sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: buget

173 articole
Politică

Ministerul Gabrielei Firea incapabil cheltuie banii

Ministerul Gabrielei Firea, incapabil să cheltuie banii primiți de la buget pentru salarii: ministerul Familiei are cea mai proastă execuție bugetară, în primul trimestru al anului, comparativ cu toate celelalte ministere. Aceste date apar în raportul privind execuția bugetară a cheltuielilor de personal în primul trimestru al anului 2022, publicat de ministerul de Finanțe. Ministerul Gabrielei Firea, incapabil să cheltuie banii Astfel, ministerul condus de Firea a reușit să cheltuie doar 58,96% din banii puși la dispoziție, prin bugetul de stat, în primul trimestru. Cheltuielile de personal ale ministerului au fost de 4,42 milioane de lei, din cele 7,5 milioane lei de care dispunea pentru primele trei luni ale acestui an. Pentru întregul an 2022, cheltuielile de personal ar trebui să fie de 31,1 milioane de lei. Bugetul total al ministerului este, pe 2022, de 185 de milioane de lei. Ministerul lui Firea are deja 183 de angajați, potrivit informării „Numărul de posturi ocupate in instituțiile și autoritățile publice în luna martie 2022”, publicate de ministerul de Finanțe. Totuși, nu este clar care este scopul acestui minister. În noiembrie 2021, când se negocia structura cabinetului Ciucă, fostul ministru al Muncii Lia Olguța Vasilescu (PSD) contesta înființarea ministerului. „Nu cred că e cazul, nu se pune problema. Nu ştiu dacă propunerea a fost făcută la modul serios”, a spus Vasilescu despre înființarea acestei noi structuri guvernamentale. Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare

Ministerul Gabrielei Firea, incapabil să cheltuie banii Foto: Inquam/ Octav Ganea
Legea offshore, la ultimul pas (sursa: Facebook/Parlamentul României)
Internațional

Legea offshore, la ultimul pas

Legea offshore, la ultimul pas. Proiectul legii offshore va intra marţi în dezbaterea comisiilor de buget, finanţe şi pentru industrii ale Camerei Deputaţilor. Şedinţa comună a comisiilor de specialitate este programată să înceapă la ora 10,00 cu dezbaterile asupra acestui proiect în vederea întocmirii raportului. Legea offshore, la ultimul pas Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore se află pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor din această săptămână, pentru a fi dezbătut sub rezerva depunerii raportului din partea comisiilor de specialitate. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” În 11 mai, proiectul a fost adoptat de Senat, ca primă cameră sesizată, Camera Deputaţilor fiind for decizional. Proiectul legii offshore, care a fost depus pe 15 aprilie la Parlament, reglementează operaţiunile petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol atât la perimetrele petroliere offshore, cât şi onshore de adâncime şi stabileşte că statul român va avea drept de preempţiune la achiziţia gazelor naturale. Actul normativ este semnat de liderii celor trei partide din coaliţia de guvernare - preşedintele PNL, premierul Nicolae Ciucă, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, liderul UDMR, Kelemen Hunor, precum şi de ministrul Energiei, Virgil Popescu, şi de liderul grupului minorităţilor reprezentate în Parlament, Varujan Vosganian.

Ce armată are Republica Moldova Foto: Facebook Maia Sandu
Politică

Ce armată are Republica Moldova

Ce armată are Republica Moldova: potrivit datelor Băncii Mondiale, care folosește informațiile colectate de Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI), această țară are una din cele mai mici alocări pentru apărare. „Trebuie să depunem eforturi financiare şi logistice serioase pentru a construi o armata profesionistă, modernă şi dotată”, a declarat președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, la 27 aprilie, cu prilejul celei de-a 30-a aniversări de la fondarea Marelui Stat Major al armatei naţionale. În 2021, România a cheltuit circa 2% din PIB pentru apărare, respectiv aproximativ 5,5 miliarde de dolari. Ce armată are Republica Moldova Potrivit datelor Băncii Mondiale, în 2020, Republica Moldova a cheltuit cu forțele sale armate doar 44,5 milioane de dolari. Pentru comparație, statul Fiji, care are sub un milion de locuitori, a alocat armatei 73 de milioane de dolari. Georgia: 292 de milioane de dolari. Botswana: 545 de milioane de dolari. Ca procent din PIB, Moldova a alocat 0,4%, fiind pe ultimele zece locuri din lume. Elveția, țară neutră și înconjurată de state cu care are relații amicale, alocă 0,8% din PIB. Botswana: 3,5%. Georgia: 1,8%. SIPRI estima că, în 2019, personalul forțelor armate din Republica Moldova ajunsese la circa 6.000 de persoane. În 2.000, avea peste 12.000 de persoane, dar an de an numărul a scăzut. Pentru comparație, Fiji avea, în 2019, 4.000 de militari, iar insulele Maldive - 5.000. Georgia: 26.000. Datele SIPRI/ Banca Mondială arată că în 2019, Ucraina avea 311.000 de militari. Forțele terestre ale Republicii Moldova nu au nici un tanc. Ele sunt dotate cu mai multe transportoare blindate din vremea URSS, câteva din România, plus 55 de mașini HMVV donate în 2014/ 2015 de armata SUA. Pe de altă parte, Transnistria are propria armată, de circa 5.000 de militari. Aceștia sunt dotați cu echipament sovietic, dar ar avea în dotare și între 12 și 18 tancuri T-64. Rusia are în Transnistria circa 1.500 de militari, însă cea mai mare parte sunt cetățeni transnistreni care au primit și cetățenie rusă. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară

Companiile rusești, fără bani publici românești, cere Cîțu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Companiile rusești, fără bani publici românești

Companiile rusești, fără bani publici românești. Preşedintele Senatului, liderul liberal Florin Cîţu, afirmă că ar trebui ca toate băncile ruseşti să fie excluse din sistemul interbancar SWIFT. Acesta susţine și că România ar trebui să blocheze orice sursă de finanţare, mai ales de la buget, pentru companiile deţinute de ruşi. Companiile rusești, fără bani publici românești "În sfârşit a fost luată decizia ca o parte dintre băncile ruseşti să fie excluse din SWIFT. Ar trebui ca TOATE să fie excluse. Foarte important: banca naţională a Rusiei nu mai are acces la activele sale din străinătate. DAR, pentru a avea efect, aceste măsuri trebuie implementate de fiecare ţară în parte URGENT. Este partea cea mai importantă: identificarea tuturor surselor de finanţare care ajung la Moscova şi blocate. Citește și: EXCLUSIV România finanțează războiul lui Putin. Armata, Poliția, SPP, DNA cumpără combustibil de la Lukoil, care are aproape 200 de contracte publice în ultimii patru ani România trebuie să implementeze rapid aceste măsuri şi să blocheze orice sursă de finanţare, mai ales de la buget, pentru companiile deţinute de ruşi", a scris Cîţu, duminică, pe Facebook. Occidentul a scos parțial Rusia din SWIFT Ţările occidentale au adoptat o nouă serie de sancţiuni împotriva Moscovei după invazia Ucrainei, hotărând în special să excludă numeroase bănci ruseşti din sistemul interbancar SWIFT, un instrument esenţial pentru finanţele globale, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene. Citește și: Șefa Comisiei Europene a anunțat că bănci rusești vor fi excluse din SWIFT Aceste măsuri au fost luate de Statele Unite, Franţa, Germania, Marea Britanie, Canada, Italia şi Comisia Europeană.Potrivit Uniunii Europene, aproximativ 70% din sectorul bancar rus este în prezent afectat de sancţiuni. "Ne angajăm să ne asigurăm că băncile ruseşti selectate sunt eliminate din sistemul de mesagerie SWIFT. Acest lucru va asigura că aceste bănci sunt deconectate de la sistemul financiar internaţional şi le va afecta capacitatea de a opera la nivel global", potrivit documentului.

În 2022, la CNI salariile cresc cu 40%. În imagine: Șefa CNI, Manuela Irina Pătrășcoiu, împreună cu primarul PSD Dan Tudorache Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

În 2022 la CNI salariile cresc cu 40

În 2022, la Compania Națională de Investiții (CNI) salariile cresc cu 40%. În plus, compania își va spori numărul angajaților cu circa 13%. CNI este o companie care trăiește exclusiv din comenzile statului. Ea nu este nimic altceva decât un intermediar între finanțarea care vine de la buget și firmele de construcții, care efectuează lucrarea. Tehnic, CNI supraveghează investițiile statului și, pentru această activitate, primește 8% din valoarea lucrării. Citește și: Guvernul mai înființează 60 de sinecuri care se vor transforma în pensii speciale: se suplimentează personalul MAE CNI este condusă din 2013, când Dragnea era ministru al Dezvoltării, de Manuela Irina Pătrășcoiu, fostă „directoare economică” la revista Rebus. În 2022, la CNI salariile cresc cu 40% Potrivit proiectului de buget pe 2022, câștigul mediu brut lunar pe salariat va fi de 17.486 de lei. În 2021, acesta era de 12.572 de lei. În 2019, acesta era de circa 10.000 de lei. În plină pandemie, în 2020, ele au ajuns la 12.035 de lei. În plus, numărul salariaților companiei sare de la 350 la 395. Din cheltuielile companiei, de 123 de milioane de lei, 84 de milioane de lei sunt cheltuielile cu salariile, adică circa 70%. În 2019, instituția avea 188 de angajați. În 2020, ajunseseră la 215. Lucrări pentru SRI și baronii PSD Printre investițiile CNI din ultimii ani sunt stadioanele din Turnu Măgurele și Alexandria. Pe cel din Turnu Măgurele juca echipa lui Dragnea Junior. Tot CNI va ridica spitalul SRI de la Balotești, spital care va costa circa 120 de milioane de euro. CNI a început din 2018 să finanțeze studiul de fezabilitate la acest spital al SRI. În 2017, CNI a finalizat reabilitarea unui corp de clădire cu funcțiunea de spații de cazare al Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, lucrare cu costuri totale de peste 3,3 milioane lei, TVA inclusă. Tot CNI a finanțat cu peste 25 milioane de euro de la bugetul de stat construirea unui stadion pe care nu mai are cine să joace: la Târgu Jiu, unde juca echipa locală Pandurii. În 2019, echipa a intrat în faliment

Primarul Chirica, fericit, bugetul Iașiului, trist (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Primarul Chirica, fericit, bugetul Iașiului, trist

Primarul Chirica, fericit, bugetul Iașiului, trist. Cu 730 de milioane de lei pentru dezvoltare, Iașiul este pe ultimul loc în comparaţie cu oraşele mari: Cluj (895 milioane), Oradea (1,1 miliarde), Timişoara (1,1 miliarde). Rămâne de văzut la finalul anului care vor fi execuţiile bugetare. Primarul Chirica, fericit, bugetul Iașiului, trist După şedinţa de la Tribunal, primarul Chirica a venit la Consiliul Local purtând cocarda tricoloră. Citește și: EXCLUSIV Medicul Dorin Ionescu, fost subaltern al lui Lucian Duță, susținut de PNL la șefia CNAS "Scuzaţi întârzierea, a fost nevoie şi de acest exerciţiu, fără niciun fel de patimă, fără niciun fel de comentarii pe lângă. Am venit să susţin bugetul Iaşiului", a declarat primarul. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Bihorul lui Bolojan - 65% investiții. Iașiul lui Alexa - doar 21% (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Bihorul lui Bolojan - 65% investiții

Bihorenii au în bugetul lor 65 la sută destinat dezvoltării, în vreme ce timişenii au fost cât pe ce să dea şi ei mai mult de jumătate din buget pentru investiţii – 47 la sută (344 de milioane de lei). La Iaşi, procentul abia trece de 21 la sută, iar la Cluj, secţiunea de dezvoltare e fix o treime din buget, 33,3 la sută, respectiv 520 de milioane de lei din 1,55 de miliarde. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luni Din 2010 încoace, administraţia judeţului Iaşi a reuşit într-un singur an performanţa de a plasa mai mult la secţiunea de dezvoltare decât pentru funcţionare: în 2014, când Bruxellesul a început să plătească tranşele de finanţare pentru extinderea Aeroportului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cheltuielile cu pensiile speciale au explodat Foto: Facebook
Politică

Cheltuielile cu pensiile speciale au explodat

Cheltuielile cu pensiile speciale au explodat, ajungând la 2,2 miliarde euro în 2021. Cheltuielile cu pensiile speciale au explodat Potrivit deputatului USR Claudiu Năsui, aceste cheltuielie au crescut cu 73% față de 2016. Astfel, în 2021, se plăteau pentru pensiile speciale 10,9 miliarde de lei. În 2016, bugetul aloca doar 6,32 miliarde de lei pentru această cheltuială. Cheltuielile cu pensiile speciale au explodat Foto: Facebook Claudiu Năsui În 2021, cheltuielile cu pensiile speciale au fost cu 8% mai mari față de 2020. Cea mai mare alocare este pentru pensiile din ministerul de Interne, de 5,02 miliarde de lei, adică peste un miliard de euro. Năsui: Statul ține românii în sărăcie „Acesta este statul specialilor. Unii muncesc și plătesc printre cele mai mari impozite din toată Europa, alții se lăfăie în pensii speciale primite pe viață doar pentru că au fost conectați cu cine trebuie. Cu cât au fost mai apropiați de centrii de putere ai statului, cu atât și-au tras beneficii mai mari din banii noștri. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR Statul ține românii în sărăcie. El ia jumătate din salariu de la milioane de români ca să plătească aceste pensii speciale de zeci de mii de lei pe lună.România are cea mai ridicată taxare a muncii pe salariile mici din UE. De facto, statul român gonește românii în țările unde taxarea muncii nu e atât de sufocantă. Iar pe românii care au rămas în țară îi ține în sărăcie. România e pe locul 1 în fiecare an la sărăcia în muncă în întreaga Uniune Europeană”, a comentat Năsui, pe Facebook.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră