joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: buget

184 articole
Politică

Gabriela Firea șterge pe jos cu aliații

Senatoarea PSD Gabriela Firea, posibil candidat comun al PSD și PNL la primăria Capitalei, șterge pe jos cu aliații liberali: „Nu uităm că până acum, în pragul alegerilor, PNL București a fost aliatul USR București și l-a susținut necontenit pe Nicușor Dan. Nu uităm nici că oamenii liberalilor au primit funcții calde pe care nu le-au părăsit după anunțul tardiv de retragere a sprijinului”, a scris ea pe Facebook. Citește și: Cine sunt principalii vinovați pentru că România va plăti miliarde de dolari în dosarul Roșia Montana: a început cu Tăriceanu și s-a încheiat cu Ponta Firea este printre personalitățile pe care liderii PSD și PNL le-ar putea propune pentru funția de primar al Bucureștiului, dupăce vor evalua sondajele privind intenția de vot. Gabriela Firea șterge pe jos cu aliații „Soluția poate veni acum doar de la echipa social-democrată! Bucureștenii nu trebuie să fie pedepsiți din cauza incapacității lui Nicușor Dan de lucra pentru oameni. Așa cum s-a creat o coaliție de guvernare națională, avem nevoie de un consens politic pentru bugetul Capitalei. Invit PNL București să deblocăm bugetul Capitalei și să le oferim bucureștenilor proiecte benefice! Să decidem împreună cele mai bune amendamente la proiectul propus de Nicușor Dan. Primarul general nu trebuie să se plângă că nu are, ci trebuie să se descurce și să găsească resurse, să taie de unde este inutil sau în plus și să pună bani acolo unde majoritatea politică decide! Bugetul este votat de Consiliul General al Municipiului București și este decizia consilierilor generali unde merg banii. Nu ne vindem, însă, nimănui. Nu uităm că până acum, în pragul alegerilor, PNL București a fost aliatul USR București și l-a susținut necontenit pe Nicușor Dan. Nu uităm nici că oamenii liberalilor au primit funcții calde pe care nu le-au părăsit după anunțul tardiv de retragere a sprijinului. Echipa social-democrată va salva Capitala de falșii salvatori!”, a scris Firea. Ea nu a uitat să menționeze,la final, că autobuzele hibrid „circulă prin Capitală datorită muncii echipei social-democrate!”.

Gabriela Firea șterge pe jos cu aliații Foto: Inquam/Octav Ganea
România, cea mai mică alocare pentru Sănătate Foto: PSD
Eveniment

România, cea mai mică alocare pentru Sănătate

România a avut în 2023 cea mai mică alocare din PIB pentru Sănătate din ultimii patru ani, arată date ale ministerului de Finanțe. Citește și: Cine sunt principalii vinovați pentru că România va plăti miliarde de dolari în dosarul Roșia Montana: a început cu Tăriceanu și s-a încheiat cu Ponta Potrivit acestui minister, în 2023, cheltuielile la capitolul „Sănătate” din bugetul general consolidat erau de 4,6% din PIB. În termeni nominali, anul trect s-au cheltuit circa 72,5 miliarde de lei din buget pentru Sănătate. România, cea mai mică alocare pentru Sănătate În 2023, ministerul Sănătății nu a putut cheltui toți banii alocați pe hârtie. Potrivit ultimelor estimări publice, execuția bugetară fiind de doar 12,37 miliarde de lei, cu 743,8 milioane de lei sub nivelul bugetat (13,12 miliarde lei). Tot în 2023, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) a fost de 59,75 miliarde lei (cu 594,3 milioane lei peste bugetul aprobat), un nivel maxim istoric pentru România, potrivit execuției bugetare preliminate. În 2020, an marcat de pandemie, s-a cheltuit pentru Sănătate 5,2% din PIB, în 2021 - 5,3% din PIB, iar în 2022 - 4,7% din PIB. Informațiile apar într-un răspuns la o interpelare a unui deputat AUR. România ocupă locul opt în lume la rata mortalităţii, cu 13 decese la mia de locuitori, aşa cum arată datele centralizate de site-ul worldpopulationreview.com.

Ministerul Apărării nu a reușit să cheltuie decât 79% din bugetul alocat Foto: Inquam/George Calin
Politică

Ministerul Apărării a reușit să cheltuie 79% din bugetul alocat

Cu războiul la graniță, ministerul Apărării nu a reușit să cheltuie, în 2023, decât 79% din bugetul alocat, se arată într-un răspuns al acestui minister la o interpelare parlamentară. Angel Tîlvar, parlamentar PSD, este ministru al Apărării din octombrie 2022. „Alocarea bugetară pentru Apărare a crescut din acest an la 2,5% din PIB. Vă asigur că vom menține acest nivel și în anii următori, indiferent de provocările economice pe care le vom întâmpina”, a spus premierul Marcel Ciolacu la 15 august. Citește și: Stenograme: liderii PNL discută cum să paseze pe guvernul Ciolacu vina pentru ordonanța care va încuraja traseismul primarilor În realitate, ministerul a cheltuit circa 1,58% din PIB. Ministerul Apărării nu a reușit să cheltuie decât 79% din bugetul alocat Potrivit răspunsului la interpelare, ministerului i se aprobaseră „credite bugetare” de 28 de miliarde de lei, însă a cheltuit 23,1 miliarde de lei, „execuție plăți nete”. Procentul cheltuielilor finanțate integral de la bugetul de stat a fost de 82,36%. Din fonduri externe nerambursabile, M.Ap.N. a cheltuit 704 mii de lei. Au mai existat și „activități finanțate din venituri proprii”, unde s-a cheltuit circa 23% din buget, sau „venituri proprii și subvenții”, unde s-a cheltuit 68% din ceea ce era prevăzut. Practic, la final de an, ministerul a făcut o economie la buget de aproape șapte miliarde de lei. Situația a fost confirmată într-un răspuns al MApN către blogul lui Radu Tudor. „Ministerului Apărării Naționale i-a fost alocat un procent de 2,5% din PIB prin Legea nr. 368/2022 privind bugetul de stat pe anul 2023. Prin Ordonanța de Urgență nr. 90/2023 pentru aprobarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023 în vederea încadrării în ținta de deficit bugetar asumată prin Programul de convergență, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, bugetul Ministerului Apărării Naționale a fost diminuat la 2% din PIB. Din acesta, în anul 2023, cheltuielile bugetului Ministerului Apărării Naționale au reprezentat 1,58% din PIB. Diferența de 0,42 % din PIB rămasă neutilizată (de la 2 % din PIB până la 1,58% din PIB) a fost cauzată în principal de amânarea unor plăți pentru echipamentele militare prinse în programul de achiziții al Armatei României pentru finalul anului 2023”, a precizat ministerul.

PSD-PNL, zece milioane de lei către Catedrala Neamului, arată Clotilde Armand Foto: Facebook
Politică

PSD-PNL, zece milioane de lei către Catedrala Neamului

Consilierii PSD-PNL din Sectorul 1 au deturnat zece milioane de lei din bugetul local către Catedrala Neamului, a anunțat primarul sectorului, Clotilde Armand, pe Facebook. Amendamentul a fost depus în ședința de consiliu și aprobat cu o majoritate zdrobitoare. Premierul Marcel Ciolacu a avut, joi, o întâlnire cu PF Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. PSD-PNL, zece milioane de lei către Catedrala Neamului „Coaliția PNL-PSD a tăiat bani de la spitale și i-a dat la catedrală. De când am devenit primar, una dintre prioritățile mele a reprezentat-o Sănătatea. De aceea, de la an la an am crescut sumele alocate din bugetul local atât pentru investiții în spitalele pe care le administrăm, cât și pentru funcționarea acestora: în anul 2023 am alocat 147,3 milioane lei, iar în anul 2024 am crescut la 163 de milioane lei. În timp ce noi avem ca prioritate Sănătatea și Educația, consilierii PNL-PSD preferă să direcționeze 10 milioane lei direct către Catedrala Mântuirii Neamului, din Sectorul 5 al Capitalei”, a scris Armand. Ea a mai arătat că, urmare a deciziilor luate de consilierii PSD-PNL, a fost tăiat bugetul de funcționare ale sediilor administrației publice locale din Banu Manta nr. 9 și Str. Mureș nr. 18-24, așa că săptămâna viitoare vor fi oprite serviciile de internet și funcționarea aplicațiilor informatice. Citește și: Atacul cibernetic asupra Parlamentului, când s-a furat buletinul lui Ciolacu: rețea neautorizată AUR, principalul suspect. „Dacă aveți fir cu Kremlinul, nu în clădirea Parlamentului” „În Sectorul 1, stânga comasată PNL-PSD este în cădere. Sunt disperați, iar din acest motiv sabotează tot ce construiește aici”, a apreciat primarul Sectorului 1.

Andra - Măruță, profit din bani publici (sursa: Facebook/Andra)
Economie

Andra - Măruță, profit din bani publici

Andra - Măruță, profit din bani publici. Anual, firmele cuplului Andra - Măruță au profituri de milioane de euro. Mare parte din acești bani sunt publici, din bugetele primăriilor și ale consiliilor județene din țară. Andra - Măruță, profit din bani publici Potrivit portalului de achiziții publice SICAP, Plan B Music SRL (Cătălin Măruță - 20%, Andra - 80%) a avut în 2022 și 2023 încasări de peste 203.000 de lei din trei contracte cu autorități locale. Citește și: Andra și Măruță, milionari în euro. Numai în 2022, firmele deținute de cei doi au avut profit curat de zece milioane de lei Ocean Music SRL (Cătălin Măruță - 80%, Andra - 20%), potrivit aceleiași surse, a avut un contract de peste 57.000 de lei cu Primăria Câmpulung Muscel în decembrie 2021. Însă grosul concertelor susținute de Andra pe bani publici nu au apărut pe portalul achizițiilor publice. Citește și: Firmele cuplului Andra – Măruță, datorii enorme, de 15,8 milioane de lei. În 2023, cei doi au lichidat o firmă și au deschis alta după o lună Mai mult, unele primării nici nu au dezvăluit suma cu care au plătit-o pe artistă decât după ce au fost obligate în instanță. Este și cazul Clujului, de unde Andra a încasat 78.000 de lei pentru un concert. Bugetul, mai generos decât privații Artista nu a refuzat comune (precum Giarmata sau Ibănești), orașe mici sau medii (Bocșa, Bistrița, Mediaș) și în nici un caz orașe mari (Pitești, Galați, Cluj). Localitățile menționate sunt, însă, doar o mică parte din cele în care Andra a dat concerte pe bani publici. Interesant este că, din bugetele autorităților locale, soția lui Cătălin Măruță a încasat mai mult decât din evenimente private. Astfel, dacă un eveniment plătit din bani publici i-a fost plătit și cu 28.000 de euro (la Bistrița), la un eveniment privat suma ajunge pe la 10.000 de euro. În ciuda profiturilor enorme ale firmelor cuplului Andra - Măruță, acestea au și datorii foarte mari: peste 15,8 milioane de lei la finalul anului fiscal 2022.

Ciolacu, 800.000 lei pe Facebook (2023) (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ciolacu, 800.000 lei pe Facebook (2023)

Ciolacu, 800.000 lei pe Facebook (2023). Liderii politici ieșeni se numără printre cei mai mari beneficiari de reclame în mediul online de la nivel naţional. Ciolacu, 800.000 lei pe Facebook (2023) Anul pre-electoral 2023 a însemnat o publicitate în valoare de sute de mii de lei cheltuite pentru propagandă politică în fiecare județ. Citește și: Noul negociator al Republicii Moldova cu UE are doctorat la universitatea Rutgers din SUA, unde a fost și lector. În România, ministrul Câciu are studii la o universitate privată De regulă, Iaşiul se află printre principalele oraşe unde partidele îşi fac publicitate pe reţele de socializare. Iată care sunt cheltuielile făcute de către partide şi lideri politici locali în cadrul campaniilor de pe Facebook. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Președintele CNAS spune că bugetul instituției ajunge până în septembrie-octombrie Foto: Captură video
Eveniment

Președintele CNAS spune bugetul ajunge septembrie-octombrie

Președintele CNAS, Cristian Celea, general SRI în rezervă, spune că bugetul instituției ajunge până în septembrie-octombrie: „Speranţa este aceeaşi - rectificare bugetară". El a recunoscut, azi, că „creditele bugetare pentru medicina de familie, cea din ambulatoriu şi medicina dentară «sunt deficitare»". Citește și: Averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară. Ea avea vilă în Mogoșoaia, dar primea bani pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe” Președintele CNAS spune că bugetul instituției ajunge până în septembrie-octombrie „Sunt la un nivel cu aproximativ 25 - 28% mai mici la medicina de familie, 35% la ambulatoriul de specialitate şi la fel de nesatisfăcătoare şi la stomatologie. (...) Pe baza proiecţiei, rezultatul consultării şi negocierilor - să facem cu aprobarea Ministerului de Finanţe nişte viramente între domeniile de activitate în aşa fel încât practic să încercăm să reechilibrăm situaţia unde este cea mai deficitară, respectiv medicii de familie, clinicul", a arătat Cristian Celea. Precizările sale vin după ce azi medicii de familie au anunțat că sunt deciși să nu mai încheie contracte cu Casa de Asigurări de Sănătate pentru luna februarie, dacă CNAS nu va crește actualele tarife de decontare. Acest lucru înseamnă că medicii de familie ar putea continua să acorde aceleași servicii medicale, dar contra cost - nimic nu va mai fi decontat. În București, peste jumătate dintre medicii de familie sunt deciși să nu mai lucreze cu CNAS, dacă sumele decontate de Casă către medici nu vor crește, a anunțat luni, într-o conferință de presă, Mihnea Stroe, președintele Patronatului Medicilor de Familie București - Ilfov. Acuzații de fraudă împotriva medicilor de familie Azi, Celea a sugerat că medicii de familie fraudează bugetul CNAS. „Cred că este nefiresc ca un medic de familie internat în spital în internare continuă să presteze activitate medicală la cabinet. (…) Vorbim de un medic aflat în internare continuă şi în acelaşi timp cabinetul presta fără să aibă un alt angajat medic. Probabil că avea doar o asistentă medicală”, a spus șeful CNAS. „Aşa cum mi se pare nefiresc ca să fie prestare 17 activităţi medicale până la ora 9.30 de către un medic….Era soţia doctorului care nu era în cabinet la momentul prestării activităţii medicale. Sau de folosirea cardurilor care se află în cabinetul medicului de familie”, a mai spus Celea.

Colegiul Medicilor, atac neobișnuit de dur după tăierea bugetului alocat Sănătății Foto: Facebook
Eveniment

Colegiul Medicilor, atac dur după tăierea bugetului alocat Sănătății

Colegiul Medicilor din România (CMR) a lansat un atac neobișnuit de dur la tăierea bugetului alocat Sănătății de guvernul Ciolacu: organizația indică o reducere cu 38% a fondurilor pentru medicii de familie, cu 50% pentru stomatologie și cu 27% a ambulatoriului de specialitate. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Liderul AUR, George Simion, huiduit de fermieri: „Ai venit acu’, la cules de voturi?” Colegiul arată că bugetul alocat Sănătății a crescut pentru a acoperi majorările de salarii și finanțarea măsurilor cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență. Colegiul Medicilor, atac dur după tăierea bugetului alocat Sănătății „Colegiul Medicilor din România împărtășește preocuparea generală pentru situația critică în care se află sistemul de sănătate și, în contextul amplu al problemelor existente, atragem atenția asupra consecințelor scăderii bugetului pentru serviciile medicale. Deși, în ansamblu, bugetul alocat Sănătății în 2024 este mai mare, în comparație cu execuția precedentă, resursele financiare prevăzute reflectă o reducere a fondurilor disponibile pentru sectoare vitale: medicina de familie, ambulatoriul de specialitate și stomatologie. Mai exact, creșterea se referă la totalul cheltuielilor sistemului, inclusiv creșterea salariilor și la finanțarea măsurilor cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență. Astfel, încadrarea în limitele bugetare stabilite va fi realizată prin scăderea valorii punctelor sau a veniturilor finale, preponderent în segmentele precizate. Această scădere este evidențiată în mesajul transmis astăzi de Casa Națională de Sănătate: pentru punctul per capita, se stabilește valoarea de 7,7 lei, pentru punctul pe serviciu medical în asistența medicală primară, 6,2 lei, iar pentru punctul pe serviciu medical în asistența medicală ambulatorie de specialitate, 3,3 lei. Această situație are consecințe grave asupra îndeplinirii nevoilor de îngrijiri medicale ale populației”, se arată în comunicatul CMR. Grafic: CMR CMR cere să fie consultat Colegiul mai cere: „Colegiul Medicilor din România susține necesitatea unei reforme structurale a sistemului de sănătate, temă ce revine periodic în discuție, însă fără să se înregistreze un progres real” „Din punct de vedere teroretic, plata pe baza performanței și a serviciilor prestate ar putea contribui la îmbunătățirea calității îngrijirii medicale, la fel cum o poate face în orice alt domeniu, nu doar în sănătate. În mod similar reformei structurale, fără existența unui plan coerent și asumat de către autorități, afirmațiile potrivit cărora «fiecare angajare trebuie să se reflecte, în mod concret, în servicii mai bune pentru pacienți, un plus de empatie și de responsabilitate», respectiv «bani avem, dar corect este să-i plătim mai bine pe medicii care muncesc serios» pot conduce la demotivarea corpului medical, colegii noștri fiind nevoiți să depună constant eforturi pentru a-și desfășura activitatea, într-un context tot mai nefavorabil” Guvernul Ciolacu a tăiat cu 25% finanțarea medicilor de familie pentru anul 2024, arată un comunicat al Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF). În comunicat se mai arată că medicilor de familie li s-au decontat doar 40% din sumele datorate pentru noiembrie 2023.

Șoșoacă și Simion, cel mai mare circ în Parlament Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Șoșoacă și Simion, cel mai mare circ în Parlament

Senatoarea Diana Șoșoacă și George Simion au făcut, marți seara, la dezbaterea bugetului, cel mai mare circ în Parlament din 2006, când Băsescu a condamnat comunismul în urletele PRM și ale lui Vadim Tudor. Citește și: Austria a fost ținută trei ani la poarta Schengen de către Germania, nemulțumită de frontierele șvaițer austriece. După negocieri dure, Viena a intrat în Schengen doar aerian, inițial În 18 decembrie 2006, Corneliu Vadim Tudor și colegii săi din PRM au fluierat, au huiduit și au bătut în scaune și în mese, în timp ce, de la balcoane, galeria partidului țipa împotriva lui Băsescu. Însă fostul președinte și-a ținut discursul până la capăt. La acea ședință a participat Regele Mihai I. Șoșoacă și Simion, cel mai mare circ în Parlament Acum, ședința Legislativului a fost marcată de înjurături și chiar de mici violențe fizice. Senatorul PSD Daniel Ghiță, fost luptător de kickboxing, a fost dat afară findcă agresa parlamentarii UDMR și a tras de ureche un deputat USR. George Simion a lovit telefonul Dianei Șoșoacă și a insultat-o vulgar. Foto: Inquam Foto: Inquam „George Simon: Asta-i atitudinea voastră… Diana Șoșoacă: Pleacă de lângă mine, că nu știu ce-ți fac. George Simion: Te agresez sexual, scroafo! Diana Șoșoacă: Ce faci, mă, tu? George Simion: Te agresez sexual. Diana Șoșoacă: Mă agresezi, tu, sexual, mă? Pe cine agresezi tu, sexual, mă? Nu ți-e rușine, bă violentule? Fătălăii de la AUR. Fă-tă-lă-ul!, fă-tă-lă-ul!” Foto: Inqaum Foto: Inquam Citește și: O femeie de 81 de ani a murit blocată în liftul spitalului județean Slatina. Spitalul, fief al PSD Olt, nici măcar nu a anunțat poliția „BĂĂ!! Miroși a țuică! Băăăă! Miroși a țuică băăă! Trădătorilor! Hai, gata!”, se mai aude pe înregistrările din haosul de ieri, din plenul LKegislativului.

Ciolacu a masacrat bugetul alocat Cercetării Foto: Politehnica București
Eveniment

Ciolacu a masacrat bugetul alocat Cercetării

Guvernul Ciolacu a masacrat bugetul alocat Cercetării și Digitalizării: tăiere de 20%, în 2024 față de 2023. Potrivit datelor de pe site-ul ministerului de Finanțe, în 2024, ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării va primi doar 5,5 miliarde de lei. Execuția bugetară pentru 2023 este estimată la 6,87 miliarde de lei. Citește și: EXCLUSIV MApN, achiziție secretă de sisteme portabile de rachete antiaeriene din Coreea de Sud de la o companie implicată în achiziții trucate și mituirea unor oficiali Ministru al cercetării este Bogdan-Gruia Ivan, de la PSD. la final de octombrie,titlul de doctor al ministrului a fost invalidat de CNATDCU, teza fiind coordonată de senatorul PSD. Vasile Dîncu. Teza sa de doctorat nu a îndeplinit criteriile ştiinţifice şi a fost respinsă de către specialiştii Consiliului. Ministrul Cercetării, Bogdan-Gruia Ivan, care nu reușește să-și ia doctoratul, nu are nimic de spus față de masacrarea bugetului alocat domeniului pe care-l coordonează Ciolacu a masacrat bugetul alocat Cercetării În consecință, bugetul va fi redus cu puțin peste 20%. În 2023, parlamentul votase un buget de 9,1 miliarde de lei pentru ministerul Cercetării, dar acesta a putut cheltui - probabil datorită restrângerii masive a cheltuielilor, la final de an- doar 75%. Potrivit datelor Eurostat, opt state europene au raportat o intensitate a cercetării și dezvoltării sub 1%, iar țara noastră conduce clasamentul: România (0,46%), Malta (0,65%), Letonia (0,75%), Cipru și Bulgaria (ambele 0,77%) au înregistrat cele mai mici ponderi, urmate de Irlanda, Slovacia și Luxemburg, cu ponderi apropiate de 1%. Deși România și-a asumat de câțiva ani să aloce cel puțin 1% din PIB domeniului cercetării, bugetul alocat acestui domeniu a rămas sub 0,2% din PIB în 2023.

Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023 Foto: Facebook
Politică

Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023

Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023: bugetul s-a votat cu o alocare de 49,44 miliarde de lei, dar s-au cheltuit doar 41 de miliarde. Datele sunt publice și se pot regăsi pe site-ul ministerului de Finanțe. Citește și: EXCLUSIV MApN, achiziție secretă de sisteme portabile de rachete antiaeriene din Coreea de Sud de la o companie implicată în achiziții trucate și mituirea unor oficiali „Avem cel mai mare buget din istorie la Educație, cu peste 21 de miliarde de lei mai mult față de 2023 (...) Finanțăm masiv toate prioritățile Guvernului: capitalul uman din Educație, noi unități moderne în Sănătate, dezvoltarea infrastructurii, protejarea mediului și modernizarea condițiilor de trai în comunitățile rurale. Toate sunt nevoi reale ale țării și răspund așteptărilor românilor”, susținea premierul PSD Marcel Ciolacu, la adoptarea, în Guvern, a proiectului de buget pe 2024. Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023 Potrivit legii bugetului de stat pentru 2023, adoptată de Parlament în decembrie 2022, ministerul Educației avea o alocare bugetară de 49,44 miliarde de lei pentru anul 2023. În 2022, execuția bugetară la acest minister era de circa 35 de miliarde de lei, deci în 2023 ar fi urmat să primească în plus cu 37,94% față de anul precedent. Însă, acum, în proiectul de buget pentru 2023, se vede că ministerul Educației a cheltuit doar 41 de miliarde de lei. Guvernul Ciolacu promite, pentru 2024, o alocare de peste 61 de miliarde de lei - credite bugetare și 70 de miliarde - credite de angajament. Premierul Marcel Ciolacu a declarat, luni seara, că Educaţia va avea în 2024 un "buget record" de 4,1% din PIB şi că aproape 12 miliarde de lei vor fi alocaţi pentru investiţii. Și bugetul ministerului Apărării a fost drastic redus față de ceea ce i s-a promis la finalul anului 2022. Legislativul a votat o alocare de puțin sub 72,5 miliarde de lei pentru Apărare, în 2023, dar execuția la final de an - care apare în proiectul de buget pentru 2024 - arată că s-au cheltuit doar 65,8 de miliarde de lei. Consiliul Fiscal a criticat neobișnuit de dur proiectul bugetului pe 2024, arătând că nu poate lua în considerare în evaluările sale „venituri ipotetice având drept sursă creșterea eficienței colectării/reducerea evaziunii fiscale/digitalizarea administrației fiscale”.

Ciolacu nu știe dacă a tăiat 620 de milioane de lei din bugetul Bucureștiului Foto: Facebook
Politică

Ciolacu nu știe dacă a tăiat 620 milioane lei bugetul Bucureștiului

Premierul PSD Marcel Ciolacu susține că nu știe dacă a tăiat 620 de milioane de lei din bugetul Bucureștiului și îl ironizează pe Nicușor Dan: „Cine este dânsul?”, a întrebat liderul social-democrat. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion Ciolacu nu știe dacă a tăiat 620 de milioane de lei din bugetul Bucureștiului „Îmi cer scuze, nu prea îl urmăresc. Cine este dânsul? A, la dânsul vă refereaţi, am înţeles. O să verific dacă e ceva adevărat”, a spus premierul, chestionat în legătură cu reducerea masivă a bugetului alocat Capitalei, prin reducerea cotei din impozitul pe venit de care beneficiază aceasta de la 50% la 47%. Primarul Capitalei Nicuşor Dan a declarat, vineri, că bugetul de stat pentru 2024 reprezintă „o nedreptate clară faţă de Bucureşti şi faţă de bucureşteni” şi a acuzat că Guvernul a tăiat fără nici o justificare 620 de milioane lei din cotele din impozitul pe venit pentru Capitală, iar acest lucru va afecta investiţiile din anul care vine. PSD-PNL a tăiat bugetul Bucureștiului de la 50% din impozitul pe venit la 47%.3% i-au dus la Județul Ilfov.#Buget2024— Claudiu Nasui, CFA (@ClaudiuNasui) December 13, 2023 „Bugetul de stat pentru 2024 reprezintă o nedreptate clară faţă de Bucureşti şi faţă de bucureşteni. Guvernul taie fără nici o justificare 620 de milioane din cotele din impozitul pe venit pentru Capitală, ceea ce va afecta investiţiile de anul viitor. O astfel de sumă echivalează cu preţul a 60 de tramvaie noi, a 100 de autobuze electrice sau cu banii alocaţi pentru extinderea şi modernizării staţiei de epurare de la Glina pentru incineratorul de nămol”, a afirmat Nicuşor Dan, într-o conferinţă de presă susţinută vineri la sediul PMB.

Haos, nervi și incertitudine la Palatul Victoria, la adoptarea bugetului pe 2024 Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Haos, nervi și incertitudine la Palatul Victoria

Haos, nervi și incertitudine la Palatul Victoria: Guvernul se străduie să adopte proiectul bugetului pe 2024, pentru ca Parlamentul să-l voteze înainte de Crăciun. Citește și: Mercurialul șpăgilor pentru angajare la spitalul județean Botoșani, unde o gravidă a fost lăsată să moară în chinuri. Spitalul, controlat de PSD, prin consiliul județean Ședința Executivului trebuia să înceapă la ora 12.00, dar a întârziat circa nouă ore. Foto: Guvernul României Haos, nervi și incertitudine la Palatul Victoria După o zi plină de negocieri în interiorul Coaliției guvernamentale este neclar, printre multe alte incertudini: Nu se știe cu cât vor crește salariile profesorilor. „Majorăm, așa cum am promis, salariile profesorilor și există necesarul pentru o mărire de 5% în sistemul bugetar, nu și la demnitari”, a spus premierul Ciolacu, dar, după cum se poate observa, nu a precizat procentul creșterii veniturilor cadrelor didactice. Nu se știe dacă schma de compensare a facturilor la energie va continua și, dacă da, cu ce bani. ACUE, Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie, susţine că guvernul nu a alocat bani pentru prelungirea schemei de plafonare a preţului energiei livrate clienţilor, ceea ce ar aduce mari probleme pieţei de energie. „Federaţia solicită Guvernului României să confirme dacă suma alocată de 0 lei reprezintă o decizie de a renunţa la schemele de sprijin pentru consumatorii de energie. În situaţia menţinerii schemelor de sprijin, solicităm asigurarea surselor de finanţare, conform cadrului legal în vigoare”, a spus Daniela Dărăban, Directorul Executiv al ACUE. Foto: Inquam/Octav Ganea Potrivit unor știri pe surse, un secretar de stat din ministerul de Finanțe ar fi spus, la o ședință a Consiliului Economic și Social că majorarea pensiilor înseamnă un efort bugetar de 31 de miliarde de lei, nu doar zece miliarde de lei, cât susține ministrul PSD al Muncii, Simona Bucura-Oprescu. Foto: Inquam/Octav Ganea În paralel, mai multe instanțe din țară intră, de facto, în grevă, susținând că proiectul de buget pe 2024 nu acoperă pretențiile salariale ale magistraților. La ora redactării acestei știri, ședința de guvern abia începuse.

Sumă astronomică plătită de la buget către partide Foto: Facebook AEP
Politică

Sumă astronomică plătită de la buget către partide

Sumă astronomică plătită de la buget către partide în anul electoral 2024: potrivit proiectului publicat, azi, de ministerul de Finanțe, contribuabilii vor plăti 313,43 milioane de lei către un oligopol de formațiuni politice care au reprezentare în Parlament și/sau în Parlamentul European. Citește și: Buget 2024: pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei, o creștere de peste 10% față de 2023 Sumă astronomică plătită de la buget către partide Cum sumele sunt distribuite în funcție de numărul de parlamentari și de aleși locali, PSD va încasa circa 40% din această sumă. Este o majorare cu 50% a subvențiilor plătite prin Autoritatea Electorală Permanentă, față de anul 2023, când s-au cheltuit doar 209 milioane de lei. În 2022, acest grup de partide - PSD, PNL, USR, AUR, PMP și Pro România - au primit de la buget 250 de milioane de lei. Bugetul AEP va ajunge, în 2024, la puțin sub 400 de milioane de lei, o majorare de peste 23% față de 2023. Pentru salarii, instituția cheltuie aproape 60 de milioane de lei. AEP este condusă de pensionarul special Toni Greblă, care a fost acuzat de DNA, în 2015, că a încercat să exporte mărfuri alimentare în Rusia, prin Turcia, încălcând astfel embargoul impus acestui stat după invadarea Ucrainei - dar a fost achitat. El are două pensii speciale, o indemnizație oferită printr-o „lege specială” și Mercedes GLC, arată declarația de avere depusă de acesta la începutul lunii mai. În declarația de avere, cele două pensii speciale sunt denumite „indemnizație”. Citește și: Perecheziții DNA la șefa CJ Botoșani și la sediul județean al PSD: cine este Doina Federovici, personaj cu studii misterioase care controlează polul sărăciei din nordul României Cât despre indemnizația primită în baza unei legi speciale, cel mai probabil sunt banii pe care-i primește în calitate de revoluționar, presa relatând, în 2012, că astfel a primit și loc de veci gratuit.

Pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei Foto: Digi 24
Eveniment

Pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei

Pensiile speciale vor ajunge la circa 15 miliarde de lei, o creștere de peste 10% față de 2023, arată datele din proiectul bugetului pe anul 2024. Pensiile speciale plătite de SRI, ministerul de Interne și cel al Apărării cresc cu mult peste 10%, însă există o scădere a celor plătite de Senat și Camera Deputaților. Informațiile apar la capitolul „Asistență socială” din bugetele instituțiilor care plătesc astfel de pensii. Bugetul de stat pe 2024 a fost pus azi în dezbatere publică. Pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei Situația din 2024 se prezintă astfel: Pensii speciale ministerul de Interne: 7,85 miliarde de lei în 2024, față de 6,96 miliarde lei în 2023, creștere de 12,83% Pensii speciale ministerul Apărării: 5,76 miliarde lei față de 5,01 miliarde lei în 2023, creștere de peste 14,93% Pensii speciale SRI: 1,1 miliarde de lei față de 0,95 miliarde în 2023, majorare de 16,74% Inalta Curte de Casație și Justiție: 50 milioane de lei, exact ca-n 2023 Ministerul Justiției: 21 de milioane de lei, față de 29 de milioane de lei în 2023, scădere de 27% Camera Deputaților și Senatul, împreună: 31 de milioane de lei În 2022, Apărarea, Internele și SRI - cei mai mari plătitori de pensii speciale - au cheltuit împreună circa 10,5 miliarde de lei la acest capitol. O parte din pensiile speciale care vor fi plătite în 2024 sunt plătite direct de Casa Națională de Pensii Publice, deci sunt greu de anticipat aceste cheltuieli, însă impactul lor este mic. Citește și: Rădulescu (BNR): Avem 0,85% din PIB pensii speciale; în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, o cheltuială bugetară inacceptabilă, insuportabilă, nesustenabilă Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50% în zece ani și va ajunge la 300.000, avertizează Eugen Rădulescu, fost director al BNR, într-un interviu pentru Digi 24. El spune că nu există țară în Europa în care angajații să iasă la pensie la 45 de ani și să primească mai mult decât ultimul salariu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră