vineri 30 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: bulgaria

99 articole
Internațional

Ceaușescu adâncește misterul unui Pollock bulgăresc

Ceaușescu adâncește misterul unui Pollock bulgăresc. Bulgaria a deschis o anchetă după descoperirea unei posibile picturi necunoscute anterior a expresionistului abstract american Jackson Pollock, un caz enigmatic care ţine de două zile ţara în suspans, informează AFP. Ceaușescu adâncește misterul unui Pollock bulgăresc Tabloul are o dedicaţie pentru vedeta hollywoodiană Lauren Bacall, o prietenă a pictorului, cu ocazia împlinirii a 25 de ani pe 16 septembrie 1949, potrivit parchetului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Un alt element tulburător este că semnătura fostului dictator român Nicolae Ceauşescu apare pe spatele tabloului, sugerând că acesta făcea parte din colecţia sa de artă, a anunţat joi guvernul bulgar. Pictura, descoperită luna trecută într-un apartament din Sofia, este semnată de artist, dar nu este listată în cataloagele de artă. Se pare că tabloul a fost păstrat în Grecia timp de mai mulţi ani înainte de a fi introdus clandestin în Bulgaria cu scopul de a fi vândut în străinătate. "Pollock din perioada 1945-1950" Ministrul bulgar de interne Ivan Demerdjiev, intervievat joi la postul de televiziune bTV, a vorbit despre o "autenticitate aproape sigură" a lucrării. Potrivit avizului experţilor citaţi de parchet, tabloul "corespunde, prin stilul, tehnica şi specificul său artistic, particularităţilor estetice ale operei lui Jackson Pollock din perioada 1945-1950". O analiză a compoziţiei chimice a culorilor - o întrepătrundere de linii roşii şi negre pe un fond auriu - a relevat similitudini cu alte picturi, a precizat procurorul adjunct al Sofiei, Desislava Petrova, îndemnând totodată la prudenţă. Cota de piață: 100 de milioane de dolari "Sute de pictori din acea perioadă, precum şi falsificatori, au folosit aceste culori", a declarat pentru AFP Vessela Radoeva de la Galeria Naţională de Arte Frumoase. "Ne-am dat avizul, fără să ne pronunţăm însă asupra autenticităţii, pentru că nu în Bulgaria, unde nu este prezentă nicio colecţie publică a pictorului, specialiştii pot să se pronunţe definitiv", a precizat ea. Citește și: Ciolacu tocmai a pornit un război cu Comisia Europeană: viitorul premier a declarat răspicat că prevederile din PNRR asumate de România nu vor fi respectate și cere noi „discuții” Dacă ar fi într-adevăr o lucrare a lui Pollock, aceasta ar putea valora până la 100 de milioane de dolari, în funcţie de cota actuală a artistului, născut în 1912 şi decedat în 1956, au precizat autorităţile, care revendică în acest stadiu dreptul de proprietate asupra tabloului. Poliţia greacă şi Europol-ul, care au participat la operaţiunea prin care a fost confiscată lucrarea, nu au dorit să ofere detalii.

Ceaușescu adâncește misterul unui Pollock bulgăresc (sursa: reproducere Dan Hatmanu)
Tinerii bulgari vor în companii "verzi" (sursa: pexels.com)
Mediu

Tinerii bulgari vor în companii "verzi"

Tinerii bulgari vor în companii "verzi". Impactul angajatorilor asupra climei ca rezultat al activităţilor economice este un factor important pentru tinerii bulgari în căutarea unui loc de muncă. Tinerii bulgari vor în companii "verzi" 83% dintre bulgarii cu vârsta cuprinsă între 20 şi 29 de ani spun că impactul asupra climei al potenţialilor angajatori este un factor important în căutarea unui loc de muncă, iar 31% susţin că este chiar o prioritate de top, arată datele din cel mai recent studiu anual legat de climă al Băncii Europene de Investiţii (BEI), realizat în august 2022 şi publicat marţi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Majoritatea respondenţilor bulgari (56%, cu 16 puncte procentuale sub media UE) spun că sunt convinşi că propriul lor comportament poate face diferenţa în rezolvarea urgenţei climatice. Femeile (61%) şi respondenţii tineri sub 30 de ani (66%) sunt cei mai convinşi că un comportament individual poate avea un impact, în comparaţie cu bărbaţii (51%) şi persoanele de peste 65 de ani (42%). Pentru mulţi, guvernul are un rol de jucat în încurajarea schimbării comportamentelor individuale. Majoritatea bulgarilor (69%) sunt în favoarea măsurilor guvernamentale mai stricte care să impună o schimbare a comportamentului oamenilor pentru a face faţă schimbărilor climatice (75% dintre respondenţii sub 30 de ani ar saluta astfel de măsuri). Nu vor să renunțe la carne și lactate Pentru a ajuta oamenii să facă alegeri mai sustenabile atunci când cumpără alimente, 77% dintre bulgari sunt în favoarea etichetării tuturor produselor alimentare cu amprenta lor climatică. Acest nivel este la jumătatea distanţei dintre rata din România (82%) şi rata din Ungaria (72%). În plus, 71% dintre bulgari spun că ar fi dispuşi să plătească puţin mai mult pentru alimentele care sunt produse la nivel local şi mai sustenabil (aceeaşi rată ca în România, dar cu 19 puncte procentuale peste nivelul de 52% al Ungariei). Majoritatea respondenţilor, indiferent de venit, şi-au exprimat dorinţa de a plăti mai mult pentru mâncare (de la 68% dintre respondenţii cu venituri medii la 75% dintre respondenţii cu venituri mai mari). Citește și: Probabilitatea unor lovituri nucleare din partea Rusiei a crescut enorm după ce adjunctul Apărării britanice a anunțat că Ucraina va primi obuze anti-tanc cu uraniu sărăcit Reducerea consumului de carne şi produse lactate ar fi o altă modalitate eficientă de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Însă puţini bulgari (39%) ar fi în favoarea limitării cantităţii de carne şi produse lactate pe care oamenii le pot cumpăra pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice (cu 13 puncte procentuale mai puţin decât românii, care un un nivel de 52%, dar o pondere similară cu ungurii, care un un nivel de 38%).

Bulgaria exportă masiv arme în Ucraina (sursa: arsenal-bg.com)
Internațional

Bulgaria exportă masiv arme în Ucraina

Bulgaria exportă masiv arme în Ucraina. Cu uzinele sale de muniţie şi vastele câmpuri de trandafiri, oraşul Kazanlak din centrul Bulgariei se ridică în sfârşit la înălţimea renumelui său de "Guns and Roses" (arme şi trandafiri - n.r.), după ce Rusia a invadat Ucraina, potrivit AFP. Bulgaria exportă masiv arme în Ucraina Industria de apărare din Bulgaria nu a traversat niciodată o perioadă atât de fastă, exporturile de anul trecut fiind estimate la patru miliarde de euro, adică de trei ori peste precedentul record stabilit în 2017. Polonia şi România joacă rolul de intermediari în drumul spre Ucraina. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cel mai vechi producător de armament din Bulgaria, firma Arsenal, care are deja aproximativ 7.000 de salariaţi la Kazanlak a început să ofere vacanţe la mare şi alte stimulente pentru a atrage personal. Firma a început chiar să îi convingă pe bulgarii care au plecat din ţară în căutarea unui loc de muncă să revină acasă. "Atunci când ne-au angajat ne-au spus că au comenzi pentru cel puţin cinci ani", a declarat pentru AFP unul din noii angajaţi. "Sunt aici de doar o săptămână dar am deja trei noi colegi", spune femeia în vârstă de aproximativ 40 de ani care a dorit să îşi păstreze anonimatul. Stimulente pentru noi angajări Un alt angajat care lucrează de o lună la firma Arsenal are 60 de ani şi a revenit în Bulgaria pentru a-şi petrece bătrâneţea. "Aici am lucrat prima dată şi probabil acesta va fi şi ultimul meu loc de muncă", spune această fostă îngrijitoare care a lucrat în Grecia şi a cărei mamă şi soţ şi-au petrecut întreaga carieră la uzina de la Kazanlak. În luna ianuarie a acestui an, conducerea uzinei a lansat un program de stimulare pentru a atrage mână de lucru: tichete de masă, transport gratuit, vacanţe la mare şi un salariu atractiv, condiţii rare într-o ţară săracă. Faptul că firma Arsenal are carnet de comenzi plin este un lucru "de care profită întregul oraş", subliniază vicepreşedintele camerei de comerţ din Kazanlak, Yordan Ignatov. "Anul trecut, Kazanlak avea o rată a şomajului de 2,37%, de două ori mai mică decât media pe ţară", precizează Ignatov. Economia locală crește văzând cu ochii Comercianţii văd cum clienţii abundă la fel ca şi agenţii imobiliari. "Tot ceea ce este construit se cumpără", susţine agentul imobiliar Teodor Tenev. Citește și: Probabilitatea unor lovituri nucleare din partea Rusiei a crescut enorm după ce adjunctul Apărării britanice a anunțat că Ucraina va primi obuze anti-tanc cu uraniu sărăcit Bulgaria este specializată în producţia de muniţie pentru armele sovietice însă acum ţara vecină vrea să îşi modernizeze facilităţile de producţie cu bani europeni pentru a începe să producă armament la standardele NATO. O veste bună în acest sens a venit luni când Uniunea Europeană a anunţat un plan de două miliarde de euro pentru a accelera producţia de obuze de artilerie pentru Ucraina. De altfel, comisarul european pentru Piaţa Internă, Thierry Breton, a fost săptămâna trecută în Bulgaria unde a vizitat şi cel mai mare producător de armament bulgar, firma VMZ din Sopot. Cu această ocazie, comisarului european i-a fost prezentată o linie de producţie pentru obuzele de 155 de milimetri, de care are nevoie armata ucraineană. Vizita lui Breton nu a fost accesibilă jurnaliştilor.

Proiectul primei centrale solare plutitoare din Bulgaria Foto: Economedia
Mediu

Proiectul primei centrale solare plutitoare din Bulgaria

Proiectul primei centrale solare plutitoare din Bulgaria a fost prezentat la Sofia, anunță agenția bulgară de presă BTA. Investiția va fi de 500-800 milioane de euro. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Proiectul primei centrale solare plutitoare din Bulgaria Construcţia uzinei din zona barajului Ogosta (nord-estul Bulgariei) este aşteptată să înceapă în aproximativ doi ani şi să dureze un an şi jumătate - doi ani, ceea ce înseamnă că instalaţia va fi pusă în funcţiune în termen de patru ani, a declarat pentru BTA directorul general al Profine Energy Bulgaria, Krum Vasilev. În opinia sa, capacitatea parcului solar a fost iniţial planificată la 500 - 800 MW, iar producţia la aproximativ 1.350 MWh. Investiţia depinde de dimensiunea parcului: va fi de 800 de milioane de euro pentru 800 MW şi de 500 de milioane de euro pentru 500 MW (un milion de euro per 1 MWh), a spus directorul. Instalaţia poate ocupa aproximativ 850 ha din suprafaţa totală de 2.000 ha a rezervorului. Vasilev este încrezător că peştii din baraj nu vor fi afectaţi. El atribuie lipsei de informare protestele "puse la cale" împotriva proiectului în rândul localnicilor. "Vrem să vorbim cu ei şi să le explicăm ce planificăm", a spus el. Citește și: Yellen: Schimbările climatice ar putea determina scăderea valorii unor active, cu impact asupra economiei americane Grupul Profine Energy GmbH, care are sediul în Waghausel, Germania, a construit parcuri plutitoare similare în Germania, Austria, Ţările de Jos şi Spania, a explicat directorul filialei bulgare.

Schengen, închis pentru România și Bulgaria (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Schengen, închis pentru România și Bulgaria

Schengen, închis pentru România și Bulgaria. Austria îşi menţine veto-ul faţă extinderea Spaţiului Schengen, atât timp cât acesta "nu funcţionează", a afirmat cancelarul Karl Nehammer înaintea unei vizite în Bulgaria, cerând "sprijin deplin pentru Bulgaria şi România şi măsuri concrete din partea Comisiei Europene pentru întărirea protecţiei frontierei externe" a UE. Schengen, închis pentru România și Bulgaria "Atât timp cât spaţiul Schengen nu funcţionează, şi, spre exemplu, Germania desfăşoară controale la frontiere cu alte state membre Schengen precum Austria, la fel cum procedează şi multe alte state europene, nu putem extinde acest Spaţiu. Veto-ul Austriei rămâne, de aceea, în vigoare, până când situaţia se va schimba fundamental", a declarat cancelarul Karl Nehammer, potrivit unui comunicat. Acesta precizează că Nehammer şi ministrul de interne Gerhard Karner se vor deplasa luni la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia. Înaintea vizitei, Nehammer a cerut "sprijin deplin pentru Bulgaria şi România şi, în fine, măsuri concrete din partea Comisiei Europene pentru întărirea protecţiei frontierei externe". "Bulgaria trebuie să fie în poziţia de a construi o protecţie a frontierei la fel de robustă ca Grecia. Pentru aceasta, trebuie puse la dispoziţie fondurile necesare din bugetul UE", a afirmat cancelarul. Azilul, problema nevralgică "Trebuie să apăsăm şi mai tare pe frână în privinţa azilului, nu doar în Austria, ci în toată Europa", a mai pledat şeful guvernului de la Viena. El doreşte să discute această problemă în Bulgaria şi cu preşedintele bulgar Rumen Radev cu prilejul vizitei la frontiera bulgaro-turcă. "Bulgaria are nevoie de sprijin rapid şi adecvat pentru protecţia frontierei externe cu Turcia. Gardul de frontieră al Greciei poate servi ca model", a mai spus cancelarul, potrivit comunicatului citat. Numărul mare de migranţi reţinuţi în Austria arată "că sistemul Schengen este nefuncţional", iar "atât timp cât acest sistem şi protecţia frontierelor externe nu funcţionează, nici nu poate exista o extindere", consideră Nehammer. CE nu dă bani pentru ziduri și garduri Până acum, Comisia Europeană a refuzat să furnizeze fonduri pentru ziduri, garduri şi sârmă ghimpată, dorind numai să sprijine infrastructura de la frontieră. În decembrie, Comisia a declarat că revine Bulgariei să decidă ce mijloace foloseşte pentru a-şi proteja frontierele. În prezent, agenţia europeană Frontex este reprezentată în Bulgaria de echipamente şi 137 de angajaţi. Citește și: Decizia Austriei de a se opune intrării României în Schengen, ipocrită și cinică, spune presa de la Viena: România nu merită asta, e un pretext pentru schimbarea sistemului de azil în UE Cancelarul austriac şi ministrul său de Interne reclamă faptul că Bulgaria este lăsată să apere singură graniţa sa externă a UE de aproximativ 240 km cu Turcia, şi fac referire la faptul că imagini video postate pe reţelele sociale arată cât de uşor sunt trecute barierele actuale de la graniţa bulgaro-turcă. Nehammer şi Karner vor ajunge în Bulgaria duminică seara. Luni, se vor deplasa împreună cu preşedintele Radev şi ministrul de Interne, Ivan Demergiev, la frontiera cu Turcia. Cei doi oficiali austrieci mai au programate o vizită la centrul regional de coordonare al poliţiei de frontieră în apropiere de Elhovo şi, după revenirea la Sofia, o întâlnire cu prim-ministrul bulgar Galab Donev.

Numărul imigranților ilegali înregistrați de Austria a scăzut brusc Foto: Poliția bulgară de frontieră
Eveniment

Numărul imigranților înregistrați de Austria scăzut brusc

Publicația austriacă Die Presse scrie că numărul imigranților ilegali înregistrați de Austria a scăzut brusc, de la jumătatea lunii decembrie. Astfel, de la 15 decembrie până în primele zile din ianuarie, reducerea a fost de circa 70%. Numărul imigranților ilegali înregistrați de Austria a scăzut brusc Guvernul de la Viena pune această evoluţie pe seama faptului că Serbia a reimpus vize pentru cetăţenii indieni şi tunisieni. Din această ţară, migranţii ajungeau în UE cu ajutorul călăuzelor, în schimbul câtorva mii de euro. Anul trecut, numai în Austria au fost depuse 30.000 de cereri de azil din India şi Tunisia. În statisticile privind azilul, aceste ţări se află pe locurile trei şi patru, după Afganistan şi Siria. Dar scăderea bruscă a numărului de migranţi ilegali se datorează probabil şi faptului că mulţi dintre cei care stăteau deja în taberele de refugiaţi din Balcanii de Vest de luni sau chiar de ani de zile au plecat înainte de începerea sezonului rece, pentru a ajunge într-un loc "mai sigur", cu spaţii de cazare mai confortabile pe timpul iernii - în Austria, Germania, Suedia sau alte ţări ale UE, notează „Die Presse”. Grecia eliberează, treptat, taberele de migranți În orice caz, autorităţile din Grecia încearcă, la rândul lor, să golească treptat taberele supraaglomerate şi să îi lase pe migranţi să se deplaseze spre nord. După ce au încetat restricţiile de călătorie cauzate de pandemie, anul trecut s-a ivit ocazia. Cancelarul Karl Nehammer are în faţă o călătorie delicată săptămâna viitoare: luni, cancelarul va vizita frontiera externă a Bulgariei cu Turcia - locul care a fost decisiv pentru veto-ul Austriei la aderarea acestei ţări la Schengen în decembrie anul trecut, scrie „Die Presse”. Citește și: „Venus din Piatra Neamț”, o paleodivă autentică, poate acum fi admirată în toată splendoarea celor 17.000 de ani „Potrivit Ministerului de Interne, Austria a înregistrat peste 100.000 de treceri ilegale a frontierei anul trecut și și-a justificat refuzul includerii în Schengen a Bulgariei și României invocând protecția inadecvată a frontierei externe a UE. Rezultatul a fost o ceartă diplomatică între Sofia și București, pe de o parte, și Viena, pe de altă parte”, mai arată publicația austriacă.

Bulgaria, principală poartă a migrației din Balcanii de Vest Foto: Twitter
Eveniment

Bulgaria, principală poartă a migrației din Balcanii de Vest

Bulgaria este principală poartă a migrației ilegale din Balcanii de Vest, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), analizând datele publicate de Frontex chiar azi. FAZ anunță că, la reuniunea din 9-10 februarie a liderilor Uniunii Europene, se va discuta despre problemele migrației ilegale. Bulgaria, principală poartă a migrației din Balcanii de Vest „Originea migranților înregistrați pe ruta Balcanilor de Vest sugerează, de asemenea, că granița terestră cu Bulgaria este principala poartă de intrare în Uniunea Europeană. Cea mai mare parte (94.000) au fost sirieni; cu aproximativ 3,5 milioane, ei sunt cel mai mare grup de refugiați din Turcia. Afganii și turcii au venit de obicei în UE în acest fel. În decembrie, Austria și Țările de Jos au respins propunerea Comisiei UE de admitere a Bulgariei și României în spațiul Schengen. Ambele țări s-au referit în special la deficiențele din Bulgaria. Șefii de stat și de guvern din UE vor să discute despre migrație la o întâlnire specială din 9 și 10 februarie. O întrebare va fi atunci dacă Comisia UE ar trebui să-și folosească bugetul pentru a finanța construcția de bariere fizice de frontieră”, scrie FAZ. În raportul publicat azi, Frontex scrie că numărul imigranților ilegali a fost, în 2022, cel mai mare din 2016 până acum. Frontex arată că au fost depistați 330.000 de imigranți ilegali, o creștere de 64% față de anul trecut. „În 2022, au fost raportate 145.600 de treceri ilegale ale frontierei pe ruta Balcanilor de Vest, cu 136% mai multe decât în ​​2021. Acesta este cel mai mare număr de treceri raportate pe această rută din 2015 și aproximativ jumătate din toate intrările ilegale raportate în 2022”, mai afirmă organismul european. Citește și: Aeroportul militar Otopeni devine baza avioanelor AWACS ale NATO, care vor supraveghea manevrele Rusiei Datele Frontex, discutabile, migrația pare a fi mult mai mare Însă Frankfurter Allgemeine arată că aceste date trebuie contextualizate. Astfel, potrivit Eurostat, în primele nouă luni din 2022 s-au înregistrat 600.000 de cereri de azil, din care 244.000 doar în Germania. Potrivit FAZ, aceste date arată că mulți imigranți nu sunt înregistrați de Frontex. „Potrivit Eurostat, în primele nouă luni ale anului trecut au fost depuse peste 600.000 de cereri inițiale de azil în statele membre UE. Numai în Germania au fost 244.000 de cereri pe tot parcursul anului. Acest lucru sugerează că mulți migranți reușesc să intre în țara aleasă de ei nedetectați sau neînregistrați. Există multe indicii că Bulgaria în special, care dorește să devină membră a spațiului Schengen, este un punct slab. Ministerul bulgar de Interne a anunțat recent că peste 160.000 de persoane au fost împiedicate să treacă ilegal frontiera anul trecut și doar 14.000 au traversat țara. Cu toate acestea, guvernul de la Viena subliniază că aproximativ jumătate din cei 100.000 de migranți ilegali care au sosit în Austria, dintre care majoritatea nu erau înregistrați anterior, au trecut de granița turco-bulgară. Alți 40% au zburat la Belgrad cu avionul și au călătorit ilegal de acolo. Motivul pentru aceasta a fost practica laxă a vizelor în Serbia, care a fost înăsprită la sfârșitul anului din cauza presiunii UE”, explică Frankfurter Allgemeine. Le nombre d'entrées irrégulières dans l'Union européenne a augmenté en 2022 de 64% par rapport à l'année précédente, atteignant le niveau le plus élevé depuis 2016, a indiqué vendredi 13 janvier l'Agence européenne des frontières, Frontex.➡https://t.co/W5BNHvxw6N pic.twitter.com/3QILhUd5el— Le Figaro (@Le_Figaro) January 13, 2023

Bulgaria, tot mai departe de Gazprom Foto: Twitter Engie
Eveniment

Bulgaria, tot mai departe de Gazprom

Bulgaria, tot mai departe de Gazprom: guvernul de la Sofia va semna un acord pentru a avea acces la terminalele de gaze naturale lichefiate ale Turciei. Bulgaria, tot mai departe de Gazprom Firma bulgară de stat Bulgargaz va semna marţi un acord pe termen lung cu compania turcă de gaze Botas pentru acces la terminalele de gaze naturale lichefiate (GNL) din Turcia şi tranzitul gazelor către frontiera bulgară, a anunţat Guvernul de la Sofia, transmite Reuters. Rusia, care acoperea peste 95% din necesarul de gaze al Bulgariei, a tăiat în aprilie livrările către Sofia deoarece nu au fost efectuate plăţile în ruble. Acum, Bulgaria caută noi surse pentru aprovizionarea cu gaze. A Major Step in SE Europe Regional Energy Security and Cooperation: Turkey Provides Bulgaria with Access to its LNG FSRU Terminals. #energy #security #lng #gas #fsru #turkey #bulgaria #europe #europeanunion https://t.co/PCLhymR8za— Stanislav Velinov (@StanislavIV) January 2, 2023 Luna trecută, ministrul interimar al Energiei din Bulgaria, Rossen Hristov, declara că discuţiile între Bulgargaz şi firma turcă Botas avansează rapid şi speră că va fi încheiat curând un acord. "Negociem pentru a rezerva capacitate de un miliard de metri cubi (bcm) de gaze pe an la terminalele GNL din Turcia şi pentru tranzitul gazelor prin reţeaua Botas către frontiera noastră. Acest acord este extrem de important, deoarece avem suficiente oferte pentru nave de transport GNL. Ceea ce nu avem este un loc în care să le descărcăm. Suntem ferm decişi să nu mai fim dependenţi de Rusia", a declarat Hristov. Bulgaria vrea să rezerve până în 2026 capacitate la terminalele GNL din Turcia pentru a importa un miliard metri cubi de gaze naturale lichefiate pe an. Capacitatea pentru 2023 va fi mai redusă, deoarece deja Bulgargaz a făcut rezervare la un terminal din Grecia. Un acord de rezervare a capacităţii şi de tranzit va permite Bulgargaz să încheie propriile contracte de import de gaze cu producătorii GNL din SUA sau Europa, iar compania nu va mai depinde de gazele ruseşti, a explicat Hristov. Sofia diversifică furnizorii În încercarea de a obţine preţuri mai bune, Bulgargaz s-ar putea alătura negocierilor pe care le poartă deja Botas cu producătorii GNL din SUA şi Europa, a adăugat oficialul bulgar. #Romania and #Bulgaria to be next countries to receive #Azerbaijani #gashttps://t.co/ZI4hakIugC— ACE Group Consultants ???? (@aceconsultants5) December 28, 2022 În prezent, Bulgaria importă un miliard metri cubi de gaze naturale pe an din Azerbaidjan, iar restul necesarului, de aproximativ trei miliarde metri cubi de gaze naturale pe an, sunt acoperite prin importuri de gaze naturale lichefiate din ţara vecină Grecia. Citește și: Ucraina, tot mai eficientă în fața dronelor lansate de Rusia: luni, toate cele 39 de drone lansate de forțele Kremlinului au fost doborâte Conform planurilor Ministerului Energiei, Bulgaria va acoperi o treime din necesarul de gaze prin importuri de gaze naturale lichefiate prin Turcia, o treime prin terminalul GNL de lângă oraşul elen Alexandroupolis, care ar urma să devină operaţional în 2024, şi o treime din livrările din Azerbaidjan.

Nehammer, la concertul de Anul Nou, alături de președintele Bulgariei Foto: Twitter
Eveniment

Nehammer, concertul Anul Nou, președintele Bulgariei

Bulgarii nu par să se fi supărat pe austrieci, fiindcă nu i-au lăsat să intre în spațiul Schengen: cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a stat, la concertul de Anul Nou de la Viena, alături de președintele Bulgariei, Rumen Radev. Însă și Nehammer, și Radev, sunt acuzați că au legături prea strânse cu Rusia. Nehammer, la concertul de Anul Nou, alături de președintele Bulgariei „Concertul de #Anul Nou este un moment cultural culminant în Austria și inspiră milioane de oameni din întreaga lume. Sunt încântat că președintele bulgar Rumen Radev a acceptat invitația mea la Concertul de Anul Nou de la Viena”, a scris Nehammer, pe Twitter. Das #Neujahrskonzert ist ein kultureller Höhepunkt in Österreich und begeistert Millionen Menschen auf der ganzen Welt. Es freut mich sehr, dass Bulgariens Präsident Rumen Radew meiner Einladung zum Neujahrskonzert nach Wien gefolgt ist. pic.twitter.com/9vmy4IKlf2— Karl Nehammer (@karlnehammer) January 1, 2023 Radev, fost pilot de vânătoare, este președinte al Bulgariei din 2017. El a ajuns șef al statului cu sprijinul Partidului Socialist. Atitudinea lui Radev față de invadarea Ucrainei este considerată ambiguă, el fiind definit mai degrabă drept pro-rus. Totuși, în decembrie, el şi-a dat în sfârşit acordul pentru transportul de arme, muniţii şi echipamente militare către Ucraina. Și cancelarul Austriei, Karl Nehammer, este suspectat de legături prea strânse cu Rusia. Austrian Chancellor @karlnehammer and I discussed the necessity of closer cooperation between EU countries to cope with illegal migration flows towards Europe. Protecting the EU's external borders is a shared commitment and requires technical and financial support from the Union pic.twitter.com/Sze7UfYuwy— President.bg (@PresidentOfBg) January 1, 2023 La 11 aprilie 2022, cancelarul austriac Karl Nehammer a vizitat Rusia, la inițiativa sa, și s-a întâlnit cu Vladimir Putin. A fost primul lider occidental care a făcut acest pas, după atacul Rusiei asupra Ucrainei. După vizita la Moscova, Nehammer anunță că „deocamdată” nu se poate renunța la gazul rusesc. La 27 mai 2022, Nehammer vorbește la telefon cu Putin, din nou la inițiativa Austriei. În decembrie, Austria s-a opus prin veto intrării României și Bulgariei în Schengen. „Este nevoie de mai mult timp. Avem 75.000 de imigranți ilegali neînregistrați în Austria. Asta înseamnă că au sărit granița externă a Uniunii Europene și au ajuns într-o țară internă, așa cum e Austria. Trebuie întâi să răspundem la aceste întrebări de securitate”, a explicat Nehammer, la 6 decembrie. Ulterior, ministrul austriac pentru afaceri europene, Karoline Edtstadler, a afirmat că Austria va sprijini aderarea României și Bulgariei la zona Schengen numai după ce vor fi aplicate modificări politicii de migrație a Uniunii Europene. ”Vrem să continuăm să discutăm despre extinderea Schengen, în coordonare cu partenerii din Bulgaria și România, astfel încât să o putem readuce pe ordinea de zi după ce se vor lua măsurile necesare în ceea ce privește politica de migrație și azil”, a declarat Edtstadler la postul de radio austriac ORF, relatează SchengenVisaInfo.com.

Primirea României în Schengen, după reformarea politicii de azil, spune Karoline Edtstadler Foto: Twitter
Eveniment

Primirea României Schengen, reformarea politicii de azil

Primirea României și Bulgariei în Schengen, doar după reformarea politicii de azil a UE, spune ministrul austriac pentru Afaceri Europene, Karoline Edtstadler. Austria s-a opus prin veto intrării României și Bulgariei în spațiul Schengen. Primirea României în Schengen, după reformarea politicii de azil „Extinderea spațiului Schengen este un lucru pe care, desigur, dorim să îl discutăm în continuare în coordonare cu partenerii noștri, Bulgaria și România, astfel încât să îl putem repune pe agendă după ce se vor face pașii corespunzători în politica de migrație și azil”, a declarat ea la ORF, citată de sursazilei.ro. Edtstadler a amintit că, în ianuarie, Suedia va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene: „Suedia e o țară „care a fost încercată și e experimentată când vine vorba de migrație. Mă aștept ca acest subiect să fie un punct important pe ordinea de zi”. Decizia privind Schengen nu va fi amânată până când întregul pachet de azil va fi decis la nivelul UE prin numeroase acte juridice, deoarece acest lucru va dura ceva timp, a explicat demnitarul austriac. „Dar trebuie să facem acești pași și să stabilim un plan. Atunci putem foarte bine să vorbim despre extinderea Schengen pentru a include Bulgaria și România”, a spus Edtstadler. „Este nevoie de posibilitatea de a solicita azil în țări terțe sigure”, a cerut ministrul pentru Europa. „În plus, este nevoie de proiecte pilot pentru gestionarea rapidă a procedurilor de azil la frontierele externe ale UE – și, bineînțeles, de sprijin financiar pentru țările care sunt situate geografic la frontiera externă”, a mai spus ea. Citește și: VIDEO Brutalități de Ev Mediu în armata lui Putin: un comandant se filmează în timp ce bate cu o rangă niște soldați acuzați că și-au părăsit pozițiile

Bulgaria nu mai cumpără combustibil nuclear din Rusia Foto: Twitter
Eveniment

Bulgaria nu mai cumpără combustibil nuclear din Rusia

Bulgaria nu mai cumpără combustibil nuclear din Rusia. Centrala nucleară de la Kozlodui din Bulgaria a semnat în această săptămână un acord cu Westinghouse Electric Sweden pentru aprovizionarea cu combustibil nuclear a Unităţii 5, de 1.000 de megawaţi, de construcţie rusească, acesta fiind un prim pas pentru diversificarea aprovizionării dincolo de Rusia, transmite Reuters, citat de news.ro. Bulgaria nu mai cumpără combustibil nuclear din Rusia Kozlodui intenţionează să semneze un acord şi cu compania franceză Framatome, o divizie a grupului EDF, pentru un alt reactor, Unitatea 6. ?? #Bulgaria: Westinghouse Fuel Deal Marks New Era For #Nuclear Sector, Says Energy MinisterSofia hails ‘major step forward’ in moving crucial reactor supplies away from #Russiahttps://t.co/0IZSQm9RoI— NucNet Nuclear News (@NucNetNews) December 23, 2022 "Am făcut, în sfârşit, un pas către diversificarea combustibilului nuclear pentru centrala noastră. În acest fel ne asigurăm securitatea energetică", a declarat joi CEO-ul Kozlodui, Georgi Kirkov. Ministrul bulgar al Energiei, Rossen Hristov, a declarat că în prezent livrările de combustibil nuclear din Rusia sunt neclare, astfel că noul contract pe 10 ani cu Westinghouse a contribuit la asigurarea funcţionării centralei. Noul combustibil va fi folosit de la jumătatea anului 2024, a spus el, în timp ce rezervele actuale de combustibil pot fi folosite până atunci. Centrala produce circa 35% din electricitatea ţării, iar în prezent foloseşte combustibil nuclear furnizat de compania rusă Rosatom. Citește și: VIDEO Brutalități de Ev Mediu în armata lui Putin: un comandant se filmează în timp ce bate cu o rangă niște soldați acuzați că și-au părăsit pozițiile În paralel, Ungaria merge mai departe cu proiectul Paks 2, unde se vor construi două noi reactoare, cu tehnologie rusească și prin cooperare cu RosAtom. Contractul a fost acordat fără licitație. We're doing our utmost to guarantee Hungary's energy security!That's why we've signed a megadeal to build an underwater pipeline transporting electricity from AZ to HU via GE & RO.However, HU's energy independence lies in nuclear, thus it can't be guaranteed without Paks II! pic.twitter.com/LWNn6hrZ9k— Balázs Orbán (@BalazsOrban_HU) December 23, 2022 Conform acordului semnat în 2014 între Moscova şi Budapesta, pentru finanţarea proiectului ce va fi realizat de compania rusă Rosatom, Ungaria va primi din partea Rusiei un împrumut în valoare de 10 miliarde de euro, care va fi returnat de statul ungar până în anul 2046, cu o rată anuală a dobânzii cuprinsă între 3,9% şi 4,9%. #Paks II: Hungary's risky bet on Russia's #nuclear power"the Russian war in Ukraine is making the new power station less likely by the day"#Rosatom project - company hijacked #Zaporizhzhia nuclear and blackmails+tortures staff#SanctionRosatomhttps://t.co/5YqggMx8em pic.twitter.com/OMZVWSLJYo— Reinhard Uhrig (@reinharduhrig) December 16, 2022

România este exportator net de gaze Foto: BSOG
Eveniment

România este exportator net de gaze

România este, azi, exportator net de gaze, cea mai mare parte a volumului exportat ajungând în Republica Moldova, arată datele publice analizate de Profit. De obicei, iarna, cu temperaturile sub zero grade, România era importator net. România este exportator net de gaze „Cel puțin pe timp de iarnă, România este, de regulă, importator net de gaze, consumul curent fiind acoperit din producția internă, extrageri din depozite și importuri. Astăzi, producția autohtonă, de 24,1 milioane mc, și extragerile din depozite, de 22,6 milioane mc, sunt suficiente pentru acoperirea consumului curent, un milion de mc din aceste surse, pe lângă cele 11,4 milioane din importuri, luând calea exportului, în Ungaria și Republica Moldova”, explică Profit. Din datele publicate de Profit reise că România importă 11,4 milioane metri cubi (mc) din Bulgaria. Exporturile se duc spre Moldova - 2,1 milioane mc pe la Ungheni și 4,3 milioane mc pe la Isaccea, via Ucraina - și șase milioane mc spre Ungaria, pe la Csanadpalota. profit estimează însă că gazele care vin din România doar tranzitează Ungaria, de vreme ce această țară are contract cu Gazprom. Gazele care ajung în Moldova aprovizionează partea de vest a țării, în timp ce separatiștii din Transnistria primesc gaze de la Gazprom. Pomparea de gaze către Republica Moldova a început sâmbătă, 3 decembrie, la ora 13.00, prin gazoductul Iași-Ungheni, finalizat în iulie 2020. A fost primul transport de gaze prin această rută alternativă care ar putea să asigure desprinderea Moldovei de gazele rusești. Citește și: Rusia își asumă victoria Argentinei la Campionatul Mondial: meritul ar fi al vaccinului Sputnik V, folosit pe scară largă în această țară

Schengen în 2023, doar în februarie (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Schengen în 2023, doar în februarie

Schengen în 2023, doar în februarie. Consiliul European care urmează să fie convocat în prima decadă a lunii februarie la Bruxelles este considerat un "moment crucial" în privinţa aderării României la Spaţiul Schengen în anul 2023, au precizat surse guvernamentale pentru Agerpres. Schengen în 2023, doar în februarie Conform surselor citate, următoarea şansă de a pune pe agenda Consiliului JAI aderarea României la Schengen este în luna februarie la Consiliul European, unde unul din subiectele de pe agendă urmează să fie cel legat de migraţia ilegală. Aceleaşi surse au subliniat că, în măsura în care preşedinţia suedeză nu va accepta discutarea subiectului extinderii spaţiului european de liberă circulaţie, o decizie în privinţa admiterii României în Schengen în anul 2023 este puţin probabilă. Citește și: Aurescu, despre convocarea ambasadorului la Viena: Ultima oară când am procedat așa, după fraudarea alegerilor din Belarus. Plus: Organizațiile evreiești ne-au susținut în Austria "Intuitiv, dacă preşedinţia suedeză nu va accepta extinderea, şansele ca decizia să mai fie luată în anul 2023 sunt foarte mici", au transmis aceleaşi surse. Cât priveşte poziţia Austriei, sursele citate au precizat în privinţa retrimiterii ambasadorului României la Viena la post că acest lucru se va întâmpla în măsura în care Austria va da semnale pozitive pe tema aderării României la Spaţiul Schengen. Olanda nu dă șanse Bulgariei așa repede Pe de altă parte, premierul olandez. Mark Rutte, vrea evaluare MCV pentru Bulgaria. Acesta a declarat joi pentru Euractiv că Sofia mai are nevoie de o evaluare prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare al Comisiei (MCV) înainte de a intra în spaţiul Schengen. „Avem nevoie de două lucruri de la Bulgaria, în primul rând un mecanism de monitorizare încheiat pentru aderarea la Schengen şi, în al doilea rând, o evaluare nouă în baza MCV. Pot fi făcute în perioada verii. Şi dacă este posibil, Bulgaria poate adera. Nu este un , este un ”, a declarat Rutte. Preşedintele bulgar Rumen Radev a spus pe marginea summit-ului UE că termenul-limită pentru aderarea ţării sale la Schengen trebuie să fie octombrie 2023, exprimându-şi însă speranţa că acest lucru s-ar putea petrece chiar mai devreme. Cum România și Bulgaria sunt evaluate la pachet în privința Schengen, pare imposibil ca vreuna din cele două țări să prindă zona de liberă circulație anul viitor.

Rutte vrea evaluare MCV pentru Bulgaria (sursa: EU Council Newsroom)
Internațional

Rutte vrea evaluare MCV pentru Bulgaria

Rutte vrea evaluare MCV pentru Bulgaria. Premierul olandez Mark Rutte a declarat joi pentru Euractiv că Bulgaria mai are nevoie de o evaluare prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare al Comisiei (MCV) înainte de a intra în spaţiul Schengen. Rutte vrea evaluare MCV pentru Bulgaria "Avem nevoie de două lucruri de la Bulgaria, în primul rând un mecanism de monitorizare încheiat pentru aderarea la Schengen şi, în al doilea rând, o evaluare nouă în baza MCV. Pot fi făcute în perioada verii. Şi dacă este posibil, Bulgaria poate adera. Nu este un , este un ", a declarat Rutte. Încetarea monitorizării Bulgariei prin MCV a fost anunţată în octombrie 2019 de comisia Juncker. Pentru România, monitorizarea a continuat până în noiembrie acest an. Citește și: De ce s-a răzgândit Austria în privința Croației în Schengen: a primit acces la un terminal de gaze lichefiate și a fost amenințată că nu va primi contracte de infrastructură (IntelliNews) Între timp, preşedintele bulgar Rumen Radev a spus pe marginea summit-ului UE că termenul-limită pentru aderarea ţării sale la Schengen trebuie să fie octombrie 2023, exprimându-şi însă speranţa că acest lucru s-ar putea petrece chiar mai devreme. Aderarea Bulgariei şi României la zona Schengen a fost blocată de Austria şi de Olanda pe 8 decembrie, în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne. "Avem tot mai mult sprijin şi sunt convins că vom fi acceptaţi până în octombrie cel mai târziu. Bineînţeles, vom face tot posibilul să accelerăm acest termen-limită", a mai spus Radev.

Aderarea la zona euro va accelera reformele Foto: Banca Națională a Bulgariei
Eveniment

Aderarea la zona euro va accelera reformele

Guvernatorul Băncii Naţionale a Bulgariei afirmă că aderarea la zona euro va accelera reformele structurale. Croatia va intra, de la 1 ianuarie 2023, atât în zona euro, cât și în Schengen. Aderarea la zona euro va accelera reformele ''Introducerea euro reprezintă o normalizare şi o modernizare a regimului monetar bulgar'', a afirmat, la o conferinţă desfăşurată la Sofia, guvernatorul Băncii Naţionale a Bulgariei, Dimitar Radev, transmite Novinite. Oficialul a explicat că "Aderarea la zona euro va accelera procesul de implementare a reformelor structurale în Bulgaria, un proces care este serios întârziat. Vor fi îmbunătăţite condiţiile de finanţare şi vor creşte investiţiile în ţară. Combinarea tuturor factorilor va crea un mediu pentru o creştere sustenabilă, va accelera convergenţa şi, desigur, va duce la majorarea veniturilor". La aceeaşi conferinţă, dedicată avantajelor adoptării euro, ministrul de Finanţe, Rositsa Velkova, a anunţat că majorarea salariului minim în Bulgaria la 850 leva va duce la creşterea deficitului cu aproximativ un miliard de leva. Intrarea în zona euro va extinde oportunităţile pentru majorarea veniturilor şi va îmbunătăţi mediul de afaceri în Bulgaria, susţine ministrul de Finanţe. Oficialul a adăugat: "Vom participa la luarea deciziilor în cadrul Eurogrup (-miniştrii de Finanţe din zona euro-n.r.). În prezent nu ne este permis să participăm! Politica monetară a BCE se reflectă direct asupra noastră". Rugată să comenteze protestele formaţiunii naţionalistă Vazrazhdane (Renaşterea) din faţa clădirii unde avea loc conferinţa, Velkova a reamintit decizia Adunării Naţionale a Bulgariei, cu majoritate constituţională, de a continua drumul spre introducerea euro. Euro ar atrage investiții străine Analiştii consideră că aderarea la zona euro ar ajuta Bulgaria, cel mai sărac stat membru al Uniunii Europene, să atragă mai multe investiţii străine şi să obţină un rating suveran mai bun, ceea ce i-ar reduce costurile de finanţare a datoriilor sale. Ţara vecină a decis în urmă cu mult timp să îşi ancoreze moneda naţională de euro. Mulţi bulgari se tem că stabilirea abuzivă a preţurilor în timpul trecerii la euro ar putea duce la creşterea preţurilor. Un raport al Băncii Centrale Europene, care a analizat introducerea euro în 2002 în 12 ţări, a constatat că "nu există dovezi ale unui impact semnificativ asupra preţurilor la nivel agregat ca urmare a trecerii la moneda euro". Citește și: Antena 3 contrazice poziția României și susține varianta Austriei: 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România mergând spre Vest Agenţiile de rating Standard & Poor's şi Fitch, care acordă Bulgariei un calificativ de tip investment grade (-recomandat pentru investiţii-n.r.) "BBB", au apreciat că aderarea la euro ar fi un element pozitiv pentru ratingul Bulgariei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră