vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: bulgaria

93 articole
Internațional

Udrea a fost reţinută joi pentru 24 de ore de poliţia bulgară

Udrea a fost reţinută joi pentru 24 de ore de poliţia bulgară. Fostul ministru al dezvoltării regionale şi turismului Elena Udrea, condamnată la şase ani de închisoare pentru corupţie, a fost reţinută joi pentru 24 de ore de către poliţia bulgară în baza unui mandat european de arestare emis de autorităţile române, a anunţat Ministerul de Interne de la Sofia, relatează vineri BTA, potrivit Agerpres. Udrea a fost reţinută joi pentru 24 de ore de poliţia bulgară Potrivit agenţiei bulgare de presă, Elena Udrea a fost reţinută în apropierea punctului de control Kulata, la graniţa Bulgariei cu Grecia. Poliţia bulgară a fost informată că aceasta a comis infracţiuni în timpul mandatului său de ministru, între 2009 şi 2012, obţinând mită de peste 12 milioane de lei româneşti şi 1,1 milioane de euro de la mai multe companii. Citește și: Dîncu susține că România nu sprijină Ucraina cu armament și nu este spațiu de tranzit, dar e îngrijorat că rușii au ocupat Insula Șerpilor: Interesele noastre de securitate sunt afectate DPA comentează că fostul ministru al turismului s-a sustras pentru a doua oară justiţiei, trecând cu maşina graniţa în Bulgaria cu puţin timp înainte de confirmarea de către justiţia română a sentinţei de şase ani de închisoare pentru corupţie. Curtea Supremă de la Bucureşti a găsit-o pe Elena Udrea vinovată de organizarea ilegală a unei gale de box pe cheltuiala statului pentru a-şi îmbunătăţi imaginea înaintea alegerilor parlamentare din 2012, confirmând propria decizie din 2018, care a fost ulterior anulată de Curtea Constituţională din cauza unei nereguli. Cu toate acestea, Udrea nu s-a prezentat în faţa instanţei pentru pronunţarea hotărârii, alegând să se îndrepte spre Bulgaria cu o maşină la punctul de trecere a frontierei Giurgiu-Ruse, a anunţat poliţia română de frontieră. Plecarea Elenei Udrea a fost legală, întrucât nu i s-au impus restricţii de circulaţie în timp ce Curtea Supremă îşi pregătea hotărârea.

Udrea a fost reţinută joi pentru 24 de ore de poliţia bulgară (sursa: digifm.ro)
Udrea, prinsă în Bulgaria Foto: Facebook Elena Udrea
Politică

Udrea, prinsă în Bulgaria

Elena Udrea a fost prinsă în Bulgaria, a anunțat IGPR. Ea ar fi fost reținută la Kulata, aproape de granița cu Grecia. Fostul demnitar ar fi fugit din țară cu puțin timp înainte de a fi condamnat la șase ani de închisoare. Udrea, prinsă în Bulgaria "În urma cooperării dintre structurile specializate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și autoritățile din Bulgaria, femeia, pe numele căreia este emis un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea, a fost depistată pe teritoriul Bulgariei. În continuare, se desfășoară activități specifice, în vederea predării femeii către autoritățile din România", au precizat autoritățile prin intermediul unui comunicat. Ea se afla cu un bărbat în mașină în momentul reținerii sale în Bulgaria. Fost ministru, Udrea a fost condamnată la șase ani de închisoare cu executare în dosarul Gala Bute. Poliția de frontieră explică de ce nu a oprit-o Poliția de Frontieră confirmă că Elena Udrea a plecat din țară înainte ca judecătorii să dea sentința definitivă în dosarul Gala Bute. “Ca urmare a interesului manifestat de reprezentanţii mass-media faţă de ieşirea din ţară a unei persoane de sex feminin, cetăţean român, Inspectoratul General al Politiei de Frontiera informează următoarele:Persoana în cauză a părăsit teritoriul ţării în cursul dimineţii de 07.04.2022, pe cale terestră, în mod legal, deoarece nu avea restricţionat dreptul la liberă circulaţie de către instituţiile competente. Precizăm faptul că, Poliţia de Frontieră Română pune în aplicare, potrivit atribuţiilor stabilite de legislaţia naţională privind organizarea şi funcţionarea instituţiei, măsurile de restricţionare a dreptului la liberă circulaţie a persoanelor în condiţiile art. 40-41 din Legea 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, din punct de vedere al atribuţiilor instituţionale, dacă o persoană, cetăţean român, se prezintă la ieşirea din ţara şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de legislaţia în domeniu, acesteia i se permite continuarea călătoriei”, a precizat Poliția de Frontieră. Citește și: Udrea a părăsit România joi dimineață, pe la Giurgiu, cu câteva ore înaintea condamnării

Bulgaria colcăie de spioni ruși "diplomați" (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Internațional

Bulgaria colcăie de spioni ruși "diplomați"

Bulgaria colcăie de spioni ruși "diplomați". Țara vecină a anunţat vineri expulzarea primului secretar al ambasadei Rusiei suspectat de implicare într-un caz de spionaj, la două săptămâni după ce a adoptat aceeaşi măsură în cazul altor zece diplomaţi, relatează AFP. Bulgaria colcăie de spioni ruși "diplomați" El trebuie să părăsească ţara în termen de 72 de ore, a anunţat Ministerul Afacerilor Externe din Bulgaria. Parchetul a deschis o anchetă împotriva acestui diplomat pentru "activităţi de informaţii nereglementate, probabil în favoarea Federaţiei Ruse", se arată într-un comunicat. Citește și: Ambasada Rusiei la București face liste negre cu românii care ar discrimina ruși în România. Kuzmin cere informații, pe care le va lua „în considerare în cel mai atent mod” Parchetul anunţase la începutul zilei suspiciuni privind "doi oficiali ai agenţiei de securitate naţională" (contrainformaţii) şi un agent al ministerului "pentru că ar fi furnizat prin mijloace tehnice informaţii" către Moscova. Bulgaria a expulzat deja zece diplomaţi ruşi pe 18 martie. De la declanşarea invaziei ruse a Ucrainei, pe 24 februarie, au avut loc zeci de expulzări ale unor diplomaţi ruşi din Statele Unite, Ţările de Jos, Irlanda, Polonia, ţările baltice şi Europa de Est. În România, însă, ambasada Rusiei primește delegații ale unor parlamentari români care promovează propaganda Kremlinului. Cazul Bulgariei, extrem de relevant Bulgaria, membră a Uniunii Europene şi a NATO, menţine în mod tradiţional relaţii strânse cu Rusia, în special în domeniul culturii şi al energiei. Dar din octombrie 2019, o serie de scandaluri de spionaj au provocat tensiuni, care s-au amplificat de la începutul războiului în Ucraina. În total, în acest interval aproximativ 20 de diplomaţi şi un asistent tehnic la ambasada rusă au fost declaraţi persona non grata. Sofia şi-a rechemat recent pentru consultări ambasadorul la Moscova pentru a protesta împotriva unor afirmaţii ale reprezentantului rus în Bulgaria cu privire la războiul din Ucraina. Prim-ministrul bulgar, Kiril Petkov, a declarat că se aşteaptă ca Moscova să adopte măsuri similare.

Kovesi, anchetă în Bulgaria: fonduri europene (sursa: eppo.europa.eu)
Eveniment

Kovesi, anchetă în Bulgaria: fonduri europene

Kovesi, anchetă în Bulgaria: fonduri europene. Biroul procurorului public european (EPPO, Parchetul European) anchetează nouă companii bulgare care sunt suspectate de comiterea de fraude pentru a obţine fonduri europene, a anunţat vineri EPPO într-un comunicat. Kovesi, anchetă în Bulgaria: fonduri europene Manageri, proprietari şi reprezentanţi ai companiilor care au solicitat şi au obţinut fonduri europene în cadrul programului operaţional Inovaţii şi Competitivitate fac obiectul anchetelor. Ei sunt bănuiţi de participare la o grupare infracţională organizată şi de prezentare de documente şi declaraţii false pentru a obţine fondurile respective. Citește și: Kovesi reacționează la eliberarea fostului premier bulgar Boiko Borisov: Am primit rapoarte care conțin acuzaţii grave de fraudă cu fonduri UE La 25 martie, Directoratul general pentru combaterea criminalităţii organizate din Bulgaria a efectuat 25 de percheziţii la locuinţe, birouri, depozite şi vehicule deţinute de acest companii, în Sofia şi alte oraşe din regiunile Sofia, Pernik şi Montana. Au fost confiscate un număr mare de documente şi suporturi de stocare electronică, precum şi echipamente de construcţii, inclusiv excavatoare, care fuseseră cumpărate din suma de 6 milioane de euro primită în cadrul programului operaţional. Zece suspecţi au fost chestionaţi, potrivit comunicatului EPPO. Ce face Parchetul European Parchetul European ar fi trebuit să fie operaţional la sfârşitul lui 2020, dar şi-a început activitatea la 1 iunie 2021. EPPO, la care participă 22 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, este o instituţie independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro. Fiecare stat participant are un procuror european în cadrul Colegiului EPPO la Luxemburg, care este prezidat de procurorul-şef european, funcţie deţinută în prezent de procurorul român Laura Codruţa Kovesi. Fiecare ţară participantă are cel puţin doi procurori europeni delegaţi, care conduc investigaţii în ţara lor. Patru state membre ale UE - Polonia, Suedia, Ungaria şi Irlanda - au ales să nu participe la EPPO, iar Danemarca are un opt-out de la spaţiul de libertate, securitate şi justiţie.

Kovesi reacționează: Acuzații grave în Bulgaria (sursa: Facebook/Ірина Венедіктова)
Eveniment

Kovesi reacționează: Acuzații grave în Bulgaria

Kovesi reacționează: Acuzații grave în Bulgaria. Biroul procurorului public european (EPPO, Parchetul European) a confirmat luni că a primit din Bulgaria mai multe rapoarte privind acuzaţii grave de fraudă cu fonduri UE şi corupţie sistemică, cazuri în care sunt implicate oficialităţi de rang înalt, indică o declaraţie a EPPO publicată pe website-ul instituţiei. Kovesi reacționează: Acuzații grave în Bulgaria "Sunt în desfăşurare investigaţii. Nu vor fi date alte detalii suplimentare pentru a nu periclita rezultatul investigaţiilor. Dacă vreo informaţie adiţională poate fi făcută publică, vom face acest lucru în mod proactiv", menţionează declaraţia citată. Parchetul European ar fi trebuit să fie operaţional la sfârşitul lui 2020, dar şi-a început activitatea la 1 iunie 2021. Citește și: Kovesi, vizită extraordinară la Kiev. Acord cu Parchetul General ucrainean pentru confiscarea averilor criminalilor de război EPPO este instituţie independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro. Boiko Borisov, reținut și eliberat Patru dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene - Polonia, Suedia, Ungaria şi Irlanda - au ales să nu participe la EPPO, în timp ce Danemarca are un opt-out de la spaţiul de libertate, securitate şi justiţie (AFSJ). Fiecare dintre cele 22 de ţări participante are un procuror european în cadrul Colegiului EPPO la Luxemburg, care este prezidat de procurorul-şef european, funcţie deţinută în prezent de procurorul român Laura Codruţa Kovesi. Fiecare stat participant are cel puţin doi procurori europeni delegaţi, care conduc investigaţii în ţara lor. Ex-premierul bulgar Boiko Borisov a fost reținut de autoritățile bulgare recent. Acesta a fost eliberat după nici 24 de ore. Procurorii nu au oferit prea multe detalii. Citește și: Probleme pentru procurorii lui Kovesi la Sofia: ex-premierul Boiko Borisov a fost eliberat, acuzația de folosire abuzivă de fonduri europene nu mai este pomenită

Bulgaria nu trimite rachete S-300 Ucrainei, potrivit premierului Kiril Petkov (sursa: Agerpres)
Internațional

Bulgaria nu trimite rachete S-300 Ucrainei

Bulgaria nu trimite rachete S-300 Ucrainei. Sofia nu va trimite Ucrainei rachete antiaeriene de producţie sovietică S-300 şi nici vreun alt tip de arme, a declarat vineri premierul bulgar Kiril Petkov, potrivit agenţiei EFE. Bulgaria nu trimite rachete S-300 Ucrainei "În acest moment, Bulgaria nu va da nimănui nici sisteme de apărare aeriană, nici alte rachete", a semnalat şeful guvernului bulgar. "Continuăm să sprijinim puternic Ucraina şi îi vom furniza ajutor umanitar, pe lângă primirea a cât mai mulţi refugiaţi posibil", a adăugat premierul Petkov, care se va întâlni sâmbătă la Sofia cu secretarul american al apărării, Lloyd Austin. Citește și: Kovesi, vizită extraordinară la Kiev. Acord cu Parchetul General ucrainean pentru confiscarea averilor criminalilor de război Unele mass-media occidentale au relatat că Washingtonul a cerut Slovaciei şi Bulgariei, ambele ţări membre ale NATO, să ofere Ucrainei sisteme antiaeriene S-300. "Nimeni din partea SUA nu a vorbit cu mine pentru a cere arme. Singurul lucru despre care discutăm sunt eforturile coordonate de consolidare a flancului estic al NATO", a spus Petkov despre acele relatări ale presei. Un larg consens parlamentar poate schimba decizia Mai mult, el a amintit că orice eventuală decizie de a livra arme Ucrainei va trebui aprobată la Sofia cu un "larg consens în Parlament". Premierul Petkov pare astfel să recunoască diviziunile interne din coaliţia sa de guvernare cvadripartită în chestiunea livrării de arme Ucrainei. Una dintre formaţiunile membre ale coaliţiei, Partidul Socialist Bulgar, se opune categoric unui ajutor de acest fel pentru Ucraina. Până în prezent, remarcă agenţia EFE, dintre statele NATO numai Ungaria şi Polonia au refuzat să trimită arme şi muniţii Ucrainei după ce această ţară a fost atacată de Rusia. Slovacia a anunţat că este dispusă să ofere Ucrainei rachete S-300 dacă aliaţii din NATO îi înlocuiesc acest sistem antiaerian cu un altul.

Kovesi, curățenie în Bulgaria Borisov, reținut (sursa: Facebook/Boyko Borissov)
Eveniment

Kovesi, curățenie în Bulgaria: Borisov, reținut

Kovesi, curățenie în Bulgaria: Borisov, reținut. Fostul premier Boiko Borisov şi lider al partidului de opoziţie de centru-dreapta GERB a fost reţinut joi seara în cadrul unei operaţiuni a poliţiei, legată de anchetele Parchetului European, a comunicat Ministerul de Interne de la Sofia, citat de Reuters. Kovesi, curățenie în Bulgaria: Borisov, reținut Fostul ministru de finanţe, Vladislav Goranov, fosta şefă a Comisiei parlamentare pentru buget, Menda Stoianova, precum şi consiliera pentru presă a lui Borisov, Sevdalina Arnaudova, au fost de asemenea reţinuţi, a indicat ministerul într-un comunicat. Citește și: EXCLUSIV La un pas de catastrofă: motorul unui MiG 21 LanceR s-a oprit brusc înainte de decolare, când rula pe pistă. Cauza: kerosenul vândut de asociatul lui Sebastian Ghiță "O operaţiune de mare anvergură este în curs de desfăşurare în legătură cu 120 de cazuri ale Parchetului European în Bulgaria. Percheziţii şi confiscări au loc la mai multe adrese. Boiko Borisov, Vladislav Goranov, Menda Stoianova şi Sevdalina Arnaudova sunt în prezent reţinuţi", se menţionează în documentul Ministerului bulgar de Interne. Borisov, arestat Boiko Borisov, 62 de ani, "a fost plasat în arest" împreună cu mai mulţi membri ai partidului său, printre care fostul ministru de finanţe Vladislav Goranov, şi au avut loc o serie de percheziţii. "Nimeni nu este mai presus de lege", a comentat pe Facebook premierul bulgar Kiril Petkov, ales în noiembrie anul trecut pe un program de eradicare a corupţiei. Anunţul a fost făcut imediat după o vizită la Sofia a procurorului-şef european, Laura Codruţa Kovesi, aflată la conducerea unui nou organism de luptă împotriva fraudei care afectează bugetul UE. Miercuri, ea a salutat "determinarea" prim-ministrului Kiril Petkov, hotărât să combată practicile trecutului în această ţară, cea mai coruptă din Uniunea Europeană. Parchetul European a deschis anchete în cazuri de fraudă în domeniile agriculturii, construcţiilor şi în legătură cu utilizarea fondurilor de relansare economică post-COVID-19, a precizat Laura Codruţa Kovesi. Kovesi, la a doua vizită în Bulgaria "De aceea existăm, de aceea suntem aici", a insistat ea. În iunie 2021, în cursul unei alte vizite în Bulgaria, ea a avertizat că Parchetul nu va ezita să investigheze personalităţi "puternice sau bogate". La putere din 2009 aproape fără întrerupere, Boiko Borisov s-a confruntat, în vara lui 2020, cu un important val de manifestaţii împotriva corupţiei care cangrenează ţara şi a presupuselor sale legături cu oligarhia. Alegerile legislative din primăvara lui 2021 i-au pecetluit căderea, înaintea unei perioade de instabilitate politică şi apariţiei unui guvern reformist condus de Kiril Petkov, un antreprenor de 41 de ani format la Harvard.

Bulgaria, dependentă de gaz, petrol rusești (sursa: nsenergybusiness.com)
Internațional

Bulgaria, dependentă de gaz, petrol rusești

Bulgaria, dependentă de gaz, petrol rusești. Prim-ministrul Kiril Petkov a declarat luni că Bulgaria susţine sancţiunile împotriva Rusiei ca mijloc de a opri invazia în Ucraina. Dar va dori probabil o exceptare de la interzicerea importurilor de gaze naturale şi petrol, dacă o astfel de propunere este înaintată, transmite Reuters. Bulgaria, dependentă de gaz, petrol rusești Bulgaria este aproape complet dependentă de aprovizionarea cu gaze furnizată de Gazprom, iar singura sa rafinărie de petrol, deţinută de compania rusă LUKOIL, furnizează peste 60% din combustibilul folosit în ţară. "Bulgaria ar susţine toate tipurile de măsuri pentru că suntem cu adevărat împotriva războiului, dar pentru acestea două (petrol şi gaze), poate că am cere o exceptare... Nu avem alternative chiar acum, suntem prea dependenţi", a spus premierul Petkov. Citește și: EXCLUSIV România finanțează războiul lui Putin. Armata, Poliția, SPP, DNA cumpără combustibil de la Lukoil, care are aproape 200 de contracte publice în ultimii patru ani "Susţinem pe deplin poporul ucrainean, am susţinut primul pachet de sancţiuni, suntem chiar deschişi şi pentru alte sancţiuni; doar aceste două sancţiuni, ar fi foarte greu pentru noi să le adoptăm ca economie şi ca ţară", a spus el. Sofia cere să se facă rezerve de grâu Guvernul său va începe, de asemenea, să cumpere 1,5 milioane de tone de grâu pentru a-şi consolida aprovizionarea cu alimente până la recolta de anul viitor şi pentru a evita riscurile care ar putea apărea ca urmare a oricărui posibil accident la centralele nucleare din Ucraina. Bulgaria, care a produs peste şapte milioane de tone de grâu anul trecut, nu intenţionează să interzică exporturile de grâu, a spus Petkov, adăugând că statul îşi va consolida, de asemenea, rezervele de porumb şi seminţe de floarea soarelui. Premierul Kiril Petkov a mai declarat că Bulgaria îşi menţine pentru moment ţinta de aderare la zona euro în ianuarie 2024. El a spus că inflaţia în Bulgaria ar urma să fie similară cu cea a ţărilor din zona euro.

Până și bulgarii s-au săturat de Putin Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Până și bulgarii s-au săturat de Putin

Până și bulgarii s-au săturat de Putin. O schimbare radicală a opiniei publice cu privire la preşedintele Rusiei şi o creştere a solidarităţii cu ţările europene reprezintă rezultatele unui sondaj expres, reprezentativ la nivel naţional, realizat de agenţia de sondaje Alpha Research. Sondajul a fost realizat alături de Televiziunea Naţională Bulgară (BNT) la 28 februarie 2022, prin interviu telefonic direct standardizat pe un eşantion de 500 de bulgari adulţi din toate zonele ţării. Până și bulgarii s-au săturat de Putin Preşedintele Rusiei Vladimir Putin, care se bucura de mai mulţi ani de un rating pozitiv, a pierdut aproape jumătate din popularitatea sa în cele patru zile de acţiuni militare, conform rezultatelor sondajului. Dacă în perioada 2020-2022 între 55% şi 58% dintre bulgari aveau o atitudine pozitivă cu privire la preşedintele rus, în comparaţie cu o percepţie negativă de doar 20%, de această dată situaţia s-a modificat radical. Atitudinile pozitive au scăzut la aproape jumătate până la 32%, în timp ce cele negative au crescut până la 48%. Escaladarea agresiunii, pierderea de vieţi umane şi ameninţarea folosirii armelor nucleare sunt factorii care au modificat atitudinea oamenilor, iar peste trei sferturi consideră că invazia rusă în Ucraina nu este justificată, consideră analiştii. În aceste zile critice, până nu demult complet obscurul preşedinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, a câştigat aprecierea a 40% dintre persoanele intervievate, comparativ cu 29% care au o opinie negativă, conform datelor. Bulgarii, de acord cu sancțiunile impuse Rusiei Acordul fără precedent al ţărilor europene de a impune unite sancţiuni Rusiei pentru a ajuta Ucraina este considerat drept o politică corectă de 63% dintre bulgari. 32% sunt de părerea opusă. În acest context, 55% aprobă decizia prim ministrului Kiril Petkov de a solicita demisia ministrului Apărării, Stefan Yanev pentru exprimarea unor opinii "personale" cu privire la politica externă a ţării, diferite faţă de politica comună guvernamentală. 36% nu sunt de acord cu înlocuirea lui Yanev. Patruzeci şi şapte la sută dintre respondenţi au declarat că sunt gata să suporte o parte din preţul sancţiunilor pentru o perioadă de timp. De cealaltă parte, 36% - majoritatea oameni cu resurse mai degrabă limitate - ar prefera să nu, sau nu îşi permit să plătească preţurile mărite. Citește și: VIDEO șocante: Războiul din Ucraina, ziua a șasea. Șase răniți, după ce rușii au bombardat centrul Harkovului. La Herson, civilii sunt luați prizonieri, anunță autoritățile (UPDATE)

Bulgaria refuză să ofere Mig-uri ucrainenilor Foto: Captură YouTube
Internațional

Bulgaria refuză să ofere Mig-uri ucrainenilor

Bulgaria refuză să ofere Mig-uri ucrainenilor: premierul Kiril Petkov a susținut, pentru Politico, că țara sa are nevoie de aceste avioane pentru a-și proteja spațiul aerian și nu are nici piese de schimb suficiente. Luni, un purtător de cuvânt al UE a declarat că ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a făcut o cerere de livrare a unor astfel de avioane de luptă în timpul unei reuniuni a miniștrilor de externe G7, în cursul zilei de duminică. Potrivit unui diplomat, șeful diplomației UE, Josep Borrell, a transmis această solicitare, în cadrul unei întâlniri ulterioare a miniștrilor de externe ai Uniunii, colegilor din Bulgaria și Polonia. Aceștia nu au participat la întâlnirea G7. Aceste țări au aceleași tip de avioane de luptă, Mig-29, iar piloții ucraineni sunt deja pregătiți să zboare pe astfel de aparate. Bulgaria refuză să ofere Mig-uri ucrainenilor S-a ajuns la un acord pentru a furniza armament armatei ucrainene în valoare de 450 de milioane de euro şi echipamente de protecţie şi combustibil în valoare de 50 de milioane de euro. Toate acestea vor fi acoperite de Facilitatea noastră pentru pace şi de Fondul nostru interguvernamental. Este pentru prima dată în istorie când vom face acest lucru", a precizat Josep Borrell după o întâlnire prin videoconferinţă a miniştrilor de externe ai UE. "Vom furniza chiar și avioane de luptă. Nu vorbim doar de muniție", a spus el într-o conferință de presă. Citește și: Explozii puternice la Kiev și Harkov, relatează media ucrainiene Flota de avioane a Forțelor Aeriene Ucrainene consta dintr-un amestec de MiG-29 Fulcrum și Su-27 Flanke, din regimul sovietic. Nicio țară din Uniunea Europeană nu operează avioane Su-27. Bulgaria, Slovacia și Polonia dețin Mig-29, arată defenceromania.ro.

Valentin Ionescu
Opinii

Scrisoare către ministrul Culturii: Scăpați-ne de "ceramica de Horezu" din Bulgaria și China!

Domnule ministru, Fiind in concediu, zilele trecute am fost în Olari, fostul sat cu același nume din localitatea Horezu. Unde, după cum știți, este un mic centru de creație pentru ceramica de Horezu inclusă de UNESCO în patrimoniul cultural imaterial. M-am oprit la atelierul dl. Mihai Biscu, unul dintre cei patru artizani/meșteri în ceramică rămași în viață și zn activitate. Mă așteptam să fie o concentrare (un cluster) de ateliere în ceramică în satul Olari, dar din păcate lucrurile nu stau așa. După cum menționam mai sus nu mai există decât patru artizani în Olari – Horezu care au preluat și conservat tradiția din generație în generație. Restul celor ce vând chiar în Olari sunt "antreprenori", în sensul că au echipe de muncitori de la vechea cooperativă de ceramică din Horezu, care reproduc modele mai vechi de ceramică Horezu. Comerțul prevalează în fața creației și omoară ceramica de Horezu care a apărut în urmă cu peste 300 de ani pe aceste meleaguri. De aceea, vă rețin atenția cu detalierea unei stări de fapt dezastruoase a artei în ceramica din Horezu, pe care Ministerul Culturii ar trebui să o ia în considerare, și totodata îmi permit să formulez câteva sugestii care cred că ar contribui la redresarea acestei arte populare. Orașul Horezu, mai cu seamă pe strada principală ce traversează această localitate, este sufocat de comercianți ce vând ceramică fabricată în China ce reproduce ceramica de Horezu. De asemenea, comercianții vând ceramică din Bulgaria care imită parțial modele tradiționale din ceramica Horezu: culori, desene (de exemplu: spicul de grâu). Din păcate, lipsa de cultură, dar și precaritatea informării publicului cumpărător (consumator de "artă populară"), mai cu seamă din România, încurajează și întrețin comerțul cu falsuri fabricate în China și Bulgaria și care distrug o parte din cultura noastră națională și ruinează artizanii. Unele produse din ceramică din China pot fi considerate produse contrafăcute, cum ar fi de exemplu vase care reproduc "cocoșul de Hurezi" pe care Primăria Horezu l-a înregistrat la OSIM. Alte vase din ceramică fabricate în China, dar care reflectă creația în arta ceramică a generațiilor anterioare nouă sau a artizanilor olari în viață din Horezu, sunt replici/falsuri, dar legal nu pot fi considerate produse contrafăcute, dacă produsele din ceramică originale de Horezu nu sunt protejate legal. Din acest punct pornește analiza legală, respectiv ce se poate face pentru a elimina din piață produsele din China și copierea parțială a ceramicii de Horezu de către produsele bulgărești. "Cocosul de Hurezi", deși este înregistrat la OSIM, este reprodus de ceramica fabricată în China. În acest caz, avem de a face cu produse contrafăcute, pentru care nu există nici o intervenție din partea autorităților române locale sau centrale. În cazul altor produse din ceramică de Horezu în care se reproduc din generație în generație modele și culori de către artizanii locali, fără vreo contribuție creativă a acestora, ar trebui făcută o protecție legală de Ministerul Culturii, atât la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (art. 7 lit. g din Legea nr. 8/1996, coroborat cu alin. 2 al art. 3), cât și la OSIM (Legea nr. 84/1998), ca mărci naționale și mărci ale Uniunii Europene. În cazul in care artizanii din Olari produc ceramica Horezu cu elemente distinctive, în sensul că adaugă unui model/desen mai vechi modele/desene/simboluri noi, rezultat al propriei creații, atunci acești artizani pot înregistra obiectele de ceramică la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor și OSIM. Apreciez că este nevoie ca Ministerul Culturii să acorde sprijin/asistență juridică artizanilor din Olari, Horezu, întrucât aceștia nu au informațiile necesare pentru a-și proteja lucrările. Pe de altă parte, am constatat că nu există o asociație/ o breaslă a artizanilor care să susțină drepturile acestora și protecția artei populare în ceramică. De altfel, am menționat deja că nu mai sunt decât patru artizani, dintre care numai doi mai sunt activi, din cât am înțeles la fața locului. De asemenea, comerțul cu falsuri din China și Bulgaria ar trebui eliminat, atât prin informarea publicului (comercianții să fie obligați să afișeze originea fabricării produselor din ceramică), cât și prin confiscarea mărfii și amenzi. Aceste acțiuni sunt necesare o dată cu protecția legală a ceramicii de Horezu. Întrucât în Olari, Horezu, nu au rămas decât patru artizani, există riscul ca tradiția să se piardă. Sunt țări care au traversat această experiență, mai cu seamă în vestul Europei. Deși aceste țări fac în prezent efortul de a reînvia tradițiile artei populare, o bună parte din acestea sunt iremediabil pierdute. Prin urmare, este nevoie de un plan național de relansare a artei populare de tradiție. Un asemenea plan trebuie dublat de un alt plan, care prin marketing promovat pe piața națională și internațională să susțină vânzarea ceramicii de Horezu. În acest mod se asigură un venit artizanilor din Horezu și transmiterea acestei tradiții generațiilor viitoare. Valentin Ionescu este invitat al rubricii de opinii.

Premierul Bulgariei recunoaște că țara sa a mințit Foto: Facebook Kiril Petkov
Internațional

Premierul Bulgariei recunoaște că țara sa a mințit

Prim-ministrul Bulgariei a recunoscut că țara sa a mințit, susținând că este pregătită să intre în spațiul Schengen. Kiril Petkov le-a spus jurnaliştilor că pentru moment încă nu se are încredere în Bulgaria în această chestiune. Premierul Bulgariei recunoaște că țara sa a mințit Petkov a spus că a discutat subiectul cu premierul olandez Mark Rutte. Problema este că de-a lungul anilor Bulgaria a eşuat în respectarea multora dintre promisiunile pe care le-a făcut, a explicat prim-ministrul, adăugând: "Am minţit, aşa că nu există încredere". "Ei ne-ar întinde o mână, dar oricine ştie povestea cu băiatul care a strigat lupul aşa că, de acum încolo, ceea ce contează cel mai mult este să arătăm că noul guvern bulgar îşi respectă promisiunile", a adăugat el, citat de Agerpres, care preia agenția bulgară BTA. Citește și: Putin a dat semnalul începerii operațiunii „Ucraina”: tiruri de artilerie în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk Petkov a explicat că Bulgaria trebuie să-şi câştige încrederea. Până acum această ţară a acoperit criteriile numai nominal, acum trebuie să le acopere efectiv. Contrabanda dincolo de graniţele sale trebuie să fie oprită şi trebuie să se exercite un control real, a spus Petkov, adăugând că acest guvern trebuie să arate rezultate, după ce i s-a acordat prezumţia de bune intenţii. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

România este după Bulgaria în indicele democrației Foto: Facebook EIU
Eveniment

România este după Bulgaria în indicele democrației

România este după Bulgaria, Botswana sau Ghana în Indicele Democrației, realizat de Economist Intelligence Unit (EIU). În schimb, Republica Moldova a realizat un salt înainte spectaculos. România este după Bulgaria în indicele democrației Potrivit studiului intitulat „Indicele democraţiei”, realizat de EIU, o structură asociată săptămânalului britanic The Economist, democraţia se află în declin la nivel mondial. România se situează pe locul 61, exact înainte de Mongolia şi Serbia. Republica Moldova puţin mai jos, pe locul 69, însă în continuare în categoria „democraţie deficitară” (însă remediabilă). Bulgaria este pe locul 53, Ghana - locul 57, iar Botswana - 30, arată The Economist. În 2020, România era pe locul 62 în acest indice al democrației. Cel mai slab scor al României fost înregistrat în anul 2018, când a avut loc reprimarea protestului diasporei în data de 10 august, dar și referendumul pentru familie. Raportul EIU din acel an scria că înrăutățirea democrației în România se datorează modificării legilor justiției. Moldova, evoluție spectaculoasă Însă Republica Moldova a urcat 11 poziții în „Indicele Democrației”, pentru prima dată în ultimii cinci ani. Această țară a ieșit din categoria „regimuri hibride” și a reintrat în categoria „democrație deficitară”. Scorul Republicii Moldova în ediția 2021 este de 6,1 din 10. Autorii studiului au motivat această evoluție în special prin faptul că în cadrul anticipatelor din 11 iulie 2021, a fost înregistrată o prezență ridicată la vot, care a rezultat în victoria unei formațiuni pro-europene și pro-reformiste. „Acest lucru s-a datorat îmbunătățirilor în funcționarea guvernului și a participării politice. R. Moldova a organizat alegeri parlamentare anticipate pe 11 iulie, care au avut ca rezultat o victorie copleșitoare a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), reformist și pro-UE, care anunță o îmbunătățire a perspectivelor de reformă și stabilitate politică. Alegerile au fost marcate de o prezență ridicată la vot, sugerând o mai bună încredere în sistemul politic”, se arată în argumentarea autorilor. Citește și: 416.395 de convorbiri interceptate în dosare penale în 2021, fără cele de la Parchetul General, DIICOT și DNA Ucraina, în schimb, este şi mai jos, pe locul 86, în categoria “regim hibrid”, iar mult dedesubt — Rusia, cu 124, la rubrica “regim autoritar”, prinsă între Etiopia şi Niger, Rusia situându-se aşadar, din punctul de vedere al democraţiei, sub Etiopia aflată în plin război civil.

Oficialii de la Sofia neagă că ar fi vândut gaze ieftine României (sursă: Pexels.com)
Internațional

Oficialii de la Sofia neagă că ar fi vândut gaze ieftine României

Oficialii de la Sofia neagă că ar fi vândut gaze ieftine României. Ministrul bulgar al Energiei, Alexander Nikolov, a dezminţit duminică acuzaţiile potrivit cărora noua echipă managerială de la furnizorul de gaze Bulgargaz a vândut României o cantitate de 60.000 de MWh de gaze naturale în conformitate cu o serie de tranzacţii convenite anterior, transmite BTA, citată de ziare.com. Potrivit lui Alexander Nikolov, nu a fost vorba de o singură tranzacţie ci de 18 tranzacţii iar cantitatea totală de gaze vândută a fost de 37.600 de MWh şi nu de 60.000 de MWh. În plus, tranzacţiile nu s-au finalizat "în câteva secunde", ceea ce ar sugera că ar fi vorba de tranzacţii care au fost convenite anterior, ci pe parcursul unei zile iar toţi cei care au fost interesaţi în cantităţile suplimentare de gaze ale Bulgargaz au fost satisfăcuţi, a spus Nikolov. Citește și: Firea a găsit ceva de făcut la Ministerul Familiei: exploatează drama familiei de români din Danemarca – părinții, arestați; bebelușul, în spital "În acest moment concret şi în contextul unei situaţii internaţionale complexe, la reuniunea noastră de la Baku şi chiar înainte de debutul negocierii cu Gazprom Export pentru renegocierea termenilor contractelor pe termen lung, consider că astfel de acuzaţii venite din partea unor foşti miniştri ai Energiei, vicepremieri şi alte persoane politice, nu sunt nimic altceva decât un atac coordonat împotriva intereselor naţionale ale Bulgariei", a spus Nikolov. Oficialii de la Sofia neagă că ar fi vândut gaze ieftine României Atacurile împotriva noii echipe manageriale de la Bulgargaz au venit din partea fostului ministru al Energiei, Rumen Ovcharov, care a atras vineri atenţia opiniei publice asupra tranzacţiilor încheiate de Bulgargaz şi a subliniat că noii manageri ai companiei de stat au acţionat la fel ca şi foştii directori, care au fost înlocuiţi pentru că au urmat interesele companiei în detrimentul interesului public. Citește și: Înregistrări din ședința conducerii USR: Cioloș a amenințat cu demisia Alexander Nikolov a răspuns că Bulgargaz are obligaţia de a menţine o situaţie echilibrată în aprovizionarea cu gaze iar vânzările de gaze pe piaţa liberă nu ar trebuit să fie ceva surprinzător. În plus, tranzacţiile încheiate vineri au fost făcute la "cel mai bun preţ" iar Bulgargaz a făcut un profit de peste 1,5 milioane leva, a adăugat Nikolov.

Bulgaria ușurează drumul românilor spre vacanțele din Grecia (sursă: Pexels.com)
Eveniment

Bulgaria ușurează drumul românilor spre vacanțele din Grecia

Bulgaria ușurează drumul românilor spre vacanțele din Grecia. Vicepremierul bulgar și ministru al dezvoltării regionale, Grozdan Karadjov, a anunțat un nou coridor cu autostrăzi de la București la porturile Alexandroupolis și Salonic, în cadrul dezbaterii „Balcanii Conectați”. Discuția face parte din formatul Trend Europe al ziarului 24Chasa, în parteneriat cu Parlamentul European, iar la aceasta au participat vicepremierul bulgar, Grozdan Karadjov, ministrul adjunct al transporturilor de la Sofia, Ilia Iliev, precum și experții bulgari Ivan Kațarov și Simeon Evtimov. Citește și: EXCLUSIV Guvernul îi dă penalului Borbely un milion de euro pentru promovarea intereselor românești Coridorul de la București la porturile grecești ar fi bine să fie combinat cu o linie de cale ferată. Acest proiect este prioritar pentru UE, care îl poate cofinanța și poate angaja Banca Europeană de Investiții pentru a face procedurile. Bulgaria ușurează drumul românilor spre vacanțele din Grecia Coridorul Orient/Estul Mediteranei a fost, de asemenea, important pentru UE. În Bulgaria, acesta este Vidin-Sofia-Kulata, iar de acolo din nou către Salonic. Dacă România și Bulgaria nu își construiesc autostrăzile, există o alternativă prin Macedonia de Nord și ambele țări vor fi ocolite de fluxurile de transport, crede Karadjov. Citește și: După o dezvăluire a unui jurnalist co-fondator al defapt.ro, amendă penală pentru ex-ministrul Grigorescu El a anunțat, de asemenea, un alt nou proiect – o autostradă de la Ruse la Veliko Tîrnovo. Conform planurilor, urmează să fie finalizată până în 2028. Karadjov a prezentat și prioritățile apropiate ale guvernului. Acestea sunt finalizarea autostrăzii Hemus până în 2027, finalizarea autostrăzii Vidin-Botevgrad, în doi ani și jumătate, finalizarea autostrăzii Europa, transmite publicația bulgară 24Chasa, citată de Rador.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră