joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: buget

184 articole
Eveniment

Creșterea salariului minim acoperă gaura de la buget

Creșterea salariului minim, pe care executivul condus de Marcel Ciolacu o va aproba azi, acoperă, de fapt, gaura de la buget: potrivit notei de fundamentare, această măsură va aduce venituri bugetare de peste 2,3 miliarde de lei doar în 2024. În 2025, impactul pozitiv asupra veniturilor bugetare va fi de aproape 5,5 miliarde de lei. Deficitul bugetar a ajuns, la final de aprilie, la 3,24% din PIB, respectiv 57,3 miliarde de lei. Citește și: Rafila a mințit când a susținut că „nu sunt elemente care să justifice” acuzațiile că la Sf. Pantelimon au fost uciși pacienții: asistentă, reținută Creșterea salariului minim acoperă gaura de la buget În plus, în nota de fundamentare, ministerul de Finanțe consideră că un efect pozitiv al acestei măsuri va fi creșterea amenzilor: „Modificarea salariului de baza minim brut pe țară determină creșterea punctului de amendă întrucât acesta se raportează la salariul minim (Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare – art.98)”. Doar într-un scurt paragraf din această notă, ministerul de Finanțe recunoaște că va lovi în mediul de afaceri: „Măsura creșterii salariului minim afectează multiple sectoare de activitate cum ar fi comerțul, transporturile și întreprinderile mici și mijlocii unde nivelul salariilor este mai mic față de medie cu influențe asupra creșterii cheltuielilor cu forța de muncă”. „Cea mai așteptată decizie de azi este creșterea salariului minim de la 3300 la 3700 de lei lunar, de la 1 iulie. Este o măsură agreată cu partenerii de dialog social, de care beneficiază peste 1,8 milioane de angajați din România. De asemenea, la solicitarea mediului de afaceri, am aprobat majorarea de la 200 de lei la 300 de lei a sumei lunare neimpozitate. Practic, angajații primesc în plus 284 de lei pe lună. Astfel, facem un pas important pentru a ne apropia de nivelul cerut de Directiva privind salariul minim european. Ministerul Muncii și partenerii sociali lucrează deja la mecanismul care va introduce salariul minim european în România până în noiembrie”, s-a lăudat premierul Ciolacu, azi, în ședința de Guvern. „La fiecare 100 de lei pe care antreprenorul îi plăteşte în plus la salariul minim, guvernul ia 42 de lei. Miza este de 9 miliarde de lei pe an pentru bugetul de stat în jocul salariului minim european”, explica Ziarul Financiar, în aprilie.

Creșterea salariului minim acoperă gaura de la buget Foto: Facebook
Salariul uriaș al pesedistului care conduce Unifarm, Adrian Dobre
Eveniment

Salariul uriaș al pesedistului care conduce Unifarm

Salariul uriaș al pesedistului care conduce Unifarm, Adrian-Marius Dobre, deși n-are legătură cu domeniul: potrivit proiectului de buget al companiei, el va avea o indemnizație fixă de 34.000 lei/lună, brut. Citește și: Personajele care au rostogolit informația că Nicușor Dan ar fi fost turnător: Piedone, Caramitru, Gușă și Realitatea TV, postul penalului Maricel Păcuraru Salariul uriaș al pesedistului care conduce Unifarm Principalele funcții ocupate de Dobre au fost de purtător de cuvânt, la PSD, sau de secretar de stat la ministerul Muncii. În anul fiscal 2021, înainte ca ministrul Sănătății Alexandru rafila să-l plaseze, în aprilie 2022, la conducerea Unifarm, el a câștigat ridicola sumă de 24.600 de lei, salariu la firma Graficisme. la acești bani s-au adăugat puțin peste 4.000 de lei de la ASE. În anul fiscal 2022, pentru doar nouă luni la conducerea Unifarm a primit 219.877 de lei, net, deci circa 23.500 lei pe lună. În 2024, el va avea un salariu brut de 34.000 lei/lună, deși compania este pe pierdere și are datorii uriașe. Compania estimează plăți restatnte de 1,4 miliarde lei la finalul anului 2024, în creștere față de 2023. Proiectul de buget estimează, pentru acest an, pierderi de 176.000 de lei. În 2020, în plină pandemie, Unifarm a fost folosită pentru a realiza achiziții de urgență de medicamente și de materiale sanitare pentru unitățile sanitare publice, iar pentru acest scop a primit un credit de 1,15 miliarde lei de la Ministerul Finanțelor, aflat în prezent în proces de restructurare. “Referitor la dobânzile penalizatoare aferente creditului în valoare de 1.150.000 mii lei, pentru anul 2024 au fost prognozate sume pentru trimestrul I si II în valoare de 41.860 mii lei, având în vedere aprobarea planului actualizat de restructurare şi finalizarea restructurãrii. Estimãm aprobarea planului de restructurare în trimestrul II an 2024”, se arată în proiect. Compania intenționează să facă angajări în acest an și să ajungă la 79 de angajați la finalul anului, față de 58, cât are acum. Site-ul companiei, Unifarm.ro, nu era funcțional la ora redactării acestei știri.

Plătim sume uriașe pentru campania electorală (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Plătim sume uriașe pentru campania electorală

Plătim sume uriașe pentru campania electorală. Candidații la alegerile locale din Iași au cotizat cu aproape un milion de euro în prima parte a campaniei electorale. Plătim sume uriașe pentru campania electorală În schimb, cheltuielile au fost echivalentul unei treimi din această sumă. Citește și: Geoană câștigă președinția la pas, indiferent cine-i va fi adversar în turul II – sondaj INSCOP Cel puțin astfel arată o situație intermediară furnizată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Un candidat a contribuit la campania partidului din care provine cu o sumă care trece pragul de 100.000 euro. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Guvernul mărește cu 10% salariile funcționarilor din primăriile mici Foto: Bihoreanul
Politică

Guvernul mărește cu 10% salariile funcționarilor din primăriile mici

Șpagă electorală: guvernul mărește, prin ordonanță de urgență, cu 10% - mult peste inflația anuală - salariile diplomaților și funcționarilor din primăriile mici, dominate de PSD. În plus, după modelul din sistemul de justiție, se vor deconta ochelarii bugetarilor. Vor mai crește și salariile angajaților din Cultură și din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii. Citește și: După ce Ciolacu și-a abandonat soția în covrigăria din Buzău ca unică asociată, firmei i-au crescut datoriile până la 354.000 de lei. Profitul, modest: 19.000 de lei În primele trei luni ale anului, deficitul bugetar a ajuns la 2,06%, un record. Cheltuielile de personal s-au majorat cu circa 20%, consumând, până în martie, 2,1% din PIB. Guvernul mărește cu 10% salariile funcționarilor din primăriile mici „Se va reglementa posibilitatea angajatorilor de a putea deconta lucrătorilor care folosesc în mod obişnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durată semnificativă a timpului normal de lucru, achiziția de dispozitive de corecţie speciale, în limita sumei de 500 lei/persoană”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță. Ministerul Muncii, care a inițiat acest proiect, estimează cheltuielile cu aceste majorări, în două tranșe, respectiv pentru luna iunie 2024 și luna septembrie 2024, vor fi de 1,127 miliarde de lei. Impactul pentru 2025 și anii următori nu este calculat. Poriectul prevede și înființarea unei noi structuri birocratice. „Se va înființa Comisia Centrală pentru Drepturi Salariale instituită prin ordin comun al ministrului muncii și solidarității sociale, ministrului finanțelor și ministrului justiției, pentru soluționarea unor aspecte de natură tehnică în vederea corectei aplicări a situațiilor semnalate și pentru dezlegarea unor chestiuni privind drepturile de natură salarială”, arată nota de fundamentare. Nota de fundamantare nu precizează câte persoane vor majora de aceste majorări salariale plătite de contribuabili.

Guvernul a luat 500 de milioane de lei de la bucureșteni Foto: Facebook
Politică

Guvernul a luat 500 de milioane de lei de la bucureșteni

Guvernul a luat 500 de milioane de lei de la bucureșteni, în primele cinci luni ale anului, și le-a dus „în marea gaură a bugetului național”, a arătat, azi, pe Facebook, Nicușor Dan, primarul general al Capitalei. Citește și: Nordis, dezvoltatorul imobiliar la care este asociat soțul deputatei PSD Laura Vicol, acuzat că a luat banii clienților și a fugit cu ei – presă El a răspuns astfel atacurilor împotriva sa legate de faptul că a stabilizat situația financiară a Bucureștiului, după ce Gabriela Firea a lăsat orașul, potrivit propriilor ei declarații, în faliment. Guvernul a luat 500 de milioane de lei de la bucureșteni „Urmare a deciziei guvernului, aprobată de parlament, în primele 5 luni din 2024 am primit de la stat, din impozitele pe salarii ale bucureștenilor, cu 500 de milioane de lei (cu 20%) mai puțin decât în primele 5 luni din 2023. Adică guvernul a luat de la noi și a dus în marea gaură a bugetului național. În ritmul acesta vom primi în 2024 cu 1,2 miliarde de lei mai puțin decât în 2023. 1,2 miliarde de lei înseamnă 100 de tramvaie sau 800 de autobuze electrice”, a scris Nicușor Dan. Agenția de rating Fitch a lăudat, la 13 aprilie, administrația Bucureștiului, arătând că orașul pune în aplicare „un plan ambițios de investiții”. „Credem că Bucureștiul are mult mai multă flexibilitate decât alte municipalități cotate din România pentru a reduce cheltuielile ca răspuns la scăderea veniturilor”, a arătat Fitch. Fitch a reconfirmat ratingul Bucureștiului la nivel A, cu patru trepte peste cel al României.

Procurorii europeni conduși de Kovesi au primit 3,6 milioane de euro în plus, anunță Siegfried Mureșan
Politică

Procurorii europeni conduși Kovesi primit 3,6 milioane euro în plus

Procurorii europeni (EPPO), conduși de Laura Codruța Kovesi, au primit 3,6 milioane de euro în plus la buget, urmare a aderării Poloniei la Parchetul European, anunță europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL). Citește și: Cu cât a crescut, într-un an, salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea și primar de Voluntari. Familia are o avere uriașă, doar bijuteriile și tablourile valorând 220.000 euro Procurorii europeni conduși de Kovesi au primit 3,6 milioane de euro în plus „Parlamentul European tocmai a adoptat rapoartele mele privind alocarea a 4,8 miliarde de euro pentru Ucraina și creșterea bugetului Parchetului European. Primul raport, adoptat cu 465 de voturi „pentru”, 53 „împotrivă” și 16 abțineri, prevede rectificarea bugetului Uniunii Europene pentru a include măsurile survenite ca urmare a revizuirii Cadrului Financiar Multianual (CFM) 2021 - 2027, în special instrumentul de sprijin pentru Ucraina. Al doilea raport, votat cu 434 de voturi „pentru”, 45 „împotrivă” și 55 de abțineri, crește cu 3,6 milioane de euro bugetul pentru Parchetul European (EPPO), ca urmare a aderării Poloniei la EPPO, ce va fi urmată, în curând, și de aderarea Suediei”, a scris Mureșan pe Facebook. Buget record pentru investiții, risc crescut de fraude „Ca negociator-șef al Parlamentului European privind bugetul Uniunii Europene pentru anul 2024, am insistat pentru creșterea bugetului EPPO încă de la începutul negocierilor bugetare. Motivele pentru care avem nevoie de această creștere sunt cât se poate de clare. În primul rând, statele membre UE au la dispoziție, în această perioadă, o sumă totală record, de peste 2.000 de miliarde de euro, pentru investiții și reforme prin intermediul Mecanismul European de Redresare și Reziliență și al Bugetului multianual al UE. Deoarece investițiile din fonduri europene sunt mai multe decât oricând în istoria UE, și eforturile de combatere a fraudei cu fonduri europene trebuie să fie mai mari decât oricând. De aceea, trebuie să ne asigurăm că procurorul-șef european, Laura-Codruța Kövesi, și echipa sa au suficiente resurse pentru a-și duce la bun sfârșit investigațiile și pentru a proteja fondurile europene, adică banii oamenilor, de riscurile de fraudă. Astfel, în negocierile privind Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2024 de anul trecut, am reușit o creștere de 4 milioane de euro a alocărilor pentru EPPO. În al doilea rând, nevoia de a crește bugetul EPPO este cu atât mai mare acum, o dată cu aderarea Poloniei la Parchetul European care va fi urmată, în curând, și de aderarea Suediei. Prin aceste două aderări, EPPO va acționa în 24 din cele 27 de state membre UE. Tocmai de aceea, vom adopta cu prioritate astăzi această rectificare bugetară care crește alocările pentru EPPO în acest an cu încă 3,6 milioane de euro”, a declarat Siegfried Mureșan referitor la al doilea raport al său adoptat de plenul Parlamentului European.

Agenția de rating Fitch laudă administrația Bucureștiului Foto: Facebook
Eveniment

Fitch laudă administrația Bucureștiului

Agenția de rating Fitch laudă administrația Bucureștiului: orașul pune în aplicare „un plan ambițios de investiții”. Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a anunțat, ieri, că Fitch a reconfirmat ratingul Bucureștiului la nivel A, cu patru trepte peste cel al României. Citește și: Deputatul PSD Ghiță, un apropiat al familiei Firea, își bate joc de aliații din PNL: scrie că Burduja este „puiuț de securist” și-l ironizează pe Rareș Bogdan, numindu-l „Miss Olanda” „Vă aduc aminte că am plecat cu o datorie curentă de 3 miliarde de lei. Fitch mai remarcă ajustarea cheltuielilor în funcţie de venituri şi planul de investiţii ambiţios. Asta înseamnă că ducem banii exact acolo unde trebuie”. a explicat edilul-șef al Capitalei. Fitch laudă administrația Bucureștiului Ce arată Fitch în comunicatul în care explică modul în care evaluează actuala administrație a Capitalei României. „Confirmarea reflectă opinia neschimbată a Fitch, conform căreia performanța operațională a orașului și ratele de îndatorare vor rămâne în linie cu cele ale colegilor, cu o sustenabilitate a datoriei «aa» pe termen mediu. Aceasta în pofida presiunilor asupra bugetului său care decurg din inflația încă ridicată și din punerea în aplicare a unui plan ambițios de investiții” „Credem că Bucureștiul are mult mai multă flexibilitate decât alte municipalități cotate din România pentru a reduce cheltuielile ca răspuns la scăderea veniturilor” „Spre deosebire de alte orașe din România, salariile reprezintă mai puțin de 8%, iar achiziția de bunuri și servicii 7%. Cea mai mare parte a cheltuielilor de exploatare («opex») este reprezentată de transferurile către companiile municipale și entitățile publice din oraș (2023: 81% din opex), care sunt rezonabil de flexibile” „Creșterea cheltuielilor totale ale Bucureștiului (ajustate în funcție de inflație) a fost, în general, în concordanță cu creșterea PIB-ului real. Orașul are tendința de a trece la investiții numai atunci când este asigurată finanțarea nerambursabilă de la UE și de la bugetul de stat”. „În 2023, Bucureștiul a raportat un sold operațional record de 1,3 miliarde de lei (2022: 662 milioane de lei). Acest lucru a fost susținut de creșterea veniturilor fiscale pe fondul creșterii economice și de restrângerea opex. Excedentul său bugetar a fost de 259 de milioane RON, în ciuda unor cheltuieli de investiții ridicate. Fitch se așteaptă ca cheltuielile de capital (capex) să rămână la 15% din cheltuielile totale în medie până în 2027” La 1 martie, Fitch a menținut rating-ul pentru România și perspectiva de rating, la stabilă, deși a revizuit în sus traiectoria deficitului bugetar. Ratingul României pentru datoriile pe termen lung în valută a rămas „BBB minus” cu perspectivă stabilă.

Suma pe care spitalul o alocă pentru medicamentele pacienților Foto: Facebook
Eveniment

Suma pe care spitalul o alocă pentru medicamentele pacienților

Suma ridicol de mică pe care spitalul Sf. Pantelimon, unde 17 pacienți au murit în condiții dubioase, o alocă pentru medicamentele și hrana pacienților, potrivit bugetului pe anul 2024: 7,8 milioane de lei medicamentele și 1,15 milioane de lei hrana. Materialele sanitare au alocate 5,38 de milioane de lei, iar reactivii - 3,1 milioane de lei. Citește și: Câte secunde a vorbit în Parlament deputatul PSD Daniel Tudorache, zis „Diamant”, și cu ce salariu uriaș a fost plătit. Ciolacu susținea în 2023 că el a câștigat alegerile în Sectorul 1 Suma pe care spitalul o alocă pentru medicamentele pacienților Pe pagina de prezentare a spitalului se susține că ar interna 25.000 de pacienți anual și ar „îngriji” un număr dublu de persoane, deci medicamentele ar costa circa 200 de lei de persoană, în medie. Instituția medicală are 525 de paturi, dintre care 25 de paturi în secția ATI. În spital lucrează 650 de medici, dintre care 13 la ATI. Spitalul dispune, la capitolul cheltuieli, de credite bugetare în valoare de 231 de milioane de lei. Însă, din această sumă, ușor peste 166 de milioane de lei, adică aproape 75%, sunt salariile angajaților. Deși legea obliga spitalul să publice periodic lista salariilor, acest lucru nu s-a mai petrecut din 2020. Medicii care conduc spitalul Sf. Pantelimon, unde 17 pacienți au murit în condiții dubioase în câteva zile, au averi uriașe, mașini de lux, conturi și salarii impresionante: majoritatea dețin mai multe apartamente și conduc BMW-uri, Volvo sau Mercedes. Însă unul dintre ei, bugetar, la fel ca și soția, are circa 45 de conturi în care a depozitat sume uriașe. Cristea Ștefan, șef de secție la acest spital, are șase apartamente în București, din care unul de 169 mp achiziționat în 2019, trei mașini – din care un BMW – și circa 10 milioane de lei în aproximativ 45 de conturi bancare. Citește și: Averile uriașe, mașinile de lux, conturile și salariile impresionante ale medicilor care conduc spitalul Sf. Pantelimon, unde 17 pacienți au murit în condiții dubioase în câteva zile Acuzațiile conform cărora la acest spital au murit 17 pacienți la începutul lunii aprilie din cauza neadministrării de noradrenalină suficientă sunt acum anchetate de parchet. Conform presei, ei ar fi fost lăsați să moară pentru a „elibera paturile”.

România, locul patru în UE la cheltuieli cu bugetarii Foto: Inquam/George Calin
Economie

România, locul patru în UE la cheltuieli cu bugetarii

România este pe locul patru în UE la cheltuieli cu bugetarii, ca procent din al cheltuielilor din buget, arată o analiză din Ziarul Financiar. Au costuri mai mari cu aparatul bugetar doar Cipru, Malta și Irlanda. Citește și: Contribuabilii vor deconta ochelarii viitorilor pensionari speciali din Justiție. Plafon: 3.000 lei plus manoperă România, locul patru în UE la cheltuieli cu bugetarii Astfel, guvernul Ciolacu alocă 21,7% din cheltuielile bugetului în acest scop, în timp ce Franța consumă doar 17,5%, Polonia - 12,4%, iar Estonia - 15,4%. Grafică: Ziarul Financiar Datele Ziarului Financiar arată că din 2021 în 2023 cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat de la 110 miliarde de lei la la peste 132 de miliarde de lei, iar în 2024 vor mai crește cu 13 miliarde de lei, mult peste inflație. În 2022 și 2023, 8,4% din PIB a fost consumat pentru plata aparatului de stat. În 2012, doar 7% din PIB era cheltuit astfel, iar în 2015 se ajunsese la 7,4%. Potrivit execuției bugetare după primele două luni din 2024, publicată de ministerul de Finanțe, costurile cu salariile aparatului de stat au crescut cu 19,9% față de primele două luni din 2023. După doar două luni, deficitul a ajuns, oficial, la 1,67% din PIB, cel mai mare din ultimii zece ani, arată datele publicate de ministerul de Finanțe. Premierul Ciolacu a susținut că acest deficit se datorează cheltuielilor cu Apărarea, dar datele Finanțelor arată o explozie a cheltuielilor cu salariile bugetarilor. Citeșteși: EXCLUSIV Soția șefului masoneriei române, protejată de procurori, acuză mama băiețelului mort după ce Laura Bălănescu l-a operat la Sanador. Ancheta, în lucru de peste cinci ani Ziarul Financiar mai arată că, după protestele de anul trecut, chel­tuielile de personal au sărit mai sus cu peste 5 mld. lei, adică 1 mld. euro în 2023, faţă de bugetarea iniţială.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate va rămâne fără bani la final de septembrie, spune Valeria Herdea
Eveniment

Casa de Asigurări de Sănătate rămâne fără bani

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) va rămâne fără bani la final de septembrie, anunță șefa instituției, așa că aceasta face apel la pacienți să devină „proactivi”. Aceeași situație a fost înregistrată și în 2023. Citește și: Cum a ajuns primarul care se crede „manechin”, Piedone, de la 220 de kilograme la 123 kg: a făcut două operații de îngustare a burții. El se laudă că poate împinge roaba Casa de Asigurări de Sănătate rămâne fără bani „Avem bani pe nouă luni. Ultimul trimestru nu avem bani. Ori facem un efort toţi să încercăm să reducem cheltuielile şi pierderile din sistem şi încercăm să mobilizăm şi pacienţii să vină proactiv, în aşa fel încât prevenţia care costă mai puţin să îi ajute să nu ajungă în viitorii ani la boală şi să avem o previziune corectă", a declarat, luni, preşedintele CNAS, Valeria Herdea, la o dezbatere organizată de Profit.ro. Ea a anunţat că este în curs de demarare un proiect interinstituţional între Ministerul de Finanţe, Colegiul Medicilor din România, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, la care este invitat şi Ministerul Sănătăţii să participe, astfel încât echipe mixte să verifice eficienţa activităţii furnizorilor de servicii medicale. Grafică: Ziarul Financiar În decembrie 2023, premierul PSD Marcel Ciolacu scotea bani din fondul de rezervă pentru CNAS și se plângea că nu știe unde se duc banii pentru Sănătate: „Aceleași cerințe le am și de la Sănătate, unde astăzi alocăm încă aproape 200 de milioane de lei pentru cheltuielile spitalelor. Aștept de la conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate să vină cu un sistem clar și eficient de raportare a costurilor, cu criterii clare pentru sumele alocate pe fiecare program de sănătate. Nu poți avea un buget de 12 miliarde de euro pe an și să nu știi în timp real pe ce se duc banii!”.

Șeful Armatei a cerut o lege ca să poată doborî drone, dar a fost reprimat verbal de către politicieni
Eveniment

Șeful Armatei a cerut o lege ca să poată doborî drone

În ianuarie 2024, într-un interviu pentru Europa Liberă, șeful militar al Armatei, generalul Gheorghiță Vlad, a cerut să i se dea măcar o lege ca să poată doborî drone, dar politicienii i-au cerut să tacă. În plus, din 2020, România nu a mai alocat 2% din PIB pentru Apărare. În 2023, cheltuielile pentru Apărare au fost de doar 1,6%. Citește și: ANALIZĂ NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere. Plus: România cheltuie mult pentru plata militarilor, puțin pentru înzestrare Fragmente dintr-o dronă militară au fost găsite în Insula Mare a Brăilei, la doar 8 kilometri de orașul Brăila. Craterul format are un diametru de aproximativ 4 metri. Șeful Armatei a cerut o lege ca să poată doborî drone Ce spunea, în ianuarie 2024, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad: „Avem în vedere o nouă inițiativă legislativă care să ne permită să operăm și pe timp de pace sub auspiciile unei operații militare. Legea 257 privind Combaterea Mijloacelor Aeriene care pătrund neautorizat în spațiul aerian trebuie adaptată noilor provocări, respectiv drone. În această lege, la articolul opt, de exemplu, pentru că drona este încadrată la aeronavă fără pilot, trebuie să respecte aceleași reguli dacă este combătută, adică: să se ridice serviciul de poliție aeriană, avionul, să dea semnale că s-au încălcat teritoriul sau spațiul aerian național. Deci nu trebuie, din punctul meu de vedere, drona sau rămășița de dronă nu trebuie echivalată cu o aeronavă și să răspundă bazei legale pe care o avem în momentul de față, ea trebuie asimilată la muniție, la loitering (n.r. muniție teleghidată), la alt mijloc, astfel încât să-i dea posibilitatea celui care utilizează sistemul de armament să ia o decizie în momentul respectiv”. Însă majoritatea politicienilor de la putere i-au cerut să tacă, iar premierul Marcel Ciolacu a spus că Gheorghiță Vlad „a greșit”. Citește și: Cum s-au cunoscut Marian Vanghelie și Piedone: unul făcea bișniță, celălalt era bucătar și vindea carnea la 100 lei/kg. Se întâmpla în anii ’80, când nici unul nu se visa primar Azi, întrebat de drona care a căzut în Insula Mare a Brăilei, liderul PSD a minimalizat incidentul: „Daca ne uităm la crater, nu a avut explozie. De aceea, nu putea să producă daune chiar dacă ar fi căzut în altă zonă”.

Firea, lăudată literar pe bani publici (sursa: Facebook/Gabriela Firea)
Politică

Firea, lăudată literar pe bani publici

Firea, lăudată literar pe bani publici. Pesedista este într-un reviriment scriitoricesc. În noiembrie 2023, aceasta și-a relansat o carte publicată în 2002: "Trei motive", un roman de 112 pagini. Acum câteva zile, anunța pe Facebook că o poezie i-a fost publicată în antologia filialei de poezie din București a Uniunii Scriitorilor. Președintele filialei este scriitorul Horia Gârbea. Citește și: După ce a pierdut poziția de candidat la primăria București, Firea se roagă la Dumnezeu să nu-i închidă ușa Horia Gârbea, alături de Lucia Verona (pseudonimul Luciei-Veronica Salem) sunt cei mai vocali scriitori români care girează talentul literar al Gabrielei Firea. Relația celor trei este una veche și reciproc avantajoasă: Gârbea și Salem îi laudă talentul literar, Firea le înlesnește sinecuri din bani publici. Limbile catifelate ale lui Gârbea În 2001, Gabriela Firea a publicat primul său volum versuri, "O altă lume", în ediţie bilingvă, română și engleză. Cartea a primit premiul de debut al Asociației Scriitorilor din București (ASB). Anul următor, Firea a mai publicat două cărți: "Trei motive" (roman) și "30 - Picnic pe câmpul de luptă" (volum de poezii). Poemele au fost prefațate de scriitorul Horia Gârbea, care a și fost președinte al Asociației Scriitorilor din București: "Gabriela Vrânceanu Firea a intrat în literatură cu hotărâre, cu aplomb şi cu o receptare dintre cele mai favorabile. […] Gabriela Vrânceanu Firea cucereşte prin naturaleţe şi prin tandreţea necontrafăcută cu care priveşte şi reflectă lumea". Firea e "un poet mediu, fără pretenţii" Postfața volumului a fost scrisă de poetul Liviu Ioan Stoiciu care a numit-o pe Firea "o descoperire" cu "stea în frunte". Ulterior, acesta a retractat elogiul. Stoiciu a mărturisit că Gabriela Firea: "E un poet mediu, fără pretenţii. (...) Horia Gârbea m-a pus să scriu postfaţa asta, că el e prieten cu ea. Îmi pare rău, nici nu mai ştiu ce am scris acolo. A fost un gest de politeţe şi atâta tot". Un teatru pentru pilele Gabrielei Firea În 2016, la câteva luni după câștigarea alegerilor locale, Gabriela Firea a propus înființarea unui nou teatru: Teatrul Dramaturgilor Români (TDR). Inițiativa ar fi aparținut unui grup de dramaturgi români, printre care Horia Gârbea și Lucia-Veronica Salem. Propunerea a fost contestată atât la nivel politic, cât și cultural. Nicușor Dan, pe atunci consilier general USB, a declarat: "Nu are nici un sens sa inventăm un teatru pentru autori care nu sunt jucați. O să facem o instituție moartă din start". Iulia Popovici, critic de teatru, critica la rândul său înființarea acestui teatru: "Proiectul de Hotărîre de Consiliu nu e însoțit de o proiecție bugetară, de o estimare a structurii de personal (...) sau de expunerea vreunei viziuni asupra activității acestuia. Iar respectivul proiect nu a fost nici un moment pus în dezbatere publică". Popovici remarca faptul că promovarea dramaturgiei românești nu va funcționa prin "închiderea" într-un teatru, ci prin impulsionarea interesului producătorilor și difuzorilor de teatru pentru creația locală. Consiliera Lucia, șefă de teatru Gabriela Firea a trecut peste critici. La sfârșitul anului, teatrul era deja înființat. Primul manager a fost Lucia-Veronica Salem. În 2016, aceasta era și consilieră personală a Primarului General Gabriela Firea, cu atribuții in domeniul cultural și turism. Veronica Salem i-a fost consilier și mai apoi, în cadrul Ministerului Familiei. Salem a renunțat la postul de manager al TDR după nouă luni, în favorea lui Horia Gârbea. Un an mai târziu, Salem debuta ca dramaturg pe scena TDR, cu piesa "Călătoarea şi Shakespeare". Potrivit lui Gârbea, acesta a fost motivul pentru care Salem a renunțat la postul de manager. Gârbea a declarat că Veronica Salem n-ar fi putut monta pe scena TDR, dacă era încă director: "Ar fi fost un conflict de interese". Firea, lăudată literar pe bani publici Potrivit declarației de avere depuse în mai 2018, Horia Gârbea încasase de la TDR în anul anterior suma de 28.565 de lei. Un an mai târziu, TDR i-a adus un venit de 91.440 de lei. În 2018, a fost publicată o scrisoare de susținere la adresa Gabrielei Firea, semnată de 30 de academicieni și artiști care au lăudat-o pentru "viziunea clară în ceea ce privește viața culturală și sportivă a Capitalei". Printre semnatari: Horia Gârbea, Lucia-Veronica Salem și actorul Marius Bodochi. Din 2019, Marius Bodochi a fost directorul Teatrului Dramaturgilor Români. În 2021, Gabriela Firea menționa în declarația de avere o datorie de 80.800 lei către Lucia-Veronica Salem, sumă utilizată pentru plata contribuției electorale.

Pensia medie a magistraților a ajuns la 23.180 lei Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Pensia medie a magistraților a ajuns la 23.180 lei

Pensia medie a magistraților a ajuns, în februarie, la 23.180 lei, de peste 10 ori peste pensia oamenilor obișnuiți, pensie care este de 2.290, arată ultimele date publicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Această instituție nu gestionează pensiile Apărării, Internelor și ale foștilor angajați SRI, care au propriile case de pensii. Citește și: VIDEO Laura Vicol, deputată PSD, defilare de modă în Parlament, difuzată pe TikTok. Pe fundal, piesa „Femei în Parlament” a trapperiței Erika, autoarea „Macarena” Pensia medie a magistraților a ajuns la 23.180 lei Datele CNPP arată că în februarie 2023 pensia medie a magistraților era de doar 21.477, ceea ce arată că pensiile magistraților au crescut în același ritm cu inflația, de circa 6,7%. Însă numărul magistraților pensionați a crescut substanțial: în februarie 2022 erau doar 4.514m în februarie 2023 - 5.137, iar în februarie 2024 - 5.522. Cele mai mici pensii sunt în Botoșani, unde contribuabilii obișnuiți au o pensie medie de 1.822 de lei, pe locul II fiind Vrancea, cu o pensie medie de 1.826 lei. Cele mai mari pensii sunt în Sectorul 1, pensia medie fiind aici de 3.407 lei. În ianuarie 2024, presa relata cazul unui pensionar special din Mehedinți, care primește o pensie lunară de 33.785 de lei. Citește și: Un judecător din Alexandria a amânat de peste 100 de ori pronunțarea unei sentințe, acuzatul așteaptă din 2021. CSM l-a sancționat în ianuarie 2023, dar nu s-a schimbat nimic În octombrie 2023, cea mai mare pensie din România era de 58.191 de lei și era tot a unui pensionar special, un fost magistrat.

NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea Foto: Focuspress
Politică

NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea

Ultimul raport NATO, publicat joi, arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere: de la 2% din PIB în 2020 ele au scăzut constant și au ajuns la 1,6% în 2023. Această reducere a avut loc în condițiile în care deficitul a explodat, agresiunea rusă în Ucraina continuă, iar Guvernul a promis că va aloca 2,5% pentru Apărare. Citește și: Cine este și de unde vine fostul ospătar Piedone: părinții au lucrat la ambasada României în Egipt, posibil securiști; a terminat liceul la 32 de ani și și-a luat ilegal carnetul de conducere Cu războiul la graniță, ministerul Apărării nu a reușit să cheltuie, în 2023, decât 79% din bugetul alocat, se arată într-un răspuns al acestui minister la o interpelare parlamentară. Angel Tîlvar, parlamentar PSD, este ministru al Apărării din octombrie 2022. „Alocarea bugetară pentru Apărare a crescut din acest an la 2,5% din PIB. Vă asigur că vom menține acest nivel și în anii următori, indiferent de provocările economice pe care le vom întâmpina”, a spus premierul Marcel Ciolacu la 15 august 2023. NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea În plus, România este una din țările NATO care cheltuie cel mai mult cu plata personalului, în timp ce plățile pentru achiziții majore de armament sunt printre cele mai mici. Cum a involuat procentul din PIB alocat Apărării 2,01% în 2020, deși era pandemie. Premier era Ludovic Orban, air ministru al Apărării, Nicolae Ciucă 1,85% - 2021 1,72% - 2022 1,60% - 2023 Pentru comparație, Germania a alocat, în 2023, 1,66% din PIB pentru Apărare, Polonia - 3,92%, Estonia - 2,89%, Bulgaria - 1,87% (o creștere substanțială față de 1,59% în anul anterior) sau Slovacia - 2,05%. Cheltuielile cu Apărarea au scăzut, în termeni reali, cu 4,97%, în 2023 față de 2022, România fiind una din țările cu cea mai mare scădere. Cum s-au redus, anual, sumele alocate Apărării În plus, România cheltuie 59,7% din bugetul Apărării cu personalul. Doar Italia și Muntenegru alocă un procent mai mare. Pe de altă parte, doar 21,9% din acest buget se duce către achiziții majore de armament. Cum se împart cheltuielile cu Apărarea: 59,7% se duc către angajați, doar 21,9% către achiziții majore de armament În octombrie 2023, premierul Marcel Ciolacu mințea spunând că „începând din 2023, am alocat un buget de 2,5% la Apărare”. El știa, la acel moment, că aceste cheltuieli sunt blocate, pentru a încerca să țină deficitul sub control. Guvernul a abrogat, joi, hotărârea privind circumstanţele şi procedura aferente Programului de înzestrare „Corvetă multifuncţională”. Conform unui comunicat transmis de Executiv, decizia a fost luată deoarece câştigătorul licitaţiei nu şi-a menţinut oferta şi nu a semnat acordul-cadru în termenele solicitate de autoritatea contractantă din cadrul Ministerului Apărării Naţionale. Totodată, „nu au fost identificate fondurile necesare declarării ca fiind câştigător” a operatorului economic de pe locul următor.

Bucureștiul a rămas fără bani pentru spitale Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Bucureștiul a rămas fără bani pentru spitale

Bucureștiul a rămas fără bani pentru spitale și curent electric după ce organizațiile PSD și PNL au refuzat sistematic să voteze bugetul Capitalei, anunță Nicușor Dan . În acest moment, orașul nu mai are nici un ban în cont. Organizația liberală din București este condusă de Sebastian Burduja, iar cea a PSD de Gabriela Firea. Citește și: „Băieții deștepți” estimau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu Bucureștiul a rămas fără bani pentru spitale „Cu chiu cu vai am reuşit să plătim salariile, dar nu şi taxele pe salarii. (...) În momentul acesta, nu mai avem nimic în cont. Şi urmează... Sunt facturi la curent, la iluminatul stradal, la semafoare, medicamente în spitale, hrană pentru animale la grădina zoologică, spectacole de teatru - tot ce putem închipui că se întâmplă în oraşul acesta depinde de buget", a explicat primarul general, pentru B1Tv. El a menţionat că principala nemulţumire a grupului PNL, care a votat de trei ori în CGMB împotriva bugetului, este că nu sunt alocate, de la începutul anului, cele trei miliarde de lei destinate subvenţiilor pentru transportul în comun şi termie. "Avem un blocaj politic pe buget, în momentul de faţă. Eu am propus un buget foarte similar cu ce s-a întâmplat în 2023, în 2022 - tocmai pe situaţiile astea financiare s-a pronunţat Fitch. Avem un blocaj politic, în esenţă. PSD nu vrea să participe la niciun fel de negociere. Grupul PNL spune: «Pune 3 miliarde subvenţie în buget». Noi am pus două miliarde. Acum am ajuns la 2,3. Păi, aşa am făcut şi în 2023 şi în 2022. Am pornit anul cu două miliarde puse şi, la final, am sfârşit cu trei. De ce am făcut asta? Pentru că ştiam că o să mai ajustăm bugetul de-a lungul timpului şi o să ne mai vină nişte bani. De unde vin aceşti 700 de milioane care sunt în discuţie acum? Sunt nişte fonduri europene pe care noi le-am transferat, pentru că între 2023 şi 2024 a fost transferul de proiecte de pe un exerciţiu financiar pe altul - tramvaiele, liniile de tramvai, conductele de termoficare. Le-am pus cu buget local - exact 700 de milioane, pe care, după ce o să avem actele scrise, o să le decontăm din fonduri UE", a arătat Nicuşor Dan.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră