vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: bulgaria

93 articole
Internațional

Est-europeni care spionau pentru Moscova și erau controlați de la Viena, judecați în Marea Britanie

Spioni est-europeni, în fața justiției britanice. Șase cetățeni bulgari, două femei și patru bărbați, acuzați că au desfășurat operațiuni de spionaj în favoarea Rusiei, au fost trimiși în fața instanței din Londra începând cu această săptămână, transmite The Telegraph. Spioni est-europeni, în fața justiției britanice Procesul are loc la Curtea Penală Centrală a Angliei și Țării Galilor, cunoscută ca Old Bailey. Citește și: „Votantul lui Simion: bărbat, tânăr și vârstă mijlocie, zece clase sau studii medii, rural” - sociologul Cătălin Stoica Cei șase riscă până la 14 ani de închisoare pentru spionaj, în urma unor fapte comise între 2020 și 2023 în Regatul Unit, Austria, Spania, Germania și Muntenegru. Rețeaua „Minionii”: spionaj inspirat din desene animate Grupul a fost supranumit „Minionii”, după ce unul dintre membri i-a comparat cu personajele din filmul de animație care servesc un lider malefic. Cei șase au urmărit jurnaliști, disidenți și chiar o bază militară americană din Germania. Printre țintele spionajului s-au aflat jurnalistul de investigații Christo Grozev, fondatorul site-ului The Insider, Roman Dobrohotov – disident rus stabilit în Marea Britanie – și politicianul kazah refugiat Berghei Riskaliev. Liderul grupului, conectat la fugarul Jan Marsalek Operațiunile erau coordonate de Orlin Rusev, care primea instrucțiuni prin Telegram direct de la Jan Marsalek – fost director la compania Wirecard, fugit din Germania și suspectat că trăiește sub protecția serviciilor ruse în Moscova. Rusev ar fi primit peste 200.000 de euro pentru a finanța rețeaua. La percheziții, anchetatorii au descoperit microfoane și camere ascunse în obiecte banale precum o cravată, o piatră sau o jucărie de pluș, dar și un kit pentru falsificarea de pașapoarte. O parte au recunoscut faptele, ceilalți au fost condamnați Trei dintre acuzați au fost deja declarați vinovați în martie 2024, după un proces de mai multe săptămâni, în timp ce ceilalți trei și-au recunoscut vinovăția. Poliția britanică a putut reconstitui șase misiuni de spionaj, analizând peste 100.000 de mesaje. Comandantul unității antiteroriste din Londra, Dominic Murphy, a numit activitatea lor „spionaj industrial în favoarea Rusiei”, declarând că nu a mai văzut așa ceva în peste 20 de ani de carieră. Londra și Moscova, într-o tensiune diplomatică tot mai mare Procesul are loc într-un context de tensiuni crescânde între Regatul Unit și Rusia, după invazia Ucrainei din 2022. Oficialii britanici afirmă că acest caz transmite un mesaj clar împotriva oricărei tentative de subminare a securității naționale. În paralel, justiția britanică urmează să judece în iulie și un alt caz de spionaj, vizându-l pe Howard Michael Phillips, un britanic acuzat că a sprijinit serviciile ruse de informații.

Spioni est-europeni, în fața justiției britanice (sursa: Metropolitan Police)
Bulgaria raportează un deficit bugetar de 3% şi e pregătită să intre în zona euro Foto: Banca Națională a Bulgariei
Eveniment

Bulgaria raportează un deficit bugetar de 3% şi e pregătită să intre în zona euro

Bulgaria raportează un deficit bugetar de 3% şi e pregătită să intre în zona euro, scire Novinite, citată de news.ro. Această țară ar fi îndeplinit astfel condiţia finală pentru aderarea la zona euro, prin respectarea criteriului privind deficitul bugetar. Citește și: Bugetarii se înmulțesc masiv: ANFP a scos la concurs aproape 1.000 de posturi, inclusiv peste 50 de funcții de conducere Banca Națională a Bulgariei a pregătit deja monedele euro cu specific local.  Bulgaria raportează un deficit bugetar de 3% şi e pregătită să intre în zona euro  Potrivit datelor preliminare de la Institutul Naţional de Statistică din Bulgaria şi Eurostat, sectorul administraţiei publice a ţării a înregistrat anul trecut un deficit bugetar de 3 miliarde de euro. Această cifră corespunde exact la 3% din PIB-ul naţional, aliniindu-se la pragul UE şi îndeplinind condiţia de deficit pentru aderarea la zona euro. Pentru comparaţie, Eurostat a raportat că deficitul bugetar mediu la nivelul Uniunii Europene în 2024 a fost de 3,2% din PIB. Dintre statele membre, România a înregistrat cel mai mare deficit cu 9,3%, urmată de Polonia cu 6,6% şi Franţa cu 5,8%. În schimb, mai multe ţări au obţinut excedente bugetare. Danemarca a înregistrat cel mai mare excedent, cu 4,5% din PIB, în timp ce Irlanda şi Cipru au urmat îndeaproape, cu surplusuri de 4,3% fiecare. Grecia a raportat şi ea un sold fiscal pozitiv, cu un excedent de 1,3%.

Președintele Bulgariei, legături cu spionii ruși (sursa: BBC)
Internațional

Președintele Bulgariei, legături cu spionii ruși

Președintele Bulgariei, legături cu spionii ruși. O rețea de agenți ruși suspectată de conexiuni cu „cele mai înalte eșaloane” ale guvernului bulgar se află în centrul unui proces desfășurat la Londra, a anunțat miercuri tribunalul britanic, conform The Independent. Trei bulgari, acuzați de supravegherea unor ținte pentru Rusia Katrin Ivanova (33 de ani) și doi complici sunt acuzați că au făcut parte dintr-un grup de bulgari care au spionat persoane și locații de interes pentru statul rus nu doar în Marea Britanie, ci și în alte țări europene, inclusiv Germania. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Biser Djambazov (43 de ani) și Orlin Rusev (46 de ani) au recunoscut implicarea în această conspirație, care s-a întins pe trei ani. Ivanova ar fi fost manipulată În fața instanței, Katrin Ivanova a afirmat că a fost „înșelată, controlată și trădată” de partenerul său, Djambazov. Ea a susținut că a crezut că ajută la expunerea corupției atunci când l-a urmărit pe jurnalistul bulgar de investigație Christo Grozev în mai multe țări din Europa. În timpul interogatoriului încrucișat de miercuri, procurorul Alison Morgan a susținut că Ivanova este figura centrală a rețelei de spionaj, iar partenerul ei, Djambazov, avea legături directe cu puterea de la Sofia. Președintele Bulgariei, legături cu spionii ruși Procesul a scos la iveală faptul că Ivanova, Djambazov și o altă acuzată, Vania Gaberova, ar fi contribuit la scrutinul prezidențial din Bulgaria din 2021, în urma căruia Rumen Radev a fost ales președinte. Ivanova a declarat că a fost contactată de un reprezentant al Ambasadei Bulgariei din Londra, care i-a cerut ajutor în organizarea votului la o secție din capitala britanică. Cu toate acestea, ea nu a informat autoritățile bulgare despre acest demers. Negarea acuzațiilor și posesia de acte false Ivanova, Gaberova și Tihomir Ivanov Ivancev (39 de ani) neagă conspirația de spionaj în perioada 30 august 2020 – 8 februarie 2023. În cadrul procesului, Ivanova a pledat nevinovată și în cel de-al doilea cap de acuzare, care vizează posesia de documente de identitate false.

Bulgaria, în clasamentul New York Times (sursa: Facebook/Министерство на туризма)
Eveniment

Bulgaria, în clasamentul New York Times

Bulgaria, în clasamentul New York Times. Bulgaria a fost inclusă pe locul 50 în prestigiosul top al celor 52 de destinații recomandate de publicația New York Times pentru 2025. Vecinii noștri sunt alături de alte țări europene, fiind menționate acilitățile recente pentru turiști, precum eliminarea controalelor la frontieră pentru cetățenii majorității țărilor din Uniunea Europeană. New York Times a trecut însă cu vederea România. Bulgaria, în clasamentul New York Times Capitala Bulgariei, Sofia, este descrisă drept un „punct de răscruce culturală” și un exemplu de toleranță religioasă, unde coabitează armonios catedrale catolice, temple mozaice, moschei musulmane și biserici ortodoxe. Citește și: ANALIZĂ Starea dezastruoasă a economiei la final de 2024, după Ciolacu I: deficit bugetar astronomic, exporturile scad, importurile cresc, iar PIB-ul începe să cadă New York Times sugerează că Sofia poate fi punctul ideal pentru a începe explorarea Bulgariei. Atracțiile Bulgariei Publicația evidențiază câteva dintre atracțiile de top ale Bulgariei. Parcul Național Rila: un peisaj de poveste ideal pentru drumeții, completat de celebra mănăstire Rila. Plovdiv: al doilea oraș ca mărime al țării, renumit pentru viața de noapte vibrantă și atmosfera sa fermecătoare. Veliko Târnovo: un oraș pitoresc, cu străzi ce șerpuiesc pe marginea stâncilor, perfect pentru explorări. Stațiunile de la Marea Neagră: locuri excelente pentru relaxare, combinate cu ocazia de a degusta vinurile locale bulgare, descrise ca fiind subestimate, dar surprinzătoare. Top 52 New York Times Primul loc în acest top este deținut de Anglia: „Jane Austen’s England” fiind dedicat celebrării a 250 de ani de la nașterea scriitoarei. Pe locul doi se află Insulele Galapagos. New York City ocupă locul trei, marcând 400 de ani de la înființare. În primele cinci locuri se regăsesc și Assam (India) și Thailanda. Din Balcani, alături de Bulgaria, doar Delphi (Grecia) este inclusă în clasament, pe locul 29. Europa, bine reprezentată în top Din cele 52 de destinații, 19 sunt din Europa, consolidând continentul ca o destinație de top pentru călătorii în 2025. Bulgaria se remarcă prin diversitatea atracțiilor sale, de la bogățiile naturale până la oferta culturală și istorică.

Se închid 33 de puncte de frontieră de la 1 ianuarie Foto: Facebook
Eveniment

Se închid 33 de puncte de frontieră

Efectul intrării în Schengen: se închid 33 de puncte de frontieră cu Ungaria, Bulgaria și de pe Dunărea maritimă. Ministerul de Interne a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre de guvern privind închiderea acestor puncte de frontieră. Citește și: Un mare iubitor de oi este respins de soția sa, care a cerut ordin de protecție. Cei doi au o avere impresionantă, iar el este angajatul PSD Se închid 33 de puncte de frontieră Își vor înceta activitatea 17 puncte de frontieră de la granița cu Ungaria, 14 de pe granția cu Bulgaria - inclusiv cel de la Vama Veche - și cele de la Cernavodă și Brăila. Totuși, în nota de fundamentare nu se precizează ce se va petrece cu personalul din aceste puncte de frontieră și care este impactul bugetar. Clădirile din aceste puncte de frontieră vor fi conservate pentru eventualitatea reintroducerii controalelor. „Eliminarea controalelor la frontierele interne implică necesitatea sporirii măsurilor de asigurare a ordinii și siguranței publice, în condițiile în care în prezent România se confruntă cu o paletă variată de modalități de migrație ilegală, având în vedere poziția sa geografică, la confluența dintre Orient – ca zonă de plecare a migranților și Occident – ca spațiu de destinație al migrației ilegale. În acest sens, în vederea asigurării mijloacelor necesare pentru reintroducerea controalelor la frontiera internă în condițiile prevăzute de titlul III capitolul II din Codul Frontierelor Schengen, cu modificările și completările ulterioare, se impune stabilirea în sarcina administratorilor imobilelor în care au funcţionat punctele de trecere a frontierei de stat a obligației de a dispune măsurile necesare în vederea conservării acestora, precum şi a perimetrului aferent”, se arată în nota de fundamentare.

Alegeri Bulgaria, conservatorii câștigă, fără majoritate (sursa: Facebook/Boyko Borissov)
Internațional

Alegeri Bulgaria, conservatorii câștigă, fără majoritate

Alegeri Bulgaria, conservatorii câștigă, fără majoritate. Fostul premier Boiko Borisov și partidul său, GERB, s-au clasat pe primul loc la alegerile legislative din Bulgaria, obținând 26% din voturi. Totuși, fragmentarea parlamentului bulgar și lipsa unor parteneri de coaliție pun sub semnul întrebării formarea unui guvern stabil, după șapte runde electorale în doar trei ani și jumătate. Alegeri Bulgaria, conservatorii câștigă, fără majoritate Partidul liberal pro-european CC/BD s-a clasat pe locul al doilea cu 15%, urmat de naționaliștii pro-ruși din Renaștere cu 13%. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău Contextul politic bulgar este dominat de divizări profunde între formațiunile pro-occidentale și cele cu simpatii rusești. În această atmosferă, partidele de opoziție, inclusiv CC/BD, refuză o alianță cu Borisov, criticând reputația sa legată de corupție. Popularitatea naționaliștilor din Renaștere Partidul Renaștere, condus de Kostadin Kostadinov, câștigă popularitate, mai ales prin mesajele naționaliste și inițiativele legislative recente, cum ar fi interzicerea „propagandei LGBT+” în școli, inspirată din legislația rusă. Kostadinov și-a manifestat deschis dorința de a reduce influența străină, referindu-se la Bruxelles și Washington, și a afirmat că Bulgaria ar trebui să-și păstreze independența politică. Corupția electorală În contextul alegerilor, procuratura bulgară a deschis sute de investigații pentru manipulare electorală și a arestat peste 70 de persoane, majoritatea suspectate de cumpărare de voturi în regiunile dominate de Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS), un partid al minorității musulmane. Criza politică din Bulgaria, care persistă din 2020, a avut un impact negativ asupra reformelor anticorupție și tranziției energetice, esențiale pentru atragerea fondurilor europene. Instabilitatea afectează și aderarea Bulgariei la zona euro și Schengen, precum și investițiile străine în țară. Borisov a declarat deschis opoziția sa față de Rusia în urma invaziei din Ucraina, dar există speculații că o eventuală victorie a republicanului Donald Trump la alegerile din SUA ar putea influența politica sa.

Noi alegeri parlamentare organizate în Bulgaria (sursa: Facebook/Rumen Radev)
Internațional

Noi alegeri parlamentare organizate în Bulgaria

Noi alegeri parlamentare organizate în Bulgaria. Alegătorii din Bulgaria se prezintă duminică la urne pentru al șaptelea scrutin legislativ anticipat în doar trei ani și jumătate. Alegerile au devenit necesare după ce partidele politice nu au reușit să formeze un guvern stabil în urma scrutinului din 9 iunie. Noi alegeri parlamentare organizate în Bulgaria Potrivit sondajelor, alianța pro-occidentală de centru-dreapta GERB-SDS, condusă de fostul premier Boiko Borisov, este de așteptat să câștige cele mai multe voturi. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău Totuși, partidul este creditat cu aproximativ 26% din intențiile de vot, ceea ce înseamnă că ar putea avea dificultăți în obținerea unei majorități absolute. Parlament fragmentat, coaliții dificile Se anticipează că parlamentul bulgar va rămâne fragmentat, în condițiile în care noi partide s-au alăturat cursei electorale. Cel puțin șapte forțe politice ar putea obține locuri în legislativ, ceea ce va face dificilă construirea unei coaliții stabile, similar cu blocajele politice din scrutinele anterioare. Participare redusă la vot Prezența la vot este estimată să rămână scăzută. În alegerile de acum cinci luni, doar 34% dintre alegători au participat, reprezentând cel mai scăzut nivel de după căderea comunismului acum 35 de ani. Această tendință de absenteism ridicat reflectă o nemulțumire generală față de instabilitatea politică și dificultatea formării unui guvern stabil în Bulgaria.

În Bulgaria, haosul politic se prelungește (sursă: Facebook/Rumen Radev)
Internațional

În Bulgaria, haosul politic se prelungește

În Bulgaria, haosul politic se prelungește. Noile alegeri parlamentare din Bulgaria, programate să aibă loc la 20 octombrie, au fost amânate, a anunţat luni preşedintele Rumen Radev. În Bulgaria, haosul politic se prelungește Formarea unui guvern interimar, care urma să organizeze scrutinul, a eşuat în mod neaşteptat. Radev a refuzat să aprobe cabinetul interimar propus de prim-ministrul interimar desemnat, Goriţa Grancearova-Kojareva. Motivul disputei îl constituie actualul ministru de interne, Kalin Stoianov, care ar fi urmat să îşi păstreze postul în noul guvern interimar. Preşedintele Radev şi coaliţia liberal-conservatoare prooccidentală Continuăm Schimbarea - Bulgaria Democrată (PP-DB) îl acuză însă pe Stoianov că este incapabil să organizeze alegeri corecte. În faţa palatului prezidenţial şi a unor secţiii de poliţie din câteva oraşe s-au strâns poliţişti pentru a-l susţine pe Stoianov. Ei au acuzat PP-DB că vrea să domine Ministerul de Interne din motive de politică de partid în perspectiva viitoarelor alegeri. Goriţa Grancearova-Kojareva s-a alăturat şi ea acţiunii la Sofia, depunând o plângere la procurorul general, în care acuză 'presiuni politice' asupra sa pentru a nu-l păstra în guvern pe ministrul Stoianov. Eşecul premierului desemnat adânceşte criza politică în Bulgaria, unde ar trebui să aibă loc a şaptea rundă de alegeri parlamentare în trei ani şi jumătate, însă lipseşte un guvern interimar care să o organizeze. Rândurile celor din care preşedintele Radev poate numi un nou prim-ministru interimar sunt limitate la un cerc restrâns de oficiali de rang înalt.

Lege putinistă anti-LGBTQ+ în Bulgaria (sursa: Facebook/Rumen Radev)
Internațional

Lege putinistă anti-LGBTQ+ în Bulgaria

Lege putinistă anti-LGBTQ+ în Bulgaria. Preşedintele bulgar Rumen Radev, apropiat al Moscovei, a semnat joi decretul ce permite unei legi controversate împotriva "propagandei" LGBT + să intre în vigoare, ignorând astfel o cerere de veto a Consiliului Europei. Lege putinistă anti-LGBTQ+ în Bulgaria "Şeful statului şi-a exprimat opinia cu privire la amendament, semnând un decret pentru a fi publicat" în Jurnalul Oficial, a anunţat preşedinţia bulgară într-un comunicat. Citește și: Penibila ministră a Muncii a șters un doctorat, un masterat și o facultate din CV, dar e plină de diplome de la Poliție și SRI Săptămâna trecută, Parlamentul bulgar a adoptat cu o largă majoritate o nouă legislaţie copiată după cele din Ungaria şi Rusia şi care interzice şcolilor să "încurajeze" orientarea sexuală "non-tradiţională" şi identitatea de gen "diferită de cea biologică". Bulgarii protestează Noul amendament a provocat numeroase proteste: 70 de ONG-uri bulgare au cerut şefului statului să facă uz de dreptul său de veto pentru a împiedica punerea în aplicare a acestuia şi 6.000 de persoane au semnat o petiţie. Au fost organizate două manifestaţii ce au reunit fiecare circa 200 de persoane şi o nouă reuniune este prevăzută să aibă loc joi la Sofia împotriva acestui text, considerat de către opozanţii săi contrar legislaţiei Uniunii Europene (UE), din care Bulgaria face parte. UE, îngrijorată Comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului îşi exprimase "profunda îngrijorare" şi îl îndemnase pe Radev "să nu semneze" legea, cerându-le autorităţilor acestei ţări din Balcani "să combată discriminarea şi retorica ostilă la adresa persoanelor LGBT+, inclusiv odată cu apropierea alegerilor". El făcea aluzie la campania electorală în curs în Bulgaria, ţară ce traversează o gravă criză politică şi care, prea divizată pentru a găsi o majoritate care să formeze un guvern stabil, organizează în această toamnă al şaptelea rând de alegeri legislative din 2021 încoace.

România intră în Schengen aerian, maritim (sursa: Facebook/Poliţia de Frontieră Română)
Eveniment

România intră în Schengen aerian, maritim

România intră în Schengen aerian, maritim. Se va întâmpla în noaptea de sâmbătă spre duminică, începând cu ora 00.00, în Spaţiul Schengen, cu frontierele aeriene şi maritime. România intră în Schengen aerian, maritim La Bucureşti, acest moment va fi marcat printr-un eveniment care va avea loc pe Aeroportul Internaţional "Henri Coandă" - Otopeni, la terminalul Plecări. Citește și: Averea uriașă a nepoțicii pesedistei Aura Vasile, plasată de Ciolacu șefă peste Inspectoratul în Construcții: salarii mediocre, dar cu trei vile imense și două BMW-uri Un eveniment similar este programat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, la ora 23.30, şi pe Aeroportul Internaţional "Avram Iancu" de la Cluj-Napoca. Prezent vineri la Timişoara, la inaugurarea unui terminal al Aeroportului Internaţional, premierul Marcel Ciolacu a afirmat că aderarea la Spaţiul Schengen aerian şi maritim de la 31 martie constituie o victorie a României şi a dat asigurări că se urmăreşte o aderare completă, şi cu frontierele terestre, până la finalul anului. Minorii trebuie să aibă documente de identitate Ministerul Afacerilor Interne a informat că, în ceea ce priveşte traficul prin punctele de trecere a frontierei aeriene, începând cu data de 31 martie, o dată cu aderarea României la Spaţiul Schengen, persoanele care efectuează zboruri către sau dinspre state membre Schengen nu vor mai trebui să treacă prin controlul de frontieră. Astfel, în aeroport, după ce vor face controlul de securitate, pasagerii vor merge direct către poarta de îmbarcare fără a se mai opri la filtrele Poliţiei de Frontieră pentru a le fi verificate documentele de călătorie. Cu toate acestea, sunt posibile verificări ale poliţiştilor pentru stabilirea situaţiei legale a persoanelor. Scopul acestora este prevenirea infracţiunilor transfrontaliere şi a migraţiei ilegale. "Este important de menţionat că toţi pasagerii vor avea nevoie în continuare de un document de călătorie valabil. În ceea ce priveşte minorii, precizăm că aceştia vor putea călători în Spaţiul Schengen cu exact aceleaşi documente pe care trebuie să le deţină şi la acest moment atunci când se deplasează în străinătate", a precizat Ministerul de Interne. Veto-ul Austriei, ridicat parțial Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne al UE din 30 decembrie 2023 a decis eliminarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime interne cu Bulgaria şi România, după ce Austria, ultima ţară din UE-27 care se opunea acestei măsuri, şi-a ridicat veto-ul. Astfel, începând cu 31 martie 2024, nu se vor mai efectua controale asupra persoanelor la frontierele aeriene şi maritime interne ale UE dintre Bulgaria şi România şi celelalte ţări din Schengen. Această dată corespunde modificării programului de iarnă/vară stabilit de Asociaţia Internaţională de Transport Aerian. Aderarea unei ţări la Spaţiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor între frontierele interne dintre statele membre Schengen, care aplică în întregime acquis-ul Schengen, fiind creată o singură frontieră externă, unde controalele se desfăşoară conform unui set de reguli clare în materie de vize, migraţie, azil, precum şi măsuri referitoare la cooperarea poliţienească, judiciară sau vamală, arată Poliţia de Frontieră. Portul Constanța devine mai interesant Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, declara, pe 5 ianuarie, că, prin intrarea României în Spaţiul Schengen cu frontierele maritime, o călătorie pe mare va putea fi comparată cu una din interiorul ţării, situaţie în care Portul Constanţa devine "mult mai atractiv". "(Sea Schengen - n.r.) înseamnă ce înseamnă şi aer, şi anume că o călătorie pe mare din România într-unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi Spaţiul Schengen este privită ca o călătorie în interiorul ţării, de la un port la altul", spunea Predoiu. În context, ministrul de Interne a explicat că, prin Sea Schengen, nu se elimină controalele, dar se simplifică. "Asta nu înseamnă că nu sunt în continuare controale vamale sau controale fiscale şi aşa mai departe. Dar e un avantaj pentru că, într-adevăr, Portul Constanţa (...) devine în momentul ăsta mult mai atractiv. E vorba şi de contextul cu războiul din Ucraina", preciza ministrul Afacerilor Interne. În crize, controalele pot fi reintroduse Spaţiul Schengen este un spaţiu de liberă circulaţie şi permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între ţările membre, fără a trece prin controale la frontieră. Codul frontierelor Schengen permite statelor membre să reintroducă controalele la anumite frontiere interne, doar în circumstanţe excepţionale care periclitează funcţionarea generală a Spaţiului Schengen. Codul frontierelor Schengen prevede, de asemenea, că statele membre pot introduce controale temporare la frontieră pentru a răspunde unei ameninţări grave la adresa ordinii publice sau a securităţii interne. În prezent, 27 de state europene sunt membre cu drepturi depline în Acordul Schengen, iar România şi Bulgaria sunt state membre cu drepturi parţiale.

România, după Bulgaria, într-un clasament privind calitatea vieţii Foto: Facebook
Eveniment

România, după Bulgaria, într-un clasament privind calitatea vieţii

România se situează după Bulgaria într-un clasament de numit „Indicele de Progres Social 2023” privind calitatea vieţii şi bunăstarea socială realizat de organizaţia nonprofit Social Progress Imperative, cu sprijinul Deloitte. România a pierdut o poziţie faţă de anul trecut şi se menţine, conform scorului înregistrat, în rândul ţărilor din a doua categorie, după Argentina, Barbados şi Bulgaria, se arată într-un comunicat al Deloitte. Studiul cuprinde şase categorii de ţări, iar România a avansat în cea de-a doua categorie în 2022. Studiul relevă faptul că, după ce indicele care măsoară progresul social a avansat constant pe parcursul a peste zece ani, nivelul calităţii vieţii şi al bunăstării sociale a stagnat în 2023 la nivel global sau chiar a scăzut, România urmând trendul. Citește și: O familie întreagă s-a mobilizat pentru o șpagă la angajare la spitalul județean Botoșani – document DNA România, după Bulgaria, într-un clasament privind calitatea vieţii Indicele de Progres Social (IPS) măsoară calitatea vieţii şi bunăstarea socială a cetăţenilor din 170 de ţări, în baza analizei a trei dimensiuni principale. Metodologia presupune acordarea unui punctaj pentru elementele încadrate în categoria nevoilor de bază - şi anume hrană şi îngrijire medicală de bază, apă şi salubritate, locuinţă şi siguranţă personală -, pentru cele care ţin de bunăstare - accesul la educaţie de bază, accesul la informaţii şi comunicaţii, sănătatea şi bunăstarea, calitatea mediului - şi pentru elementele care ţin de oportunităţi - drepturile personale, libertatea personală şi de alegere, incluziunea, accesul la educaţie avansată. În baza punctajului acordat, ţările din clasament sunt grupate în şase categorii, în mod descrescător. Progresul social, în scădere sau în stagnare "Această ediţie a raportului confirmă, din păcate, predicţiile ediţiei anterioare şi arată că indicele care măsoară progresul social la nivel global nu a mai crescut în 2023, ceea ce reprezintă o premieră de când este efectuată această analiză. În contextul provocărilor generate de instabilitatea economică, de tensiunile geopolitice şi de schimbările climatice, mai mult de trei sferturi din ţările analizate - adică patru din cinci persoane din lume - au stagnat sau chiar au scăzut din punctul de vedere al progresului social, din cauza declinului înregistrat de două dintre dimensiunile analizate la nivel global, şi anume accesul la educaţie avansată şi calitatea mediului înconjurător. Este important să ţinem cont de faptul că această analiză se concentrează pe aspectele non-economice, aşadar, deşi PIB-ul global pe cap de locuitor a crescut, statele lumii încă nu reuşesc să transfere această evoluţie economică în beneficii concrete pentru viaţa de zi cu zi a tuturor cetăţenilor", a spus Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova. Potrivit acestuia, studiile Deloitte explică faptul că investiţiile, creşterea economică şi progresul social sunt interdependente şi creează un cerc virtuos numai dacă sunt însoţite de măsuri suplimentare, cum ar fi facilitarea şi direcţionarea strategică a fluxului de investiţii către anumite industrii şi regiuni. "Ţara noastră a urmat acelaşi trend - avem una dintre cele mai rapide creşteri ale PIB-ului pe cap de locuitor din UE din ultimul deceniu, însă diferenţele de dezvoltare dintre zonele urbane şi cele rurale se simt, la fel ca diferenţele dintre regiuni", a subliniat Alexandru Reff. În 2023, România s-a clasat pe locul 46 în lume la categoria nevoilor de bază, pe locul 49 din punctul de vedere al bunăstării şi pe locul 46 la categoria oportunităţi, arată studiul. Analiza privind valorile atribuite fiecărei coordonate care intră în aceste trei categorii arată că ţara noastră a obţinut cele mai bune rezultate la nutriţie şi îngrijire medicală (locul 28), la locuinţă (locul 43), siguranţă personală (locul 45) şi informaţii şi comunicaţii (locul 46). Pe de altă parte, coordonatele care înregistrează scoruri mai mici includ incluziunea socială (locul 71) şi apa şi salubritatea (locul 67). Estonia, cea mai bine plasată țară din Europa de Est În 2023, pe primul loc în lume se află Danemarca, cu un scor de 90,38. Potrivit studiului, Danemarca, Norvegia şi Finlanda ocupă primele poziţii în clasament, în timp ce Ciadul, Republica Central Africană şi Sudanul de Sud se află pe ultimele poziţii. Toate statele membre UE se află în primele două categorii, Danemarca, Norvegia şi Finlanda ocupând cele mai înalte poziţii. Doar trei ţări din G7 - Germania (10), Canada (15) şi Japonia (16) s-au clasat în prima categorie a clasamentului. Dintre ţările din Europa Centrală şi de Est, cea mai bună poziţie este ocupată de Estonia (18), urmată de Cehia (19), Slovenia (20), Lituania (31), Letonia (32), Croaţia (33), Slovacia (35), Polonia (36), Ungaria (40), Bulgaria (43) şi România (44).

Bani pentru studiul de fezabilitate al noului pod peste Dunăre Foto: BTA
Economie

Bani pentru studiul de fezabilitate al noului pod peste Dunăre

Bani de la UE, prin fondul de mobilitate militară, pentru studiul de fezabilitate al noului pod peste Dunăre la Giurgiu-Ruse: Comisia Europeană a aprobat proiectul de finanțare al acestei noi lucrări de infrastructură. Citește și: VIDEO Șoc la Antena 3: un telespectator i-a spus, în direct, lui Gâdea că vinovate de dezastrul din România sunt televiziunile care primesc bani de la partide Bani pentru studiul de fezabilitate al noului pod peste Dunăre „Comisia Europeană a dat undă verde pentru finanțarea unui studiu de fezabilitate pentru un nou pod peste Dunăre la Ruse-Giurgiu, în valoare de 6,9 milioane de euro, a anunțat joi centrul de presă al Ministerului Transporturilor (N.red: din Bulgaria). Bugetul total al proiectului este de 13,7 milioane de euro, restul fondurilor urmând să fie asigurate de cele două țări. Se așteaptă ca Bulgaria și România să semneze un acord cu Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu până cel târziu la jumătatea anului pentru a asigura finanțarea. Până în 2026, ar trebui clarificați parametrii tehnici, financiari, juridici și de mediu ai proiectului pentru o nouă facilitate. Proiectul prevede construirea unui pod combinat rutier și feroviar, cu o lungime de aproximativ 2 km. Proiectul acoperă, de asemenea, construcția infrastructurii de legătură pe o porțiune de 15 km pe teritoriul fiecărei părți. Podul va avea, de asemenea, o legătură directă cu autostrada Ruse - Veliko Târnovo, aflată în prezent în construcție”, arată agenția bulgară de presă BTA. Proiectul este finanțat prin programul Connecting Europe Facility, componenta de mobilitate militară, anunță Rador. Deocamdată, România este legată de Bulgaria prin doar două poduri: Giurgiu – Ruse (Podul Prieteniei – inaugurat în 1954) și Calafat – Vidin (deschis în 2013).

Austria: România, Bulgaria, fără Schengen terestru (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Austria: România, Bulgaria, fără Schengen terestru

Austria: România, Bulgaria, fără Schengen terestru. Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, s-a declarat în favoarea menţinerii deocamdată a dreptului de veto asupra intrării depline a României şi Bulgariei în Schengen, într-un interviu acordat cotidianului austriac Die Presse, în care vorbeşte despre problemele politice interne şi externe de actualitate. Austria: România, Bulgaria, fără Schengen terestru În ceea ce priveşte subiectul Schengen, el şi-a exprimat dorinţa ca veto-ul privind extinderea acestui spaţiu cu Bulgaria şi România să fie menţinut, dar nu a enumerat condiţii specifice. Ministrul crede că intrarea deplină a celor două ţări în spaţiul fără frontiere ar fi o greşeală "în faza actuală" şi că este necesar controlul frontierelor. Citește și: INTERVIU EXCLUSIV Românii care luptă în Ucraina, specializați în cercetare, tehnologie și informații militare. De ce sunt pe front, cât câștigă, ce condiții trebuie să îndeplinească Potrivit lui Karner, extinderea Schengen nu depinde doar de România şi Bulgaria, ci întregul sistem de migraţie este în dezordine. Potrivit cuvintelor sale, este nevoie de un sistem funcţional la nivel european, iar acest lucru se poate întâmpla doar dacă frontiera externă este protejată. Aceasta este, de asemenea, o parte esenţială a noului pact privind migraţia şi azilul asupra căruia UE a ajuns la un acord şi care ar trebui acum să fie pus în aplicare. Numai atunci poate exista o libertate deplină de circulaţie în UE, spune el. Comisia să garanteze funcționarea sistemului Faptul că România şi Bulgaria pot intra în Schengen pe calea aerului şi pe apă este un pas înainte, iar progresul trebuie să continue pas cu pas, menţionează ministrul de Interne austriac. El adaugă că nu este sarcina Austriei să stabilească un calendar sau să creeze reguli. "Este sarcina Comisiei să garanteze că întregul sistem funcţionează", mai spune Karner. Austria are o contribuţie importantă în acest domeniu pentru a pune lucrurile în mişcare. Cu ceva timp în urmă, ar fi fost de neconceput ca liderii de stat şi de guvern să decidă în unanimitate să finanţeze în comun protecţia frontierelor externe ale UE. În urmă cu un an, ar fi fost, de asemenea, de neconceput să se facă un pact privind migraţia şi azilul, remarcă el.

Bulgarii, controale mai dure pentru Austria (sursa: X/Агенция “Митници”/National Customs Agency-Bulgaria)
Internațional

Bulgarii, controale mai dure pentru Austria

Bulgarii, controale mai dure pentru Austria. Agenţia Vamală bulgară a înăsprit, începând cu 2024, controalele asupra tuturor mărfurilor transportate spre şi dinspre Austria, la toate vămile şi punctele de frontieră şi pe întreg teritoriul Bulgariei. Bulgarii, controale mai dure pentru Austria Verificările sunt în conformitate cu angajamentul Bulgariei şi României faţă de Austria de a spori controalele la frontierele lor terestre. Angajamentul a fost prevăzut într-o anexă la decizia Consiliului Uniunii Europene privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, a precizat Agenţia Vamală. Citește și: Ce salariu primea de la stat judecătorul Cristi Danileț, care se pensionează la 48 de ani În primele şase zile ale anului 2024, Agenţia Vamală a întreprins peste 7.200 de controale asupra diferitelor vehicule, inclusiv a unora care tranzitau Bulgaria. Inspecţii fizice, scanare cu raze X şi control al documentelor au fost aplicate atât asupra mărfurilor, cât şi a cabinelor camioanelor, maşinilor, camionetelor şi autocarelor. Verificările au identificat încălcări ale legislaţiei vamale şi accizelor care au condus la confiscarea a aproape 120.000 de ţigarete, 5,5 kg de tutun, peste 340 litri de alcool, 800 litri de ulei de motor, 1.500 kg de detergenţi, 5.429 de instrumente electrice, 10.500 de jucării şi 110 produse de parfumerie. Toate acestea au fost confiscate ca tentative de importuri în Bulgaria sau în tranzit spre Europa Occidentală, a indicat Agenţia. Vehiculele care ieşeau din Bulgaria au fost de asemenea supuse unor controale mai stricte. Mai mult de 61.000 de produse care nu fuseseră declarate în mod corespunzător - ţigări electronice şi rezerve, medicamente de uz veterinar şi ochelari de vedere - au fost confiscate în drum din Austria spre Turcia. Integrarea terestră mai așteaptă Cu prilejul unui control comun al poliţiei de frontieră în zona punctului de frontieră Vidin Ferry, au fost găsiţi şase cetăţeni sirieni într-un compartiment special amenajat într-un microbuz înmatriculat în Bulgaria. Conform informaţiilor preliminare, cei şase se îndreptau spre Austria. Controale întărite vor continua de asemenea pe şoselele din Bulgaria în cooperare cu Ministerul de Interne şi alte autorităţi cu competenţe în materie. Tot potrivit Agenţiei Vamale, controalele vor continua la toate punctele de frontieră până la admiterea Bulgariei în spaţiul Schengen cu frontierele terestre, după care astfel de controale vor rămâne în vigoare doar la graniţele externe ale UE cu Turcia şi Serbia. La 30 decembrie 2023, Consiliul Uniunii Europene a anunţat admiterea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, mai întâi cu frontierele aeriene şi maritime începând din martie 2024. Discuţiile privind o decizie suplimentară de ridicare a controalelor terestre vor continua în 2024.

România a semnat un acord cu Austria pentru primirea parțială în Schengen Foto: Universul
Politică

România a semnat acord Austria pentru primirea parțială Schengen

România a semnat, prin ministrul de Interne Cătălin Predoiu, un acord cu Austria pentru primirea parțială în spațiul Schengen,scrie Universul.net în ediția în engleză. Articolul este semnat de jurnalista Alison Mutler. Citește și: EXCLUSIV Rafila a numit un șofer fără studii medicale la șefia Direcției de Sănătate Publică Timiș. Medicii, revoltați: DSP trebuie să implementeze proiecte PNRR România a semnat un acord cu Austria pentru primirea parțială în Schengen „După mai mult de un deceniu de așteptare, frustrări și speranțe zădărnicite, România și Bulgaria au primit în sfârșit undă verde pentru a adera la spațiul Schengen fără pașapoarte - parțial, deocamdată. Semnatarii unui acord politic cu Austria, semnat miercuri seară la Viena, au fost ministrul român de interne Cătălin Predoiu, omologul bulgar Kalin Stoyanov și ministrul austriac de interne, Gerhard Karner. În urmă cu un an, Viena a blocat ambele țări. La București, mulți au căutat să revendice meritele pentru victoria diplomatică obținută după un an de muncă intensă pentru a convinge partenerii europeni că obiecțiile austriece erau nejustificate. În realitate, munca grea a fost depusă de ministerele de interne ale României și Bulgariei, care au fost de acord cu măsuri mai stricte de securitate la frontieră pentru a liniști Viena și pentru a convinge membrii UE că aceste țări merită să fie membre. Ministerul lui Predoiu a citat date ale agenției europene de frontieră Frontex care arată că migranții ilegali intrau în UE în principal dinspre Balcanii de Vest, nu dinspre România, așa cum se afirmase (...) Conform acordului, România și Bulgaria vor deveni, în martie 2024, a 28-a și a 29-a țară membră a spațiului european Schengen, dar numai pe calea aerului și a mării. Deși este vorba doar de o admitere parțială în râvnitul club, discuțiile vor continua anul viitor cu privire la frontierele terestre, cu scopul de a deveni membri cu drepturi depline până la sfârșitul anului 2024”, scrie Universul. Citește și: Disperare: Vodafone crește unilateral prețurile abonamentelor și introduce o clauză în contract potrivit căreia poate indexa anual, tot unilateral, prețul De altfel, chiar ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a explicat pentru AFP: „Schengen Air înseamnă că pasagerii care vin din România şi Bulgaria nu vor mai fi supuşi unui alt control al paşapoartelor decât cel al companiei aeriene la poarta de îmbarcare”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră