joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: buget

184 articole
Eveniment

Grefierii intră în grevă pentru că nu li se plătesc integral salariile

Grefierii intră în grevă, de luni, 11 decembrie, pentru că nu li se plătesc integral salariile, a decis Sindicatul Național al Grefei Judiciare, Dicasterial, la 9 decembrie. Ei vor întocmi acte numai în cauze urgente, precum arestările, și nu vor asigura permanența în zilele libere. Citește și: Suma uriașă pe care magistrații o solicită imperativ de la statul român, „tranșa” doar pentru 2023: depășește costurile segmentului de nord al autostrăzii de centură a Bucureștiului În plus, „în ziua votării bugetului de stat pentru anul 2024 se va întrerupe activitatea în instanțe și parchete timp de 4 ore, în intervalul orar 10.00-14.00, timp în care se va asigura participarea grefierilor numai la ședințele de judecată și la activitățile de urmărire penală considerate urgente”. Un grefier de la Înalta Curte de Casație și Justiție are un salariu cuprins între 5.396 și 7.423 lei, plus sporuri între 1.700 și 2.200 de lei. Prim-grefierul ICCJ câștiga 11.100 de lei, plus 3.300 de lei sporuri. Grefierii beneficiază și de pensii speciale. Grefierii intră în grevă pentru că nu li se plătesc integral salariile Dar, până atunci, de luni 11 decembrie, grefierii: grefierii vor participa la şedinţele de judecată sau, după caz, la activităţile de urmărire penală pentru soluţionarea cauzelor cu arestaţi în materie penală şi în alte materii, pentru cauzele privind obligaţiile de întreţinere de orice fel, asigurarea dovezilor, soluţionarea cererilor de ordonanţă preşedinţială, precum şi în alte cauze considerate urgente vor întocmi acte numai în cauzele considerate urgente compartimentele auxiliare ale instanțelor și parchetelor își vor reduce la jumătate programul de lucru cu publicul personalul auxiliar de specialitate și conex din instanțe și parchete nu va mai efectua niciun fel de act de procedură în afara programului de lucru legal, în zilele de repaus săptămânal sau zilele de sărbătoare legală nu va mai asigura permanența în afara programului de lucru, nu va răspunde la telefon Greferii cer Guvernului să asigure plata integrală a salariilor pe noiembrie 2023, „recunoscute și recalculate prin hotărâri judecătorești definitive și acordate prin actele administrative de salarizare emise în anul 2023”, plus „plata tranșelor din hotărâri judecătorești definitive și acte administrative de salarizare scadente în anul 2023”. Citește și: La Curtea de Conturi, șoferii și muncitorii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate. Instituția, condusă de un ex-subofițer de poliție, popular denumiți „tablagii” Ei reclamă restanțe la plată și la „achitarea diferențelor de drepturi salariale, restante, aferente perioadei 1 ianuarie 2018-31 martie 2023, inclusiv”.

Grefierii intră în grevă pentru că nu li se plătesc integral salariile Foto: Facebook
Bolos: „Nu putem continua cu cumpărăturile, baxuri de hârtie igienică” Foto: Inquam/ George Calin
Politică

Nu putem continua cu cumpărăturile hârtie igienică

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a explicat, la Digi 24, noile reduceri de cheltuieli: „Nu cred că mai putem continua cu cumpărăturile de la Metro, baxuri întregi de hârtie igienică în prag de sărbători, pe motiv că pierdem bani. Numai pentru a se cheltui banii, să nu se piardă banii. Nu e firesc să facem astfel de lucruri într-o perioadă în care suntem cu angajamente atât de dure față de Comisia Europeană". Citește și: Antena 3 și Mihai Gâdea trebuie să-i plătească lui Gabriel Liiceanu despăgubiri de 20.000 de euro, după ce jurnalistul lui Dan Voiculescu a afirmat că filosoful își bătea soția gravidă Potrivit premierului Ciolacu, Guvernul va adopta mâine o nouă ordonanță de urgență prin care încearcă să reducă din cheltuieli pentru a diminua deficitul bugetar. „Nu putem continua cu cumpărăturile, baxuri de hârtie igienică” „Pe zona de cheltuieli care țin de operaționalizarea și funcționarea instituțiilor statului, noi nu avem măsuri. Hrana la spitale este cu un articol bugetar separat, n-am avut prevederi în ordonanță. Aceste categorii de cheltuieli enumerate în ordonanță sunt cele care, în medie, pe parcursul anului înregistrează 1.1 miliarde de lei, pentru ca-n noiembrie și decembrie să ajungă la peste 4 miliarde de lei. O creștere de patru ori, ceea ce este inexplicabilă. Noi avem această situație la sfârșit de an – înseamnă c-am năruit obiectivul nostru de deficit bugetar și nu mai avem nicio legitimitate în discuția cu Comisia pentru 2024. E mai mult decât necesară intrarea în normalitate pe acest tip de cheltuieli. Pentru partea de sănătate este creată excepție, nu ne dorim blocaje, ci o cheltuială rațională a banilor. Nu cred că mai putem continua cu cumpărăturile de la Metro, baxuri întregi de hârtie igienică în prag de sărbători, pe motiv că pierdem bani. Numai pentru a se cheltui banii, să nu se piardă banii. Nu e firesc să facem astfel de lucruri într-o perioadă în care suntem cu angajamente atât de dure față de Comisia Europeană și este obiectiv de țară pentru toți care sunt ordonatori de credite ai bugetului de stat, dar și a bugetelor locale. Nu este doar ținta Guvernului. Și autoritățile locale contribuie la deficitul bugetar, sunt celelalte entități ale statului care se iau în calcul pentru consolidarea bugetară. Nu e doar obiectivul Guvernului și Guvernul să răspundă”, a spus ministrul de Finanțe, la Digi 24.

Guvernul, disperat să limiteze dezastrul bugetar Foto: Inquam George Călin
Eveniment

Guvernul, disperat să limiteze dezastrul bugetar

Guvernul Ciolacu este disperat să limiteze dezastrul bugetar: nu va mai plăti drepturile salariale câștigate în instanță, taie consultanța și toate investițiile, cu excepția celor din fonduri UE, arată un proiect de ordonanță de urgență consultat de Digi 24. Citește și: Deși are 47.000 lei/ lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, încasează și trei sporuri și o indemnzație. Enache a avut dosar de turnător, dar a dispărut Proiectul ar trebui aprobat în această săptămână, dar până acum nu a fost pus în dezbatere publică. Nu se știe, în consecință, ce impact bugetar ar urma să aibă aceste măsuri. Guvernul, disperat să limiteze dezastrul bugetar Potrivit informațiilor Digi 24, ar urma să se amâne pentru anul viitor plata drepturilor salariale câștigate în instanță, iar instituțiile publice nu mai pot cumpăra mobilă și nu mai pot contracta servicii de consultanță. „Nu se mai pot plati din bani publici organizarea de festivaluri, concerte, competiții locale, festivități, sărbători tematice. Exceptate vor fi doar evenimentele ocazionate de zilele declarate ca fiind zile oficiale ale orașelor, comunelor, precum și cheltuielile cu evenimentele ocazionate de sfârșitul de an”, mai arată acest post de televiziune. Citește și: Spitalul din Botoșani, unde o gravidă a fost lăsată să se chinuie până a murit, are asigurare de malpraxis la o firmă falimentară! Județul Botoșani ar putea plăti daune de milioane euro Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat, în octombrie, pentru Europa Liberă, că va propune în guvern reducerea cheltuielilor pe care autoritățile locale le fac, de regulă, la final de an. Primarii nu vor mai putea plăti pentru mașini, cadouri sau spectacole din banii rămași. „E o măsură prin care să conservăm și să punem în siguranță trendul cheltuielilor la sfârșit de an față de restul anului, astfel încât angajamentele noastre să nu fie aruncate în aer de zbenguiala aceasta pe care o avem”, a spus Boloș.

Ciolacu învelește nimicul în staniolul TVA (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ciolacu învelește nimicul în staniolul TVA

Ciolacu învelește nimicul în staniolul TVA. Premierul Marcel Ciolacu a declarat, vineri, că a anunţat "foarte clar", la întâlnirile de la Bruxelles cu oficialii europeni, că nu este de acord cu creşterea cotei de TVA peste 19%, menţionând că a abordat şi problema deficitului bugetar în contextul actual geostrategic şi al unei crize de securitate. Glumele lui Ciolacu: "M-am întâlnit cu toţi liderii europeni" "Am avut o zi în care m-am întâlnit cu toţi liderii europeni. A avut loc un dialog normal, constructiv, mai ales consolidat. Am vorbit mult despre PNRR, că România, fără nicio excepţie, a implementat reformele din PNRR. Am vorbit de modificarea PNRR, pentru că nu putem depune cererea de plată numărul 3 fără reducerea cuprinsă în PNRR de 2,1 miliarde la granturi, şi de capitolul Repower EU. Ambele capitole au fost închise. Citește și: EXCLUSIV La stația GPL ilegală din Crevedia parcau des cisternele firmei ADE Gas. Printre asociați, un mason care stă des la șpriț cu șeful SRI Oltenia în restaurantul lui din Craiova Ştiam că urmează să avem o discuţie şi în ceea ce priveşte pensiile speciale, după decizia Curţii Constituţionale din România, de aceea am venit cu o echipă tehnică de la Ministerul Justiţiei şi o echipă tehnică de la Ministerul Fondurilor Europene. Cum era de aşteptat, am abordat şi problema deficitului bugetar, în contextul actual geostrategic şi al unei crize de securitate. Fără excepţie, toţi liderii europeni au vrut să mulţumească, în primul rând, românilor pentru efortul depus pentru a susţine cele două state, unul aflat într-un război armat, respectiv Ucraina, şi Republica Moldova, aflată sub un război hibrid", a afirmat Ciolacu, într-o conferinţă de presă, la finalul vizitei la Bruxelles. Ce sunt "ajustările fiscale"? El a menţionat că îşi va asuma răspunderea în Parlament pe pachetul care va cuprinde reforma administrativă, combaterea evaziunii fiscale şi "ajustările fiscale". "Pachetul legislativ pe care o să mi-l asum în Parlamentul României (...) va avea cele trei paliere: va cuprinde reforma administrativă, cu componente, atât centrale, cât şi locale, va cuprinde combaterea evaziunii fiscale, care în România este estimată la 10% din PIB în acest moment, şi, de asemenea, ajustările fiscale", a explicat premierul. Potrivit lui Ciolacu, "România este un partener credibil şi responsabil şi mai ales corect atât al Consiliului, cât şi al Comisiei, cât şi al Parlamentului European". Ciolacu învelește nimicul în staniolul TVA Întrebat despre deficitul bugetar, prim-ministrul a spus: "Comisiile tehnice, în acest moment, au rămas cu doamna Céline Gauer (directorul general al Recovery and Resilience Task Force din cadrul Comisiei Europene) să discute anumite aspecte. Ele vor continua la nivel tehnic şi săptămâna viitoare". "În schimb, am stabilit principiile. Am anunţat foarte clar că eu nu sunt de acord, ca prim ministru al României, să creştem cota de TVA peste 19%, un lucru care ar duce, evident, din nou la o creştere a inflaţiei şi la o scădere economică. Dacă s-ar fi crescut un punct procentual de TVA, ar fi adus la pachet o inflaţie de 0,5%. Este pentru prima oară, după aproape doi ani, când am reuşit să aducem inflaţia la o singură cifră şi vom continua să descreştem cât mai mult, numai aşa putem creşte puterea de cumpărare a românilor", a transmis Marcel Ciolacu.

Contribuabilii români vor plăti 54 de miliarde de lei către sănătatea de stat Foto: Stirile Pro TV
Eveniment

Contribuabilii vor plăti 54 miliarde lei către sănătatea stat

În 2023, contribuabilii români vor plăti 54 de miliarde de lei către sănătatea de stat, dublu față de 2018. CNAS le dirijează banii către spitale precum cel din Urziceni și medici care dorm în gardă. Puține servicii decontate de spitale private sunt decontate de CNAS, dar tot mai mulți asigurași preferă să renunțe la drepturile lor și să fie tratați la clinici private, cu costuri relativ mari. Citește și: Medici din Satu Mare, acuzați că au zdrobit capul unui bebeluș, la naștere: „M-au împins de burtă să iasă copilul” În 2012, guvernul Boc a propus spargerea acestui monopol artificial de stat, CNAS. Asigurații ar fi avut posibilitatea să-și aleagă asiguratorul - după un model care funcționează în Germania, Olanda sau Elveția - dar, la îndemnul lui Raed Arafat, mii de bucureșteni au ieșit în stradă și au blocat această măsură. Contribuabilii români vor plăti 54 de miliarde de lei către sănătatea de stat Datele publice arată că, în 2018, valoarea contribuțiilor obligatorii la sănătatea de stat era de 26,7 miliarde de lei. În 2019 - 31 de miliarde de lei. În 2021 - 33,1 miliarde de lei, 2022 - 37,2 miliarde. În 2023, asigurații vor asigura venituri ale CNAS de 43 de miliarde, diferența până la 54 de miliarde fiind asigurată din diferite alte surse, inclusiv subvenții de 5,1 miliarde de lei. Cheltuielile pentru anul în curs sunt însă estimate la 56,545 miliarde de lei, deci ar rezulta un deficit de peste două miliarde de lei. Creșterea bugetului s-a simțit în salariile din spitale Potrivit liderului sindical Dumitrui Costin, 20% din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate (FUNASS) se consumă pentru a acoperi creşterile salariale din spitale, deşi fondul de sănătate decontează serviciile prestate de acestea persoanelor asigurate. De exemplu, dintr-un total de 23 de miliarde de lei venituri în FNUASS realizate până la 31 mai 2023, aproximativ 5 miliarde de lei sunt cheltuieli alocate pentru a acoperi creşterile salariale ale personalului medical din spitale Grafică: Ziarul Financiar „Lună de lună, 10% din salariul brut al fiecărui angajat din România nu ajunge la acesta, ci merge către FNUASS. De acolo, banii merg mai departe către decontarea serviciilor medicale primite de pacienţi în spitale de stat mai ales, dar şi private, către plata medicamentelor”, explică Ziarul Financiar. Citește și: EXCLUSIV În timp ce inspectorii ANAF au plan de încasări de la contribuabilii onești, recuperarea furtului din dosarul Dan Voiculescu va dura spre 1.000 de ani Însă, în acest an, banii CNAS sunt deja pe terminate, iar CNAS a cerut ajutor de la buget, arată Pro TV. Instituția care administrează banii asiguraților, CNAS, avea, în 2022, circa 3.000 de angajați. Un șofer sau un muncitor necalificat câștigat circa 5.400 de lei pe lună, plus indemnizație de masă și tichete de vacanță. Un șef de birou ajungea, cu sporul de condiții vătămătoare, la peste 12.000 de lei pe lună, iar „consilierii” primeau în jur de 10.000 de lei.

Ciolacu este pe cale să desființeze teatrul românesc din Sfântu Gheorghe, avertizează primarul Antal Arpad
Politică

Ciolacu, desființeze teatrul românesc Sfântu Gheorghe

Guvernul Ciolacu este pe cale să desființeze teatrul românesc „Andrei Mureşanu” din Sfântu Gheorghe, Covasna, avertizează primarul UDMR Antal Árpád, citat de site-ul uniunii. Edilul-șef din Sfântu Gheorghe a criticat măsurile propuse de Executiv pentru a reduce cheltuielile bugetare. Ciolacu, pe cale să desființeze teatrul românesc din Sfântu Gheorghe „Ceea ce se doreşte prin această OUG este în primul rând să luăm bani din administraţia locală şi de la firmele mici şi mijlocii, ceea ce nu cred că este o abordare corectă, pentru că nici oraşele nu sunt de aceleaşi dimensiuni. Adică nu poţi să te aştepţi la nişte instituţii subordonate să aibă acelaşi număr de personal în Bucureşti şi Întorsura Buzăului, de exemplu. Iar această abordare că nu poţi avea sub 50 de angajaţi ar însemna concret, în Sfântu Gheorghe, ca teatrul românesc „Andrei Mureşanu” să îşi piardă personalitatea juridică şi să fie comasat în teatrul maghiar, iar după comasare să fie redus cu 15% numărul angajaţilor celor două instituţii. Este o absurditate totală, pentru că nu poţi să dai afară 20% dintre actori şi după aceea să te mai aştepţi să facă şi spectacole”, a spus Antal Árpád. AUR a ajuns deja pe locul II El a arătat că sunt trei obiecții pe care le are față de acest proiect de ordonanță. „La nivel de principii am trei probleme: nu au fost consultate organizaţiile reprezentative ale administraţiei publice locale, este o intervenţie brutală în ceea ce priveşte autonomia locală şi nu în ultimul rând faptul că prin această ordonanţă se poate înţelege că Guvernul aşteaptă de la noi să construim poduri şi să investim toţi banii în betoane, în loc să ţinem un echilibru între infrastructură şi consolidarea comunităţii, adică investiţia în oameni”, a apreciat Antal Árpád. El a spus că soluția UDMR la deficitul bugetar este aplicarea unei taxe de solidaritate, pe care să o plătească marile companii. Citește și: Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale: o judecătoare suspectă de plagiat, fiica unui primar PSD, și un fost consilier al lui Ion Iliescu. Toți judecătorii CCR, beneficiari ai pensiilor speciale „Eu pot să înţeleg că sunt probleme în ceea ce priveşte execuţia bugetară. Înţeleg că în asemenea situaţii Guvernul trebuie să aducă bani în plus la bugetul de stat. Dar într-o asemenea situaţie, dacă privim mediul privat, normal ar fi ca pe o perioadă limitată să se introducă o taxă de solidaritate pentru marile companii, aşa cum a propus UDMR în urmă cu aproape un an, nu să începem să luăm bani de la cei mici”, a afirmat liderul UDMR. Un sondaj CURS, publicat la 23 iulie, arată că AUR se situează pe locul II în opțiunile de vot. Sondajul a fost publicat de stiripesurse.ro, site care are același patron ca și CURS, pe Ștefan Bubble, soțul deputatei PSD Diana Tușa. Sondajul mai arată o profundă neîncredere în dorința Guvernului de a tăia pensiile speciale sau de a reduce prețurile.

„S-a dublat bugetul Casei Naționale de Sănătate. Ar părea o veste bună, nu e!”, apreciază Alina Ion
Eveniment

Dublat bugetul Casei Sănătate. O veste bună nu e!

Manager al unui spital privat, critici dure către CNAS, pe Facebook: „S-a dublat bugetul Casei Naționale de Sănătate. Deși ar părea o veste bună, nu e!”, a scris Alina Ion, pe Facebook. Ea este managerul spitalului Sf. Sava, care se definește drept „un centru de excelență în îngrijire paliativă și recuperare medicală”. Alina Ion este psiholog. Acum, ea a criticat dur dublarea bugetului CNAS, arătând că instituția nu este verificată, deși a fost implicată în decontarea analizelor fictive de la „azilurile groazei”. „S-a dublat bugetul Casei Naționale de Sănătate. Ar părea o veste bună, nu e!” „S-a dublat bugetul Casei Naționale de Sănătate. Deși ar părea o veste bună, nu e! De ce? Pentru că, de la an la an, bugetul Casei de Sănătate crește substanțial, până la dublu. Cu toate acestea, în realitate, în sistemul public de sănătate, stăm așa: Spitale noi, nu avem. Nu le renovăm nici pe cele existente. Echipamente medicale inovative și performante, nu cumpărăm. Bani pentru analizele gratuite, pe baza biletului de trimitere de la medicul de familie, nu sunt. Nu reușești să te programezi în primele ore de la deschiderea programărilor, să fii sănătos! CT și RMN gratuite, nu putem face. Că nu sunt bani! Carduri de sănătate, nu se mai eliberează de mult, deci o cheltuială în minus Sistemul electronic al casei funcționează în salturi, blocându-se frecvent, pe nervii medicilor, pacienților și farmaciștilor și, evident, pe banii tuturor. Și atunci, pentru cine se dublează finanțarea de la CNAS? Știu, oare, decidenții care învârt banii, câtă durere provoacă pacienților? Din anii 2016 - 2017, se știe despre finanțările din sacul fără fund al CNAS pentru analize fictive la cămine și azile. Acum, în plin scandal, al azilelor, a verificat cineva și Casa de Sănătate, cum decontează analizele persoanelor internate în astfel de instituții? CNAS este verificat vreodată de cineva? Dacă da, de cine? Dacă nu, de ce?”, a scris Alina Ion, pe Facebook. Acum câteva zile, ea a lansat un atac dur la sistemul de stat: „Dacă statul și managerii instituțiilor sale renunță la lene și la șpăgi, în maximum 2 ani, putem avea spitale renovate, decente”. Citește și: Motivarea deciziei ICCJ prin care securiștii care l-ar fi ucis pe disidentul Gheorghe Ursu au fost achitați: elogiu adus ceaușismului și comunismului din anii ’80

Neptun Deep, contribuţie la bugetul de stat estimată la 20 miliarde euro Foto: Facebook
Eveniment

Neptun Deep, contribuţie bugetul de stat miliarde euro

Neptun Deep va avea o contribuţie la bugetul de stat estimată la aproximativ 20 miliarde de euro, pe durata proiectului, a declarat, pentru Agerpres, Christina Verchere, CEO al OMV Petrom. Neptun Deep, contribuţie la bugetul de stat estimată la 20 miliarde euro „Neptun Deep este un proiect strategic atât pentru noi, cât şi pentru România. Decizia finală de investiţie pentru Neptun Deep, luata în iunie 2023, ne permite să trecem la faza de execuţie a proiectului. Acesta va fi o schimbare de paradigmă pentru România şi pentru regiune, contribuind la viitorul securităţii energetice a acestora. România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din UE. Iar Neptun Deep va avea o contribuţie la bugetul de stat estimată în valoare de aproximativ 20 miliarde de euro, pe durata proiectului", a spus Christina Verchere. Aceasta a precizat că următorii paşi includ avizarea planului de dezvoltare a zăcământului de către autorităţile de reglementare, atribuirea principalelor contracte şi autorizări. În ceea ce priveşte destinaţia volumelor de gaz din acest perimetru, Verchere a subliniat că, datorită poziţionării sale, România se remarcă drept o piaţă atractivă şi, având în vedere că piaţa de gaze naturale operează la nivel european, sunt explorate activ toate opţiunile disponibile în Uniunea Europeană. Totodată, CEO-ul OMV Petrom a precizat că proiectul Neptun Deep ia în considerare orice potenţial impact asupra mediului sau asupra comunităţilor locale. Preocupare pentru mediu "În cadrul fazei de dezvoltare a proiectului, vom face evaluări ale mediului şi ale vieţii marine şi vom lua măsuri atunci când va fi nevoie. Conducta de gaze naturale care porneşte de la platformă va fi complet îngropată. Când ajunge la ţărm, aceasta va trece printr-un tunel subteran, fără a afecta plaja. Pe durata întregului proiect, o echipă de specialişti şi biologi marini dedicată va monitoriza constant impactul asupra mediului marin. De ani de zile, operăm în siguranţă în Marea Neagră", a explicat Christina Verchere. Pe de altă parte, ea a menţionat că OMV Petrom investeşte constant în activităţile de explorare şi producţie pentru a combate declinul natural al perimetrelor companiei şi pentru a identifica noi resurse. "În prima jumătate a anului, am crescut valoarea totală a investiţiilor noastre cu 70%, la 2,4 miliarde de lei. Din această sumă, peste un miliard de lei au fost direcţionaţi în activităţile de explorare şi producţie, 30% fiind destinat activităţilor de explorare. Descoperirile anunţate recent sunt rezultatul investiţiilor continue. Strategia noastră de explorare se concentrează pe oportunităţile din apropierea zăcămintelor existente, localizate lângă infrastructura pre-existentă, ceea ce facilitează dezvoltarea rapidă, conectarea şi producţia timpurie a resurselor nou descoperite. Principala descoperire a avut loc în perimetrul de explorare Verguleasa, care a intrat în producţie experimentală în iunie şi a început deja să livreze. Testarea celorlalte două descoperiri este planificată pentru acest an", a spus Verchere. OMV Petrom şi Romgaz au anunţat, în 21 iunie, că au aprobat planul de dezvoltare a zăcămintelor comerciale de gaze naturale Domino şi Pelican Sud din perimetrul Neptun Deep, acesta urmând să fie depus la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale pentru confirmare. Producție estimată la opt miliarde metric cubi de gaz/an Cele două companii vor investi până la 4 miliarde de euro pentru faza de dezvoltare a proiectului, care va genera o producţie de circa 100 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Prima producţie este estimată în 2027. Producţia la platou va fi de aproximativ 8 miliarde metri cubi anual (circa 140,000 bep/zi), timp de circa 10 ani. Citește și: Motivarea deciziei ICCJ prin care securiștii care l-ar fi ucis pe disidentul Gheorghe Ursu au fost achitați: elogiu adus ceaușismului și comunismului din anii ’80 Perimetrul Neptun Deep din Marea Neagra are o suprafaţa de 7.500 kmp şi se află la o distanţă de circa 160 km de ţărm, în ape cu adâncimi cuprinse între 100 şi 1.000 de metri. Explorarea perimetrului a fost accelerata în 2008 şi a inclus două campanii de achiziţie 3D şi două campanii de foraj de explorare. Prima descoperire de gaze a avut loc în 2012.

Guvernul social-democrat taie masiv din cheltuieli Foto: Facebook Olaf Scholz
Economie

Guvernul social-democrat taie masiv din cheltuieli

Guvernul social-democrat de la Berlin taie masiv din cheltuieli, inclusiv de la alocațiile de creștere a copiilor și Sănătate, pentru a reduce deficitul și împrumuturile. Germania trece pe un regim de austeritate, singurele majorări substanțiale ale cheltuielilor din bugetul pentru 2024 fiind cele destinate Apărării. Însă, printre alte numeroase reduceri, bugetul alocat cancelarului Germaniei și oficiului său se va diminua cu 4,8%, respectiv 3,7 miliarde de euro. Guvernul social-democrat taie masiv din cheltuieli Pachetul de măsuri propus de ministerul de Finanțe prevede cheltuieli de 445,7 miliarde de euro în 2024, în scădere cu aproximativ 6% față de anul acesta. Se vor contracta doar 16,6 miliarde de euro în noi datorii, o reducere considerabilă de peste 50%. Bugetul de anul viitor va fi primul în care se va reveni la plafonul de împrumut impus de Constituția țării, plafon suspendat la începutul pandemiei de coronavirus. De exemplu, familiile care câștigă peste 150.000 de euro pe an nu vor mai primi alocația de creștere a copilului, pe perioada în care un părinte stă acasă. Până acum, limita era de 300.000 de euro. În prezent, familiile din Germania au dreptul la o perioadă plătită de 14 luni pentru creșterea copilului. Cooperarea economică internațională va primi cu 11,5 miliarde de euro mai puțin comparativ cu acest an. Sănătatea: reduceri de 33,7% față de 2023, respectiv 16 miliarde de euro. Ministerul de Externe - un minus de 6,2 miliarde euro, respectiv o scădere de 17,7% față de 2023. Nici Educația și Transporturile nu scapă de tăieri “Alte domenii afectate de reducerile severe de cheltuieli sunt educația, care va reduce capacitatea guvernului de a finanța fondurile pentru studenți, și transporturile, ceea ce înseamnă că Berlinul poate oferi mai puțini bani pentru renovarea rețelei feroviare în dificultate a țării. Operatorul feroviar german Deutsche Bahn a declarat că are nevoie de 45 de miliarde de euro până în 2027 pentru modernizări și pentru a se pregăti pentru creșterea numărului de pasageri - un obiectiv al guvernului, deoarece Germania dorește să încurajeze călătoriile pe calea ferată pentru a reduce emisiile de carbon. Cu toate acestea, planurile bugetare ale lui Lindner prevăd doar aproximativ 12 miliarde de euro pentru anii 2024-2027“, scrie Politico. Citește și: Firea și-a dat demisia din Guvern. Admite că Godei a însoțit-o peste tot, dar dă vina pe „sora” Ligia: Pe unde a venit Ligia cu mine, a venit și acel bărbat acuzat, să o ajute pe ea

Reducerea cheltuielilor publice cu 10%, promulgată (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Economie

Reducerea cheltuielilor publice cu 10%, promulgată

Reducerea cheltuielilor publice cu 10%, promulgată. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, legea privind aprobarea OUG nr. 27/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul energetic, precum şi pentru instituirea unor derogări. Multe derogări Actul normativ urmăreşte instituirea unor măsuri care să contribuie la implementarea unor mecanisme coerente pentru menţinerea funcţionalităţii unor active industriale ce asigură furnizarea energiei termice în sistem centralizat, cu efecte benefice asupra populaţiei în privinţa serviciilor publice de alimentare cu energie termică în sistem centralizat şi prepararea apei calde de consum. Astfel, se instituie un mecanism privind stingerea obligaţiilor fiscale şi bugetare ale unor operatori economici care deţin capacitaţi de producere a energiei electrice sau electrice şi termice în cogenerare racordate la Sistemul electroenergetic naţional, reprezentând active funcţionale energetice, cu sau fără minele care asigură cărbunele necesar funcţionării acestora, precum şi capacităţi industriale reprezentând active funcţionale industriale. "Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (1) lit. e) şi f) din Ordonanţa Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, aprobată cu modificări prin Legea nr. 769/2001, cu modificările şi completările ulterioare, la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile cu capital integral sau majoritar de stat care au în derulare un plan de restructurare notificat şi aprobat prin Decizia Comisiei Europene şi care au beneficiat de ajutoare de stat pentru restructurare sub formă de granturi pentru finanţarea anumitor cheltuieli, profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit se repartizează direct la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare pe perioada derulării acestuia", prevede legea. Reducerea cheltuielilor publice cu 10%, promulgată Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, astfel cum sunt definite în Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, au obligaţia de a dispune măsurile necesare în vederea reducerii cu 10% a cheltuielilor aprobate pe anul 2023 la titlul "Bunuri şi servicii", exclusiv sumele nerepartizate în conformitate cu prevederile art.21 alin. (5) din Legea nr.500/2002, cu modificările şi completările ulterioare", stipulează legea. Citește și: Firea și-a dat demisia din Guvern. Admite că Godei a însoțit-o peste tot, dar dă vina pe „sora” Ligia: Pe unde a venit Ligia cu mine, a venit și acel bărbat acuzat, să o ajute pe ea Prevederile nu se aplică pentru cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare, cu serviciile medicale, pentru cheltuielile cu acţiuni şi programe de sănătate, pentru cheltuielile aferente susţinerii desfăşurării Programului naţional "Timişoara - Capitală Europeană a Culturii în anul 2023", cu respectarea prevederilor cadrului legislativ specific în vigoare, precum şi în cazul cheltuielilor aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar şi universitar.

Un miliard euro lunar în sănătate (sursa: Inquam Photos/Cornel Putan)
Eveniment

Un miliard euro lunar în sănătate

Un miliard euro lunar în sănătate. Românii au beneficiat de peste 113 milioane de consultații și servicii medicale primare în anul 2022, cu 10 milioane mai mult față de anul precedent. Informațiile apar în raportul de activitate pe anul 2022 al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate din care mai aflăm că au fost acordate și 36.863.825 consultații și servicii medicale, inclusiv servicii conexe, în ambulatoriul clinic de specialitate. Datele oficiale mai arată că la nivel național sunt 10.144 medici de familie care au contracte cu casele de asigurări. Pe listele acestora se află înscrise 16.355.740 de persoane asigurate. Alarmant este numărul de persoane neasigurate care a ajuns la 3.748.592, dar care beneficiază de servicii medicale din pachetul minimal. Un miliard euro lunar în sănătate Casa Națională de Asigurări de Sănătate a făcut public raportul de activitate pe anul 2022, din care aflăm că serviciile medicale decontate integral sau parțial pentru români au costat peste 55 de miliarde de lei. Din documentul citat aflăm că, la nivelul anului 2022, românii au beneficiat de 113.048.871 consultații și servicii medicale primare. Dintre acestea 10.109.971 s-au făcut în București. Județul Dâmbovița se află pe locul secund cu peste 4,54 milioane de consultații și servicii medicale. Județul Iași se află pe locul trei cu peste 4,36 milioane de consultații și servicii medicale oferite cetățenilor. Pachetul minimal de servicii medicale primare cuprinde mai multe tipuri de consultații la cabinet sau la domiciliu făcute de către medicul de familie, administrarea de medicamente, prevenție, servicii medicale curative, activități de suport. În ultima categorie se află eliberare de documente pentru concedii medicale, bilete de trimitere, prescripții și adeverințe medicale. Extremele: Bacăul și Harghita Românii au beneficiat anul trecut de 36.863.825 consultații și servicii medicale, inclusiv servicii conexe, în ambulatoriu de specialitate. Pe primul loc în topul județelor se află Bacăul, cu peste 7,7 milioane de astfel de servicii medicale. Județul Galați se află pe locul secund, cu peste două milioane de consultații și servicii medicale în ambulatoriu, urmat de Călărași, Tulcea și Maramureș. În București au fost doar 377.790 de astfel de situații. Cele mai puține consultații și servicii în ambulatoriu au fost acordate în județul Harghita: 168.476 de cazuri. Citește și: Adolescentul ucigaș cu sânge rece din Craiova trecuse toate examinările psihologice la liceul militar din oraș, deși apropiații susțin că era de multe ori agresiv. Cine răspunde "Pachetul de servicii medicale de bază acordat în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitățile clinice cuprinde şi consultațiile și serviciile acordate de medicii de specialitate cu specialitatea clinică medicină fizică şi de reabilitare în cabinetului medical. În acest pachet nu sunt cuprinse procedurile din bazele de tratament acordate de către furnizorii de medicină fizică și reabilitare în bazele de tratament", se menționează în raport. În lista serviciilor conexe au fost introduse și cele care pot fi recomandate de medicii de specialitate medicină fizică și de reabilitare, cum ar fi evaluarea și consilierea psihologică clinică, exerciții pentru tulburări de vorbire, kinetoterapie și servicii furnizate de fizioterapeut.

Corupția trage Iașiul înapoi fără dezvoltare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Corupția trage Iașiul înapoi: fără dezvoltare

Corupția trage Iașiul înapoi: fără dezvoltare. Dacă, în 2021, un leu din cinci cheltuiţi mergea la obiectivele de investiţii, anul trecut proporţia a fost mult mai mică. Corupția trage Iașiul înapoi: fără dezvoltare Alte administraţii locale din ţară au alocat chiar mai mult de jumătate din bugetele de cheltuieli pentru acest capitol: dezvoltarea. Între celelalte administraţii judeţene, Iașiul şi-a păstrat locul în Top 10 după ponderea investiţiilor în totalul cheltuielilor. Citește și: Penalul specialist în furaje pus de Ciolacu vicepremier a luat anul trecut peste 250.000 lei de la EximBank. Marian Neacșu nu are nici o legătură profesională cu activitatea bancară Doar că este vorba de una din ultimele zece poziţii din clasamentul realizat după acest criteriu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cătălin Prisacariu
Opinii

Ciolacu, marele perdant politic al grevei din educație

Premierul Marcel Ciolacu va trebui să se asigure că bugetul României suportă măririle salariale pentru sistemul de învățământ preuniversitar, în caz că șeful PSD, Marcel Ciolacu, nu va da bir cu fugiții. Greva personalului din educație a început cu puține zile înainte ca "rotativa" premierilor să aibă loc: Nicolae Ciucă ar fi urmat să-i cedeze locul lui Marcel Ciolacu, potrivit protocolului alianței de guvernare. O dată mișcarea de protest pornită, însă, Ciolacu a refuzat ca un catâr să se instaleze la Palatul Victoria. Motivația, desigur, elementar de politică: șeful PSD nu voia să deconteze măsuri impopulare. La pachet, însă, Ciolacu a fost irelevant în timpul grevei: toate negocierile sindicatelor cu Executivul au avut loc, firește, la Guvern, cu premierul în funcție, Nicolae Ciucă. Acesta - și nu Ciolacu - și-a asumat prima OUG de mărire a salariilor profesorilor și învățătorilor. Și tot Ciucă a fost cel care și-a pus semnătura pe a doua OUG, care a determinat oprirea grevei. Acum, Ciolacu va trebui să accepte, în sfârșit, preluarea mandatului de prim-ministru. Da, greva a trecut și elevii vor avea situațiile anuale încheiate iar cei din clasa a VIII-a și a XII-a își vor da examenele de final de ciclu școlar. Dar pentru președintele social-democrat abia încep "lucrările de control": găsirea a 15 miliarde de lei anual pentru plata salariilor mărite. Soluția preferată a și fost găsită, deși este catastrofală: se reduc investițiile și, astfel, se plătesc lefurile. Ciolacu, însă, se agață de vechea lui marotă a impozitării progresive și de magicul 1% pe cifra de afaceri a companiilor. O măsură de stânga extrem de periculoasă, însă, după cum a demonstrat profesorul Cristian Paun: impozitul de 1% pe cifra de afaceri ar fi mult mai mare decât întregul profit net al multor companii. Pe scurt, impozitul de 1% pe cifra de afaceri ar duce la pierderi și, inevitabil, la concedieri, scăderi ale cifrei de afaceri. Deci, în cele din urmă, la mai puțini bani încasați la buget. Dacă mai are măcar un economist nepopulist la partid, șeful PSD deja știe lucrurile astea. Adică știe că este într-o situație foarte grea din punct de vedere politic. Bașca, PNRR gâfâie și nu e deloc clar ce bani va ma primi România de la UE din marele plan post-pandemic. Iar 2024 înseamnă patru rânduri de alegeri. Așa că strângeți-vă centurile, urmează o aterizare dură.

Unde va găsi guvernul banii pentru salariile profesorilor Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Unde va găsi guvernul banii

În 2024, o creștere cu 50% a salariilor profesorilor va însemna cheltuieli suplimentare de 15 miliarde de lei, arată o analiză economică a RFI, care se întreabă de unde va găsi Guvernul banii. Unde va găsi guvernul banii pentru salariile profesorilor Doar în acest an, pentru ultimele șase luni din an, o plată în plus de 2,7 miliarde de lei presupune fie o creștere a veniturilor, fie o reducere a cheltuielilor, prin economii sau realocarea sumelor. „Este imposibil de crezut că veniturile bugetare pot crește peste nivelul programat, pentru că deja sunt sub prognoză”, se arată în analiză. Citește și: Investigație The Times: Cercetătorii chinezi din Wuhan au manipulat viruși mortali, proveniți de la lilieci, pentru a-i transforma în arme. China dorea să schimbe echilibrul puterii mondiale „Nu se poate pune problema reducerii cheltuielilor cu dobânzile sau, de exemplu, a celor cu medicamentele subvenționate. Dar, se poate aplica din nou metoda verificată prin care se reduc investițiile și se plătesc salariile”, mai arată analiza RFI. Puteți citi aici întreaga analiză RFI „Unde poate găsi guvernul bani pentru creșterea salariilor profesorilor”.

Tarom estimează pierderi de 62,4 milioane lei Foto: Facebook
Economie

Tarom estimează pierderi de 62,4 milioane lei

Tarom estimează pierderi de 62,4 milioane lei în acest an, arată proiectul de Ordin al viceprim-ministrului, ministrului transporturilor şi infrastructurii privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 al Tarom, publicat în dezbatere de Ministerul Transporturilor. Compania nu a mai avut profit din 2007. Tarom estimează pierderi de 62,4 milioane lei „În proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2023, s-a estimat un rezultat brut negativ – pierdere, în valoare de 62.415.950 lei, în scădere cu 28,79%, respectiv cu suma de 154.348.660 lei faţă de rezultatul brut – pierdere, aprobat în bugetul de venituri şi cheltuiei aferent anului 2022, prin Ordinul MTI nr.470/2022 şi în scădere cu 20,53%, respectiv cu suma de 241.640.640 lei faţă de rezultatul brut – pierdere, preliminat/realizat la data de 31.12.2022”, arată proiectul de act normativ. „În planul de restructurare, profitabilitatea viitoare a Societăţii Comerciale Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române -TAROM, a fost analizată în diferite scenarii, reflectând potenţiale schimbări în condiţiile interne şi de piaţă, respectiv în „scenariul de bază”- scenariul standard, considerat cel mai realist, potrivit căruia anul 2024 - ar fi anul în care rutele ajung profitabile iar anul 2023 - ar fi anul în care fluxurile de numerar devin pozitive şi „scenariul pesimist”- scenariu construit pornind de la scenariul de bază, cu anumite ajustări potrivit căruia anul 2027 - ar fi anul în care rutele ajung profitabile iar după anul 2029 - fluxurile de numerar ar deveni pozitive”, se arată în document, citat de news.ro. Numărul de personal prognozat la finele anului 2023 de 1.314 salariaţi, a fost estimat în scădere cu 4 salariaţi faţă de cel aprobat în bugetul de venituri şi cheltuieli aferent anului 2022, prin Ordinului MTI nr.470/2022. Statul a pompat sute de milioane de euro în companie Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, recalculat conform Legii anuale a bugetului de stat pe anul 2023 – legea nr.368/2022, în valoare de 10.592,85 lei/salariat, a fost estimat în creştere cu 18,03% faţă de cel preliminat/realizat în anul 2022. La momentul întocmirii proiectului Bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023, compania Tarom înregistrează plăţi restante la bugetul de stat în valoare de 102.986.180 lei. Citește și: EXCLUSIV Curățenia grădiniței din Pantelimon va costa între 48.000 și 96.000 euro LUNAR, pe patru ani. Contractul, pregătit de finul soților Pandele-Firea, primarul Marian Ivan Anul trecut, ajutoarele de stat primite de companie ajunseseră la circa 220 de milioane de euro.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră