vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: bulgaria

93 articole
Eveniment

Bulgaria, principală poartă a migrației din Balcanii de Vest

Bulgaria este principală poartă a migrației ilegale din Balcanii de Vest, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), analizând datele publicate de Frontex chiar azi. FAZ anunță că, la reuniunea din 9-10 februarie a liderilor Uniunii Europene, se va discuta despre problemele migrației ilegale. Bulgaria, principală poartă a migrației din Balcanii de Vest „Originea migranților înregistrați pe ruta Balcanilor de Vest sugerează, de asemenea, că granița terestră cu Bulgaria este principala poartă de intrare în Uniunea Europeană. Cea mai mare parte (94.000) au fost sirieni; cu aproximativ 3,5 milioane, ei sunt cel mai mare grup de refugiați din Turcia. Afganii și turcii au venit de obicei în UE în acest fel. În decembrie, Austria și Țările de Jos au respins propunerea Comisiei UE de admitere a Bulgariei și României în spațiul Schengen. Ambele țări s-au referit în special la deficiențele din Bulgaria. Șefii de stat și de guvern din UE vor să discute despre migrație la o întâlnire specială din 9 și 10 februarie. O întrebare va fi atunci dacă Comisia UE ar trebui să-și folosească bugetul pentru a finanța construcția de bariere fizice de frontieră”, scrie FAZ. În raportul publicat azi, Frontex scrie că numărul imigranților ilegali a fost, în 2022, cel mai mare din 2016 până acum. Frontex arată că au fost depistați 330.000 de imigranți ilegali, o creștere de 64% față de anul trecut. „În 2022, au fost raportate 145.600 de treceri ilegale ale frontierei pe ruta Balcanilor de Vest, cu 136% mai multe decât în ​​2021. Acesta este cel mai mare număr de treceri raportate pe această rută din 2015 și aproximativ jumătate din toate intrările ilegale raportate în 2022”, mai afirmă organismul european. Citește și: Aeroportul militar Otopeni devine baza avioanelor AWACS ale NATO, care vor supraveghea manevrele Rusiei Datele Frontex, discutabile, migrația pare a fi mult mai mare Însă Frankfurter Allgemeine arată că aceste date trebuie contextualizate. Astfel, potrivit Eurostat, în primele nouă luni din 2022 s-au înregistrat 600.000 de cereri de azil, din care 244.000 doar în Germania. Potrivit FAZ, aceste date arată că mulți imigranți nu sunt înregistrați de Frontex. „Potrivit Eurostat, în primele nouă luni ale anului trecut au fost depuse peste 600.000 de cereri inițiale de azil în statele membre UE. Numai în Germania au fost 244.000 de cereri pe tot parcursul anului. Acest lucru sugerează că mulți migranți reușesc să intre în țara aleasă de ei nedetectați sau neînregistrați. Există multe indicii că Bulgaria în special, care dorește să devină membră a spațiului Schengen, este un punct slab. Ministerul bulgar de Interne a anunțat recent că peste 160.000 de persoane au fost împiedicate să treacă ilegal frontiera anul trecut și doar 14.000 au traversat țara. Cu toate acestea, guvernul de la Viena subliniază că aproximativ jumătate din cei 100.000 de migranți ilegali care au sosit în Austria, dintre care majoritatea nu erau înregistrați anterior, au trecut de granița turco-bulgară. Alți 40% au zburat la Belgrad cu avionul și au călătorit ilegal de acolo. Motivul pentru aceasta a fost practica laxă a vizelor în Serbia, care a fost înăsprită la sfârșitul anului din cauza presiunii UE”, explică Frankfurter Allgemeine. Le nombre d'entrées irrégulières dans l'Union européenne a augmenté en 2022 de 64% par rapport à l'année précédente, atteignant le niveau le plus élevé depuis 2016, a indiqué vendredi 13 janvier l'Agence européenne des frontières, Frontex.➡https://t.co/W5BNHvxw6N pic.twitter.com/3QILhUd5el— Le Figaro (@Le_Figaro) January 13, 2023

Bulgaria, principală poartă a migrației din Balcanii de Vest Foto: Twitter
Bulgaria, tot mai departe de Gazprom Foto: Twitter Engie
Eveniment

Bulgaria, tot mai departe de Gazprom

Bulgaria, tot mai departe de Gazprom: guvernul de la Sofia va semna un acord pentru a avea acces la terminalele de gaze naturale lichefiate ale Turciei. Bulgaria, tot mai departe de Gazprom Firma bulgară de stat Bulgargaz va semna marţi un acord pe termen lung cu compania turcă de gaze Botas pentru acces la terminalele de gaze naturale lichefiate (GNL) din Turcia şi tranzitul gazelor către frontiera bulgară, a anunţat Guvernul de la Sofia, transmite Reuters. Rusia, care acoperea peste 95% din necesarul de gaze al Bulgariei, a tăiat în aprilie livrările către Sofia deoarece nu au fost efectuate plăţile în ruble. Acum, Bulgaria caută noi surse pentru aprovizionarea cu gaze. A Major Step in SE Europe Regional Energy Security and Cooperation: Turkey Provides Bulgaria with Access to its LNG FSRU Terminals. #energy #security #lng #gas #fsru #turkey #bulgaria #europe #europeanunion https://t.co/PCLhymR8za— Stanislav Velinov (@StanislavIV) January 2, 2023 Luna trecută, ministrul interimar al Energiei din Bulgaria, Rossen Hristov, declara că discuţiile între Bulgargaz şi firma turcă Botas avansează rapid şi speră că va fi încheiat curând un acord. "Negociem pentru a rezerva capacitate de un miliard de metri cubi (bcm) de gaze pe an la terminalele GNL din Turcia şi pentru tranzitul gazelor prin reţeaua Botas către frontiera noastră. Acest acord este extrem de important, deoarece avem suficiente oferte pentru nave de transport GNL. Ceea ce nu avem este un loc în care să le descărcăm. Suntem ferm decişi să nu mai fim dependenţi de Rusia", a declarat Hristov. Bulgaria vrea să rezerve până în 2026 capacitate la terminalele GNL din Turcia pentru a importa un miliard metri cubi de gaze naturale lichefiate pe an. Capacitatea pentru 2023 va fi mai redusă, deoarece deja Bulgargaz a făcut rezervare la un terminal din Grecia. Un acord de rezervare a capacităţii şi de tranzit va permite Bulgargaz să încheie propriile contracte de import de gaze cu producătorii GNL din SUA sau Europa, iar compania nu va mai depinde de gazele ruseşti, a explicat Hristov. Sofia diversifică furnizorii În încercarea de a obţine preţuri mai bune, Bulgargaz s-ar putea alătura negocierilor pe care le poartă deja Botas cu producătorii GNL din SUA şi Europa, a adăugat oficialul bulgar. #Romania and #Bulgaria to be next countries to receive #Azerbaijani #gashttps://t.co/ZI4hakIugC— ACE Group Consultants ???? (@aceconsultants5) December 28, 2022 În prezent, Bulgaria importă un miliard metri cubi de gaze naturale pe an din Azerbaidjan, iar restul necesarului, de aproximativ trei miliarde metri cubi de gaze naturale pe an, sunt acoperite prin importuri de gaze naturale lichefiate din ţara vecină Grecia. Citește și: Ucraina, tot mai eficientă în fața dronelor lansate de Rusia: luni, toate cele 39 de drone lansate de forțele Kremlinului au fost doborâte Conform planurilor Ministerului Energiei, Bulgaria va acoperi o treime din necesarul de gaze prin importuri de gaze naturale lichefiate prin Turcia, o treime prin terminalul GNL de lângă oraşul elen Alexandroupolis, care ar urma să devină operaţional în 2024, şi o treime din livrările din Azerbaidjan.

Nehammer, la concertul de Anul Nou, alături de președintele Bulgariei Foto: Twitter
Eveniment

Nehammer, concertul Anul Nou, președintele Bulgariei

Bulgarii nu par să se fi supărat pe austrieci, fiindcă nu i-au lăsat să intre în spațiul Schengen: cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a stat, la concertul de Anul Nou de la Viena, alături de președintele Bulgariei, Rumen Radev. Însă și Nehammer, și Radev, sunt acuzați că au legături prea strânse cu Rusia. Nehammer, la concertul de Anul Nou, alături de președintele Bulgariei „Concertul de #Anul Nou este un moment cultural culminant în Austria și inspiră milioane de oameni din întreaga lume. Sunt încântat că președintele bulgar Rumen Radev a acceptat invitația mea la Concertul de Anul Nou de la Viena”, a scris Nehammer, pe Twitter. Das #Neujahrskonzert ist ein kultureller Höhepunkt in Österreich und begeistert Millionen Menschen auf der ganzen Welt. Es freut mich sehr, dass Bulgariens Präsident Rumen Radew meiner Einladung zum Neujahrskonzert nach Wien gefolgt ist. pic.twitter.com/9vmy4IKlf2— Karl Nehammer (@karlnehammer) January 1, 2023 Radev, fost pilot de vânătoare, este președinte al Bulgariei din 2017. El a ajuns șef al statului cu sprijinul Partidului Socialist. Atitudinea lui Radev față de invadarea Ucrainei este considerată ambiguă, el fiind definit mai degrabă drept pro-rus. Totuși, în decembrie, el şi-a dat în sfârşit acordul pentru transportul de arme, muniţii şi echipamente militare către Ucraina. Și cancelarul Austriei, Karl Nehammer, este suspectat de legături prea strânse cu Rusia. Austrian Chancellor @karlnehammer and I discussed the necessity of closer cooperation between EU countries to cope with illegal migration flows towards Europe. Protecting the EU's external borders is a shared commitment and requires technical and financial support from the Union pic.twitter.com/Sze7UfYuwy— President.bg (@PresidentOfBg) January 1, 2023 La 11 aprilie 2022, cancelarul austriac Karl Nehammer a vizitat Rusia, la inițiativa sa, și s-a întâlnit cu Vladimir Putin. A fost primul lider occidental care a făcut acest pas, după atacul Rusiei asupra Ucrainei. După vizita la Moscova, Nehammer anunță că „deocamdată” nu se poate renunța la gazul rusesc. La 27 mai 2022, Nehammer vorbește la telefon cu Putin, din nou la inițiativa Austriei. În decembrie, Austria s-a opus prin veto intrării României și Bulgariei în Schengen. „Este nevoie de mai mult timp. Avem 75.000 de imigranți ilegali neînregistrați în Austria. Asta înseamnă că au sărit granița externă a Uniunii Europene și au ajuns într-o țară internă, așa cum e Austria. Trebuie întâi să răspundem la aceste întrebări de securitate”, a explicat Nehammer, la 6 decembrie. Ulterior, ministrul austriac pentru afaceri europene, Karoline Edtstadler, a afirmat că Austria va sprijini aderarea României și Bulgariei la zona Schengen numai după ce vor fi aplicate modificări politicii de migrație a Uniunii Europene. ”Vrem să continuăm să discutăm despre extinderea Schengen, în coordonare cu partenerii din Bulgaria și România, astfel încât să o putem readuce pe ordinea de zi după ce se vor lua măsurile necesare în ceea ce privește politica de migrație și azil”, a declarat Edtstadler la postul de radio austriac ORF, relatează SchengenVisaInfo.com.

Primirea României în Schengen, după reformarea politicii de azil, spune Karoline Edtstadler Foto: Twitter
Eveniment

Primirea României Schengen, reformarea politicii de azil

Primirea României și Bulgariei în Schengen, doar după reformarea politicii de azil a UE, spune ministrul austriac pentru Afaceri Europene, Karoline Edtstadler. Austria s-a opus prin veto intrării României și Bulgariei în spațiul Schengen. Primirea României în Schengen, după reformarea politicii de azil „Extinderea spațiului Schengen este un lucru pe care, desigur, dorim să îl discutăm în continuare în coordonare cu partenerii noștri, Bulgaria și România, astfel încât să îl putem repune pe agendă după ce se vor face pașii corespunzători în politica de migrație și azil”, a declarat ea la ORF, citată de sursazilei.ro. Edtstadler a amintit că, în ianuarie, Suedia va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene: „Suedia e o țară „care a fost încercată și e experimentată când vine vorba de migrație. Mă aștept ca acest subiect să fie un punct important pe ordinea de zi”. Decizia privind Schengen nu va fi amânată până când întregul pachet de azil va fi decis la nivelul UE prin numeroase acte juridice, deoarece acest lucru va dura ceva timp, a explicat demnitarul austriac. „Dar trebuie să facem acești pași și să stabilim un plan. Atunci putem foarte bine să vorbim despre extinderea Schengen pentru a include Bulgaria și România”, a spus Edtstadler. „Este nevoie de posibilitatea de a solicita azil în țări terțe sigure”, a cerut ministrul pentru Europa. „În plus, este nevoie de proiecte pilot pentru gestionarea rapidă a procedurilor de azil la frontierele externe ale UE – și, bineînțeles, de sprijin financiar pentru țările care sunt situate geografic la frontiera externă”, a mai spus ea. Citește și: VIDEO Brutalități de Ev Mediu în armata lui Putin: un comandant se filmează în timp ce bate cu o rangă niște soldați acuzați că și-au părăsit pozițiile

Bulgaria nu mai cumpără combustibil nuclear din Rusia Foto: Twitter
Eveniment

Bulgaria nu mai cumpără combustibil nuclear din Rusia

Bulgaria nu mai cumpără combustibil nuclear din Rusia. Centrala nucleară de la Kozlodui din Bulgaria a semnat în această săptămână un acord cu Westinghouse Electric Sweden pentru aprovizionarea cu combustibil nuclear a Unităţii 5, de 1.000 de megawaţi, de construcţie rusească, acesta fiind un prim pas pentru diversificarea aprovizionării dincolo de Rusia, transmite Reuters, citat de news.ro. Bulgaria nu mai cumpără combustibil nuclear din Rusia Kozlodui intenţionează să semneze un acord şi cu compania franceză Framatome, o divizie a grupului EDF, pentru un alt reactor, Unitatea 6. ?? #Bulgaria: Westinghouse Fuel Deal Marks New Era For #Nuclear Sector, Says Energy MinisterSofia hails ‘major step forward’ in moving crucial reactor supplies away from #Russiahttps://t.co/0IZSQm9RoI— NucNet Nuclear News (@NucNetNews) December 23, 2022 "Am făcut, în sfârşit, un pas către diversificarea combustibilului nuclear pentru centrala noastră. În acest fel ne asigurăm securitatea energetică", a declarat joi CEO-ul Kozlodui, Georgi Kirkov. Ministrul bulgar al Energiei, Rossen Hristov, a declarat că în prezent livrările de combustibil nuclear din Rusia sunt neclare, astfel că noul contract pe 10 ani cu Westinghouse a contribuit la asigurarea funcţionării centralei. Noul combustibil va fi folosit de la jumătatea anului 2024, a spus el, în timp ce rezervele actuale de combustibil pot fi folosite până atunci. Centrala produce circa 35% din electricitatea ţării, iar în prezent foloseşte combustibil nuclear furnizat de compania rusă Rosatom. Citește și: VIDEO Brutalități de Ev Mediu în armata lui Putin: un comandant se filmează în timp ce bate cu o rangă niște soldați acuzați că și-au părăsit pozițiile În paralel, Ungaria merge mai departe cu proiectul Paks 2, unde se vor construi două noi reactoare, cu tehnologie rusească și prin cooperare cu RosAtom. Contractul a fost acordat fără licitație. We're doing our utmost to guarantee Hungary's energy security!That's why we've signed a megadeal to build an underwater pipeline transporting electricity from AZ to HU via GE & RO.However, HU's energy independence lies in nuclear, thus it can't be guaranteed without Paks II! pic.twitter.com/LWNn6hrZ9k— Balázs Orbán (@BalazsOrban_HU) December 23, 2022 Conform acordului semnat în 2014 între Moscova şi Budapesta, pentru finanţarea proiectului ce va fi realizat de compania rusă Rosatom, Ungaria va primi din partea Rusiei un împrumut în valoare de 10 miliarde de euro, care va fi returnat de statul ungar până în anul 2046, cu o rată anuală a dobânzii cuprinsă între 3,9% şi 4,9%. #Paks II: Hungary's risky bet on Russia's #nuclear power"the Russian war in Ukraine is making the new power station less likely by the day"#Rosatom project - company hijacked #Zaporizhzhia nuclear and blackmails+tortures staff#SanctionRosatomhttps://t.co/5YqggMx8em pic.twitter.com/OMZVWSLJYo— Reinhard Uhrig (@reinharduhrig) December 16, 2022

România este exportator net de gaze Foto: BSOG
Eveniment

România este exportator net de gaze

România este, azi, exportator net de gaze, cea mai mare parte a volumului exportat ajungând în Republica Moldova, arată datele publice analizate de Profit. De obicei, iarna, cu temperaturile sub zero grade, România era importator net. România este exportator net de gaze „Cel puțin pe timp de iarnă, România este, de regulă, importator net de gaze, consumul curent fiind acoperit din producția internă, extrageri din depozite și importuri. Astăzi, producția autohtonă, de 24,1 milioane mc, și extragerile din depozite, de 22,6 milioane mc, sunt suficiente pentru acoperirea consumului curent, un milion de mc din aceste surse, pe lângă cele 11,4 milioane din importuri, luând calea exportului, în Ungaria și Republica Moldova”, explică Profit. Din datele publicate de Profit reise că România importă 11,4 milioane metri cubi (mc) din Bulgaria. Exporturile se duc spre Moldova - 2,1 milioane mc pe la Ungheni și 4,3 milioane mc pe la Isaccea, via Ucraina - și șase milioane mc spre Ungaria, pe la Csanadpalota. profit estimează însă că gazele care vin din România doar tranzitează Ungaria, de vreme ce această țară are contract cu Gazprom. Gazele care ajung în Moldova aprovizionează partea de vest a țării, în timp ce separatiștii din Transnistria primesc gaze de la Gazprom. Pomparea de gaze către Republica Moldova a început sâmbătă, 3 decembrie, la ora 13.00, prin gazoductul Iași-Ungheni, finalizat în iulie 2020. A fost primul transport de gaze prin această rută alternativă care ar putea să asigure desprinderea Moldovei de gazele rusești. Citește și: Rusia își asumă victoria Argentinei la Campionatul Mondial: meritul ar fi al vaccinului Sputnik V, folosit pe scară largă în această țară

Schengen în 2023, doar în februarie (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Schengen în 2023, doar în februarie

Schengen în 2023, doar în februarie. Consiliul European care urmează să fie convocat în prima decadă a lunii februarie la Bruxelles este considerat un "moment crucial" în privinţa aderării României la Spaţiul Schengen în anul 2023, au precizat surse guvernamentale pentru Agerpres. Schengen în 2023, doar în februarie Conform surselor citate, următoarea şansă de a pune pe agenda Consiliului JAI aderarea României la Schengen este în luna februarie la Consiliul European, unde unul din subiectele de pe agendă urmează să fie cel legat de migraţia ilegală. Aceleaşi surse au subliniat că, în măsura în care preşedinţia suedeză nu va accepta discutarea subiectului extinderii spaţiului european de liberă circulaţie, o decizie în privinţa admiterii României în Schengen în anul 2023 este puţin probabilă. Citește și: Aurescu, despre convocarea ambasadorului la Viena: Ultima oară când am procedat așa, după fraudarea alegerilor din Belarus. Plus: Organizațiile evreiești ne-au susținut în Austria "Intuitiv, dacă preşedinţia suedeză nu va accepta extinderea, şansele ca decizia să mai fie luată în anul 2023 sunt foarte mici", au transmis aceleaşi surse. Cât priveşte poziţia Austriei, sursele citate au precizat în privinţa retrimiterii ambasadorului României la Viena la post că acest lucru se va întâmpla în măsura în care Austria va da semnale pozitive pe tema aderării României la Spaţiul Schengen. Olanda nu dă șanse Bulgariei așa repede Pe de altă parte, premierul olandez. Mark Rutte, vrea evaluare MCV pentru Bulgaria. Acesta a declarat joi pentru Euractiv că Sofia mai are nevoie de o evaluare prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare al Comisiei (MCV) înainte de a intra în spaţiul Schengen. „Avem nevoie de două lucruri de la Bulgaria, în primul rând un mecanism de monitorizare încheiat pentru aderarea la Schengen şi, în al doilea rând, o evaluare nouă în baza MCV. Pot fi făcute în perioada verii. Şi dacă este posibil, Bulgaria poate adera. Nu este un , este un ”, a declarat Rutte. Preşedintele bulgar Rumen Radev a spus pe marginea summit-ului UE că termenul-limită pentru aderarea ţării sale la Schengen trebuie să fie octombrie 2023, exprimându-şi însă speranţa că acest lucru s-ar putea petrece chiar mai devreme. Cum România și Bulgaria sunt evaluate la pachet în privința Schengen, pare imposibil ca vreuna din cele două țări să prindă zona de liberă circulație anul viitor.

Rutte vrea evaluare MCV pentru Bulgaria (sursa: EU Council Newsroom)
Internațional

Rutte vrea evaluare MCV pentru Bulgaria

Rutte vrea evaluare MCV pentru Bulgaria. Premierul olandez Mark Rutte a declarat joi pentru Euractiv că Bulgaria mai are nevoie de o evaluare prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare al Comisiei (MCV) înainte de a intra în spaţiul Schengen. Rutte vrea evaluare MCV pentru Bulgaria "Avem nevoie de două lucruri de la Bulgaria, în primul rând un mecanism de monitorizare încheiat pentru aderarea la Schengen şi, în al doilea rând, o evaluare nouă în baza MCV. Pot fi făcute în perioada verii. Şi dacă este posibil, Bulgaria poate adera. Nu este un , este un ", a declarat Rutte. Încetarea monitorizării Bulgariei prin MCV a fost anunţată în octombrie 2019 de comisia Juncker. Pentru România, monitorizarea a continuat până în noiembrie acest an. Citește și: De ce s-a răzgândit Austria în privința Croației în Schengen: a primit acces la un terminal de gaze lichefiate și a fost amenințată că nu va primi contracte de infrastructură (IntelliNews) Între timp, preşedintele bulgar Rumen Radev a spus pe marginea summit-ului UE că termenul-limită pentru aderarea ţării sale la Schengen trebuie să fie octombrie 2023, exprimându-şi însă speranţa că acest lucru s-ar putea petrece chiar mai devreme. Aderarea Bulgariei şi României la zona Schengen a fost blocată de Austria şi de Olanda pe 8 decembrie, în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne. "Avem tot mai mult sprijin şi sunt convins că vom fi acceptaţi până în octombrie cel mai târziu. Bineînţeles, vom face tot posibilul să accelerăm acest termen-limită", a mai spus Radev.

Aderarea la zona euro va accelera reformele Foto: Banca Națională a Bulgariei
Eveniment

Aderarea la zona euro va accelera reformele

Guvernatorul Băncii Naţionale a Bulgariei afirmă că aderarea la zona euro va accelera reformele structurale. Croatia va intra, de la 1 ianuarie 2023, atât în zona euro, cât și în Schengen. Aderarea la zona euro va accelera reformele ''Introducerea euro reprezintă o normalizare şi o modernizare a regimului monetar bulgar'', a afirmat, la o conferinţă desfăşurată la Sofia, guvernatorul Băncii Naţionale a Bulgariei, Dimitar Radev, transmite Novinite. Oficialul a explicat că "Aderarea la zona euro va accelera procesul de implementare a reformelor structurale în Bulgaria, un proces care este serios întârziat. Vor fi îmbunătăţite condiţiile de finanţare şi vor creşte investiţiile în ţară. Combinarea tuturor factorilor va crea un mediu pentru o creştere sustenabilă, va accelera convergenţa şi, desigur, va duce la majorarea veniturilor". La aceeaşi conferinţă, dedicată avantajelor adoptării euro, ministrul de Finanţe, Rositsa Velkova, a anunţat că majorarea salariului minim în Bulgaria la 850 leva va duce la creşterea deficitului cu aproximativ un miliard de leva. Intrarea în zona euro va extinde oportunităţile pentru majorarea veniturilor şi va îmbunătăţi mediul de afaceri în Bulgaria, susţine ministrul de Finanţe. Oficialul a adăugat: "Vom participa la luarea deciziilor în cadrul Eurogrup (-miniştrii de Finanţe din zona euro-n.r.). În prezent nu ne este permis să participăm! Politica monetară a BCE se reflectă direct asupra noastră". Rugată să comenteze protestele formaţiunii naţionalistă Vazrazhdane (Renaşterea) din faţa clădirii unde avea loc conferinţa, Velkova a reamintit decizia Adunării Naţionale a Bulgariei, cu majoritate constituţională, de a continua drumul spre introducerea euro. Euro ar atrage investiții străine Analiştii consideră că aderarea la zona euro ar ajuta Bulgaria, cel mai sărac stat membru al Uniunii Europene, să atragă mai multe investiţii străine şi să obţină un rating suveran mai bun, ceea ce i-ar reduce costurile de finanţare a datoriilor sale. Ţara vecină a decis în urmă cu mult timp să îşi ancoreze moneda naţională de euro. Mulţi bulgari se tem că stabilirea abuzivă a preţurilor în timpul trecerii la euro ar putea duce la creşterea preţurilor. Un raport al Băncii Centrale Europene, care a analizat introducerea euro în 2002 în 12 ţări, a constatat că "nu există dovezi ale unui impact semnificativ asupra preţurilor la nivel agregat ca urmare a trecerii la moneda euro". Citește și: Antena 3 contrazice poziția României și susține varianta Austriei: 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România mergând spre Vest Agenţiile de rating Standard & Poor's şi Fitch, care acordă Bulgariei un calificativ de tip investment grade (-recomandat pentru investiţii-n.r.) "BBB", au apreciat că aderarea la euro ar fi un element pozitiv pentru ratingul Bulgariei.

20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România Foto: Facebook ministerul austriac de Interne
Eveniment

20.000 migranți ilegali traversat România spre Vest

Antena 3 contrazice poziția României și susține varianta Austriei: acest post susține că ar deține un document care arată că 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România mergând spre Vest. Documentul ar fi elaborat de guvernul de la Viena, dar, la ora redactării acestei știri, el nu fusese postat pe site-ul Antenei 3 și nici nu apărea în înregistrarea știrii de pe site. 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România „Potrivit documentului în care Austria justifică refuzul de a primi România în Spațiul Schengen, această țară susține că până la finalul acestui an are peste 100.000 de cereri de azil depuse de migranții care au ajuns acolo. De asemenea, în document se mai spune că din România au venit aproximativ 20.000 de migranți, în timp ce prin Bulgaria au trecut aproximativ 35.000 de migranți. Totodată, Austria susține că nu respinge cu desăvârșire aderarea României la Spațiul Schengen, ci mai degrabă vrea o amânare, să se rediscute acest aspect în 2023 și ar avansa și o dată în acel document: vorbea despre jumătatea anului viitor”, arată Antena 3. Însă datele Frontex, agenția europeană pentru protecția frontierelor, citate de news.ro, susțineau că migranții ilegali care ajung în Austria preferă alte rute decât cele prin România. Astfel, în primele 9 luni din 2022 s-a înregistrat o creștere a migrației de aproximativ 170% pe ruta Balcanilor de Vest, dar în România, în aceeași perioadă, s-a înregistrat o scădere cu 43% a intrărilor ilegale, arătau statisticile citate de news.ro. Citește și: VIDEO Putin, cu un pahar de șampanie în mână, promite că va continua să atace rețelele de utilități ucrainene Antena 3 mai arată și faptul că PPE, din care face parte și PNL, îl susține pe cancelarul austriac Karl Nehammer. „Manfred Weber, liderul popularilor europeni, a declarat că Austria are nevoie de sprijin și spunea de asemenea și faptul că va beneficia cancelarul austriac de tot sprijinul popularilor europeni pentru a rezolva situația migrației din Austria”, mai arată Antena 3.

Parlamentul Bulgariei a aprobat primul pachet de ajutoare militare către Ucraina Foto: Twitter
Eveniment

Parlamentul Bulgariei pachet ajutoare militare Ucraina

O decizie majoră la Sofia: Parlamentul Bulgariei a aprobat primul pachet de ajutoare militare către Ucraina. Ministrul ucrainean de Externe, Dmitri Kuleba, a mulțumit pe Twitter pentru acest „vot istoric”. The number of countries providing security assistance to Ukraine has expanded by one more important partner. I thank the Bulgarian Parliament for its historic vote to provide the first military aid package. It will arrive soon to strengthen our army and bring our victory closer.— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) December 10, 2022 Lista echipamentelor care va fi trimisă este secretă, dar demnitarii bulgari au explicat că este vorba doar de echipament militar ușor și muniție. Parlamentul Bulgariei a aprobat ajutoare militare către Ucraina Aproximativ 148 din cei 240 de parlamentari au votat în favoarea deciziei, în timp ce socialiștii și Partidul Renașterea, care este pro rus și ultranaționalișt, au fost împotrivă, explică Reuters. Pe de altă parte, legislativul de la Sofia a aprobat trimiterea până la 50 de militari ca parte a misiunii Uniunii Europene de instruire a Forțelor Armate ucrainene. Bulgaria a fost una dintre cele câteva sfere ale blocului comunitar care nu trimiseseră ajutor militar Ucrainei, asta în contextul în care, anterior, Partidul socialist care a format o coaliție, care a căzut în iunie a fost binevoitor față de Rusia și a blocat o propunere anterioară, în luna mai. Ministrul interimar al Apărării a spus că Bulgaria, care este o țară membră a NATO, nu-și permite să trimită sisteme de rachete antiaeriene cum ar fi S-300 de producţie sovietică și nici avioane de tip MiG-29 sau Su-25 care sunt tot de producție sovietică. Citește și: VIDEO Putin, cu un pahar de șampanie în mână, promite că va continua să atace rețelele de utilități ucrainene Deși Bulgaria nu a mai trimis până acum arme Ucrainei, trebuie notat faptul că producătorii săi de armament au înregistrat în timp, o creștere a exporturilor, datorită faptului că Guvernul de la Sofia a aprobat exporturi de arme de peste jumătate de miliarde de euro, majoritatea dintre acestea fiind destinate Poloniei care este unul dintre ”hub-urile esențiale pentru trimiterea de arme în Ucraina”.

Premieră: Bulgaria trimite arme în Ucraina (sursa: Facebook/Armed Forces)
Internațional

Premieră: Bulgaria trimite arme în Ucraina

Premieră: Bulgaria trimite arme în Ucraina. Sofia va livra primul său ajutor militar în Ucraina de la începutul invaziei ruse, după ce parlamentul a aprobat vineri o listă de arme stabilită de guvernul interimar. Premieră: Bulgaria trimite arme în Ucraina Parlamentul a aprobat de asemenea trimiterea a până la 50 de militari în misiunea UE de instruire a forţelor armate ucrainene. Bulgaria a fost una din cele câteva ţări din UE care nu au trimis ajutor militar, în contextul în care Partidul Socialist, membru al precedentei coaliţii de guvernare şi favorabil Rusiei, a blocat în mai o propunere anterioară. Lista armelor aprobate este clasificată, însă oficiali guvernamentali au precizat că Sofia va trimite în principal arme uşoare şi muniţie. Ministrul interimar al Apărării, Dimitar Stoianov, a spus că Bulgaria, ţară membră a NATO, nu îşi permite să îşi trimită sisteme de rachete antiaeriene sau avioanele MIG-19 şi SU-25, de producţie sovietică, dorite de Kiev. "Abordarea mea a fost conservatoare, deoarece trebuie să asigur capacităţile de apărare ale Bulgariei. Ajutorul este în acord deplin cu priorităţile Ucrainei, dar nu trimitem sistemele S-300 şi nici avioanele MIG-29 sau SU-25", a declarat vineri Stoianov la Nova TV. Exporturi crescute către Polonia Deşi Bulgaria nu a trimis până acum arme Ucrainei, producătorii săi de armament au înregistrat o creştere a exporturilor, conform unui raport din noiembrie al Asociaţiei Industriale Bulgare. În august, Ministerul Economiei a aprobat acorduri pentru exporturi de arme de peste un miliard de leva (512 milioane de euro), majoritatea având ca destinaţie Polonia, unul din centrele esenţiale pentru trimiterea de arme în Ucraina. Citește și: Putin recunoaște că abia are cu ce să îmbrace recruții, dar amenință cu hipersonice nucleare. Și se declară dezamăgit de Merkel Un număr total de 148 din cei 240 de parlamentari au votat vineri în favoarea trimiterii de arme Ucrainei, socialiştii şi Partidul Renaşterea, pro-rus şi ultranaţionalist, exprimându-se împotrivă.

Elon Musk la castelul Bran bulgăresc (sursa: Twitter/Aesthetica/Vladislav Terziiski)
Eveniment

Elon Musk la castelul Bran bulgăresc

Elon Musk la castelul Bran bulgăresc. Un simplu tweet postat de Elon Musk inflamează Bulgaria: de la miniştri la internauţi, unii şi-l imaginează deja pe cel mai bogat om din lume păşind pe stâncile bulgărești de la Belogradcik. Elon Musk la castelul Bran bulgăresc O fotografie cu fortăreaţa impresionantă, sub nori ameninţători, l-a făcut pe capriciosul patron al Tesla, SpaceX şi, mai nou, al Twitter să reacţioneze în noiembrie printr-un retweet. "Eram sigur că este din Elden Ring", a scris Musk, referindu-se la unul dintre jocurile sale video preferate. "Dragă Elon, este în Bulgaria. Te invit să vii să vizitezi acest sit", a reacţionat Ilin Dimitrov, ministrul Turismului, imitat rapid de un alt membru al guvernului. Politicianul a susţinut chiar că i-a transmis miliardarului american, "prin intermediul unui bulgar", o cerere oficială însoţită de un riton, un vechi vas de băut care stă mărturie civilizaţiei tracice care reprezintă gloria ţării. Bucătarul unui restaurant modern din satul Stakevtsi, situat la 20 de kilometri de Belogradcik, a pus gaz pe foc publicând un aşa-zis e-mail de la echipa SpaceX privind un sejur al lui Elon Musk în aprilie 2023. "O să vină să ne cumpere pământul" Pe reţelele sociale, zvonurile au trezit creativitatea internauţilor. Numaidecât au apărut colaje care îl înfăţişează pe miliardar în haine tradiţionale bulgare sau bând rachiu, un aperitiv popular. Alţii sunt îngrijoraţi. "O să vină să ne cumpere pământul", a comentat o femeie. Frenezia îl bucură pe autorul fotografiei, surprinsă în urmă cu mai bine de cinci ani şi republicată recent. "Se întâmplă rareori ca veştile bune din Bulgaria să trezească atât de mult interes", a reacţionat Vladislav Terziiski, salutând "valul de reacţii, glume, anecdote, expresie a mândriei naţionale". În ceea ce priveşte o vizită a lui Elon Musk el a mărturisit pentru AFP: "Sunt destul de sceptic, dar îmi menţin speranţa". Cufundată în ceaţă, într-o zi rece de la sfârşitul lunii noiembrie, cetatea Belogradcik îşi aşteaptă "mesia", după cum a spus ironic la televizor analistul Dimitar Ganev. Scepticism în orășelul sărac Printre cei 5.500 de locuitori, domină mai degrabă sarcasmul. Ca şi Bulgaria, depopulată după perioada comunistă, acest frumos oraş şi-a pierdut jumătate dintre locuitori comparativ cu 1991. "El face ce vrea, de ce să nu vină să vadă un loc frumos şi o regiune săracă", a declarat despre Musk un bărbat de cincizeci de ani, Svetoslav Zahariev, muncitor în construcţii, "nemulţumit să găsească aceeaşi mizerie" la revenirea sa în ţară după 16 ani de muncă în străinătate. Citește și: Unde se aflau jet-urile private folosite de Elon Musk când miliardarul era dat ca prezent la castelul de la Bran Peste 40% dintre locuitori trăiesc sub pragul sărăciei în această parte a Bulgariei, ea însăşi cel mai sărac membru al Uniunii Europene. La primărie, se visează mai degrabă la o politică guvernamentală reală decât la manifestări de interes trecătoare. În 2007, înscrierea acestor stânci în controversata competiţie Cele şapte noi minuni ale lumii a provocat un aflux brusc de vizitatori. "Au plecat dezamăgiţi de lipsa infrastructurii şi a capacităţii de primire", îşi aminteşte viceprimarul Rossen Mladenov. "Ce este acest stat care mizează pe un tweet al lui Musk pentru a-şi dezvolta turismul?", a spus el indignat. Primarul Boris Nikolov regretă, la rândul său, "absenţa unei strategii naţionale". O vizită a antreprenorului "ar fi doar un miracol de trei zile, dacă nu investeşte în turism". Elon Musk a ignorat până în prezent numeroasele tweet-uri care i-au cerut să-şi confirme sau nu sejurul. Dacă s-ar aventura, însă, în această regiune neglijată, ar trebui să aibă grijă să nu conducă o Tesla, având în vedere numeroasele gropi şi accesul dificil, a avertizat un cotidian bulgar, sfătuindu-l mai degrabă să vină cu... o navă spaţială.

Efectul desprinderii de Gazprom Foto: Twitter
Eveniment

Efectul desprinderii de Gazprom

Efectul desprinderii de Gazprom: preţul gazelor naturale în Bulgaria a scăzut cu peste 47% de la 1 noiembrie. Rusia a oprit, la 27 aprilie, gazele către Polonia și Bulgaria. Această țară s-a asigurat însă că va avea gaze naturale în această iarnă încheind un contract cu Azerbaidjan, potrivit presei de la Sofia. Efectul desprinderii de Gazprom Comisia de reglementare în domeniul Energiei din Bulgaria (EWRC) a aprobat luni scăderea preţului gazelor naturale cu 47,3%, în urma propunerii furnizorului de gaze Bulgargaz, transmite Novinite. De la 1 noiembrie, noul preţ al gazelor va fi de 123,47 leva per MWh (sau 63,13 euro per MWh). Tariful, care nu include accizele şi TVA, este pentru furnizorii finali şi persoanele care au licenţă pentru producţia şi transferul energiei termale, a anunţat Bulgargaz. ?? In November: #Gas in #Bulgaria will be Twice as Cheap as the Average in #Europe ➡️ https://t.co/IGFh4lUlyM pic.twitter.com/7g1lOk4g1E— Novinite.com (@novinite_com) November 1, 2022 În octombrie, preţul gazelor a fost de 233,36 leva per MWh. Comparativ, pe piaţa europeană preţul gazelor care urmează să fie livrate în noiembrie se situează la 130 euro per MWh. Preţul propus iniţial Bulgargaz a fost de 166 leva/ MWh. Scăderea semnificativă a preţului propus pentru noiembrie a fost determinată de preţurile competitive obţinute de furnizorul de gaze şi de scăderea preţurilor pe piaţa din Europa. Contractul pe termen lung dintre Bulgaria şi Azerbaidjan a contribuit de asemenea la reducerea preţului gazelor pentru consumatorii bulgari, după finalizarea Interconectorului de gaze Grecia-Bulgaria. Glad to be in Sofia for the opening of the gas interconnector between Bulgaria and Greece. This pipeline is a game-changer for ?? It’s also a key contribution to Europe’s energy security. pic.twitter.com/Vzy6YmwCOd— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) October 1, 2022 Noul preţ al gazelor din Bulgaria este semnificativ mai scăzut decât cel care ar fi trebuit plătit Gazprom dacă firma rusă nu ar fi anulat în mod unilateral contractul de livrare, susține Novinite. JUST IN: #BNNBulgaria Reports. Bulgaria and North Macedonia signed an agreement for gas transfer. According to state-owned Bulgartransgaz, this new legal framework will allow for more shipments of natural gas to our neighbor to the southwest. #Bulgaria #Economy pic.twitter.com/5xtZnDgmsn— Gurbaksh Singh Chahal (@gchahal) November 1, 2022 Acum cinci zile, Bulgaria şi Republica Moldova au semnat un acord de cooperare pentru accesul şi transportul de gaze naturale prin intermediul sistemului de conducte al companiei Bulgartransgaz. În aprilie 2022, Bulgaria depindea încă în procent de peste 70% de livrărila Gazprom. Citește și: NATO se așteaptă în orice moment la o mișcare disperată a lui Putin: Norvegia, cel mai important furnizor actual de gaze al UE, și-a ridicat nivelul de alertă militară

Sofia îi dă cu tifla Moscovei (sursa: moldova.europalibera.org/)
Internațional

Sofia îi dă cu tifla Moscovei

Sofia îi dă cu tifla Moscovei: Bulgaria a refuzat joi să extrădeze un cetăţean rus care se opune războiului în Ucraina şi care este acuzat de fraudă fiscală în Rusia, nutrind temeri că acesta nu va beneficia de un proces echitabil, informează AFP. Sofia îi dă cu tifla Moscovei Curtea de Apel de la Varna a revizuit joi o decizie de extrădare luată la începutul lui august cu privire la Aleksei Alcin, 46 de ani, un om de afaceri acuzat în Rusia de fraudă fiscală în valoare de 282,5 milioane de ruble (4,8 milioane de euro). "Instanţa a constatat un risc de agravare a situaţiei lui (Aleksei Alcin) din cauza convingerilor sale politice şi o încălcare a drepturile sale în timpul procesului penal", potrivit motivaţiei publicate de Curtea de Apel din Varna într-un comunicat. Decizia Curţii de Apel se sprijină pe două rezoluţii ale Parlamentului European şi pe un raport al Comitetului Helsinki, potrivit căruia "nu există nicio îndoială că Rusia şi-a întărit represiunea împotriva manifestanţilor şi militanţilor din societatea civilă care protestează împotriva războiului". Pașaport rusesc, ars în fața ambasadei Acest refuz de extrădare este "asemănător deciziilor unor tribunale din state membre ale Consiliului Europei, care resping cereri ale Federaţiei Ruse în baza unei lipse de încredere în voinţa acestei ţări de a-şi onora obligaţiile conform dreptului internaţional", a apreciat Curtea de Apel bulgară. Citește și: România se înarmează până în dinți: ultima achiziție – 231 de sisteme de rachete portabile antiaeriene, care vor costa peste două treimi de miliard de euro. Cine le livrează Locuind în Bulgaria din 2014, Aleksei Alcin şi-a ars paşaportul rusesc în faţa consulatului Rusiei de la Varna, în februarie, în timpul unei manifestaţii împotriva războiului din Ucraina. Manifestaţii în susţinerea lui Alcin au fost organizate în ultimele săptămâni la Sofia şi la Varna. Intelectuali bulgari i-au cerut preşedintelui Rumen Radev să-i acorde drept de azil.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră