Opinii
Scrisoare către ministrul Culturii: Scăpați-ne de "ceramica de Horezu" din Bulgaria și China!
Domnule ministru,
Fiind in concediu, zilele trecute am fost în Olari, fostul sat cu același nume din localitatea Horezu. Unde, după cum știți, este un mic centru de creație pentru ceramica de Horezu inclusă de UNESCO în patrimoniul cultural imaterial.
M-am oprit la atelierul dl. Mihai Biscu, unul dintre cei patru artizani/meșteri în ceramică rămași în viață și zn activitate.
Mă așteptam să fie o concentrare (un cluster) de ateliere în ceramică în satul Olari, dar din păcate lucrurile nu stau așa.
După cum menționam mai sus nu mai există decât patru artizani în Olari – Horezu care au preluat și conservat tradiția din generație în generație. Restul celor ce vând chiar în Olari sunt "antreprenori", în sensul că au echipe de muncitori de la vechea cooperativă de ceramică din Horezu, care reproduc modele mai vechi de ceramică Horezu.
Comerțul prevalează în fața creației și omoară ceramica de Horezu care a apărut în urmă cu peste 300 de ani pe aceste meleaguri.
De aceea, vă rețin atenția cu detalierea unei stări de fapt dezastruoase a artei în ceramica din Horezu, pe care Ministerul Culturii ar trebui să o ia în considerare, și totodata îmi permit să formulez câteva sugestii care cred că ar contribui la redresarea acestei arte populare.
Orașul Horezu, mai cu seamă pe strada principală ce traversează această localitate, este sufocat de comercianți ce vând ceramică fabricată în China ce reproduce ceramica de Horezu.
De asemenea, comercianții vând ceramică din Bulgaria care imită parțial modele tradiționale din ceramica Horezu: culori, desene (de exemplu: spicul de grâu).
Din păcate, lipsa de cultură, dar și precaritatea informării publicului cumpărător (consumator de "artă populară"), mai cu seamă din România, încurajează și întrețin comerțul cu falsuri fabricate în China și Bulgaria și care distrug o parte din cultura noastră națională și ruinează artizanii.
Unele produse din ceramică din China pot fi considerate produse contrafăcute, cum ar fi de exemplu vase care reproduc "cocoșul de Hurezi" pe care Primăria Horezu l-a înregistrat la OSIM.
Alte vase din ceramică fabricate în China, dar care reflectă creația în arta ceramică a generațiilor anterioare nouă sau a artizanilor olari în viață din Horezu, sunt replici/falsuri, dar legal nu pot fi considerate produse contrafăcute, dacă produsele din ceramică originale de Horezu nu sunt protejate legal.
Din acest punct pornește analiza legală, respectiv ce se poate face pentru a elimina din piață produsele din China și copierea parțială a ceramicii de Horezu de către produsele bulgărești.
"Cocosul de Hurezi", deși este înregistrat la OSIM, este reprodus de ceramica fabricată în China. În acest caz, avem de a face cu produse contrafăcute, pentru care nu există nici o intervenție din partea autorităților române locale sau centrale.
În cazul altor produse din ceramică de Horezu în care se reproduc din generație în generație modele și culori de către artizanii locali, fără vreo contribuție creativă a acestora, ar trebui făcută o protecție legală de Ministerul Culturii, atât la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (art. 7 lit. g din Legea nr. 8/1996, coroborat cu alin. 2 al art. 3), cât și la OSIM (Legea nr. 84/1998), ca mărci naționale și mărci ale Uniunii Europene.
În cazul in care artizanii din Olari produc ceramica Horezu cu elemente distinctive, în sensul că adaugă unui model/desen mai vechi modele/desene/simboluri noi, rezultat al propriei creații, atunci acești artizani pot înregistra obiectele de ceramică la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor și OSIM.
Apreciez că este nevoie ca Ministerul Culturii să acorde sprijin/asistență juridică artizanilor din Olari, Horezu, întrucât aceștia nu au informațiile necesare pentru a-și proteja lucrările.
Pe de altă parte, am constatat că nu există o asociație/ o breaslă a artizanilor care să susțină drepturile acestora și protecția artei populare în ceramică. De altfel, am menționat deja că nu mai sunt decât patru artizani, dintre care numai doi mai sunt activi, din cât am înțeles la fața locului.
De asemenea, comerțul cu falsuri din China și Bulgaria ar trebui eliminat, atât prin informarea publicului (comercianții să fie obligați să afișeze originea fabricării produselor din ceramică), cât și prin confiscarea mărfii și amenzi. Aceste acțiuni sunt necesare o dată cu protecția legală a ceramicii de Horezu.
Întrucât în Olari, Horezu, nu au rămas decât patru artizani, există riscul ca tradiția să se piardă. Sunt țări care au traversat această experiență, mai cu seamă în vestul Europei. Deși aceste țări fac în prezent efortul de a reînvia tradițiile artei populare, o bună parte din acestea sunt iremediabil pierdute.
Prin urmare, este nevoie de un plan național de relansare a artei populare de tradiție. Un asemenea plan trebuie dublat de un alt plan, care prin marketing promovat pe piața națională și internațională să susțină vânzarea ceramicii de Horezu. În acest mod se asigură un venit artizanilor din Horezu și transmiterea acestei tradiții generațiilor viitoare.
Valentin Ionescu este invitat al rubricii de opinii.
