vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: bulgaria

93 articole
Internațional

Estonia și Finlanda să nu mai acorde vize rușilor.

Estonia și Finlanda au cerut UE să nu mai acorde vize rușilor. Apelul acestor țări a venit la o zi după ce președintele Volodimir Zelenski a spus că închiderea granițelor pentru turiștii ruși este cea mai importantă sancțiune. Letonia s-a alăturat acestei cereri, azi. Însă Germania pare să fi pus deja capăt acestui proiect. Acum cinci zile, Bulgaria a decis să nu maia corde vize rușilor care dețin proprietăți în această țară, precum și turiștilor. Estonia și Finlanda au cerut UE să nu mai acorde vize rușilor „Opriți eliberarea de vize turistice pentru ruși. Vizitarea Europei este un privilegiu, nu un drept al omului. Zborurile dinspre Rusia sunt oprite, ceea ce înseamnă că, atunci când țările Schengen eliberează vize, vecinii Rusiei poartă povara (Finlanda, Estonia și Letonia sunt singurele puncte terestre de acces). Este timpul să punem capăt turismului din Rusia, acum”, a scris pe Twitter premierul estonian Kaja Kallas. Stop issuing tourist visas to Russians. Visiting #Europe is a privilege, not a human right. Air travel from RU is shut down. It means while Schengen countries issue visas, neighbours to Russia carry the burden (FI, EE, LV – sole access points). Time to end tourism from Russia now— Kaja Kallas (@kajakallas) August 9, 2022 Însă, azi, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a anunțat că se opune unei astfel de măsuri. ⚡️Chancellor of Germany Olaf Scholz said that he can hardly imagine a ban on the issuance of Schengen visas in the EU to Russians."This is Putin's war, and therefore I have a hard time with this idea (entry restrictions for Russians - ed.)", - Der Tagesspiegel quotes Scholz.— Flash (@Flash43191300) August 11, 2022 ”Acesta este războiul lui (Vladimir) Putin. Şi îmi este greu să înţeleg acest fel de cereri”, a spus Scholz la o conferinţă de presă axată pe criza energetică şi războiul din Ucraina. Citește și: Taiwanul poate respinge o invazie a Chinei, dar cu ajutorul SUA – simulări făcute de generali americani în rezervă și Centrul pentru Studii Strategice Internaționale Scholz îl laudă pe Schroeder Scholz a insistat că preşedintele rus Vladimir Putin ”este cel responsabil pentru acest război”, nu ansamblul populaţiei ruse, iar o astfel de măsură generală de interzicere a vizelor pentru cetăţenii ruşi ”ar fi îndreptată împotriva întregii populaţii, inclusiv a celor nevinovaţi”. Putin's chief propagandist Solovyev says that EU failing to issue visas to Russians may cause Russia to commit "a preventative nuclear strike".WE HAVE FOUND PUTIN'S ACHILLES HEAL. pic.twitter.com/8opUDVfnnb— Jay in Kyiv (@JayinKyiv) August 11, 2022 Întrebat dacă ar acceptat ca fostul cancelar social-democrat Gerhard Schröder, cunoscut ca un apropiat al Kremlinului, să acţioneze ca mediator între Germania şi Rusia pentru soluţionarea disputelor generate de reducerea livrărilor de gaz rusesc, Scholz a răspuns iniţial ”nu ştiu”, adăugând apoi că o asemenea acţiune ar fi ”lăudabilă”.

Estonia și Finlanda au cerut UE să nu mai acorde vize rușilor Foto: Twitter
Romarm, rachete ruginite belaruse pentru Ucraina (sursa: bivol.bg)
Investigații

Romarm, rachete ruginite belaruse pentru Ucraina

Romarm, rachete ruginite belaruse pentru Ucraina. Gabriel Țuțu, directorul general al Romarm, confirmă indirect că a cumpărat arme din Bulgaria pentru a fi livrate în Ucraina. Afacerea cu arme pentru Ucraina, ținută la secret atât de autoritățile române, cât și de cele bulgare, a fost devoalată după ce ucrainienii au constatat că au primit muniției veche, ruginită, care nu putea fi folosită în luptele cu forțele ruse. Muniția refuzată a ajuns înapoi la Romarm, iar de acolo, în Bulgaria. Statele NATO sprijină cu armament Ucraina, după ce țara vecină României a fost invadată în urmă cu 166 de zile de Rusia. România și Bulgaria sunt printre puținele state care nu au recunoscut oficial că au trimis armament, deși autoritățile de la București au schimbat recent legea pentru a putea dona armament. Oficial, România a donat până în prezent doar combustibil, veste antiglonț, căști și alte echipamente militare evaluate la trei milioane de euro. Țările NATO, armament pentru Kiev Rusia lui Vladimir Putin a invadat Ucraina în urmă cu 166 de zile. De atunci, mai multe state europene și membre NATO au sprijinit Ucraina cu armament și muniții pentru a-și apăra teritoriile de invadatorii ruși. De exemplu, Polonia a furnizat rachete antitanc, rachete antiaeriene, mortiere, muniție și drone, dar și tancuri și trasportoare. Acestea au fost evaluate la aproximativ 1,6 miliarde de dolari. Cehia a furnizat tancuri, muniție și obuze pentr tancuri. Germania a trimis în Ucraina zeci de mașini de luptă pentru infanterie și blindate pentru recunoaștere. Până și Turcia a furnizat de acum celebrele drone de luptă și recunoaștere Bayratkar (ce e drept, pe bani). Franța, Olanda și Marea Britanie au furnizat mai multe tipuri de rachete și blindate. Cea mai mare contribuție pentru echiparea armatei din Ucraina au avut-o SUA, care au alocat în acest sens nu mai puțin de 2,5 miliarde de dolari. La polul opus se află România, care a donat oficial combustibil, veste antiglonț, căști și alte echipamente militare evaluate la trei milioane de euro. Autoritățile de la București, secretoase România și Bulgaria, două state membre UE și NATO, se află printre țările care nu au livrat oficial armament în Ucraina. Președintele României, Klaus Iohannis, a fost întrebat dacă România a trimis armament Ucrainei. Dar, de la tribuna Palatului Cotroceni, președintele Iohannis a susținut că „războiul se desfășoară lângă noi și e înțelept să nu dai informații vitale adversarului”. Secretomania autorităților de la București s-a dovedit inutilă după ce jurnaliștii bulgari de la portalul Bivol au publicat o investigație în care arată că Bulgaria a livrat armament Ucrainei prin intermediul companiei Romarm, deținută de Ministerul Economiei. Rachete de 200 milioane USD Ce s-a întâmplat? Gabriel Țuțu, directorul general al Romarm, a interpus compania de stat în afacerea cu muniție pentru Ucraina. Practic, Romarm a importat rachete de la compania bulgară Alguns, care, la rândul ei, le cumpărase din Belarus. Romarm a exportat, apoi, rachetele în Ucraina. Sursele jurnaliștilor bulgari au evaluat muniția la aproape 200 de milioane de dolari. Ei au menționat că este vorba de rachete de 122 mm pentru sistemele Grad, dar și obuze de 122, 130 și 152 mm. Numai că ucrainienii au returnat muniția achiziționată prin intermediul Romarm, care la rândul ei a trimis-o înapoi în Bulgaria. Romarm, rachete ruginite belaruse pentru Ucraina Defapt.ro i-a solicitat lui Gabriel Țuțu, directorul general al Romarm, mai multe informații pe acest subiect. Din răspunsul transmis de Romarm, sub semnătura directorului Gabriel Țuțu, rezultă că acesta nici nu confirmă, nici un infirmă afacerea. Practic, recunoaște indirect că a fost implicat în vânzarea de muniție către Ucraina. Jurnaliștii bulgari au mai dezvăluit că Romarm a trimis înapoi în Bulgaria rachetele sol-sol, de calibru 122 mm, pentru că erau deformate și ruginite. Întrebat dacă compania Romarm a fost prejudiciată, directorul Gabriel Țuțu a transmis că „informațiile referitoare la parteneri, produse, livrări, prețuri, etc sunt confidențiale iar divulgarea acestor informații aduc atingere principiului concurenței loiale, potrivit legii". Răspunsul ROMARM pentru Defapt.ro (sursa: ROMARM) Chiar dacă se ascunde în spatele concurenței, directorul Țuțu nu a negat că muniția achiziționată nu corespundea din punct de vedere al calității. Dimitrov, asociatul "Baronului" Compania bulgară Alguns a primit în anul 2013, la cinci după ce a fost înființată, licența de comerț cu arme. Șeful acestei societăți implicate în comerțul cu arme din Balcani este Alexander Dimitrov, un controversat afacerist din Bulgaria. El este unul dintre asociații unui celebru cap al crimei organizate din Bulgaria, Boyan Petrakiev Borisov, cunoscut sub numele "Baronul". În 2004, Dimitrov și Petrakiev erau acționarii unei firme de fier vechi numite SIB Metal. Citește și: Cine se ocupă de înzestrarea armatei, în plin conflict din Ucraina: Țuțu, tablagiul de la Romarm, și Daniela Nicolescu, zisă „pușculița PNL” În anul 2015, firma lui Alexander Dimitrov a cumpărat din Albania nu mai puțin de 17,5 milioane de gloanțe chinezești, 350 de mortiere și 40.000 de obuze. Nu se știe destinația finală a muniției. Potrivit Balkaninsight, în acel an, firma lui Dimitrov a fost subcontractată de Comandamentul pentru Operații Speciale al Pentagonului, SOCOM, pentru a antrena și dota rebelii sirienii care luptau împotriva Statului Islamic. În timpul unei trageri cu lansatoare de grenade din iunie 2015, veteranul american Francis Norwillo (41 de ani) a murit după ce o grenadă a explodat în poligonul de tragere din satul Anevo, din Bulgaria. Alți doi americani și doi bulgari au fost răniți.

Kirl Petkov: Corupția și influența Rusiei în Bulgaria sunt același lucru
Eveniment

Corupția și influența Rusiei sunt același lucru

Premierul Bulgariei, Kiril Petkov, a declarat, într-un interviu pentru cotidianul britanic The Times: „Nu am înțeles că corupția și influența Rusiei în Bulgaria sunt același lucru. Corupția este cel mai bun instrument de politică externă a Moscovei în Balcani”. Petkov, care a studiat la Harvard, a fost demis de Parlament, în iunie, dar își menține postul până la formarea unui nou guvern sau organizarea alegerilor. Bulgaria has the potential to be a truly prosperous European nation.The only obstacle holding my country back is the legacy of corruption.Breaking systemic corruption & restoring rule of law is essential to maintain security and standards not only in ??, but the entire EU. https://t.co/8pXwUWEQ6r— Kiril Petkov (@KirilPetkov) July 25, 2022 „Corupția și influența Rusiei în Bulgaria sunt același lucru” Potrivit The Times, problemele lui Petkov au început în aprilie, când a încheiat un contract de furnizare de gaz din Azerbaidjan, care era de trei ori mai ieftin decât contractul cu Gazprom. Până la acel moment, compania rusă furniza 90% din gazele Bulgariei. Kiril Petkov believes he made powerful enemies in Russia when he ended his nation’s reliance on it for gas supplies https://t.co/dv0CrQYlQg— The Times and The Sunday Times (@thetimes) July 26, 2022 Acordul privind furnizarea de gaze din Azerbaidjan a fost „o schimbare seismică pentru Bulgaria”, scrie The Times. Petkov a susținut, în interviul pentru această publicație, că Moscova a reacționat la înțelegere prin activarea opoziției din parlament, ceea ce a dus la căderea guvernului de la Sofia. O săptămână mai târziu, guvernul bulgar a răspuns expulzând 70 de diplomați ruși. „Sunt destul de sigur că unele dintre cele 70 de persoane pe care le-am trimis înapoi vorbeau în mod activ cu parlamentarii și dădeau jurnaliştilor articole gata de publicare (...) Ambasadorul Rusiei a fost suspectat că joacă un rol activ, ducând politicieni în Grecia în vacanță”, a arătat premierul de la Sofia. Frontiera cu Turcia, tranzit de droguri și migrație ilegală Petkov amintește și de faptul că Bulgaria nu a mai blocat cererea Macedoniei de Nord de primire în UE, în pofida presiunilor rusești. El a spus că Rusia și-a exercitat influența „de ambele părți ale graniței”. Un ministru adjunct din cabinetul Petkov, Ivan Hristanov, fost manager IT și care gestionează acum cel mai mare punct de frontieră cu Turcia, a apreciat că traficul de persoane și de droguri de pe această graniță aduceau mafiei locale câștiguri de un miliard de dolari pe an. Hristanov, care este păzit de gărzi după ce a fost amenințat cu moartea, a apreciat că ceea ce a făcut guvernul său la granița cu Turcia a dus la căderea guvernului. Citește și: EXCLUSIV Rheinmetall a renunțat la planul de a reface fabrica de pulberi și explozivi Făgăraș în parteneriat cu Romarm. România, la mila exportatorilor de pulberi din Rusia, via Serbia „Companiile care controlau trecerea frontierei ar putea totuși să-și recâștige concesiunile, deoarece contestă expulzarea lor în instanțe, iar observatorii se tem că judecătorii prietenoși îi pot ajuta. Petkov l-a acuzat pe procurorul general al Bulgariei că nu investighează parlamentarii corupți, dar a spus că va avea nevoie de votul a două treimi dintre parlamentari pentru a-l demite. Problema, a susținut el, este că peste o treime dintre parlamentari ar risca să fie investigați sub un nou procuror general”, mai explică The Times.

Președintele bulgar pro-rus vrea guvern socialist (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Președintele bulgar pro-rus vrea guvern socialist

Președintele bulgar pro-rus vrea guvern socialist. Partidul socialist din Bulgaria a primit mandat luni pentru a forma guvernul de la preşedintele Rumen Radev, o ultimă tentativă de a evita noi alegeri anticipate, relatează DPA. Președintele bulgar pro-rus vrea guvern socialist Dacă socialiştii vor eşua, ţara se va îndrepta spre un nou scrutin legislativ anticipat, al patrulea din aprilie 2021. Coaliţia formată din patru partide condusă de premierul Kiril Petkov şi-a pierdut majoritatea parlamentară în iunie, după ce partidul populist Există un Astfel de Popor al cântăreţului Slavi Trifonov a ieşit din coaliţie. Citește și: Președintele bulgar, pro-rus, îl sabotează pe premierul pro-occidental: nu vrea ca Bulgaria să se implice în vreun fel în ajutorul Ucrainei Petkov este acum numai premier interimar iar partidul său, "Continuăm schimbarea", nu a reuşit să formeze o nouă majoritate parlamentară în urmă cu două săptămâni. Al doilea cel mai partid bulgar GERB, condus de fostul premier Boiko Borisov, a decis să returneze imediat mandatul de a forma un nou guvern. Socialiştii au acum a treia şi ultima şansă de a forma guvernul. Socialiștii cer premier de la "Continuăm Schimbarea" Partidul Există un Astfel de Popor a ieşit din coaliţie din cauza poziţiei guvernului faţă de Macedonia de Nord şi a politicii sale financiare. Celelalte două partide ale coaliţiei - socialiştii şi alianţa Bulgaria Democratică, precum şi unii membri ai partidului antisistem al lui Slavi Trifonov - au rămas loiale guvernului. Citește și: Fabuloasa experiență Blue Air: ANPC a dat o amendă de două milioane de euro, compania amenință cu dosare penale, mii de zboruri plătite au fost anulate Lidera socialistă Kornelia Ninova a spus că cea mai mare forţă politică - în acest caz, "Continuăm Schimbarea" - ar trebui să furnizeze premierul. Ea intenţionează să înceapă discuţii cu formaţiunea lui Petkov şi ceilalţi doi membri ai coaliţiei chiar de marţi.

Bloomberg: Croatia ar putea fi primită în zona Schengen de la 1 ianuarie 2023 Foto: Comisia Europeană
Eveniment

Croatia ar putea fi primită în zona Schengen

Agenția de presă Bloomberg scrie că Croatia ar putea fi primită în zona Schengen de la 1 ianuarie 2023, concomitent cu adoptarea euro. Potrivit Bloomberg, această decizie ar fi accelerată de invazia rusă din Ucraina. Croatia ar putea fi primită în zona Schengen Primirea în zona Schengen va aduce un ajutor masiv pentru turismul din această țară. Pe litoralul croat vin anula circa zece milioane de cetățeni europeni. Dintre aceștia, 80% sosesc cu mașinile sau cu autobuzul. În plus, UE vrea să arate astfel că își consolidează angajamentele față de regiunea balcanică, unde se luptă cu influența Rusiei, arată Bloomberg. The European Union is poised to pull its newest member closer into the fold https://t.co/CZWAhtg7ip— Bloomberg (@business) June 27, 2022 „Decizia presupune însă riscuri. Deși are ca scop consolidarea unității în UE, Croația va depăși alți doi membri – România și Bulgaria – care s-au luptat să intre în spațiul Schengen de când au aderat, în 2007. Ele au fost ținute pe loc datorită preocupărilor legate de corupție și capacitatea de a-și proteja granițele”, scrie agenția. Harta Balk magazin În ceea ce privește Croația, există temeri că nu va putea să protejeze granița de 1.000 de kilometri cu Bosnia Herțegovina, țară de tranzit pentru emigrația ilegală. Olanda este țara care a manifestat obiecții față de primirea acestei țări în spațiul Schengen, urmare a dificultății gestionării graniței cu Bosnia. Addressing the EU Parliament on Wednesday, Prime Minister Andrej Plenković said that the Council of the EU would next week send a draft decision to the EP on Croatia's admission to the Schengen area on 1 January 2023, and the final decision could be adopted this autumn.— HINA (@Agencija_HINA) June 22, 2022 O propunere formală de primire a Croației în spațiul Schengen ar putea fi făcută de Franța, la 30 iunie, iar o decizie ar putea fi luată în iunie. Citește și: Schimbare majoră de strategie NATO: țările baltice nu vor mai fi abandonate în caz de atac rusesc. Coridorul Suwalki, cel mai periculos loc de pe pământ, va fi apărat Uniunea Europeană este îngrijorată de eforturile Rusiei de a destabiliza Balcanii. În consecință, primirea Croatiei în spațiul Schengen ar fi un semnal către alte state din fosta Iugoslavie că integrarea lor în UE n-a fost închisă.

Timpi mari de aşteptare la tranzitarea Bulgariei Foto: Politia de frontiera
Politică

Timpi mari aşteptare la tranzitarea Bulgariei

Atenţionare de călătorie MAE: în această vară se vor înregistra timpi mari de aşteptare la tranzitarea Bulgariei. (MAE) informează cetăţenii români care intenţionează să călătorească în Republica Bulgaria sau să tranziteze teritoriul acestei ţări către Republica Elenă sau Republica Turcia că în perioada sezonului turistic estival 2022 este posibil să fie înregistraţi timpi mari de aşteptare la trecerea prin punctele de frontieră bulgare. Timpi mari de aşteptare la tranzitarea Bulgariei În acest context, este recomandată folosirea tuturor punctelor deschise circulaţiei rutiere internaţionale. Punctele de frontieră vizate la frontiera româno-bulgară sunt Giurgiu-Ruse, Calafat-Vidin, Negru Vodă-Kardam, Vama Veche-Durankulak, Lipniţa-Kainardja şi Dobromir-Krushari (ultimele două puncte cu orar de funcţionare 8:00-20:00, pentru autovehicule cu masa totală admisă de până la 3,5 t), Ostrov-Silitra, Bechet-Oryahovo (ferry), Turnu Măgurele-Nikopol (ferry) şi Zimnicea-Svishtov (ferry) (ultimele două puncte de frontieră cu program de funcţionare 8:00-20:00). Cele de la frontiera bulgaro-elenă sunt: Kulata-Promachonas; Makaza-Nimfea (masa totală admisă a autovehiculelor de până la 3,5 t); Ilinden-Exohi (traseu ocolitor pentru punctul de trecere a frontierei Kulata, ruta spre Kavala); Kapitan Petko Voivoda-Ormenion (ruta spre Alexandropolis); Zlatograd-Termes şi Ivaylovgrad-Kiprinos (ultimile două puncte de frontieră pentru autovehicule cu masa totală admisă de până la 3,5 t). La frontiera bulgaro-turcă sunt vizate punctele: Kapitan Andreevo-Kapikule; Lesovo-Hamzabeyli; Malko Târnovo-Derekoy (ultimul punct de frontieră prezintă o infrastructură redusă şi înregistrează în mod constant timpi măriţi de aşteptare). Turiștii trebuie să aibă apă, hrană și combustibil MAE le recomandă turiştilor români să se asigure că deţin suficiente resurse de combustibil, apă şi alimente şi să menţină în stare de funcţionare mijloacele mobile de comunicare, iar firmelor româneşti de transport internaţional de marfă / pasageri să ia măsurile adecvate în vederea organizării temeinice a itinerariilor de deplasare, prin luarea în considerare a posibilităţii înregistrării unor timpi măriţi de aşteptare la trecerea frontierei şi prin asigurarea resurselor necesare de apă şi alimente persoanelor transportate. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN În acest context, este importantă informarea corectă a şoferilor români, achiziţionarea din timp a vinietelor electronice şi achitarea conformă a taxelor de drum tip TOLL pentru folosirea infrastructurii rutiere publice din R. Bulgaria. Site-uri cu informații oficiale Toţi cei interesaţi, persoane fizice şi firme de transport, pot obţine informaţii relevante, privind vinieta electronică şi taxele de drum tip TOLL pe www.bgtoll.bg/ro/, privind situaţia circulaţiei prin punctele de trecere a frontierei bulgare: www.mvr.bg, privind starea actuală a drumurilor: pe aplicaţia gratuită LIMA http://lima.api.bg/, pe pagina de Internet a Agenţiei "Infrastructura Rutieră": www.api.bg şi la numărul de telefon 070013020, accesibil în regim non-stop, privind regimul vamal la intrarea în Bulgaria dinspre Turcia: pe site-ul www.mae.ro/travel-conditions/3677 (Condiţii de călătorie în Bulgaria, titlul Reglementări vamale) şi pe site-ul Agenţiei "Vămi" din Bulgaria - www.customs.bg, privind starea vremii: weather.bg. Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Sofia: +35929733510, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie telefonul de permanenţă al misiunii diplomatice a României în Republica Bulgaria: +359879440758. Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor sofia.mae.ro, www.meteoalarm.org, www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia "Călătoreşte în siguranţă", care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.

Coaliția lui Macron stă bine în sodaje (sursă: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Parisul, pregătit să "reunească" Bulgaria și Macedonia

Parisul, pregătit să "reunească" Bulgaria și Macedonia. Preşedintele francez, Emmanuel Macron, s-a declarat luni pregătit să primească la Paris, "când va veni momentul", autorităţile Bulgariei şi Macedoniei de Nord în vederea încheierii unui acord bilateral care să permită deschiderea negocierilor pentru aderarea Skopje la UE, notează AFP. Franţa, care deţine preşedinţia prin rotaţie a UE până la 1 iulie, sprijină "de mai multe săptămâni" căutarea unei soluţii la diferendul dintre cele două ţări, a reamintit Palatul Elysée după discuţii cu preşedintele bulgar, Rumen Radev, şi premierul Macedoniei de Nord, Dimitar Kovacevs. Parisul, pregătit să "reunească" Bulgaria și Macedonia În cursul acestor schimburi de opinii, Emmanuel Macron şi-a exprimat "sprijinul deplin pentru un acord între cele două ţări, care să contribuie la relaţii de bună vecinătate" şi "concretizarea perspectivei europene a Macedoniei de Nord". Sofia blochează din noiembrie 2020 aderarea Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană din cauza unor dispute legate de limbă şi istorie. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” Înaintea acestui blocaj bulgar, Macedonia de Nord s-a confruntat ani de zile cu dreptul de veto al Greciei care i-a refuzat numele de Macedonia, de asemenea numele provinciei sale de nord, văzând în ea o uzurpare a moştenirii ei istorice, potrivit Agerpres. Atena şi-a ridicat veto-ul abia în 2018, când menţiunea "de Nord" a fost adăugat la numele ţării. Ucraina, Georgia și Moldova au depus cererile de aderare la UE Între sfârşitul lui februarie şi începutul lui martie, Ucraina, Georgia şi Moldova au trimis succesiv cererile de aderare la UE, în urma ofensivei ruse în Ucraina. Comisia Europeană urmează să emită în curând un aviz cu privire la candidatura ucraineană. Acesta va trebui apoi acceptat în unanimitate la summitul european din 23 şi 24 iunie, care va deschide apoi negocieri de lungă durată. Anticipând procesul îndelungat de integrare a ţărilor candidate, Emmanuel Macron a propus la 9 mai o primire accelerată a Ucrainei în familia europeană prin crearea unei comunităţi politice europene. În prezent, cinci ţări sunt candidate oficial la UE, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Albania şi Turcia. În 2019, Emmanuel Macron s-a opus prin veto, împreună cu alte două state membre, la deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania, considerând că nu erau îndeplinite condiţiile pentru o extindere a UE la aceste două ţări.

Lavrov interzis în UE (sursa: Facebook/Sergej Lavrov)
Internațional

Lavrov, interzis în UE

Ministrul afacerilor externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov, şi-a anulat o vizită de două zile în Serbia, planificată mai demult, după ce trei ţări care se învecinează cu teritoriul sârb au decis să-şi închidă spaţiul aerian, informează agenţia de presă Interfax, preluată luni de dpa. Macedonia de Nord, Bulgaria şi Muntenegru au refuzat toate trei să-i permită avionului lui Lavrov să folosească spaţiul lor aerian, potrivit cotidianului sârb Vecernje Novosti. Lavrov, interzis în UE Anularea vizitei a fost confirmată de un oficial de rang înalt al Ministerului de Externe rus, care a declarat pentru Interfax: "Diplomaţia noastră încă nu stăpâneşte teleportarea". Serghei Lavrov se află pe lista de sancţiuni a Occidentului în contextul războiului declanşat de Rusia asupra Ucrainei. Uniunea Europeană (UE) şi-a închis la rândul său spaţiul aerian pentru avioanele ruse în urma invaziei. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Lavrov urma să efectueze luni şi marţi o vizită în Serbia, pentru a discuta despre căile de aprovizionare cu energie a acestei ţări. Sâmbătă, înaintea acestei vizite, Serghei Lavrov a acuzat Occidentul că desfăşoară o "politică criminală" în Balcani - îndeosebi în Bosnia-Herţegovina (BiH) şi Kosovo. În opinia sa, Occidentul vrea să interzică popoarelor din Bosnia-Herţegovina "cultura, tradiţia şi moştenirea lor". Totodată, şeful diplomaţiei ruse a apreciat drept ilegitimă numirea înaltului reprezentant al ONU pentru această ţară, Christian Schmidt, potrivit Agerpres. Serbia, care şi-a exprimat dorinţa de a adera la Uniunea Europeană, este singurul stat european care nu s-a alăturat sancţiunilor împotriva Rusiei ca urmare a invaziei declanşate de această ţară în Ucraina şi constituie unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai Rusiei de pe Bătrânul Continent.

Speculații: arme nucleare în Bulgaria, România (sursa: defensie.nl)
Internațional

Speculații: arme nucleare în Bulgaria, România

Speculații: arme nucleare în Bulgaria, România. Preşedintele bulgar Rumen Radev a respins drept "speculaţii" informaţiile din presă potrivit cărora avioanele de vânătoare ale Forţelor Aeriene ale SUA (United States Air Force, USAF - n.a.), care au sosit în ţară în cadrul unei misiuni de poliţie aeriană, ar transporta arme nucleare. Speculații: arme nucleare în Bulgaria, România "Aceste avioane de vânătoare vin aici în primul rând pentru a desfăşura activităţi de antrenament în comun cu Forţele Aeriene bulgare şi pentru a ajuta la o mai bună poliţie aeriană. Nu se pune problema de arme nucleare", a subliniat şeful statului, citat de agenția de presă BTA, preluată de Agerpres. La 30 mai, Biroul de relaţii publice al Comandamentului aerian aliat a anunţat că avioanele F-35 ale USAF, dislocate la baza aeriană Spangdahlem din Germania, au aterizat la baza aeriană Graf Ignatievo de lângă Plovdiv pentru o misiune cu rază lungă de acţiune în Bulgaria, în sprijinul activităţilor de vigilenţă ale NATO pe flancul estic. Citește: UE a aprobat al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Embargo complet asupra ţiţeiului rusesc transportat pe mare "Desfăşurarea unor operaţiuni de rutină şi exercitarea libertăţii noastre de navigaţie şi de survolare este esenţială pentru capacitatea NATO de a ne consolida apărarea colectivă şi de a asigura securitatea membrilor săi din regiune", se arată în comunicatul de presă din 30 mai. Scenariul Incirlik - Deveselu din 2016 Un presupus transfer de arme nucleare americane din Turcia în România a fost negat de autoritățile de la Bucureşti în 2016. Ministerul Afacerilor Externe a respins categoric informaţia vehiculată de jurnaliştii portalului Euractiv, iar ministrul Apărării a catalogat-o drept o speculaţie. Pe de altă parte, experții militari au explicat de ce armele nucleare din Turcia nu ar putea fi transferate la Deveselu. Jurnaliştii Euractiv pretindeau în 2016 nu doar că americanii ar fi decis să-şi mute arsenalul nuclear din Turcia în România, dar şi că procesul era deja în derulare. La mijloc ar fi fost înrăutăţirea accentuată a relaţiilor dintre Statele Unite şi Turcia, după lovitura de stat eşuată din iulie 2016. Comandantul bazei Incirlik a fost arestat după puci sub acuzaţia că i-ar fi sprijinit pe rebeli.

Ungaria, cal troian rusesc în UE (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Ungaria, cal troian rusesc în UE

Ungaria, cal troian rusesc în UE. Reprezentanţii statelor UE nu au ajuns miercuri la un acord cu privire la un embargo asupra petrolului şi produselor petroliere importate din Rusia, o nouă întâlnire urmând să se desfăşoare joi, potrivit unor surse citate de Reuters. Ungaria, cal troian rusesc în UE Bulgaria, Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia se numără printre ţările care au manifestat obiecţii. Conform unui document al Comisiei Europene consultat de agenţia EFE, Comisia Europeană a propus excepţii pentru Ungaria şi Slovacia, astfel încât acestea să aplice embargoul cu un an întârziere faţă de celelalte state membre. Citește și: Circa 600 de oameni au murit în bombardamentul asupra teatrului din Mariupol, susține Associated Press Slovacia a cerut, însă, o perioadă de exceptare de trei ani, în timp ce Ungaria a anunţat că nu sprijină propunerea Comisiei Europene în forma actuală, întrucât aceasta i-ar afecta grav securitatea energetică. Ungaria ar putea susţine măsurile propuse numai dacă petrolul importat din Rusia prin conducte va fi exceptat de la sancţiuni, a precizat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto. Bulgaria se sperie de costuri foarte mari Bulgaria a anunţat la rândul ei că va cere Comisiei Europene excepţii în aplicarea embargoului asupra petrolului rusesc. Vicepremierul bulgar Assen Vassilev a declarat că, din punct de vedere tehnologic, Bulgaria s-ar putea descurca fără petrolul rusesc, dar un asemenea embargo va avea ca efect creşterea semnificativă a preţurilor combustibililor. Republica Cehă a transmis că, la fel ca Slovacia, va cere o perioadă de exceptare, de 2-3 ani, pentru ca în acest timp să-şi poată creşte capacitatea de transport a conductelor petroliere. Germania e de acord, dar atrage atenția asupra prețului În noul pachet de sancţiuni împotriva Rusiei după invazia acesteia în Ucraina, Comisia Europeană a propus miercuri un embargo asupra petrolului rusesc care să intre în vigoare după şase luni şi un embargo asupra produselor petroliere care să intre în vigoare de pe 31 decembrie 2022. Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a declarat că ţara sa este de acord cu aceste propuneri, atenţionând totuşi că un asemenea embargo ar putea antrena dificultăţi de aprovizionare cu combustibili şi creşterea preţurilor acestora.

Radev, omul lui Putin în Bulgaria (sursa: Facebook/Rumen Radev)
Internațional

Radev, omul lui Putin în Bulgaria

Radev, omul lui Putin în Bulgaria. Preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, a avertizat duminică, în mesajul său de 1 mai, că războiul din Ucraina s-ar putea extinde în Europa, sau chiar în lume, consemnează agenţia DPA. Radev, omul lui Putin în Bulgaria Exploziile din Ucraina reverberează în "inima Europei" şi "riscul ca acest război să escaladeze într-unul paneuropean şi chiar mondial este real", a spus Radev, adăugând că se teme că "ţara noastră, căminele noastre, copiii noştri şi natura vor cădea victime ale acestei escaladări". Considerat a fi un politician prorus, preşedintele bulgar a estimat în continuare că este o "datorie patriotică" să nu permită implicarea Bulgariei în războiul din Ucraina. El este în opoziţie la acest capitol cu premierul bulgar, pro-occidentalul Kiril Petkov, care vrea ca Bulgaria să furnizeze arme Ucrainei. Socialiștii amenință cu ieșirea de la guvernare Coaliţia guvernamentală liberal-socialistă cvadripartită este divizată în chestiunea ajutorului militar pentru Ucraina. Citește și: Moscova spune că „riscurile unui război nuclear, care nu ar trebui niciodată declanşat, trebuie menţinute la minimum”. De fapt, Putin sugerează ca SUA să nu se implice în Ucraina Socialiştii ameninţă cu părăsirea guvernului dacă acesta decide să livreze Ucrainei arme şi muniţii. Parlamentul de la Sofia este aşteptat să se pronunţe miercuri dacă susţine sau nu oferirea unui astfel de ajutor pentru Ucraina.

Bulgaria a recomandat cetățenilor ei să părăsească Moldova Foto: Newsmaker.md
Politică

Bulgaria a recomandat cetățenilor părăsească Moldova

Bulgaria a recomandat cetățenilor ei să părăsească Moldova, scrie presa de la Chișinău. În plus, ministerul bulgar al Afacerilor Externe le recomandă cetățenilor să se abțină de la călătorii în această țară. O declarație în acest sens a fost publicată pe site-ul oficial al instituției, scrie Newsmaker.md. Bulgaria a recomandat cetățenilor ei să părăsească Moldova „Ținând cont de stiuația din Moldova și în apropierea ei, îndemnăm conaționalii să se abțină de la orice fel de călătorii în această țară. Îndemnăm cetățenii bulgari, aflați pe teritoriul Republicii Moldova, să adopte măsurile necesare și să părăsească țara”, se arată în declarație. Potrivit diez.md, ministerul bulgar a emis o avertizare de călătorie de gradul 5 (cea mai severă avertizare, care înseamnă îndemnul de a nu călători în/de a părăsi imediat o țară anume). Și presa din Bulgaria oferă această informație. Experţi de la Chişinău consideră că incidentele din regiunea transnistreană sunt acţiuni subversive ale Federaţiei Ruse, de natură să creeze pretexte pentru o eventuală invazie în Republica Moldova, potrivit Radio Chişinău. Experții au atras atenţia că, în aceste circumstanţe, Republica Moldova trebuie să se aştepte la orice scenarii şi că ţara are „foarte mari motive pentru îngrijorare”, relatează Agerpres. În ultimele zile au avut loc mai explozii în Transnistria. Citește și: Putin a dat ordinul de atac asupra căilor de transport care leagă Ucraina de România și de celelalte țări vecine prin care ajung armele și ajutoarele umanitare occidentale Fostul ministrul al apărării, generalul de brigadă în rezervă Vitalie Marinuţa, consideră că Rusia este interesată de destabilizarea situaţiei, iar acţiunile acesteia sunt imprevizibile.

Gazprom sistează gazele către Polonia, Bulgaria (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Gazprom sistează gazele către Polonia, Bulgaria

Gazprom sistează gazele către Polonia, Bulgaria. Gigantul rus de gaze Gazprom va sista începând de miercuri livrările de gaze către Polonia și Bulgaria. Anunțul a fost făcut marţi seara atât de compania de gaze poloneză PGNiG într-un comunicat, citat de France Presse, cât și de guvernul de la Sofia. Gazprom sistează gazele către Polonia, Bulgaria "În 26 aprilie 2022, Gazprom a informat PGNiG despre intenţia sa de a suspenda complet livrările în cadrul contractului Yamal din 27 aprilie", a indicat operatorul polonez, precizând că Polonia este pregătită să-şi completeze necesarul de gaze din alte surse. "Astăzi, Bulgargas EAD a primit notificarea că livrările de la Gazprom Export vor fi suspendate începând cu 27 aprilie 2022", a indicat Ministerul Economiei într-un comunicat, în contextul în care această ţară din Peninsula Balcanică este puternic dependentă de gazele ruseşti. Premierul bulgar: "Suntem prea dependenţi" Prim-ministrul Kiril Petkov a declarat la începutul lunii martie a.c. că Bulgaria susţine sancţiunile împotriva Rusiei ca mijloc de a opri invazia în Ucraina. Dar va dori o exceptare de la interzicerea importurilor de gaze naturale şi petrol, dacă o astfel de propunere este înaintată. Bulgaria este aproape complet dependentă de aprovizionarea cu gaze furnizată de Gazprom, iar singura sa rafinărie de petrol, deţinută de compania rusă LUKOIL, furnizează peste 60% din combustibilul folosit în ţară. Citește și: Agențiile europene de turism cer ca rușii să fie dați afară din hotelurile unde sunt cazați clienții lor "Bulgaria ar susţine toate tipurile de măsuri pentru că suntem cu adevărat împotriva războiului, dar pentru acestea două (petrol şi gaze), poate că am cere o exceptare… Nu avem alternative chiar acum, suntem prea dependenţi", a spus premierul Petkov. "Susţinem pe deplin poporul ucrainean, am susţinut primul pachet de sancţiuni, suntem chiar deschişi şi pentru alte sancţiuni; doar aceste două sancţiuni, ar fi foarte greu pentru noi să le adoptăm ca economie şi ca ţară", a spus el. Gazprom, scădere cu o treime a exporturilor Exporturile de gaze spre Europa ale grupului rus Gazprom ar putea scădea cu aproximativ o treime în acest an, din cauza crizei din Ucraina, a concurenţei gazelor naturale lichefiate şi a planurilor Moscovei privind trecerea la plata în ruble, au apreciat mai mulți analişti intervievaţi de Reuters. Rusia este responsabilă pentru aproximativ 40% din necesarul de gaze al Europei, însă Occidentul încearcă să îşi reducă dependenţa de aceasta, mai ales după intervenţia militară în Ucraina. "Am un mesaj şi pentru cetăţeni: România este una dintre cele mai puţin dependente state de gazul rusesc. Aşa că nu există motive de panică, avem suficiente stocuri. Totodată, nici statul român şi nici companiile NU au contracte cu Gazprom, ci există intermediari ai companiei ruseşti care vând gaze în România. Cu privire la soluţiile pe termen scurt, mediu şi lung Uniunea Europeană lucrează la operaţionalizarea unei platforme pentru achiziţionarea în comun a gazelor naturale", a scris recent pe Facebook ministrul Energiei, Virgil Popescu.

Un salariu pentru Ucraina (sursa: bnr.bg)
Internațional

Un salariu pentru Ucraina

Un salariu pentru Ucraina. Premierul bulgar Kiril Petkov a lansat o campanie publică cerându-le conaţionalilor să doneze salariul pe o lună unui fond pentru guvernul ucrainean, informează marţi euractiv.com. "Cer fiecărui cetăţean bulgar care vrea cu adevărat să ajute Ucraina să doneze un salariu, ca mine. Vorbele sunt uşoare, faptele sunt dificile, este timpul ca postările pe Facebook să devină fonduri pentru Ucraina", a scris Petkov pe reţeaua de socializare online. Un salariu pentru Ucraina Apelul său survine pe fondul dezacordurilor din interiorul coaliţiei guvernamentale de la Sofia în legătură cu posibilitatea ca Bulgaria să trimită arme Ucrainei. Socialiştii sunt singurul partid de la guvernare care se opune trimiterii de arme. Lidera socialiştilor, Kornelia Ninova, care este şi vicepremier, a ameninţat chiar că va părăsi coaliţia guvernamentală dacă se insistă pe ideea trimiterii de arme pentru ucraineni, potrivit Agerpres. Citește și: Indiferent de soarta războiului din Ucraina, Putin e din ce în ce mai aproape de a fi inculpat pentru crime de război: procurorul Curții Penale Internaționale va coopera cu Eurojust Kiril Petkov a explicat că trimiterea de ajutor militar în Ucraina presupune unitate socială şi politică şi că va continua să încerce ajungerea la un consens. "Ajutorul militar nu este în mod obligatoriu în una dintre cele două extreme - nu înseamnă doar proiectile sau căşti. Haideţi să înţelegem nevoile reale ale Ucrainei şi, ca o coaliţie informată, să ne unim în jurul nevoilor concrete importante în spatele cărora putem sta toţi unţi", a scris Petkov pe Facebook. "Până ajungem la acest consens politic, ca cetăţeni ai Bulgariei care cred că nimeni în Europa nu are dreptul de a-şi ataca vecinii şi a ucide civili, suntem liberă să alegem să ajutăm Ucraina financiar pentru a achiziţiona muniţii", a afirmat premierul bulgar. În urmă cu câteva zile, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat liderii străini să vină în Ucraina doar dacă sunt pregătiţi să ofere asistenţă concretă pentru apărarea acestei ţări. ''Nu suntem o ţară pentru selfie-uri tragice", a spus Zelenski.

Udrea rămâne închisă în Bulgaria (sursa: Facebook/ElenaUdrea)
Eveniment

Udrea rămâne închisă în Bulgaria

Udrea rămâne închisă în Bulgaria. Curtea de Apel din Sofia a decis joi ca Elena Udrea să rămână în arestul poliției bulgare, menținând decizia Tribunalului din Blagoevgrad. Astfel, Udrea va rămâne în arest până când justiția bulgară va decide asupra cererii de extrădare formulate de autoritățile române. Udrea rămâne închisă în Bulgaria Elena Udrea a plecat din România în ziua în care Înalta Curte de Casație și Justiție i-a respins contestația și a consfințit condamnarea sa la 6 ani de închisoare în dosarul de corupție Gala Bute. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN Ea va fi dusă din arest de la Blagoevgrad la Sofia, pentru a participa la proces.”Există un pericol real în închisoarea din România, de distrugere fizică a mea, pentru că acest caz declanșat împotriva mea este unul politic, potrivit G4Media. "Ca fost ministru și om politic, știu că Bulgaria și România ocupă ultimele două locuri în toate domeniile. Aveți ocazia să demonstrați acum că Bulgaria este înaintea României și să nu mă extrădați. Știu că este nevoie de mult curaj pentru a lua o decizie îndrăzneață. Sper că în Bulgaria există judecători curajoși”, le-ar fi spus Elena Udrea avocaților săi, potrivit site-ului bulgăresc 24chasa. Elena Udrea riscă o nouă pedeapsă cu închisoarea Tot joi, la Înalta Curte de Casație și Justiție se judecă un nou termen în procesul finanțării ilegale a campaniei electorale de la alegerile din 2009, în Udrea care a fost condamnată în prima instanță la 8 ani de închisoare. Termenul de azi este al 8-lea în procesul de la instanța supremă. În 2 martie 2021, Elena Udrea a fost condamnată la 8 ani de închisoare în dosarul în care este acuzată de instigare la luare de mită şi spălare a banilor privind finanţarea campaniei electorale din 2009. Ioana Băsescu, fiica fostului președinte Traian Băsescu, a primit o pedeapsă de 5 ani de închisoare. Decizia Curții de Apel București nu este definitivă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră