sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: buget

173 articole
Politică

Firea, lăudată literar pe bani publici

Firea, lăudată literar pe bani publici. Pesedista este într-un reviriment scriitoricesc. În noiembrie 2023, aceasta și-a relansat o carte publicată în 2002: "Trei motive", un roman de 112 pagini. Acum câteva zile, anunța pe Facebook că o poezie i-a fost publicată în antologia filialei de poezie din București a Uniunii Scriitorilor. Președintele filialei este scriitorul Horia Gârbea. Citește și: După ce a pierdut poziția de candidat la primăria București, Firea se roagă la Dumnezeu să nu-i închidă ușa Horia Gârbea, alături de Lucia Verona (pseudonimul Luciei-Veronica Salem) sunt cei mai vocali scriitori români care girează talentul literar al Gabrielei Firea. Relația celor trei este una veche și reciproc avantajoasă: Gârbea și Salem îi laudă talentul literar, Firea le înlesnește sinecuri din bani publici. Limbile catifelate ale lui Gârbea În 2001, Gabriela Firea a publicat primul său volum versuri, "O altă lume", în ediţie bilingvă, română și engleză. Cartea a primit premiul de debut al Asociației Scriitorilor din București (ASB). Anul următor, Firea a mai publicat două cărți: "Trei motive" (roman) și "30 - Picnic pe câmpul de luptă" (volum de poezii). Poemele au fost prefațate de scriitorul Horia Gârbea, care a și fost președinte al Asociației Scriitorilor din București: "Gabriela Vrânceanu Firea a intrat în literatură cu hotărâre, cu aplomb şi cu o receptare dintre cele mai favorabile. […] Gabriela Vrânceanu Firea cucereşte prin naturaleţe şi prin tandreţea necontrafăcută cu care priveşte şi reflectă lumea". Firea e "un poet mediu, fără pretenţii" Postfața volumului a fost scrisă de poetul Liviu Ioan Stoiciu care a numit-o pe Firea "o descoperire" cu "stea în frunte". Ulterior, acesta a retractat elogiul. Stoiciu a mărturisit că Gabriela Firea: "E un poet mediu, fără pretenţii. (...) Horia Gârbea m-a pus să scriu postfaţa asta, că el e prieten cu ea. Îmi pare rău, nici nu mai ştiu ce am scris acolo. A fost un gest de politeţe şi atâta tot". Un teatru pentru pilele Gabrielei Firea În 2016, la câteva luni după câștigarea alegerilor locale, Gabriela Firea a propus înființarea unui nou teatru: Teatrul Dramaturgilor Români (TDR). Inițiativa ar fi aparținut unui grup de dramaturgi români, printre care Horia Gârbea și Lucia-Veronica Salem. Propunerea a fost contestată atât la nivel politic, cât și cultural. Nicușor Dan, pe atunci consilier general USB, a declarat: "Nu are nici un sens sa inventăm un teatru pentru autori care nu sunt jucați. O să facem o instituție moartă din start". Iulia Popovici, critic de teatru, critica la rândul său înființarea acestui teatru: "Proiectul de Hotărîre de Consiliu nu e însoțit de o proiecție bugetară, de o estimare a structurii de personal (...) sau de expunerea vreunei viziuni asupra activității acestuia. Iar respectivul proiect nu a fost nici un moment pus în dezbatere publică". Popovici remarca faptul că promovarea dramaturgiei românești nu va funcționa prin "închiderea" într-un teatru, ci prin impulsionarea interesului producătorilor și difuzorilor de teatru pentru creația locală. Consiliera Lucia, șefă de teatru Gabriela Firea a trecut peste critici. La sfârșitul anului, teatrul era deja înființat. Primul manager a fost Lucia-Veronica Salem. În 2016, aceasta era și consilieră personală a Primarului General Gabriela Firea, cu atribuții in domeniul cultural și turism. Veronica Salem i-a fost consilier și mai apoi, în cadrul Ministerului Familiei. Salem a renunțat la postul de manager al TDR după nouă luni, în favorea lui Horia Gârbea. Un an mai târziu, Salem debuta ca dramaturg pe scena TDR, cu piesa "Călătoarea şi Shakespeare". Potrivit lui Gârbea, acesta a fost motivul pentru care Salem a renunțat la postul de manager. Gârbea a declarat că Veronica Salem n-ar fi putut monta pe scena TDR, dacă era încă director: "Ar fi fost un conflict de interese". Firea, lăudată literar pe bani publici Potrivit declarației de avere depuse în mai 2018, Horia Gârbea încasase de la TDR în anul anterior suma de 28.565 de lei. Un an mai târziu, TDR i-a adus un venit de 91.440 de lei. În 2018, a fost publicată o scrisoare de susținere la adresa Gabrielei Firea, semnată de 30 de academicieni și artiști care au lăudat-o pentru "viziunea clară în ceea ce privește viața culturală și sportivă a Capitalei". Printre semnatari: Horia Gârbea, Lucia-Veronica Salem și actorul Marius Bodochi. Din 2019, Marius Bodochi a fost directorul Teatrului Dramaturgilor Români. În 2021, Gabriela Firea menționa în declarația de avere o datorie de 80.800 lei către Lucia-Veronica Salem, sumă utilizată pentru plata contribuției electorale.

Firea, lăudată literar pe bani publici (sursa: Facebook/Gabriela Firea)
Pensia medie a magistraților a ajuns la 23.180 lei Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Pensia medie a magistraților a ajuns la 23.180 lei

Pensia medie a magistraților a ajuns, în februarie, la 23.180 lei, de peste 10 ori peste pensia oamenilor obișnuiți, pensie care este de 2.290, arată ultimele date publicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Această instituție nu gestionează pensiile Apărării, Internelor și ale foștilor angajați SRI, care au propriile case de pensii. Citește și: VIDEO Laura Vicol, deputată PSD, defilare de modă în Parlament, difuzată pe TikTok. Pe fundal, piesa „Femei în Parlament” a trapperiței Erika, autoarea „Macarena” Pensia medie a magistraților a ajuns la 23.180 lei Datele CNPP arată că în februarie 2023 pensia medie a magistraților era de doar 21.477, ceea ce arată că pensiile magistraților au crescut în același ritm cu inflația, de circa 6,7%. Însă numărul magistraților pensionați a crescut substanțial: în februarie 2022 erau doar 4.514m în februarie 2023 - 5.137, iar în februarie 2024 - 5.522. Cele mai mici pensii sunt în Botoșani, unde contribuabilii obișnuiți au o pensie medie de 1.822 de lei, pe locul II fiind Vrancea, cu o pensie medie de 1.826 lei. Cele mai mari pensii sunt în Sectorul 1, pensia medie fiind aici de 3.407 lei. În ianuarie 2024, presa relata cazul unui pensionar special din Mehedinți, care primește o pensie lunară de 33.785 de lei. Citește și: Un judecător din Alexandria a amânat de peste 100 de ori pronunțarea unei sentințe, acuzatul așteaptă din 2021. CSM l-a sancționat în ianuarie 2023, dar nu s-a schimbat nimic În octombrie 2023, cea mai mare pensie din România era de 58.191 de lei și era tot a unui pensionar special, un fost magistrat.

NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea Foto: Focuspress
Politică

NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea

Ultimul raport NATO, publicat joi, arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere: de la 2% din PIB în 2020 ele au scăzut constant și au ajuns la 1,6% în 2023. Această reducere a avut loc în condițiile în care deficitul a explodat, agresiunea rusă în Ucraina continuă, iar Guvernul a promis că va aloca 2,5% pentru Apărare. Citește și: Cine este și de unde vine fostul ospătar Piedone: părinții au lucrat la ambasada României în Egipt, posibil securiști; a terminat liceul la 32 de ani și și-a luat ilegal carnetul de conducere Cu războiul la graniță, ministerul Apărării nu a reușit să cheltuie, în 2023, decât 79% din bugetul alocat, se arată într-un răspuns al acestui minister la o interpelare parlamentară. Angel Tîlvar, parlamentar PSD, este ministru al Apărării din octombrie 2022. „Alocarea bugetară pentru Apărare a crescut din acest an la 2,5% din PIB. Vă asigur că vom menține acest nivel și în anii următori, indiferent de provocările economice pe care le vom întâmpina”, a spus premierul Marcel Ciolacu la 15 august 2023. NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea În plus, România este una din țările NATO care cheltuie cel mai mult cu plata personalului, în timp ce plățile pentru achiziții majore de armament sunt printre cele mai mici. Cum a involuat procentul din PIB alocat Apărării 2,01% în 2020, deși era pandemie. Premier era Ludovic Orban, air ministru al Apărării, Nicolae Ciucă 1,85% - 2021 1,72% - 2022 1,60% - 2023 Pentru comparație, Germania a alocat, în 2023, 1,66% din PIB pentru Apărare, Polonia - 3,92%, Estonia - 2,89%, Bulgaria - 1,87% (o creștere substanțială față de 1,59% în anul anterior) sau Slovacia - 2,05%. Cheltuielile cu Apărarea au scăzut, în termeni reali, cu 4,97%, în 2023 față de 2022, România fiind una din țările cu cea mai mare scădere. Cum s-au redus, anual, sumele alocate Apărării În plus, România cheltuie 59,7% din bugetul Apărării cu personalul. Doar Italia și Muntenegru alocă un procent mai mare. Pe de altă parte, doar 21,9% din acest buget se duce către achiziții majore de armament. Cum se împart cheltuielile cu Apărarea: 59,7% se duc către angajați, doar 21,9% către achiziții majore de armament În octombrie 2023, premierul Marcel Ciolacu mințea spunând că „începând din 2023, am alocat un buget de 2,5% la Apărare”. El știa, la acel moment, că aceste cheltuieli sunt blocate, pentru a încerca să țină deficitul sub control. Guvernul a abrogat, joi, hotărârea privind circumstanţele şi procedura aferente Programului de înzestrare „Corvetă multifuncţională”. Conform unui comunicat transmis de Executiv, decizia a fost luată deoarece câştigătorul licitaţiei nu şi-a menţinut oferta şi nu a semnat acordul-cadru în termenele solicitate de autoritatea contractantă din cadrul Ministerului Apărării Naţionale. Totodată, „nu au fost identificate fondurile necesare declarării ca fiind câştigător” a operatorului economic de pe locul următor.

Bucureștiul a rămas fără bani pentru spitale Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Bucureștiul a rămas fără bani pentru spitale

Bucureștiul a rămas fără bani pentru spitale și curent electric după ce organizațiile PSD și PNL au refuzat sistematic să voteze bugetul Capitalei, anunță Nicușor Dan . În acest moment, orașul nu mai are nici un ban în cont. Organizația liberală din București este condusă de Sebastian Burduja, iar cea a PSD de Gabriela Firea. Citește și: „Băieții deștepți” estimau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu Bucureștiul a rămas fără bani pentru spitale „Cu chiu cu vai am reuşit să plătim salariile, dar nu şi taxele pe salarii. (...) În momentul acesta, nu mai avem nimic în cont. Şi urmează... Sunt facturi la curent, la iluminatul stradal, la semafoare, medicamente în spitale, hrană pentru animale la grădina zoologică, spectacole de teatru - tot ce putem închipui că se întâmplă în oraşul acesta depinde de buget", a explicat primarul general, pentru B1Tv. El a menţionat că principala nemulţumire a grupului PNL, care a votat de trei ori în CGMB împotriva bugetului, este că nu sunt alocate, de la începutul anului, cele trei miliarde de lei destinate subvenţiilor pentru transportul în comun şi termie. "Avem un blocaj politic pe buget, în momentul de faţă. Eu am propus un buget foarte similar cu ce s-a întâmplat în 2023, în 2022 - tocmai pe situaţiile astea financiare s-a pronunţat Fitch. Avem un blocaj politic, în esenţă. PSD nu vrea să participe la niciun fel de negociere. Grupul PNL spune: «Pune 3 miliarde subvenţie în buget». Noi am pus două miliarde. Acum am ajuns la 2,3. Păi, aşa am făcut şi în 2023 şi în 2022. Am pornit anul cu două miliarde puse şi, la final, am sfârşit cu trei. De ce am făcut asta? Pentru că ştiam că o să mai ajustăm bugetul de-a lungul timpului şi o să ne mai vină nişte bani. De unde vin aceşti 700 de milioane care sunt în discuţie acum? Sunt nişte fonduri europene pe care noi le-am transferat, pentru că între 2023 şi 2024 a fost transferul de proiecte de pe un exerciţiu financiar pe altul - tramvaiele, liniile de tramvai, conductele de termoficare. Le-am pus cu buget local - exact 700 de milioane, pe care, după ce o să avem actele scrise, o să le decontăm din fonduri UE", a arătat Nicuşor Dan.

Gabriela Firea șterge pe jos cu aliații Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Gabriela Firea șterge pe jos cu aliații

Senatoarea PSD Gabriela Firea, posibil candidat comun al PSD și PNL la primăria Capitalei, șterge pe jos cu aliații liberali: „Nu uităm că până acum, în pragul alegerilor, PNL București a fost aliatul USR București și l-a susținut necontenit pe Nicușor Dan. Nu uităm nici că oamenii liberalilor au primit funcții calde pe care nu le-au părăsit după anunțul tardiv de retragere a sprijinului”, a scris ea pe Facebook. Citește și: Cine sunt principalii vinovați pentru că România va plăti miliarde de dolari în dosarul Roșia Montana: a început cu Tăriceanu și s-a încheiat cu Ponta Firea este printre personalitățile pe care liderii PSD și PNL le-ar putea propune pentru funția de primar al Bucureștiului, dupăce vor evalua sondajele privind intenția de vot. Gabriela Firea șterge pe jos cu aliații „Soluția poate veni acum doar de la echipa social-democrată! Bucureștenii nu trebuie să fie pedepsiți din cauza incapacității lui Nicușor Dan de lucra pentru oameni. Așa cum s-a creat o coaliție de guvernare națională, avem nevoie de un consens politic pentru bugetul Capitalei. Invit PNL București să deblocăm bugetul Capitalei și să le oferim bucureștenilor proiecte benefice! Să decidem împreună cele mai bune amendamente la proiectul propus de Nicușor Dan. Primarul general nu trebuie să se plângă că nu are, ci trebuie să se descurce și să găsească resurse, să taie de unde este inutil sau în plus și să pună bani acolo unde majoritatea politică decide! Bugetul este votat de Consiliul General al Municipiului București și este decizia consilierilor generali unde merg banii. Nu ne vindem, însă, nimănui. Nu uităm că până acum, în pragul alegerilor, PNL București a fost aliatul USR București și l-a susținut necontenit pe Nicușor Dan. Nu uităm nici că oamenii liberalilor au primit funcții calde pe care nu le-au părăsit după anunțul tardiv de retragere a sprijinului. Echipa social-democrată va salva Capitala de falșii salvatori!”, a scris Firea. Ea nu a uitat să menționeze,la final, că autobuzele hibrid „circulă prin Capitală datorită muncii echipei social-democrate!”.

România, cea mai mică alocare pentru Sănătate Foto: PSD
Eveniment

România, cea mai mică alocare pentru Sănătate

România a avut în 2023 cea mai mică alocare din PIB pentru Sănătate din ultimii patru ani, arată date ale ministerului de Finanțe. Citește și: Cine sunt principalii vinovați pentru că România va plăti miliarde de dolari în dosarul Roșia Montana: a început cu Tăriceanu și s-a încheiat cu Ponta Potrivit acestui minister, în 2023, cheltuielile la capitolul „Sănătate” din bugetul general consolidat erau de 4,6% din PIB. În termeni nominali, anul trect s-au cheltuit circa 72,5 miliarde de lei din buget pentru Sănătate. România, cea mai mică alocare pentru Sănătate În 2023, ministerul Sănătății nu a putut cheltui toți banii alocați pe hârtie. Potrivit ultimelor estimări publice, execuția bugetară fiind de doar 12,37 miliarde de lei, cu 743,8 milioane de lei sub nivelul bugetat (13,12 miliarde lei). Tot în 2023, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) a fost de 59,75 miliarde lei (cu 594,3 milioane lei peste bugetul aprobat), un nivel maxim istoric pentru România, potrivit execuției bugetare preliminate. În 2020, an marcat de pandemie, s-a cheltuit pentru Sănătate 5,2% din PIB, în 2021 - 5,3% din PIB, iar în 2022 - 4,7% din PIB. Informațiile apar într-un răspuns la o interpelare a unui deputat AUR. România ocupă locul opt în lume la rata mortalităţii, cu 13 decese la mia de locuitori, aşa cum arată datele centralizate de site-ul worldpopulationreview.com.

Ministerul Apărării nu a reușit să cheltuie decât 79% din bugetul alocat Foto: Inquam/George Calin
Politică

Ministerul Apărării a reușit să cheltuie 79% din bugetul alocat

Cu războiul la graniță, ministerul Apărării nu a reușit să cheltuie, în 2023, decât 79% din bugetul alocat, se arată într-un răspuns al acestui minister la o interpelare parlamentară. Angel Tîlvar, parlamentar PSD, este ministru al Apărării din octombrie 2022. „Alocarea bugetară pentru Apărare a crescut din acest an la 2,5% din PIB. Vă asigur că vom menține acest nivel și în anii următori, indiferent de provocările economice pe care le vom întâmpina”, a spus premierul Marcel Ciolacu la 15 august. Citește și: Stenograme: liderii PNL discută cum să paseze pe guvernul Ciolacu vina pentru ordonanța care va încuraja traseismul primarilor În realitate, ministerul a cheltuit circa 1,58% din PIB. Ministerul Apărării nu a reușit să cheltuie decât 79% din bugetul alocat Potrivit răspunsului la interpelare, ministerului i se aprobaseră „credite bugetare” de 28 de miliarde de lei, însă a cheltuit 23,1 miliarde de lei, „execuție plăți nete”. Procentul cheltuielilor finanțate integral de la bugetul de stat a fost de 82,36%. Din fonduri externe nerambursabile, M.Ap.N. a cheltuit 704 mii de lei. Au mai existat și „activități finanțate din venituri proprii”, unde s-a cheltuit circa 23% din buget, sau „venituri proprii și subvenții”, unde s-a cheltuit 68% din ceea ce era prevăzut. Practic, la final de an, ministerul a făcut o economie la buget de aproape șapte miliarde de lei. Situația a fost confirmată într-un răspuns al MApN către blogul lui Radu Tudor. „Ministerului Apărării Naționale i-a fost alocat un procent de 2,5% din PIB prin Legea nr. 368/2022 privind bugetul de stat pe anul 2023. Prin Ordonanța de Urgență nr. 90/2023 pentru aprobarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023 în vederea încadrării în ținta de deficit bugetar asumată prin Programul de convergență, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, bugetul Ministerului Apărării Naționale a fost diminuat la 2% din PIB. Din acesta, în anul 2023, cheltuielile bugetului Ministerului Apărării Naționale au reprezentat 1,58% din PIB. Diferența de 0,42 % din PIB rămasă neutilizată (de la 2 % din PIB până la 1,58% din PIB) a fost cauzată în principal de amânarea unor plăți pentru echipamentele militare prinse în programul de achiziții al Armatei României pentru finalul anului 2023”, a precizat ministerul.

PSD-PNL, zece milioane de lei către Catedrala Neamului, arată Clotilde Armand Foto: Facebook
Politică

PSD-PNL, zece milioane de lei către Catedrala Neamului

Consilierii PSD-PNL din Sectorul 1 au deturnat zece milioane de lei din bugetul local către Catedrala Neamului, a anunțat primarul sectorului, Clotilde Armand, pe Facebook. Amendamentul a fost depus în ședința de consiliu și aprobat cu o majoritate zdrobitoare. Premierul Marcel Ciolacu a avut, joi, o întâlnire cu PF Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. PSD-PNL, zece milioane de lei către Catedrala Neamului „Coaliția PNL-PSD a tăiat bani de la spitale și i-a dat la catedrală. De când am devenit primar, una dintre prioritățile mele a reprezentat-o Sănătatea. De aceea, de la an la an am crescut sumele alocate din bugetul local atât pentru investiții în spitalele pe care le administrăm, cât și pentru funcționarea acestora: în anul 2023 am alocat 147,3 milioane lei, iar în anul 2024 am crescut la 163 de milioane lei. În timp ce noi avem ca prioritate Sănătatea și Educația, consilierii PNL-PSD preferă să direcționeze 10 milioane lei direct către Catedrala Mântuirii Neamului, din Sectorul 5 al Capitalei”, a scris Armand. Ea a mai arătat că, urmare a deciziilor luate de consilierii PSD-PNL, a fost tăiat bugetul de funcționare ale sediilor administrației publice locale din Banu Manta nr. 9 și Str. Mureș nr. 18-24, așa că săptămâna viitoare vor fi oprite serviciile de internet și funcționarea aplicațiilor informatice. Citește și: Atacul cibernetic asupra Parlamentului, când s-a furat buletinul lui Ciolacu: rețea neautorizată AUR, principalul suspect. „Dacă aveți fir cu Kremlinul, nu în clădirea Parlamentului” „În Sectorul 1, stânga comasată PNL-PSD este în cădere. Sunt disperați, iar din acest motiv sabotează tot ce construiește aici”, a apreciat primarul Sectorului 1.

Andra - Măruță, profit din bani publici (sursa: Facebook/Andra)
Economie

Andra - Măruță, profit din bani publici

Andra - Măruță, profit din bani publici. Anual, firmele cuplului Andra - Măruță au profituri de milioane de euro. Mare parte din acești bani sunt publici, din bugetele primăriilor și ale consiliilor județene din țară. Andra - Măruță, profit din bani publici Potrivit portalului de achiziții publice SICAP, Plan B Music SRL (Cătălin Măruță - 20%, Andra - 80%) a avut în 2022 și 2023 încasări de peste 203.000 de lei din trei contracte cu autorități locale. Citește și: Andra și Măruță, milionari în euro. Numai în 2022, firmele deținute de cei doi au avut profit curat de zece milioane de lei Ocean Music SRL (Cătălin Măruță - 80%, Andra - 20%), potrivit aceleiași surse, a avut un contract de peste 57.000 de lei cu Primăria Câmpulung Muscel în decembrie 2021. Însă grosul concertelor susținute de Andra pe bani publici nu au apărut pe portalul achizițiilor publice. Citește și: Firmele cuplului Andra – Măruță, datorii enorme, de 15,8 milioane de lei. În 2023, cei doi au lichidat o firmă și au deschis alta după o lună Mai mult, unele primării nici nu au dezvăluit suma cu care au plătit-o pe artistă decât după ce au fost obligate în instanță. Este și cazul Clujului, de unde Andra a încasat 78.000 de lei pentru un concert. Bugetul, mai generos decât privații Artista nu a refuzat comune (precum Giarmata sau Ibănești), orașe mici sau medii (Bocșa, Bistrița, Mediaș) și în nici un caz orașe mari (Pitești, Galați, Cluj). Localitățile menționate sunt, însă, doar o mică parte din cele în care Andra a dat concerte pe bani publici. Interesant este că, din bugetele autorităților locale, soția lui Cătălin Măruță a încasat mai mult decât din evenimente private. Astfel, dacă un eveniment plătit din bani publici i-a fost plătit și cu 28.000 de euro (la Bistrița), la un eveniment privat suma ajunge pe la 10.000 de euro. În ciuda profiturilor enorme ale firmelor cuplului Andra - Măruță, acestea au și datorii foarte mari: peste 15,8 milioane de lei la finalul anului fiscal 2022.

Ciolacu, 800.000 lei pe Facebook (2023) (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ciolacu, 800.000 lei pe Facebook (2023)

Ciolacu, 800.000 lei pe Facebook (2023). Liderii politici ieșeni se numără printre cei mai mari beneficiari de reclame în mediul online de la nivel naţional. Ciolacu, 800.000 lei pe Facebook (2023) Anul pre-electoral 2023 a însemnat o publicitate în valoare de sute de mii de lei cheltuite pentru propagandă politică în fiecare județ. Citește și: Noul negociator al Republicii Moldova cu UE are doctorat la universitatea Rutgers din SUA, unde a fost și lector. În România, ministrul Câciu are studii la o universitate privată De regulă, Iaşiul se află printre principalele oraşe unde partidele îşi fac publicitate pe reţele de socializare. Iată care sunt cheltuielile făcute de către partide şi lideri politici locali în cadrul campaniilor de pe Facebook. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Președintele CNAS spune că bugetul instituției ajunge până în septembrie-octombrie Foto: Captură video
Eveniment

Președintele CNAS spune bugetul ajunge septembrie-octombrie

Președintele CNAS, Cristian Celea, general SRI în rezervă, spune că bugetul instituției ajunge până în septembrie-octombrie: „Speranţa este aceeaşi - rectificare bugetară". El a recunoscut, azi, că „creditele bugetare pentru medicina de familie, cea din ambulatoriu şi medicina dentară «sunt deficitare»". Citește și: Averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară. Ea avea vilă în Mogoșoaia, dar primea bani pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe” Președintele CNAS spune că bugetul instituției ajunge până în septembrie-octombrie „Sunt la un nivel cu aproximativ 25 - 28% mai mici la medicina de familie, 35% la ambulatoriul de specialitate şi la fel de nesatisfăcătoare şi la stomatologie. (...) Pe baza proiecţiei, rezultatul consultării şi negocierilor - să facem cu aprobarea Ministerului de Finanţe nişte viramente între domeniile de activitate în aşa fel încât practic să încercăm să reechilibrăm situaţia unde este cea mai deficitară, respectiv medicii de familie, clinicul", a arătat Cristian Celea. Precizările sale vin după ce azi medicii de familie au anunțat că sunt deciși să nu mai încheie contracte cu Casa de Asigurări de Sănătate pentru luna februarie, dacă CNAS nu va crește actualele tarife de decontare. Acest lucru înseamnă că medicii de familie ar putea continua să acorde aceleași servicii medicale, dar contra cost - nimic nu va mai fi decontat. În București, peste jumătate dintre medicii de familie sunt deciși să nu mai lucreze cu CNAS, dacă sumele decontate de Casă către medici nu vor crește, a anunțat luni, într-o conferință de presă, Mihnea Stroe, președintele Patronatului Medicilor de Familie București - Ilfov. Acuzații de fraudă împotriva medicilor de familie Azi, Celea a sugerat că medicii de familie fraudează bugetul CNAS. „Cred că este nefiresc ca un medic de familie internat în spital în internare continuă să presteze activitate medicală la cabinet. (…) Vorbim de un medic aflat în internare continuă şi în acelaşi timp cabinetul presta fără să aibă un alt angajat medic. Probabil că avea doar o asistentă medicală”, a spus șeful CNAS. „Aşa cum mi se pare nefiresc ca să fie prestare 17 activităţi medicale până la ora 9.30 de către un medic….Era soţia doctorului care nu era în cabinet la momentul prestării activităţii medicale. Sau de folosirea cardurilor care se află în cabinetul medicului de familie”, a mai spus Celea.

Colegiul Medicilor, atac neobișnuit de dur după tăierea bugetului alocat Sănătății Foto: Facebook
Eveniment

Colegiul Medicilor, atac dur după tăierea bugetului alocat Sănătății

Colegiul Medicilor din România (CMR) a lansat un atac neobișnuit de dur la tăierea bugetului alocat Sănătății de guvernul Ciolacu: organizația indică o reducere cu 38% a fondurilor pentru medicii de familie, cu 50% pentru stomatologie și cu 27% a ambulatoriului de specialitate. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Liderul AUR, George Simion, huiduit de fermieri: „Ai venit acu’, la cules de voturi?” Colegiul arată că bugetul alocat Sănătății a crescut pentru a acoperi majorările de salarii și finanțarea măsurilor cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență. Colegiul Medicilor, atac dur după tăierea bugetului alocat Sănătății „Colegiul Medicilor din România împărtășește preocuparea generală pentru situația critică în care se află sistemul de sănătate și, în contextul amplu al problemelor existente, atragem atenția asupra consecințelor scăderii bugetului pentru serviciile medicale. Deși, în ansamblu, bugetul alocat Sănătății în 2024 este mai mare, în comparație cu execuția precedentă, resursele financiare prevăzute reflectă o reducere a fondurilor disponibile pentru sectoare vitale: medicina de familie, ambulatoriul de specialitate și stomatologie. Mai exact, creșterea se referă la totalul cheltuielilor sistemului, inclusiv creșterea salariilor și la finanțarea măsurilor cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență. Astfel, încadrarea în limitele bugetare stabilite va fi realizată prin scăderea valorii punctelor sau a veniturilor finale, preponderent în segmentele precizate. Această scădere este evidențiată în mesajul transmis astăzi de Casa Națională de Sănătate: pentru punctul per capita, se stabilește valoarea de 7,7 lei, pentru punctul pe serviciu medical în asistența medicală primară, 6,2 lei, iar pentru punctul pe serviciu medical în asistența medicală ambulatorie de specialitate, 3,3 lei. Această situație are consecințe grave asupra îndeplinirii nevoilor de îngrijiri medicale ale populației”, se arată în comunicatul CMR. Grafic: CMR CMR cere să fie consultat Colegiul mai cere: „Colegiul Medicilor din România susține necesitatea unei reforme structurale a sistemului de sănătate, temă ce revine periodic în discuție, însă fără să se înregistreze un progres real” „Din punct de vedere teroretic, plata pe baza performanței și a serviciilor prestate ar putea contribui la îmbunătățirea calității îngrijirii medicale, la fel cum o poate face în orice alt domeniu, nu doar în sănătate. În mod similar reformei structurale, fără existența unui plan coerent și asumat de către autorități, afirmațiile potrivit cărora «fiecare angajare trebuie să se reflecte, în mod concret, în servicii mai bune pentru pacienți, un plus de empatie și de responsabilitate», respectiv «bani avem, dar corect este să-i plătim mai bine pe medicii care muncesc serios» pot conduce la demotivarea corpului medical, colegii noștri fiind nevoiți să depună constant eforturi pentru a-și desfășura activitatea, într-un context tot mai nefavorabil” Guvernul Ciolacu a tăiat cu 25% finanțarea medicilor de familie pentru anul 2024, arată un comunicat al Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF). În comunicat se mai arată că medicilor de familie li s-au decontat doar 40% din sumele datorate pentru noiembrie 2023.

Șoșoacă și Simion, cel mai mare circ în Parlament Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Șoșoacă și Simion, cel mai mare circ în Parlament

Senatoarea Diana Șoșoacă și George Simion au făcut, marți seara, la dezbaterea bugetului, cel mai mare circ în Parlament din 2006, când Băsescu a condamnat comunismul în urletele PRM și ale lui Vadim Tudor. Citește și: Austria a fost ținută trei ani la poarta Schengen de către Germania, nemulțumită de frontierele șvaițer austriece. După negocieri dure, Viena a intrat în Schengen doar aerian, inițial În 18 decembrie 2006, Corneliu Vadim Tudor și colegii săi din PRM au fluierat, au huiduit și au bătut în scaune și în mese, în timp ce, de la balcoane, galeria partidului țipa împotriva lui Băsescu. Însă fostul președinte și-a ținut discursul până la capăt. La acea ședință a participat Regele Mihai I. Șoșoacă și Simion, cel mai mare circ în Parlament Acum, ședința Legislativului a fost marcată de înjurături și chiar de mici violențe fizice. Senatorul PSD Daniel Ghiță, fost luptător de kickboxing, a fost dat afară findcă agresa parlamentarii UDMR și a tras de ureche un deputat USR. George Simion a lovit telefonul Dianei Șoșoacă și a insultat-o vulgar. Foto: Inquam Foto: Inquam „George Simon: Asta-i atitudinea voastră… Diana Șoșoacă: Pleacă de lângă mine, că nu știu ce-ți fac. George Simion: Te agresez sexual, scroafo! Diana Șoșoacă: Ce faci, mă, tu? George Simion: Te agresez sexual. Diana Șoșoacă: Mă agresezi, tu, sexual, mă? Pe cine agresezi tu, sexual, mă? Nu ți-e rușine, bă violentule? Fătălăii de la AUR. Fă-tă-lă-ul!, fă-tă-lă-ul!” Foto: Inqaum Foto: Inquam Citește și: O femeie de 81 de ani a murit blocată în liftul spitalului județean Slatina. Spitalul, fief al PSD Olt, nici măcar nu a anunțat poliția „BĂĂ!! Miroși a țuică! Băăăă! Miroși a țuică băăă! Trădătorilor! Hai, gata!”, se mai aude pe înregistrările din haosul de ieri, din plenul LKegislativului.

Ciolacu a masacrat bugetul alocat Cercetării Foto: Politehnica București
Eveniment

Ciolacu a masacrat bugetul alocat Cercetării

Guvernul Ciolacu a masacrat bugetul alocat Cercetării și Digitalizării: tăiere de 20%, în 2024 față de 2023. Potrivit datelor de pe site-ul ministerului de Finanțe, în 2024, ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării va primi doar 5,5 miliarde de lei. Execuția bugetară pentru 2023 este estimată la 6,87 miliarde de lei. Citește și: EXCLUSIV MApN, achiziție secretă de sisteme portabile de rachete antiaeriene din Coreea de Sud de la o companie implicată în achiziții trucate și mituirea unor oficiali Ministru al cercetării este Bogdan-Gruia Ivan, de la PSD. la final de octombrie,titlul de doctor al ministrului a fost invalidat de CNATDCU, teza fiind coordonată de senatorul PSD. Vasile Dîncu. Teza sa de doctorat nu a îndeplinit criteriile ştiinţifice şi a fost respinsă de către specialiştii Consiliului. Ministrul Cercetării, Bogdan-Gruia Ivan, care nu reușește să-și ia doctoratul, nu are nimic de spus față de masacrarea bugetului alocat domeniului pe care-l coordonează Ciolacu a masacrat bugetul alocat Cercetării În consecință, bugetul va fi redus cu puțin peste 20%. În 2023, parlamentul votase un buget de 9,1 miliarde de lei pentru ministerul Cercetării, dar acesta a putut cheltui - probabil datorită restrângerii masive a cheltuielilor, la final de an- doar 75%. Potrivit datelor Eurostat, opt state europene au raportat o intensitate a cercetării și dezvoltării sub 1%, iar țara noastră conduce clasamentul: România (0,46%), Malta (0,65%), Letonia (0,75%), Cipru și Bulgaria (ambele 0,77%) au înregistrat cele mai mici ponderi, urmate de Irlanda, Slovacia și Luxemburg, cu ponderi apropiate de 1%. Deși România și-a asumat de câțiva ani să aloce cel puțin 1% din PIB domeniului cercetării, bugetul alocat acestui domeniu a rămas sub 0,2% din PIB în 2023.

Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023 Foto: Facebook
Politică

Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023

Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023: bugetul s-a votat cu o alocare de 49,44 miliarde de lei, dar s-au cheltuit doar 41 de miliarde. Datele sunt publice și se pot regăsi pe site-ul ministerului de Finanțe. Citește și: EXCLUSIV MApN, achiziție secretă de sisteme portabile de rachete antiaeriene din Coreea de Sud de la o companie implicată în achiziții trucate și mituirea unor oficiali „Avem cel mai mare buget din istorie la Educație, cu peste 21 de miliarde de lei mai mult față de 2023 (...) Finanțăm masiv toate prioritățile Guvernului: capitalul uman din Educație, noi unități moderne în Sănătate, dezvoltarea infrastructurii, protejarea mediului și modernizarea condițiilor de trai în comunitățile rurale. Toate sunt nevoi reale ale țării și răspund așteptărilor românilor”, susținea premierul PSD Marcel Ciolacu, la adoptarea, în Guvern, a proiectului de buget pe 2024. Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023 Potrivit legii bugetului de stat pentru 2023, adoptată de Parlament în decembrie 2022, ministerul Educației avea o alocare bugetară de 49,44 miliarde de lei pentru anul 2023. În 2022, execuția bugetară la acest minister era de circa 35 de miliarde de lei, deci în 2023 ar fi urmat să primească în plus cu 37,94% față de anul precedent. Însă, acum, în proiectul de buget pentru 2023, se vede că ministerul Educației a cheltuit doar 41 de miliarde de lei. Guvernul Ciolacu promite, pentru 2024, o alocare de peste 61 de miliarde de lei - credite bugetare și 70 de miliarde - credite de angajament. Premierul Marcel Ciolacu a declarat, luni seara, că Educaţia va avea în 2024 un "buget record" de 4,1% din PIB şi că aproape 12 miliarde de lei vor fi alocaţi pentru investiţii. Și bugetul ministerului Apărării a fost drastic redus față de ceea ce i s-a promis la finalul anului 2022. Legislativul a votat o alocare de puțin sub 72,5 miliarde de lei pentru Apărare, în 2023, dar execuția la final de an - care apare în proiectul de buget pentru 2024 - arată că s-au cheltuit doar 65,8 de miliarde de lei. Consiliul Fiscal a criticat neobișnuit de dur proiectul bugetului pe 2024, arătând că nu poate lua în considerare în evaluările sale „venituri ipotetice având drept sursă creșterea eficienței colectării/reducerea evaziunii fiscale/digitalizarea administrației fiscale”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră