joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: buget

184 articole
Politică

Heiuș îi explică lui Câciu calculează încasările la buget

Fostul șef al ANAF, Lucian Heiuș (PSD), îi explică lui Adrian Câciu, ministrul PSD de Finanțe, cum se calculează încasările la buget. Heiuș, care a demisionat luni seara de la conducerea ANAF, reacționează la datele prezentate de Câciu, privind încasările ANAF. Heiuș îi explică lui Câciu cum se calculează încasările la buget „Îi atrag respectuos atenția domnului ministru Adrian Câciu, că în declarația dumnealui s-a strecurat o eroare. Programul de încasări este net 156,9 miliarde lei, iar declaratul de care spune dânsul este declaratul brut 159,3 miliarde lei (din acesta se scad rambursările de TVA, pilonul 2 de pensii, fondul de tranziție energetică, contribuții de sănătate, etc, în total 16,7 miliarde lei) și mai rămân net declarate 142,6 miliarde lei. ANAF a încasat 148 miliarde lei cu 5.5 miliarde mai mult față de totalul declarat net”, a scris Heiuș pe Facebook. Azi, ministrul de finanțe, Adrain Câciu, a spus că sumele încasate de ANAF sunt cu 8,9 miliarde lei mai mici față de program și cu 11,3 miliarde lei mai mici față de ce s-a declarat. Câciu a afirmat că, pentru primele 5 luni ale anului 2023, contribuabilii au declarat impozite şi taxe în valoare de 159,3 miliarde lei, în contextul în care programarea bugetară estima încasări de doar 156,9 miliarde lei. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri „Așadar, contribuabilii români au declarat că au de plată cu 2,4 miliarde lei mai mult decât am estimat în programare. Sumele încasate efectiv de ANAF au fost însă cu 8,9 miliarde lei mai mici față de program și cu 11,3 miliarde lei mai mici față de ce s-a declarat”, a susținut ministrul de Finanțe.

Heiuș îi explică lui Câciu cum se calculează încasările la buget Foto: Facebook
Decapitări după dezastrul de la buget
Economie

Decapitări după dezastrul de la buget

Decapitări la Guvern după dezastrul de la buget: șefii ANAF, Vămii și agenției de resurse minerale au fost demiși. Însă cea mai mare gaură este la Direcția generală de administrare a marilor contribuabili, unde diferența între realizările estimate și ceea ce s-a încasat este de 8,5 miliarde de lei. Această direcție este condusă de Ionuț Mișa, ministru de Finanțe în regimul PSD-Dragnea. „Nu există niciun fel de gaură la buget, pentru că s-a folosit acest termen plastic”, susținea, acum o lună, ministrul PSD de Finanțe, Adrian Câciu. Și Marcel Ciolacu, liderul PSD, a negat acest fapt. Decapitări după dezastrul de la buget În decurs de 24 de ore au plecat din Guvern: Lucian Heiuș, șeful ANAF (PNL), Bogdan Larin Mihei - șeful Vămilor, susținut de PSD și Sorin Gal - ANRM, susținut de PSD Bihor. „După un an în care PIB-ul țării a crescut cu 49 miliarde de euro, trebuie să regăsim aceeași dinamică și în încasările de la buget. Avem nevoie de un sistem de colectare mai eficient, prin care bugetul să aibă resursele necesare politicilor publice așteptate de cetățeni. L-am demis, azi, pe șeful Autorității Naționale a Vămilor și am luat act de demisiile șefilor ANAF și Agenției Naționale pentru Resurse Minerale. Reformarea acestor instituții trebuie accelerată, prin digitalizare, profesionalizarea angajaților și eficientizarea procedurilor de lucru”, a scris premierul Nicolae Ciucă. Pesedistul Mișa, de neatins Cea mai mare problemă la încasări vine de la direcția „mari contribuabili”, condusă de Ionuț Mișa. Acesta a fost ministru de Finanțe în guvernul Tudose și șef al ANAF, în guvernul Dăncilă. Din 2019, el conduce direcția mari contribuabili din cadrul ANAF. Ionuț Mișa Foto: Digi 24 „Deficitul aparține preponderent marilor contribuabili. Fac apel public către marii contribuabili să își plătească datoriile către stat și în același timp dau o sarcină instituțiilor statului să facă în așa fel încât să-și îndeplinească sarcinile de serviciu și să asigure colectarea acestor venituri”, spunea premierul Ciucă, la 20 aprilie. „Marii contribuabili sunt gestionați de această direcție specială unde, din păcate, pe primele 3 luni, acolo avem cel mai mare minus de colectare”, a declarat Lucian Heiuș, președintele ANAF, într-o dezbatere organizată de Fundația Konrad Adenauer, la 24 aprilie. Luni seara, în scrisoarea publică în care și-a anunțat demisia, Lucian Heiuș a arătat că la Direcția generală de administrare a marilor contribuabili, unde diferența între realizările estimate și ceea ce s-a încasat este de 8,5 miliarde de lei. Deficitul bugetar, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, a crescut la 27,35 miliarde lei în primele patru luni ale anului. Ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul a ajuns la 1,72%, în creștere atât față de primele trei luni ale anului când se situa la 1,42% din PIB, dar și față de primele patru luni din 2022, când se situa la 1,23% din PIB.

La țară, primăriile sufocă bugetul local (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

La țară, primăriile sufocă bugetul local

La țară, primăriile sufocă bugetul local. Dacă ar fi să scoată bani din buzunar, un localnic din comuna Româneşti (Iași), de exemplu, ar trebui să fi plătit, de la sugar la pensionar, câte 1.126 de lei pentru salariile de anul trecut ale celor de la primărie. La țară, primăriile sufocă bugetul local Şi un sătean din Mădârjac ar fi trebuit să plătească peste o mie de lei, mai exact 1.067,53 lei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ambele comune sunt mici, cu puţin peste 1.600 de locuitori fiecare. Prin urmare, această cheltuială pe cap de localnici devine uriaşă. Citește și: Greva profesorilor: Iohannis ține cu cadrele didactice, dar PSD este prudent, de teama deficitului bugetar pe care l-ar deconta premierul Marcel Ciolacu În cea mai mică comună din judeţ, Cucuteni, fiecare dintre cei 1.335 de oameni domiciliaţi aici ar fi trebuit să scoată din buzunar 936,79 lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Greva profesorilor: Iohannis ține cu cadrele didactice (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Iohannis ține cu cadrele didactice

Greva profesorilor: președintele Iohannis a anunțat că ține cu cadrele didactice, în timp ce PSD este mult mai prudent, de teama unui deficit bugetar care va fi gestionat de viitorul guvern Ciolacu. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Discuțiile Guvernului cu sindicatele din Educație, care au avut loc miercuri, au eșuat. Sindicaliștii au anunțat declanșarea grevei generale începând de luni, la ora 8:00. Este prima grevă generală a profesorilor din ultimii 18 ani. Greva profesorilor: Iohannis ține cu cadrele didactice “Solicitările dascălilor pentru măriri salariale sunt îndreptățite în condițiile în care avem o inflație destul de mare (...) Dacă dorim un învățământ de foarte bună calitate, trebuie să avem toate condițiile, nu doar săli moderne, trebuie să avem grijă de profesori să aibă condițiile pentru a-și face treaba cum trebuie (...) Profesorii trebuie plătiți la adevărata lor valoare. Aici le dau dreptate“, a declarat, azi, Klaus Iohannis. Citește și: După eșecul palmierilor, Robert Negoiță anunță că Hala Laminor va deveni grădină botanică cu plante exotice În schimb, PSD a fost mult mai prudent. “Ce trebuie să conștientizăm cu toții este că trebuie să fim responsabili că orice mișcare, orice modificare facem acum la salarii, până nu se îndeplinește legea pensiilor - reforma din PNRR, nu facem altceva decât să aruncăm în aer bani pe care România i-ar putea atrage. Adică nu putem modifica legea într-un mod extrem de brusc, fără să afectăm jalonul cu reforma salariilor, pentru că au fost discuții repetate cu sindicatele din educație și am spus că atunci când demarăm procedurile de discuții pe legea salarizării, vom avea discuții aplicate pe tot ceea ce înseamnă acea grilă de salarizare“, a declarat Marius Budăi, ministrul Muncii. „Aş vrea o abordare, totuşi, responsabilă, ţinând cont că până în ianuarie Parlamentul României va trebui să vină cu o nouă lege a salarizării”, a spus și preşedintele PSD, Marcel Ciolacu „Abordările prin care fiecare apucă ceva în funcţie de interesele lui, după 30 de ani de democraţie, cred că ar fi cazul să fi luat sfârşit”, a completat el, citat de News.ro.

Horodniceanu, mașină de făcut bani de la buget Foto: Ziarul de Vrancea
Justiție

Horodniceanu, mașină de făcut bani de la buget

Procurorul Daniel Horodniceanu, vicepreședinte al CSM; recent implicat într-un incident cu poliția, este o mașină de făcut bani de la buget: veniturile sale au sărit, în 2021, de 100.000 de euro. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online După apariţia unei filmări în spaţiul public în care poate fi văzut fostul șef al DIICOT Daniel Horodniceanu care tratează cu aroganță doi polițiști care îl opriseră în trafic, acesta a transmis că nu a încălcat nicio normă rutieră şi că întreaga situaţie ar fi fost pusă la punct de cei doi poliţişti care îl cunoşteau. Horodniceanu, mașină de făcut bani de la buget În 2021, când încă nu fusese ales în conducerea CSM, Horodniceanu declara: un salariu anual net de peste 221.000 de lei „venituri nete aferente anilor anteriori, încasate în 2021”: 218.232 de lei „contract” cu CSM în valoarea de peste 70.000 de lei Soția sa este medic, lucrează la stat, dar are și cabinet particular. Doar de la stat ea a câștigat peste 15.000 de lei pe lună. Citește și: VIDEO Fost șef DIICOT, amenințător la adresa polițiștilor care l-au oprit în trafic: „Am să vorbesc cu șeful IPJ-ului”! Plus: Horodniceanu se laudă că a crescut salariile polițiștilor Familia Horodniceanu deține două case, un Mercedes și un BMW. Cazanciuc, semn de egalitate între înotătorul Popovici și procurorul Horodniceanu Absolvent de drept la o universitate privată, Mihail Kogălniceanu din Iași, Horodniceanu a fost constant promovat și susținut de senatorul PSD Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiției. Cazanciuc l-a propus șeful DIIICOT, în 2015. În 2022, când Horodniceanu a fost ales în CSM, Cazanciuc l-a comparat cu înotătorul Popovici. Foto: Ziarul de Vrancea „Într-o țară măcinată de mize individuale, vine câte o zi, cum este cea de azi, în care munca asiduă, constantă ani de zile, este recompensată. Victoria lui David Popovici în proba de 100 m la mondialele de natație ca și la lui Daniel Horodniceanu în alegerile pentru noul CSM nu poate decât sa ii inspire pe cei care cred si luptă pentru crezul lor (...) În anul 2015, in calitate de ministru al justiției, l-am selectat pe Daniel Horodniceanu și l-am propus șef al DIICOT în urma unui interviu în care m-a surprins fermitatea, aproape de tupeu după cum mi-a șoptit un coleg de comisie, în susținerea opțiunilor profesionale. Mă bucur ca un număr mare de colegi i-au validat astăzi cariera. Sunt convins că maturitatea căpătată in ultimii ani il va face un partener de dialog substanțial in construirea unui sistem judiciar performant și responsabil in interesul cetățeanului. Bravo, Domnilor!“, a scris, pe Facebook, Robert Cazanciuc.

Arieratele bugetului general consolidat au crescut Foto: Facebook
Economie

Arieratele bugetului general consolidat au crescut

Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu aproape 1,7%, în martie 2023, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor (MF). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Arieratele bugetului general consolidat au crescut Arieratele de peste 90 de zile au crescut cu 7,77%, de la 66,9 milioane de lei la 72,1 milioane lei, cele de peste 120 de zile s-au majorat cu 3,75%, de la 165,2 milioane de lei, în februarie 2023, la 171,4 milioane de lei în martie 2023. În schimb, arieratele peste 360 de zile au coborât de la 62,8 milioane lei la 56,3 milioane lei (-10,35%). Potrivit sursei citate, în ceea ce priveşte bugetele locale, arieratele s-au majorat cu 1,41%, de la 279,65 milioane de lei (în februarie 2023) la 283,6 milioane de lei (în martie 2023). Datoriile de peste 90 de zile au crescut cu 5,5%, la 68,5 milioane lei, cele peste 120 de zile au crescut cu 4,11%, la 167,1 milioane lei, în timp ce arieratele mai mari de 360 de zile au scăzut cu 11,44%, până la 48 milioane de lei. La capitolul "Buget de stat şi autonome", arieratele au crescut de la 15,16 milioane de lei în februarie 2023, la 16,18 milioane de lei în martie 2023 (+6,73%). Citește și: EXCLUSIV Adjunctul Gărzii de Mediu, pus în funcție de PSD, cercetat de DNA pentru controale la firme de reciclare, deși nu avea astfel de atribuții Arieratele de peste 90 de zile s-au majorat cu 89,4%, la 3,6 milioane lei, cele de peste 120 de zile au scăzut cu 10,64%, la 4,2 milioane lei, iar cele mai mari de 360 de zile au coborât cu 2,4%, la 8,3 milioane de lei.

Dezastru în buget, după primele trei luni Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Dezastru în buget, după primele trei luni

Dezastru în buget, după primele trei luni, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe: deficit de 1,42% (față de 1,11%, anul trecut, după primele trei luni), iar cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 58% față de aceeași perioadă din 2022. La finalul lunii februarie 2022, deficitul era de doar 1,07%. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Dezastru în buget, după primele trei luni Diferența dintre venituri și cheltuieli este de 22,75 miliarde de lei în primele trei luni ale anului, față de doar 15,7 miliarde lei anul trecut, după primele trei luni. Bugetul pe anul 2023 a fost construit pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la 4,40% din PIB - țintă care pare imposibil de atins în condițile actuale. Cheltuielile de personal au însumat 30,54 mld lei, în creștere cu 7,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 9,12 mld lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,36 mld lei. Citește și: Simona Halep: „Nu cer un tratament special. Vreau doar să fiu judecată. Cât mai trebuie să aştept?” Din PNRR s-au cheltuit doar 61 de milioane de euro, arată datele ministerului de Finanțe.

Doar 2% din bugetul unui spital e alocat materialelor sanitare Foto: Captură Digi 24
Eveniment

Doar 2% bugetul spital e alocat materialelor sanitare

Doar 2% din bugetul unui spital e alocat materialelor sanitare, iar operațiile se opresc după ora 14.00 din lipsa acestor materiale, arată Digi 24. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Acum câteva săptămâni, șefa Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Adela Cojan, arăta că 80% din bugetul unui spital este consumat de salariile angajaților. Managerului spitalului municipal din Mangalia are un salariu de 42.736 de lei pe lună. Citește și: Salariul scandalos al managerului spitalului municipal din Mangalia. Acesta este spitalul unde, în ianuarie, un tânăr a murit de peritonită, fiindcă medicul a amânat operația Doar 2% din bugetul unui spital e alocat materialelor sanitare „Doar 2% din bugetul unui spital e alocat materialelor sanitare, adică e practic inexistent (…) După ora 14:00, în spitale este o liniște totală. Din lipsa de materiale sanitare, medicii spun că pur și simplu stau degeaba și nu pot să ajute toți pacienții care ar avea nevoie de ei”, arată Digi 24. „Practic, cei care au o şansă să fie trataţi la timp sunt bolnavii care îşi permit să meargă la privat. Ceilalţi trec prin chinurile aşteptării. O listă la care zilnic se mai adaugă un bolnav”, mai arată acest post de televiziune. Mai mulți medici intervievați s-au plâns că CNAS decontează doar 2.000 de lei din intervenții care costă, de fapt, o mie de euro. Citește și: FOTO Mesaj dramatic, afișat de medici pe pereții celui mai mare spital din București: „Nu avem nici o șansă”! Spitalul, lipsit de medicamente și materiale sanitare esențiale Președinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a arătat însă că că jumătate din bugetul fondului național unic al asigurărilor de sănătate merge către spitale, dar aproape 80% din acești bani se duc pe salarii. Asta înseamnă că pentru materiale sanitare și medicamente rămân foarte puțini bani, în condițiile în care numărul pacienților care ajung în spitalele de urgență e de patru ori mai mare.

Suma plătită pentru pensiile magistraților a depășit un miliard de lei Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Suma plătită pensiile magistraților a depășit un miliard lei

În 2022, suma plătită de statul român pentru pensiile speciale ale magistraților a depășit pragul psihologic de un miliard de lei, arată o analiză a site-ului economica.net. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În total, pensiile de serviciu ale magistraţilor civili au costat 1,17 miliarde de lei în anul 2022, cu 12,4% mai mult decât în anul 2021, scrie acest site, care a analizat datele Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Suma plătită pentru pensiile magistraților a depășit un miliard de lei Pensia de serviciu medie a magistraţilor civili se apropie de 20.800 de lei brut lunar în anul 2022 şi este cu 4% mai mare decât cea din anul 2021, arată analiza. Potrivit datelor economica.net: Cota de pensie medie brută cuvenită magistraților în funcţie de contributivitate se apropie de 1.400 de lei lunar în anul 2022 şi e 2,6% mai mare decât cea din anul 2021. Cota de pensie medie brută plătită magistraţilor din bugetul de stat e aproape 19.400 de lei lunar în anul 2022 şi e cu 4,15% mai mare decât cea din anul 2021, reiese din analiza Economica.net. Peste 93% din valoarea totală a pensiilor de serviciu acordate în anul 2022 magistraţilor pensionaţi a fost virată doar din bugetul de stat şi doar circa 6,7% din valoarea antemenţionată a fost plătită din bugetul asigurărilor sociale, adică strict în funcţie de contributivitate Suma virată de la bugetul de stat pentru plata pensiilor de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor e de 1,09 miliarde de lei în anul 2022 şi este cu 12,5% mai mare decât cea virată pentru aceste pensii în anul 2021 Magistrații cu pensii speciale s-au revoltat împotriva PNRR: aproape un sfert dintre ei semnează o scrisoare de 53 de pagini în care resping orice modificare adusă privilegiilor lor. Citiți și: Magistrații cu pensii speciale s-au revoltat împotriva PNRR: aproape un sfert dintre ei semnează o scrisoare în care resping orice modificare a privilegiilor lor Magistrații pensionari nu vor să cedeze un leu Potrivit listei publicate de Știri pe Surse, sunt nu mai puțin de 1.104 magistrați pensionați care semnează protestul, în condițiile în care numărul pensiilor aflate în plată pentru această categorie specială era, în decembrie 2022, de circa 4.862. Prodecanul Facultății de Drept din București, Paul Pop, a declarat, la Digi 24, că magistrații trebuie să se pensioneze ca toată lumea, la 65 de ani. „Deci eu ceea ce spun, vreți să aveți pensii corespunzătoare, haideți să le punem procentual. Vreți să vă pensionați după 20 de ani, 25 de ani de muncă, adică la 49 de ani, niciun fel de problemă. Dar nu veți avea 80%, veți avea 60% din salariul pe care îl aveți la momentul la care vă pensionați. Și atunci o să vedeți că se gândesc foarte bine, de două, chiar trei, chiar patru ori, dacă se pensionează la 49 de ani”, a spus Pop.

Câciu anunță tăieri de cheltuieli Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Câciu anunță tăieri de cheltuieli

Ministrul de finanțe, Adrian Câciu, anunță tăieri de cheltuieli în valoare de 20 de miliarde de lei, l bugetul de stat. Acum o lună, el declara: „Finanțele publice stau mai bine decât stăteau în februarie sau martie anul trecut (...) România are mult mai mulți bani decât se crede (...) Reducerea de deficit se va face pe seama absorbției”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Câciu anunță tăieri de cheltuieli „Pe fondul constatărilor şi a unei reducere a încasărilor la veniturile statului, este evident şi cred că asta nu are de ce să deranjeze pe nimeni, că şi statul român trebuie să facă facă o ajustare de cheltuieli bugetare, mai ales în zona cheltuielilor neesenţiale.Având în vedere decizia de ieri, colegii de la Finanţe vor face o analiză pentru ajustarea cu 20 de miliarde pe bugetul general consolidat al statului”, a afirmat, azi, ministrul de Finanțe. Însă el nu a anunțat foarte clar ce măsuri vor urma. „Vă asigur că atunci când măsurile vor prinde concreteţe vor fi puse la dispoziţie. Toate măsurile sunt sunt posibile, trebuie să ajustăm cheltuielile bugetare”, a arătat el. Însă, potrivit unor surse politice, coaliția majoritară a decis să taie cheltuieli de 20 de miliarde prin: înghețarea angajărilor și a creșterilor salariale reducerea indemnizației membrilor consiliilor de administrație, precum și reducerea număruluide membri în CA-urile companiilor de stat limite lunare pentru cheltuielile ordonatorilor principali În plus, coaliția ar vrea reducerea numărului de secretari de stat. Acest guvern ar avea peste 200 de secretari de stat, de patru ori mai mulți decât în 2010, arăta Europa Liberă România, în martie. Ministerul Mediului, alături de Ministerul Transporturilor și cel al Fondurilor Europene ar fi cele mai bogate ministere în materie de secretari de stat, cu câte șapte. Citește și: FARISEISM Ciolacu anunță: „Reducem drastic risipa”! Doar Grindeanu are șapte secretari de stat la Transporturi, încă doi la cabinetul de vicepremier și doi consilieri de stat

AUR cerea deschiderea unui sediu ICR la Moscova Foto: Facebook George Simion
Eveniment

AUR cerea deschiderea unui sediu ICR la Moscova

În decembrie 2022, în plină invazie rusă în Ucraina, AUR cerea deschiderea unui sediu ICR la Moscova, sub forma unui amendament la bugetul de stat pe 2023. Documentul cu acest amendament însușit de grupurile parlamentare AUR a fost prezentat de deputatul PNL Pavel Popescu, pe pagina sa de Facebook. AUR susținea că baza legală este o hotărâre de guvern din 2004 - când la guvernare se afla Adrian Năstase, iar președinte era Ion Iliescu - și este nevoie de „reciprocitate” de vreme ce Rusia a deschis în România mai multe centre culturale, la București, Cluj și Timișoara. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Propunerea AUR a fost respinsă. Ideea unui sediu al ICR la Moscova a fost lansată in 2012 de Andrei Marga, pe vremea când conducea acest institut. El o și nominalizase pe Florina Mohanu la conducerea filialei din capitala Rusiei. “Doamna Mohanu conduce Centrul Cultural Rus de la ASE Bucureşti. Acest centru cultural este cunoscut drept una dintre cele mai elaborate filiere de influenţă rusă din România. Centrul Cultural Rus de la ASE, conform site-uluiinstituţiei, este finanţat de Fundaţia Russkiy Mir”, arăta, in 2012, vicepreședintele PDL Radu F. Alexamdru. AUR cerea deschiderea unui sediu ICR la Moscova „În hărmălaia și zgomotul produse de AUR în România, rămân “ascunse” câteva dovezi extrem de relevante că dirijarea politică a partidului al cărui lider - George Simion se întâlnește de ani de zile cu spioni ruși pentru a primi instrucțiuni, vine direct de la Moscova. În decembrie 2022, grupurile parlamentare ale AUR, în mijlocul unui război sângeros provocat de finanțatorii lor de la Kremlin, au depus la legea bugetului de stat pe anul 2023, un amendament pentru înființarea Institutului Cultural Român la Moscova. La Moscova!!! Întregul partid (AUR) și-a asumat acest amendament, pe care desigur, l-am respins. George Simion trebuie să răspundă public, de la pupitrul Parlamentului, cu mâna pe Biblie, dacă s-a întâlnit în ultimii ani, de mai multe ori cu rezidentul de atunci al FSB-ului la Cernăuți.Rusia joacă pe față, fără scrupule, pe scena politică din România și răspunsul nostru, al tuturor partidelor, este aproape inexistent.#trezirea P.S. Ideologi ai AUR, se laudă zilele acestea fără rețineri, chiar pe la mesele din preajma cladirii Guvernului, că ei sunt gata să schimbe direcția României spre brațele deschise ale Chinei și Rusiei. În perspectiva alegerilor din 2024, presupun că nu o fac pe gratis”, a scris Pavel Popescu pe Facebook. Citește și: Macedonia de Nord donează Ucrainei douăsprezece elicoptere MI-24 de fabricaţie sovietică

Nicolae Ciucă dorește bani în plus pentru panourile fotovoltaice Foto: Captură video
Mediu

Ciucă, bani în plus pentru panourile fotovoltaice

Premierul Nicolae Ciucă dorește bani în plus pentru panourile fotovoltaice: „Aprobăm peste 2 miliarde de euro pentru panouri fotovoltaice”, i-a transmis el ministrul Mediului Tanczos Barna. Numărul de beneficiari va urca până la 80.000 de gospodării. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ciucă, bani în plus pentru panourile fotovoltaice Fondurile alocate pentru programele care vizează, între altele, şi proiectele privind instalarea de panouri fotovoltaice vor fi dublate prin aprobarea de către Guvern a bugetului Administraţiei Fondului pentru Mediu, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă. Citește și: Germania investește masiv pentru a produce energie curată: zeci de miliarde de euro, subvenții pentru regenerabile și hidrogen “În ceea ce priveşte domeniul investiţiilor în energie regenerabilă şi alte programe de mediu, avem astăzi pe masa Guvernului o decizie care, practic, vizează programul Casa Verde. Am discutat cu domnul ministru, am asumat ca, la nivelul Guvernului, să dublăm fondurile alocate pentru aceste proiecte. Dacă cifra este corectă, aproximativ 2 miliarde de euro vor fi alocate pentru instalarea de panouri fotovoltaice şi în felul acesta numărul de beneficiari poate să urce până la 80.000 de gospodării”, a afirmat premierul, joi, în şedinţa de Guvern, citat de news.ro. Miercuri, Ciucă a afirmat că Guvernul sprijină companiile care investesc în tehnologii care contribuie la susţinerea producerii de energie verde şi consolidarea securităţii energetice. În urma întâlnirii cu reprezentanţii companiei Rombat, de la Palatul Victoria, Ciucă a transmis că alături de investiţia de un miliard de euro anunţată recent de AE Solar, care va transforma România în principalul producător de panouri fotovoltaice la nivel european, iniţiativa companiei româneşti Rombat va genera o soluţie integrată pentru energia verde, produsă local.

Pensiile speciale, 10% din cheltuielile cu asistența socială Foto: Facebook
Politică

Pensiile speciale, 10% cheltuielile cu asistența socială

Pensiile speciale reprezintă 10% din cheltuielile cu asistența socială din bugetul asigurărilor sociale de stat. a explicat, azi, un secretar de stat din ministerul de Finanțe. Acesta a arătat că, în total, aceste pensii - inclusiv cele considerate a fi „militare” - vor consuma 12,4 miliarde de lei. Proiectul privind pensiile speciale a primit o amânare de două săptămâni în comisia de buget din Senat, marţi. Pensiile speciale, 10% din cheltuielile cu asistența socială „Impactul actual, anul acesta, partea suportată din bugetul de stat pentru pensiile speciale este de circa 1,4 miliarde, în bugetul ministerului Muncii iar pensiile militare, care se acordă unui număr mult mai mare de beneficiari, se plătesc din bugetul ministerului de Interne, Apărării, SRI, şi însumează 11,1 miliarde lei. Ele reprezintă, dacă e să facem o comparaţie, cam 10% din cheltuielile cu asistenţa socială din bugetul asigurărilor sociale de stat, care anul acesta este de 110 miliarde lei”, a declarat secretarul de stat Daniela Pescariu, citată de news.ro. Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor a mai afirmat, în cadrul dezbaterii din comisia de buget din Senat, că toate măsurile din această lege a pensiilor speciale vor conduce la diminuarea pensiilor. Pensiile speciale, 0,85% din PIB Avem 0,85% din PIB pensii speciale; iar în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, a afirmat, la 25 iaunuarie, Eugen Rădulescu, director, Direcţia stabilitate financiară, Banca Naţională a României. „Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă”, a spus Eugen Rădulescu, la prezentarea lucrărilor ‘Stabilitate financiară. Lucrări selectate’ şi ‘Financial stability. Selected works’, publicate în Colecţia „Biblioteca Băncii Naţionale a României – Aniversar 140 de ani’. Puteți citi și: Comisia Europeană afirmă că pensiile militare sunt speciale, iar România trebuie să le „alinieze” principiului contributivității pentru a îndeplini PNRR Comisia Europeană a afirmat, prin reprezentanța din România, că pensiile militare sunt speciale, iar țara noastră trebuie să le „alinieze” principiului contributivității pentru a îndeplini PNRR.

Japonia investește sute de miliarde de dolari în apărare Foto: Facebook Forțele Aeriene ale Japoniei
Eveniment

Japonia investește sute de miliarde de dolari în apărare

Japonia abandonează pacifismul și investește sute de miliarde de dolari în apărare, în fața amenințării Chinei comuniste: premierul Fumio Kishida a prezentat un plan pe cinci ani pentru întărirea capacității militare, spunând că este „un punct istoric de cotitură”. „Invazia Ucrainei de către Rusia este o încălcare gravă a legilor care interzic folosirea forței și a zdruncinat bazele ordinii internaționale”, se arată în documentul de strategie. Japonia investește sute de miliarde de dolari în apărare Potrivit acestui plan, Japonia va investi 320 de miliarde de dolari care prevede, printre altele, achiziționarea de rachete capabile să lovească China. Cheltuielile militare vor situa Japonia pe locul III în lume, după SUA și China. „Japonia renunță la strategia pacifistă de apărare postbelică pentru a contracara celei mai mari provocări strategice fără precedent reprezentată de agresiunea militară în creștere a Chinei”, a scris Financial Times. Principala noutate, numită în documente ''capacitate de contraatac'', stipulează că Japonia trebuie să dispună de mijloace militare pentru a lovi ţinte în teritoriu inamic ''în cadrul unor măsuri minim necesare de autoapărare'', pentru a face faţă la ceea ce autorii documentelor apreciază drept ''cel mai grav climat de securitate de la cel de-al Doilea Război Mondial''. Rachete cu rază lungă și avioane noi „«Războiul din Ucraina ne-a arătat necesitatea de a putea susține o bătălie, ceva pentru care Japonia nu a fost pregătită până acum», a declarat Toshimichi Nagaiwa, general în retragere al Forței de Autoapărare Aeriană. «Japonia începe târziu, este ca și cum am fi în urmă cu 200 de metri într-un sprint de 400 de metri», a adăugat el. Cheltuielile Chinei pentru apărare le-au depășit pe cele ale Japoniei la începutul secolului, iar acum are un buget militar de peste patru ori mai mare. Prea puține muniții și lipsa pieselor de schimb, ceea ce ține la sol avioanele și scoate alte echipamente militare din acțiune sunt problemele cele mai urgente pe care Japonia trebuie să le abordeze, au declarat surse militare pentru Reuters. Planul lui Kishida va dubla cheltuielile de apărare la aproximativ 2% din produsul intern brut pe parcursul a cinci ani, depășind limita de cheltuieli, auto-impusă, de 1%, care este în vigoare din 1976. Această măsură va crește bugetul ministerului apărării la aproximativ o zecime din toate cheltuielile publice, la nivelurile actuale (…) Această majorare va oferi de lucru producătorilor de echipamente militare japoneze, cum ar fi Mitsubishi Heavy Industries (MHI) (7011.T), care se așteaptă să dirijeze dezvoltarea a trei dintre rachetele cu rază mai lungă de acțiune care vor face parte din noua forță de rachete a Japoniei. MHI va construi, de asemenea, următorul avion de luptă al Japoniei alături de BAE Systems și Leonardo SPA, într-un proiect comun între Japonia, Marea Britanie și Italia, anunțat săptămâna trecută”, scrie Reuters. Citește și: Singura șansă a României să fie acceptată în Schengen în 2023 este Consiliul European din februarie, transmite Guvernul României, pe surse. Dar trebuie să fie și Bulgaria pregătită China a acuzat Japonia că face afirmații false în noua strategie de apărare. În schimb, Taiwanul a spus că speră la o cooperare militară extinsă cu Japonia.

Guvernul crește de șase ori bugetul ministerului lui Firea Foto: Facebook Gabriela Firea
Eveniment

Guvernul crește de șase ori bugetul ministerului lui Firea

Guvernul crește de șase ori bugetul ministerului lui Firea, în 2023: ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse va avea la dispoziție anul viitor nu mai puțin de 620 de milioane de lei - doar creditele bugetare. În 2022, acest minister a reușit să cheltuie 81 de milioane de lei, arată proiectul de buget pe 2023. „Știu cu certitudine un lucru - Gabriela Firea va fi candidatul PSD la Primăria Generală a Capitalei”, a anunţat președintele PSD, Marcel Ciolacu, la finalul lunii octombrie. În august, Firea sugera că și PNL ar putea să o susțină pentru un nou mandat de primar al Capitalei: „Este decizia domniilor lor, dacă vor veni cu un candidat redutabil pentru Primăria Capitalei sau vor dori să să avem o alianţă politică şi să îi reprezint şi pe ei, cu cinste aş spune eu” Guvernul crește de șase ori bugetul ministerului lui Firea În fișa din Anexa 3 a proiectului bugetului de stat se arată ce proiecte de investiții are ministerul Famileie: „Prioritățile progamului de investiții sunt: Efectuarea lucrărilor de reparații capitale la centrele de agreement și de tineret pentru hidroizolații, instalații, stații de epurare și incineratoare etc.; Consolidarea și modernizarea imobilelor aflate în administrare” La finalul lunii septembrie, ministerul Familiei avea 227 de angajați. Datele din proiectul de buget pentru 2023 arată că ei vor consuma 23 de milioane de lei, în 2022. Însă, în 2023, aceste cheltuieli vor crește cu aproape 50%. Citește și: Firea toacă 500.000 de euro/an pe chiria pentru imobilul care vă găzdui sinecura pe care o conduce, ministerul Familiei. Ministerul își va majora numărul de angajați Recent, Guvernul i-a dat Gabrielei Firea un hotel pe Litoral: ministerul Familiei a preluat controlul Biroului de Turism pentru Tineret, care însă mai deține un singur activ de valoare, hotelul Forum din Costinești. La scurt timp după ce BTT a fost trecut de la ministerul Tineretului și Sportului la ministerul Familiei, în fruntea consiliului de administrație a fost instalat Hazem Kansou, cel care a condus Societatea de Transport București (STB) pe vremea când Firea era primar.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră