inflației ungare record în UE. Anul acesta nu am văzut un șoc atât de puternic la nivelul inflației și al consumului în alte țări din UE, așa că există o șansă reală ca în 2023 Ungaria să ajungă pe ultimul loc, dar va fi nevoie de cel puțin șase luni pentru a afla.

România, Bulgaria în Schengen în 2023 (sursa: Facebook/Ylva Johansson)
Eveniment

România, Bulgaria în Schengen în 2023

România, Bulgaria în Schengen în 2023. Este în continuare obiectivul Comisiei Europene să avem o decizie asupra extinderii Schengen şi să primim România şi Bulgaria în acest an, a declarat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, marţi, la sfârşitul reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne. România, Bulgaria în Schengen în 2023 "Cred în continuare că este posibil. Nu suntem acolo încă. Dar sunt în contact foarte strâns cu statele cele mai implicate şi, bineînţeles, cu preşedinţia spaniolă", a spus Johansson în cadrul conferinţei de presă comune cu ministrul spaniol de Interne, Fernando Grande-Marlaska. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” Întrebat dacă poate promite că va avea loc un vot până la sfârşitul anului privind aderarea la Schengen a României şi Bulgariei, ministrul spaniol de interne a promis că ţara sa va face tot posibilul. "Pot să mă angajez că noi avem dorinţa şi sprijinul Comisiei ca înainte de 31 decembrie România şi Bulgaria să fie membre depline ale spaţiului Schengen. Ce pot promite este că vom lucra neobosit pentru a face ca acest lucru să se întâmple. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, nu va fi pentru că nu am muncit pentru asta sau nu am discutat cu toate statele membre pentru a obţine o Europă mai puternică, care include România şi Bulgaria în zona Schengen", a spus Grande-Marlaska. "O senzaţie că suntem pregătiţi" "Ceea ce pot garanta este că vom face tot posibilul pentru a încerca să facem ca acest lucru să se întâmple în acest an", a dat el asigurări. Întrebată cum comentează faptul că ministrul bulgar de Interne Kalin Stoianov s-a declarat foarte încrezător marţi în privinţa unei decizii favorabile în acest an privind aderarea la Schengen a ţării sale, Ylva Johansson a spus că şi ea a simţit că statele UE sunt pregătite pentru asta. "Eu am avut în Consiliu o senzaţie că suntem pregătiţi pentru a lua decizia în acest an. Poate şi ministrul bulgar de Interne a simţit acelaşi lucru. Nu am avut promisiuni, dar am simţit acest lucru", a mai spus comisarul european pentru afaceri interne.

Nehammer reconfirmă că este exclus să accepte România în Schengen Foto: Facebook
Politică

Nehammer este exclus accepte România în Schengen

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, reconfirmă că este exclus să accepte România și Bulgaria în Schengen: extinderea este „de neconceput'', le-a spus el ziariștilor, după discuții cu premierul bulgar Nikolai Denkov, care s-a aflat într-o vizită de o zi la Viena. Citește și: Dezastru al propagandei Tudose-Grindeanu: celebrul pod peste Dunăre de la Brăila are fisuri la structura de rezistență. CNAIR refuză să semneze recepția Nehammer reconfirmă că este exclus să accepte România în Schengen „Este de neconceput pentru noi să extindem Schengen în acest moment. Acest lucru nu are nicio legătură cu Bulgaria şi România, este o chestiune de securitate, pentru că în acest moment, avem provocări foarte mari în Spaţiul Schengen”, a explicat Nehammer. „Schengen trebuie să fie reparat. Până când nu va fi reparat, nu îl putem extinde", a insistat cancelarul Austriei. El a subliniat că miniştrii de externe ai UE înşişi spun că sistemul Schengen nu funcţionează. Din ce în ce mai multe ţări introduc controale la frontiere, ceea ce înseamnă că sistemul Schengen nu se ridică la adevărata sa semnificaţie, a subliniat cancelarul. El a precizat că 75% dintre migranţii interceptaţi în Austria nu sunt înregistraţi, ceea ce reprezintă o problemă de securitate. Citește și: Judecătoarea drogată și șpăgară din Suceava boteza, împreună cu amantul ei Cotoară, copiii interlopilor din Rădăuți. Tovarășii iubitului ei, scăpați de arest de judecătoare "Suntem foarte recunoscători Bulgariei pentru toate eforturile şi sacrificiile pe care le face pentru a păstra frontierele externe ale UE şi, prin urmare, ale Austriei", a adăugat Nehammer. UE ştie foarte bine că Bulgaria şi România contribuie la Schengen şi de aceea trebuie să le sprijine financiar, a mai subliniat cancelarul austriac.

Procurorul şef al Bulgariei, Ivan Geshev, a scăpat nevătămat în urma exploziei unui dispozitiv declanșat la trecerea maşinii sale Foto: Twitter
Eveniment

Procurorul şef a scăpat nevătămat

Procurorul şef al Bulgariei, Ivan Geshev, a scăpat nevătămat în urma exploziei unui dispozitiv declanșat la trecerea maşinii sale. Cortegiul de mașini se deplasa spre Turcia. Procurorul-șef Ivan Geshev a decis să viziteze un eveniment al procurorilor juniori pe drum, când o bombă a fost aruncată în aer, a relatat BNT. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Potrivit bnews.bg, Geshev și familia sa călătoreau într-un SUV puternic blindat, sub paza ANS, când dispozitivul exploziv plasat în prealabil pe marginea drumului a explodat. Procurorul şef a scăpat nevătămat Parchetul Bulgariei a afirmat că investighează explozia drept act terorist, deşi Ministerul de Interne a vorbit doar de un "incident", relatează EFE. Petăr Todorov, secretar general în Ministerul de Interne, a menţionat că nimeni nu a fost rănit în "incidentul produs luni la ora 11:45 (ora locală, 08:45 GMT) pe şoseaua dintre Samokov şi Kovacevtsi, în direcţia Sofia". El a adăugat însă că "ameninţările la adresa vieţii şi sănătăţii oricărei persoane sunt absolut inacceptabile" şi guvernul va lua măsuri ferme. "Bomba era clar menită să ucidă. Nu a fost destinată să intimideze, nu au fost artificii", a declarat la rândul său presei Borislav Sarafov, procuror adjunct şi director al Serviciului Naţional de Investigaţii, adăugând că familia lui Gheşev era cu el în vehicul. Geshev și Kovesi Foto: Twitter Citește și: DOCUMENT Macedon Porcu. Acesta este numele cu care s-a născut actualul Teodosie Tomitanul. Numele de familie și l-a schimbat în tinerețe Sarafov a mai precizat că dispozitivul conţinea aproximativ trei kilograme de explozibil.

Deșeuri de aluminiu, returnate în Bulgaria (sursa: Facebook/Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu)
Mediu

Deșeuri de aluminiu, returnate în Bulgaria

Deșeuri de aluminiu, returnate în Bulgaria. O cantitate de peste 24 de tone de deşeuri din aluminiu provenind din Bulgaria şi care ar fi trebuit să ajungă în Germania a fost oprită, la intrarea în ţară, de poliţiştii de frontieră giurgiuveni, pentru că transportul nu îndeplinea condiţiile legale de transfer transfrontalier. Deșeuri de aluminiu, returnate în Bulgaria "În Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu, pe sensul de intrare în ţară, s-a prezentat un ansamblu rutier, format din cap tractor şi semiremorcă, condus de un cetăţean polonez, în vârstă de 32 de ani. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Şoferul transporta deşeuri metalice de aluminiu, încărcate din Bulgaria, care erau destinate unei societăţi din Germania. Existând suspiciuni cu privire la legalitatea acestui transport, poliţiştii de frontieră au solicitat sprijin autorizat comisarilor Gărzii Naţionale de Mediu - Comisariatul Judeţean Giurgiu. Astfel, în cadrul verificărilor, a fost stabilit faptul că, în mijlocul de transport se afla cantitatea totală de 24.080 kilograme deşeuri metalice de aluminiu", se arată într-un comunicat de presă, transmis joi de Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră (ITPF) Giurgiu. Citește și: VIDEO „Extratereștri” deasupra Kievului: o explozie de origine necunoscută, dar cu siguranță nu militară, a provocat un fenomen puternic luminos deasupra capitalei ucrainene În urma verificării documentelor de transfer transfrontalier, autorităţile au constatat faptul că transportul nu îndeplineşte condiţiile de intrare în ţară, motiv pentru care nu s-a permis accesul pe teritoriul României.

Peste 20 de tone de deşeuri din material plastic, oprite la frontieră, la Giurgiu Foto: ITPF Giurgiu
Mediu

Deşeuri din material plastic, oprite la frontieră

Peste 20 de tone de deşeuri din material plastic au fost oprite la frontieră, la Giurgiu, a anunțat poliția de frontieră. Transportul care venea din Bulgaria pentru o societate comercială din Germania a fost oprit de comisarii de mediu, la PTF Giurgiu, pentru că nu îndeplinea condiţiile de transfer transfrontalier. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Deşeuri din material plastic, oprite la frontieră „În Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu, pe sensul de intrare în ţară, s-a prezentat un cetăţean bulgar, în vârstă de 55 de ani, la volanul unui ansamblu rutier, format din cap tractor şi semiremorcă. Şoferul transporta deşeuri din plastic, încărcate din Bulgaria, şi erau destinate unei societăţi din Germania. Existând suspiciuni cu privire la legalitatea acestui transport, poliţiştii de frontieră au solicitat sprijin autorizat comisarilor Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul Judeţean Giurgiu. Astfel, în cadrul verificărilor, autorităţile au stabilit că în mijlocul de transport se află cantitatea totală de 21.240 kilograme deşeuri din material plastic”, se arată într-un comunicat de presă, emis luni de ITPF Giurgiu. Citește și: Magistrații cu pensii speciale s-au revoltat împotriva PNRR: aproape un sfert dintre ei semnează o scrisoare în care resping orice modificare a privilegiilor lor În urma verificării documentelor de transfer autorităţile au constatat faptul că transportul nu îndeplineşte condiţiile de intrare în ţară, motiv pentru care nu au permis accesul mijlocului de transport pe teritoriul României.

Rusofilii, aproape de putere în Bulgaria. Iar Borisov știe (sursa: Facebook/Boyko Borissov)
Internațional

Rusofilii, aproape de putere în Bulgaria

Rusofilii, aproape de putere în Bulgaria. Pentru a cincea oară în ultimii doi ani, un record în Uniunea Europeană (UE), bulgarii au început să voteze, duminică, pentru a-şi alege parlamentul, într-o ţară scindată în faţa invaziei ruse declanşate în Ucraina. Se așteaptă absenteism accentuat Departe de speranţele generate de valul de manifestaţii anticorupţie din vara lui 2020, această ţară cu 6,5 milioane de locuitori, cea mai săracă din UE, se cufundă în criză. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online De la înlăturarea fostului prim-ministru conservator Boiko Borisov, după un deceniu în care s-a aflat la putere, diferitele partide din Bulgaria nu reuşesc să ajungă la un acord pentru a construi o coaliţie, iar guvernele interimare se succed. Problemele sunt accentuate de conflictul din Ucraina, într-o societate istoric şi cultural apropiată de Moscova şi care este în prezent scindată asupra ajutorului pentru Kiev. "În faţa războiului şi inflaţiei, societatea cere insistent o soluţie", potrivit lui Parvan Simeonov, de la Institutul Gallup International, însă mulţi dintre protestatarii din 2020 şi-au pierdut iluziile şi este de aşteptat un absenteism accentuat. Petkov versus Borisov Două mari forţe politice se confruntă în această duminică: de o parte, partidul conservator Gerb al lui Borisov, 63 de ani, de altă parte, reformatorii prooccidentali ai lui Kiril Petkov, om de afaceri de 42 de ani care a guvernat a scurtă perioadă în 2022. Sondajele de opinie dau aceste două forţe la scor aproape egal, cu 25% şi 26% din intenţiile de vot, lăsând să se întrevadă noi probleme pentru formarea unei coaliţii stabile. Secţiile de votare s-au deschis la orele 07:00 dimineaţa (04:00 GMT), iar primele estimări ale sondajelor la ieşirea de la urne sunt aşteptate odată cu încheierea scrutinului, la orele 20:00 (17:00 GMT). Spirala alegerilor În faţa acestei "îngrijorătoare spirale de alegeri", Lukas Macek, cercetător asociat la Institutu Jacques Delors pentru Europa Centrală şi de Est, se declară "sceptic în ceea ce priveşte o posibilă soluţie, exceptând o retragere a lui Boiko Borisov". "Regăsim aceeaşi schemă ca în alte ţări din Europa Centrală: un fost lider care se agaţă (de putere), în timp ce alte partide refuză să se alieze cu el, dar fără a avea de altfel multe în comun între ele", a declarat Lukas Macek pentru AFP. Partidul Continuăm Schimbarea al lui Kiril Petkov s-a asociat de data aceasta cu formaţiunea de dreapta Bulgaria Democrată. Cu toate acestea, din lipsă de parteneri, ei nu pot decât să spere că vor forma un guvern minoritar, în esenţă fragil. În pofida reticenţelor faţă de Boiko Borisov, a imaginii sale pătate de afaceri de corupţie, tabăra prooccidentală are interesul să se alieze, opinează Ognian Peitchev, inginer de circa 60 de ani, intervievat de AFP la o recentă manifestaţie în susţinerea Ucrainei. "Mi-e teamă de influenţa partidelor proruse în viitorul parlament", a mărturisit el. Rusofilii, aproape de putere în Bulgaria Partidul Socialist Bulgar (PSB), succesorul fostului partid comunist, refuză orice livrare de arme Kievului şi apără deschis ideologia Kremlinului. La fel ca tânăra formaţiune ultranaţionalistă Vazrajdenie (Renaşterea), cu un start bun pentru a-şi continua ascensiunea: ea este creditată cu 13,6% în intenţiile de vot, comparativ cu 10% în octombrie. Citește și: O „farsă de 1 aprilie” care durează toată luna: Rusia conduce Consiliul de Securitate al ONU. Zelenski: Teroriștii, în prezidiul unei instituții falimentare Dacă acest nou vot nu va fi concludent, bulgarii vor trebui să formeze iarăşi un nou guvern interimar numit de preşedintele Rumen Radev, el însuşi ferm împotriva trimiterii de arme Ucrainei. Un scenariu care are sprijinul unor rusofili precum Mariana Valkova, 62 de ani. "Atât Petkov, cât şi Borisov sunt cu adevărat prea porniţi împotriva Rusiei. În aceste condiţii, prefer să nu fie format un guvern şi ca Radev să păstreze controlul", declară această şefă de întrepindere, nostalgică după Uniunea Sovietică unde lucrase cândva.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră