joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: buget

184 articole
Internațional

SUA epuizează bugetul rămas pentru Ucraina

SUA epuizează bugetul rămas pentru Ucraina. Consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan a anunțat duminică că Statele Unite vor cheltui restul celor șase miliarde de dolari destinați sprijinului Ucrainei înainte ca Donald Trump să preia mandatul. Sullivan a avertizat asupra riscurilor unei posibile întreruperi a sprijinului american pentru Kiev. Transferul de putere Dosarele de politică externă vor fi discutate în cadrul întâlnirii de miercuri dintre Joe Biden și Donald Trump în Biroul Oval. Citește și: EXCLUSIV Sediul AUR Caraș Severin, într-o clădire a unor condamnați urmăriți internațional, Adina și Valentin Armașu Aceasta va fi o oportunitate pentru președintele în exercițiu, Joe Biden, de a prezenta stadiul actual al situațiilor internaționale și de a discuta abordările viitoare. SUA epuizează bugetul rămas pentru Ucraina Jake Sullivan a subliniat că administrația Biden se concentrează pe susținerea Ucrainei pentru a o poziționa cât mai favorabil pe câmpul de luptă și la masa negocierilor. Joe Biden a condus o coaliție internațională pentru sprijinirea Ucrainei, esențială într-un moment critic al conflictului după succesele militare ale Rusiei și un deficit de trupe ucrainene. Poziția lui Trump față de războiul din Ucraina Donald Trump a declarat că ar putea încheia războiul „într-o zi”, fără a oferi detalii despre modul în care ar face acest lucru, însă se sugerează că ar putea opta pentru un acord care ar impune Ucrainei să cedeze o parte din teritoriu Rusiei. Kremlinul a notat semnalele pozitive transmise de Trump în campanie, inclusiv dorința de a evita o înfrângere strategică a Rusiei. Progrese așteptate în Orientul Mijlociu Jake Sullivan a menționat că se așteaptă la avansuri în Orientul Mijlociu și că la un moment dat guvernul israelian ar putea dori un acord care să asigure securitatea cetățenilor săi. Sullivan estimează că vom vedea „unele progrese în următoarele săptămâni.” Relația strânsă Trump - Netanyahu Donald Trump menține o legătură puternică cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, care a descris realegerea lui Trump drept o „victorie uriașă.” Netanyahu a precizat că a discutat de trei ori cu Trump în ultimele zile, subliniind colaborarea strânsă dintre cei doi lideri.

SUA epuizează bugetul rămas pentru Ucraina (sursa: Facebook/Joe Biden)
Bugetul Apărării nu-i prioritar pentru Ciolacu (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Bugetul Apărării nu-i prioritar pentru Ciolacu

Bugetul Apărării nu-i prioritar pentru Ciolacu. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat că o creștere a bugetului Apărării la 3% din PIB nu este o prioritate pentru România în perioada următoare. În schimb, accentul va fi pus pe atragerea fondurilor europene și utilizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru investițiile în infrastructură. Bugetul Apărării nu-i prioritar pentru Ciolacu Marcel Ciolacu a subliniat că, printr-o abordare strategică și cu sprijinul Statelor Unite, România a primit recent un nou împrumut, în special după donația de sistem Patriot. Citește și: VIDEO Bolojan, discurs dur în fața conducerii PNL: „Ajutoare sociale doar pentru cei care au nevoie și unde nu sunt locuri de muncă” Mai multe state au venit în ajutorul României pentru a acoperi această sumă, ceea ce sugerează o strategie de finanțare mai eficientă și mai puțin dependentă de o creștere bruscă a bugetului Apărării. Întrebat despre posibilitatea unei creșteri a bugetului Apărării în 2026, Ciolacu a afirmat că această decizie va rămâne la latitudinea viitorului prim-ministru. El a exprimat dorința ca viitorul premier să adopte un buget multianual, pe modelul Comisiei Europene, pentru o mai mare predictibilitate și stabilitate. Vizita premierului la Salonul Euronaval din Paris Luni, Marcel Ciolacu, însoțit de ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, și alți membri ai Cabinetului, a participat la cea de-a 29-a ediție a Salonului Euronaval de la Paris, un eveniment organizat de SOGENA, subsidiară a GICAN. Din delegația oficială a făcut parte și vicepremierul Marian Neacșu, alături de alți oficiali români, inclusiv eurodeputatul Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European. Delegația României în Franța Delegația României prezentă la Salonul Euronaval a inclus reprezentanți de top ai Guvernului, printre care ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, și ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu. Scopul vizitei a fost consolidarea relațiilor de cooperare în domeniul apărării și al infrastructurii, în contextul provocărilor strategice actuale.

Reducerea sporurile salariale abuzive, cer Finanțele (sursa: Facebook/Ministerul Finanțelor)
Economie

Reducerea sporurile salariale abuzive, cer Finanțele

Reducerea sporurile salariale abuzive, cer Finanțele. Planul bugetar-structural pe termen mediu (2025-2031) aduce în prim-plan măsuri esențiale pentru reforma salarizării din sectorul public: revizuirea coeficienților de ierarhizare, reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală și limitarea sporurilor. Planul bugetar-structural Revizuirea coeficienților de ierarhizare, reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală și limitarea sporurilor sunt principalele măsuri vizate în reforma salarizării din sectorul public, conform Planului bugetar-structural pe termen mediu (2025-2031), publicat de Ministerul Finanțelor. Citește și: Guvernul anunță, oficial, că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Termenul folosit în document: „revizuire” Planul prevede revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru diferite familii ocupaționale din sectorul public, cu scopul de a stabili criterii clare pentru ierarhizarea profesională. Revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru echitate salarială Aceste modificări urmăresc reducerea disparităților salariale și asigurarea unei remunerări corecte, în concordanță cu responsabilitățile, experiența și calificările angajaților. Reforma vizează asigurarea unei compensații adecvate pentru angajații din sectorul public, reducând riscul disputelor și ineficiențelor. Reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală O altă măsură este reintroducerea grilelor salariale pentru angajații din administrația locală, atât publici, cât și contractuali. Aceste grile vor asigura consistență în practicile de remunerare între administrația locală și cea centrală, prevenind fragmentarea și inegalitatea salarială. Măsura susține echitatea, asigurând că angajații din administrația locală sunt remunerați similar cu cei din administrația centrală. Reducerea sporurile salariale abuzive, cer Finanțele Planul include și limitarea sporurilor la 20% din salariul de bază, pentru a controla inflația salarială și a susține finanțele publice. "Limitarea sporurilor reduce, de asemenea, potenţialul de abuz şi asigură că remuneraţia este mai predictibilă şi echitabilă pentru toţi angajaţii. Aceasta contribuie la sustenabilitatea fiscală, asigurând că cheltuielile salariale din sectorul public rămân gestionabile şi nu pun presiuni asupra bugetelor guvernamentale. Noul cadru juridic va fi pus în aplicare, în acelaşi timp, pentru toate categoriile profesionale, pentru a se evita apariţia unor noi dezechilibre în sistemul de salarizare din sectorul public. De asemenea reforma sistemului de salarizare în sectorul public va avea în vedere încadrarea în plafoanele de cheltuieli de personal avute în vedere la stabilirea traiectoriei de ajustare a deficitului bugetar pentru perioada de prognoză 2025-2031", se arată în Planul publicat vineri seara la Ministerul Finanţelor. Prin această măsură, remunerarea se va baza mai mult pe salariul de bază decât pe sporuri discreționare. Limitarea sporurilor reduce potențialul de abuz și asigură o remunerație echitabilă și previzibilă pentru angajați, sprijinind totodată sustenabilitatea fiscală și gestionarea cheltuielilor publice. Implementarea cadrului juridic unitar Planul bugetar include măsuri pentru aplicarea unui cadru juridic unitar în toate categoriile profesionale din sectorul public, prevenind noi dezechilibre salariale. Reforma salarizării se va încadra în plafoanele de cheltuieli stabilite pentru ajustarea deficitului bugetar până în 2031. Reforma salarizării publice este una dintre măsurile-cheie pentru ajustarea treptată a deficitului bugetar și face parte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Consultări publice și aprobare din partea Comisiei Europene Planul a fost supus dezbaterii publice pe 16 octombrie, în cadrul Consiliului Național Tripartit, și în consultări cu reprezentanți ai mediului de afaceri și autorităților publice locale. Urmează să fie transmis Comisiei Europene, care și-a dat acordul de principiu pentru măsurile incluse, au precizat surse guvernamentale.

Pensiile speciale dezechilibrează bugetul, admite Guvernul (sursa: Facebook/Casa Națională de Pensii Publice)
Eveniment

Pensiile speciale dezechilibrează bugetul, admite Guvernul

Pensiile speciale dezechilibrează bugetul, admite Guvernul. Reforma pensiilor din România, prezentată în Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu (2025-2031), include măsuri precum creșterea contribuțiilor la Pilonul II de la 4,75% la 6% până în 2031, digitalizarea sistemului de pensii private, introducerea unei noi reguli de indexare a pensiilor și reducerea posibilității de pensionare anticipată. Reforma face parte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și urmărește consolidarea rezilienței sociale și economice a României. Creșterea contribuțiilor la Pilonul II Una dintre măsurile esențiale ale reformei este creșterea contribuțiilor la Pilonul II, care va asigura un flux stabil de fonduri pentru pensiile private, contribuind la viabilitatea pe termen lung a acestora. Citește și: Guvernul anunță, oficial, că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Termenul folosit în document: „revizuire” Această măsură este în conformitate cu recomandările europene privind asigurarea sustenabilității sistemului de pensii. Digitalizarea sistemului de pensii private Reforma vizează digitalizarea completă a sistemului de pensii private pentru a îmbunătăți eficiența administrativă, acuratețea datelor și timpii de procesare. Platformele digitale vor facilita monitorizarea contribuțiilor și plăților, sprijinind coordonarea între entitățile publice și private. Diversificarea investițiilor pentru fondurile de pensii din Pilonul II Pentru a proteja fondurile de pensii private împotriva volatilității pieței, reforma prevede diversificarea investițiilor pe diferite clase de active. Astfel, fondurile de pensii vor fi mai reziliente, iar economiile pentru pensie ale contribuabililor vor fi mai bine protejate. O nouă formulă de calcul și reguli de indexare pentru pensii Reforma propune o nouă formulă de calcul pentru pensiile aflate în plată și cele viitoare, bazată pe capacitatea economică a țării și principiul contributivității. De asemenea, este prevăzută introducerea unei reguli de indexare bazate pe criterii clare, pentru a menține creșterile pensiilor în limite sustenabile și previzibile. Limitarea pensionării anticipate Pentru a reduce presiunea fiscală asupra sistemului de pensii, se vor limita oportunitățile de pensionare anticipată, în special pentru pensiile speciale. Reforma promovează echitatea și sustenabilitatea, asigurând că nivelul pensiilor reflectă contribuțiile din perioada activă. Pensiile speciale dezechilibrează bugetul, admite Guvernul Reforma include recalibrarea pensiilor speciale, eliminând categoriile suplimentare și simplificând sistemul. Pensiile speciale vor fi plafonate astfel încât să nu depășească veniturile din perioada de contribuție, asigurând o echitate fiscală și eliminând discrepanțele între pensiile publice și cele speciale. În ceea ce priveşte Reforma pensiilor speciale (R9), aceasta are ca obiectiv recalibrarea sistemului de pensii prin introducerea unei noi formule de calcul, revizuirea regulilor de indexare a pensiilor, restrângerea posibilităţilor de pensionare anticipată şi promovarea unei vieţi active prelungite. "Această reformă, specificată în PNRR al României, este menită să îmbunătăţească sustenabilitatea fiscală a sistemului de pensii, să asigure echitatea şi să abordeze recomandările de ţară privind eficienţa administraţiei publice şi sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii publice", potrivit Planului. Interzicerea unor noi categorii de pensii speciale Reforma interzice crearea de noi categorii de pensii speciale şi le simplifică pe cele existente, reducând complexitatea şi discrepanţele din sistem. Această măsură contribuie la echitatea socială şi rezilienţa economică prin alinierea beneficiilor la capacitatea financiară a sistemului. De asemenea, prin măsura de calculare a pensiilor speciale pe baza principiului contributivităţii, vechimii şi ajustării veniturilor se asigură că pensiile speciale sunt corelate cu contribuţiile şi vechimea profesională, eliminând discrepanţele dintre pensiile speciale şi cele publice, asigurând o echitate a acestor venituri. Reforma mai prevede plafonarea pensiilor speciale la venitul obţinut în perioada de contribuţie. "Introducerea unui plafon pentru pensiile speciale astfel încât să nu depăşească veniturile obţinute în timpul perioadei de contribuţie asigură echitate fiscală şi sustenabilitate, eliminând dezechilibrele şi nemulţumirile publice din sistemul de pensii", se precizează în Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu 2025 - 2031. Extinderea perioadei de ajustare a deficitului bugetar Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu sprijină extinderea perioadei de ajustare a deficitului bugetar de la patru la șapte ani. Conform estimărilor, deficitul pentru 2024, conform metodologiei ESA, va fi de 7,9% din PIB, și va constitui baza de ajustare pentru anii următori. Planul a fost discutat public pe 16 octombrie în cadrul Consiliului Național Tripartit și cu reprezentanți ai mediului de afaceri și ai autorităților locale. Acesta urmează să fie transmis Comisiei Europene, care și-a oferit acordul de principiu.

Cea mai mare pensie specială civilă din România Foto: Facebook
Eveniment

Cea mai mare pensie specială civilă din România

Cea mai mare pensie specială civilă din România este 69.343 de lei, brut, precizează ministerul Muncii. Acest minister gestionează doar pensiile speciale ale civililor - diplomați, magistrați, Curtea de Conturi sau alte categorii profesionale - nu și pe cele militare. Citește și: EXCLUSIV Dronele Watchkeeper X contractate de MApN cu Elbit pentru 2025 nu mai ajung în România: compania israeliană a invocat războiul din Gaza, „eveniment de forță majoră” Cea mai mare pensie specială civilă din România Potrivit unui răspuns la o interpelare, din această uriașă pensie specială, 21.085 lei reprezintă partea bazată pe contributivitate, iar 48.258 de lei vin de la bugetul de stat. Datele sunt din luna august 2024. Ministerul nu face nici un fel de alte precizări legate de această pensie. Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu (civili) a fost, în septembrie 2024, de 11.777 persoane, în scădere cu 17 persoane comparativ cu luna anterioară, cei mai mulţi, respectiv 5.665, fiind beneficiari ai Legii 303/2022 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, din care 2.644 beneficiari cu pensie din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (contributivitate), conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). La finalul anului 2023 erau doar 10.920 pensionari speciali civili. Pensia medie de serviciu a magistraților este de 25.166 lei, din care 21.896 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 7.272 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat. Citește și: Un antrenor de karate care ar fi fost premiat de agenția Elisabetei Lipă cu 130.000 de euro n-ar fi primit, de fapt, nici un ban – jurnalist Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 686 de persoane (685 cu pensie din BASS), media fiind de 10.120 de lei, din care 2.302 lei cota suportată din bugetul de stat.

Estonia cere creșterea bugetelor de apărare (sursa: Facebook/Kristen Michal)
Internațional

Estonia cere creșterea bugetelor de apărare

Estonia cere creșterea bugetelor de apărare. Premierul Estoniei, Kristen Michal, a îndemnat marți țările aliate din cadrul NATO să își majoreze bugetele de apărare la cel puțin 2,5% din Produsul Intern Brut (PIB) înainte de summitul NATO din 2025, care va avea loc la Haga. Declarațiile sale vin în contextul provocărilor de securitate tot mai mari din Europa. Estonia cere creșterea bugetelor de apărare După o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Tallinn, premierul estonian a subliniat că obiectivul actual, ca fiecare membru NATO să aloce cel puțin 2% din PIB pentru apărare, nu mai reflectă "realitatea situației actuale privind securitatea". Citește și: Becali recunoaște că a fost infiltrat de Viorel Hrebenciuc în AUR ca să-l ajute pe Simion să intre în turul II Michal a sugerat că un buget mai mare de apărare ar trebui să devină un obiectiv comun pentru toate statele membre NATO. Semnal pentru oponenți și aliați Michal a declarat că fiecare aliat ar trebui să cheltuiască cel puțin 2,5% din PIB pentru apărare, subliniind că acest efort suplimentar ar transmite un mesaj puternic atât oponenților, cât și partenerilor din NATO. Potrivit premierului, acest pas ar demonstra că "hotărârea noastră nu ar trebui pusă la încercare", întărind astfel poziția alianței în fața amenințărilor. Amenințarea Rusiei și poziția Estoniei Estonia, care se învecinează cu Rusia, resimte o amenințare crescută de la începutul invaziei ruse în Ucraina, declanșată în urmă cu peste doi ani și jumătate. În acest context, Estonia a alocat în 2023 un buget de 3,4% din PIB pentru apărare, depășind cu mult ținta curentă stabilită de NATO. Premierul Kristen Michal consideră că un efort similar din partea tuturor statelor membre ar consolida securitatea colectivă a alianței.

Ciolacu suplimentează bugetul SRR şi TVR (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ciolacu suplimentează bugetul SRR şi TVR

Ciolacu suplimentează bugetul SRR şi TVR. Premierul Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, a anunţat, sâmbătă, la Cluj, că a suplimentat, la rectificare, cu câte 40 de milioane de lei bugetele pentru SRR şi TVR. Ciolacu suplimentează bugetul SRR şi TVR "Am modificat, împreună cu domnul vicepremier, după şedinţa de Coaliţie, uitându-ne totuşi la discrepanţa între cum sunt plătiţi cei de la TVR şi cei de la Radio, după o analiză - şi am cerut ministrului de Finanţe să facă rapid analiza - şi am suplimentat acum la rectificare, atât la TVR, cu 40 de milioane de lei, cât şi la Radio. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga Cu aceeaşi sumă, deci identic şi la o instituţie şi la cealaltă instituţie", a declarat Ciolacu, la Cluj-Napoca. El a precizat că a ţinut cont şi de "performanţa" celor două instituţii. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor "Normal că mă uit şi la performanţa celor două instituţii. Radioul este pe primul loc, ca şi audienţă la nivel naţional, şi cu extensie şi pe Republica Moldova. TVR nu spun, are aceeaşi performanţă. (...) Am avut memorandumuri venite de la preşedintele Radiodifuziunii, care mi-a spus că s-a creat un decalaj prea mare şi o diferenţă prea mare de salarizare", a arătat Ciolacu.

Ordonanța disperării interzice instituțiilor publice să mai cumpere cărți Foto: Facebook
Economie

Ordonanța disperării interzice instituțiilor publice să cumpere cărți

Ordonanța disperării: interzice instituțiilor publice să mai cumpere cărți și confiscă la Fondul de rezervă banii ministerelor. Guvernul arată, în preambulul ordonanței, că deficitul a ajuns în iulie la 4,03%, iar creșterea economică a încetinit la 0,1% în trimestrul II-2024 față de trimestrul I-2024. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Aproape 40% din firme au datorii la buget Măsurile de austeritate apar în proiectul unei ordonanțe de urgență prin care guvernul Ciolacu oferă facilități fiscale fără precedent celor care își achită datoriile către stat. Potrivit preambului la OUG, volumul creanțelor bugetare neîncasate la buget a ajuns la valoarea de 175 mld lei, echivalentul a 35 mld euro. „După eliminarea contribuabililor inactivi, în insolvență sau faliment se observă că din valoarea creanțelor bugetare de 175 mld lei pot fi identificate creanțe în valoare de 71,8 mld lei care ar putea face obiectul unor facilități fiscale din care 60,5 mld lei reprezintă debite iar accesorii 11,3 mld lei, în această situație regăsindu-se un număr de 330.735 contribuabili persoane juridice și un număr de 848.705 contribuabili persoane fizice, în timp ce 558.408 contribuabili persoane juridice au achitate obligațiile față de buget la zi”, se arată în document. Practic, aproape 40% dintre contribuabilii persoane juridice au datorii la buget. Ordonanța disperării interzice instituțiilor publice să mai cumpere cărți Însă Guvernul a profitat de ocazie ca să strecoare în OUG mai multe prevederi prin care limitează cheltuielile: interzice autorităților publice să mai cumpere cărți și mobilă, să mai încheie contracte de consultanță și să mai plătească studii și cercetări. Totuși, instituțiilor de cultură li se oferă posibilitatea limitată a unor excepții. interzice contractele cu ONG-urile, mai puțin cele referitoare la asistența socială o parte din banii necheltuiți de ministere se confiscă la Fondul de rezervă, după care Guvernul îi redistribuie către ministere, prin hotărâre de guvern. „Prin excepție de la prevederile alin. (1), instituțiile publice de culturăcare organizează și desfășoară activități și/sau oferă servicii cultural-artistice, indiferent de forma de finanțare și subordonare, care organizează și/sau desfășoară proiecte culturale, pot efectua cheltuieli (...) privind îmbunătățirea sistemului de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale”, se prevede in proiectul de ordonanță. Proiectul de ordonanță nu conține un studiu de impact, care să arate ce speră Guvernul să realizeze prin aceste măsuri.

PSD și PNL refuză să desființeze inutilul minister al Familiei Foto: Facebook
Eveniment

PSD și PNL refuză să desființeze inutilul minister al Familiei

Deși deficitul bugetar a explodat, PSD și PNL refuză să desființeze inutilul minister al Familiei, care înghite 56 de milioane de euro. Acest minister a fost creat în noiembrie 2021 ca o sinecură pentru Gabriela Firea, deși chiar colega ei de partid Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, spunea că este inutil. Citește și: Lovitură dură pentru Ciolacu: candidatura lui Negrescu la funcția de comisar european, respinsă de von der Leyen. Negrescu a cotizat 1,2 milioane de lei la PSD pentru post Acum, ministerul este condus de o fostă învățătoare din Brad, Natalia Intotero. PSD și PNL refuză să desființeze inutilul minister al Familiei Pentru 2024, bugetul ministerului este de 281 de milioane de lei, adică peste 56 de milioane de euro. Pentru salariile angajaților se cheltuie, în 2024, 44 de milioane de lei. Potrivit hotărârii de guvern de organizare a ministerului, numărul maxim de posturi este de 230, exclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetelor demnitarilor. Ministerul de Finanțe arată că, în iulie 2024, la minister erau angajate 276 de persoane, deci demnitarii și personalul de la cabinetele acestora erau în număr de cel puțin 46. În august 2023, fostul prim-vicepreședinte al PNL Iulian Dumitrescu a cerut desființarea acestui minister. „De exemplu aş desfiinţa Ministerul Familiei. Sunt multe alte măsuri, adică se pot face reduceri. Sunt zone în ţara asta unde este nevoie de mai mult personal şi sunt sigur că sunt zone în ţara asta unde este mult prea mult personal al statului. Probabil dacă s-ar face o analiză sunt convins că se pot tăia în anumite zone (…) Nu ştiu care e rolul acestui minister şi nu am văzut atâtea programe”, a spus Dumitrescu.

Trei sferturi din bugetul spitalului Pantelimon, pe salarii Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Trei sferturi din bugetul spitalului Pantelimon, pe salarii

Trei sferturi din bugetul spitalului Pantelimon se duce pe salarii, pentru medicamentele bolnavilor rămân 4% din cheltuieli, arată bugetul acestui spital, publicat pe site. Citește și: VIDEO Penibila ministră a Muncii explică de ce nu e gata legea salarizării: „Astăzi suntem înainte de Ziua Recoltei pentru pensionari” În România, sunt spitale de stat unde 90-99% din buget este alocat salariilor. „Am anunțat personalul că nu mai avem bani, pentru că salariile consumă 99% din buget”, spunea, în aprilie 2024, Sorin Mehedințu, managerul spitalului din Târgu Cărbunești, Gorj. Trei sferturi din bugetul spitalului Pantelimon, pe salarii La spitalul Pantelimon din București, cheltuielile pentru 2024 sunt estimate la puțin sub 305 milioane de lei, din care 223,35 milioane pentru „personal” - salarii, prime, vouchere de vacanță sau indemnizație de hrană. Pentru medicamente se vor aloca 12,5 milioane de lei, adică puțin peste 4% din buget. Pentru „hrană” se cheltuie, în 2024, sub două milioane de lei. Rata deceselor înregistrate în secţia ATI a Spitalului ”Sfântul Pantelimon” a scăzut considerabil după ce una dintre asistente a depus plângerea privind scăderea dozelor de noradrenalină, arată statisticile puse la dispoziţie de spital magistraţilor. Dacă înainte de mai 2024 în această secţie mureau, în medie, 67 de pacienţi pe lună, în luna mai, după depunerea sesizării, numărul deceselor a scăzut la 46. Inclusiv una dintre doctoriţele inculpate, care nu participa la resuscitarea bolnavilor, a renunţat la practica prin care scădea noradrenalina şi a început să respecte protocolul, se arată în referatul în care procurorii cer arestarea a două doctorițe de la acest spital.

Suma astronomică pe care a primit-o oligopolul a patru partide parlamentare Foto: Inquam/George Calin
Politică

Suma astronomică primit-o oligopolul a patru partide parlamentare

Suma astronomică pe care a primit-o de la buget, în primele șase luni ale anului, oligopolul a patru partide parlamentare: PSD, PNL, USR și AUR au încasat, din ianuarie în iunie, circa 131 de milioane de lei, adică peste 26 de milioane de euro. Citește și: După ce, luni întregi, Rafila a încercat să ascundă crimele de la spitalul Sf. Pantelimon, azi procurorii au reținut doi medici pentru “omor calificat cu premeditare“ Dacă subvenția anuală va fi dublul acestei sume, 52 de milioane de euro, aceasta este echivalentul sumei cu care ONG-ul “Dăruiește Viața“ a construit un spital pentru copiii bolnavi de cancer. Suma astronomică pe care a primit-o oligopolul a patru partide parlamentare Potrivit datelor obținute de DeFapt.ro, subvențiile de la AEP s-au distribuit astfel: PSD: 52,1 milioane de lei PNL: 44,2 milioane de lei USR: 23,8 milioane de lei AUR: 10,55 milioane de lei Din acești bani, peste 80%, respectiv circa 107 milioane de lei au ajuns la presă. Cât au cheltuit partidele pentru “presă și propagandă“: PSD: 40,5 milioane de lei PNL: 36 de milioane de lei USR: 19,7 milioane de lei AUR: 11,4 milioane de lei Când a intrat în Parlament, AUR a susținut că nu va accepta subvenția de la buget sau că o va folosi ca să facă un spital. ”În plină pandemie, statul român alocă 4 milioane de euro ca "subvenție" partidelor politice - și asta, doar pentru luna ianuarie. La nivelul intregului an, aproape 50 de milioane de euro vor intra din bugetul statului în buzunarele partidelor politice. Noi, Alianța pentru Unirea Românilor, suntem sigurii care nu vor lua acești bani pentru partid. În plus, în perioada imediat următoare, vom iniția o lege prin care să fie oprit acest jaf din banii publici”, a anunțat AUR în ianuarie 2021. USR a avut cele mai mari cheltuieli de personal, din această subvenție, peste 5,5 milioane de lei.

Arieratele bugetului au crescut, arată ministerul de Finanțe Foto: Facebook
Economie

Arieratele bugetului au crescut

Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu 8,4%, în iunie 2024, comparativ cu luna precedentă, la 459,7 milioane de lei, de la 424 milioane de lei în mai, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor (MF). Citește și: Sociologul favorit al PSD și al Antenei 3, Pieleanu, acuzat că era un prădător sexual, la fel ca Bulai: „Aveți grijă cu ăștia” Arieratele bugetului au crescut Arieratele de peste 90 de zile s-au majorat cu 33,6%, de la 102,7 milioane de lei la 137,2 milioane lei, iar cele de peste 120 de zile au crescut cu 1,8%, de la 254,9 milioane de lei, în mai 2024, la 259,6 milioane de lei în iunie 2024. Arieratele peste 360 de zile au înregistrat o scădere de 5,3%, de la 66,4 milioane lei la 62,9 milioane lei. Potrivit sursei citate, în ceea ce priveşte bugetele locale, arieratele au înregistrat un avans de 5,41%, de la 388 milioane de lei (în mai 2024) la 409 milioane de lei (în iunie 2024). Arieratele de peste 90 de zile au crescut cu 13,77%, la 108,2 milioane lei, cele peste 120 de zile s-au majorat cu 4,95%, la 250 milioane lei, iar arieratele mai mari de 360 de zile s-au redus cu 7,3%, până la 50,8 milioane de lei. La capitolul "Buget de stat şi autonome", arieratele au crescut de la 35,9 milioane de lei în mai 2024, la 50,7 milioane de lei în iunie (+41,22%). Arieratele de peste 90 de zile au crescut de 3,8 ori, la 29,1 milioane lei, cele de peste 120 de zile au scăzut cu 42,52%, la 9,6 milioane lei, iar cele mai mari de 360 de zile s-au majorat cu 3,44%, la 12 milioane lei.

Profitul OMV s-a triplat, dar plățile la buget au scăzut Foto: Facebook
Economie

Profitul OMV s-a triplat, dar plățile la buget au scăzut

Profitul OMV aproape că s-a triplat în primul semestru din 2024, dar plățile la buget au scăzut ușor, arată un comunicat al acestei companii. Citește și: Feminista Mihaela Miroiu, acuzată de o fostă studentă că știa că Marius Pieleanu este un prădător sexual, dar l-a protejat Potrivit acestui comunicat, OMV a avut un profit de 2,6 miliarde de lei în primul semestru din 2024, față de 0,9 miliarde de lei, în perioada similară din 2023. Profitul OMV s-a triplat, dar plățile la buget au scăzut “Contribuție la Bugetul de Stat de ~8,3 mld lei, ușor sub nivelul de 8,8 mld lei, din 1-6/23“, se mai precizează în comunicat. Investițiile au fost de 2,4 mld lei, mai mari cu 1% față de același interval de timp din 2023. “În această perioadă, am contribuit cu circa 8 miliarde de lei la bugetul de stat al României, inclusiv dividende și am investit aproximativ 2,4 miliarde de lei. Rolul nostru principal este să asigurăm energie și am făcut acest lucru cu succes: noile sonde și reparațiile capitale au contribuit semnificativ la producția de hidrocarburi, am înmagazinat cantități ridicate de gaze, îndeplinind obligația legală, rafinăria a continuat să funcționeze peste media UE , iar centrala electrică Brazi are o contribuție importantă la stabilitatea pieței de energie electrică din România. În paralel, am continuat dezvoltarea Neptun Deep, am avansat cu proiectele de energie regenerabilă și de electro-mobilitate și am luat decizia finală de investiție pentru o unitate de producție SAF/HVO. Cu acest progres și cu investiții de până la 8 miliarde lei planificate pentru 2024, suntem bine poziționați pentru a fi lideri ai tranziției energetice în România și Europa de Sud-Est”, a declarat, potrivit comunicatului OMV, Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii Foto: Facebook
Politică

Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii

Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii: majorare de 23% a costurilor cu salariile angajaților statului. Ele au consumat, în șase luni din 2024, 4,4% din PIB, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe. Anul trecut, după primele șase luni, cheltuielile de personal înghițeau doar 3,9% din PIB. Citește și: Curs scurt de fraudare a alegerilor: primar pesedist, reținut pentru că a dat adeverințe de domiciliu și șpagă alegătorilor Rata anuală a inflației era, în iunie, de 5,3%, potrivit Eurostat, deci aceste cheltuieli au crescut mult peste această rată. Nota ministerului de Finanțe, care însoțește datele privind execuția bugetară, nu explică această creștere explozivă. Ele reprezintă 22,9% din toate cheltuielile bugetului și aproape 30% din venituri. Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii Guvernul a prezentat la 3 iulie o situație centralizată privind posturile de conducere și de execuție care au fost desființate prin reorganizarea aparatului bugetar cerută prin legea 296/2023 prin care Guvernul Ciolacu a introdus noi taxe și impozite în acest an. Exceptând MAI care are nevoie de avizul CSAT și MApN care este exceptat de la proces, la nivelul instituțiilor centrale, reorganizate, au fost desființate 455 posturi de execuție și 236 posturi de conducere. Potrivit execuției bugetare din primele șase luni ale anului 2024, cheltuielile cu bunurile și serviciile s-au majorat cu aproape 25%. Execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 63,67 mld lei, respectiv 3,60% din PIB față de deficitul de 37,21 mld lei, respectiv 2,32% din PIB aferent celor șase luni ale anului 2023.

Aerogara Otopeni avea bani pentru investiții Foto: Inquam/Saul Pop
Eveniment

Aerogara Otopeni avea bani pentru investiții

Aerogara Otopeni avea bani pentru investiții uriașe, ca să nu fie rușinea țării, dar Grindeanu a luat banii pentru gaura de la buget: în 2023, Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a avut un profit de 453 de milioane de lei, dar 401 milioane s-au împărțit sub formă de dividende către ministerul Transporturilor și Fondul Proprietatea. Citește și: Prăbușire dramatică a producției industriale, de peste 10% – anunță Institutul Național de Statistică Și în 2023, profitul aeroportului, de 303 milioane de lei, net, a fost luat de stat, iar ministrul Grindeanu se văicărea aparent neputincios și dădea vina pe ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, susținut de PNL. Aerogara Otopeni avea bani pentru investiții „N-am fost de acord, dar n-am avut ce face, la finalul anului trecut, când tot profitul, şi nu doar la aeroportul Bucureşti, ci şi la alte companii ale statului, acel profit a fost luat de Boloş la bugetul de stat. Să ştiţi că profitul era de vreo 500 de milioane. La o cifră de afaceri la aeroportul Bucureşti de un miliard 400, profitul era de 500 de milioane. Acei bani erau reinvestiţi în aeroport, că nu reinvesteau altundeva. Din păcate au fost luaţi. Am înţeles situaţia deosebită la sfârşitul anului trecut, dar nu o să mai înţeleg anul acesta”, a declarat demnitarul PSD. Aerogara Otopeni este, în lipsa investițiilor, în prag de colaps: terminalele de plecări sunt supraaglomerate, instalația de aer condiționat a cedat și a fost înlocuită doar după repetate scandaluri, iar benzile transportatoare foarte vechi se strică frecvent. Cu toate acestea, profitul din 2024 a fost luat de Ministerul Transporturilor, care a încasat dividende brute de 321,477 milioane de lei, iar Fondul Proprietatea - 80,369 milioane de lei. Potrivit unui studiu al firmei de inginerie aeroportuară Netherlands Airport Consultants (NACO), la cererea Fondului Proprietatea, încă din 2025 Otopeniul ar putea ajunge la limita maximă de pasageri pe care o poate procesa, între 16 și 18 milioane de pasageri pe an. În 2030, prin Otopeni ar putea trece circa 21 de milioane de pasageri, apreciază NACO. „Soluţia principală pentru limitările induse de capacitatea aeroportului o constituie construcţia unui nou terminal în următorii ani", a spus Rene Hopstaken, Consultant Aeroportuar la NACO.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră