joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: buget

184 articole
Eveniment

Consilierii șefilor județeni, un milion anual

Consilierii șefilor județeni, un milion anual. Cei patru consilieri ai preşedintelui şi cei cinci ai vicepreşedinţilor CJ costă anual bugetul administraţiei judeţene aproximativ 950 de mii de lei. Consilierii șefilor județeni, un milion anual În cabinetul lui Costel Alexe sunt două posturi vacante. Configuraţia celor trei cabinete este dată de Codul administrativ, iar lefurile sunt stabilite de Legea salarizării. Citește și: Valeriu Nicolae, aprecieri fără perdea la adresa lui Denise Rifai inclusiv pentru felul în care arată, după ce aceasta a criticat-o pe Emilia Șercan. Nicolae acuză „pudibonderia” celor care nu-i aprobă stilul O structură similară se regăseşte la Primăria Municipiului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Consilierii șefilor județeni, un milion anual (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Complexul Energetic Oltenia, de la buget un miliard de euro Foto: News.ro
Politică

Complexul Energetic Oltenia, buget un miliard de euro

Ca să salvăm Complexul Energetic Oltenia de la faliment, toate guvernele au plătit de la buget un miliard de euro, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, la Prima TV. Virgil Popescu a fost întrebat la emisiunea Insider Politic, despre acuzaţiile din partea senatorului PSD Daniel Zamfir potrivit cărora doreşte închiderea minelor şi mii de oameni ar rămâne fără slujbe. Complexul Hunedoara: datorii de 1,5 miliarde euro în șapte ani „În Valea Jiului, Complexul Energetic Hunedoara a fost înfiinţat în 2012, prin comasări, termocentrale cu mine cu tot. S-a plecat de la zero datorii. În 2019, în noiembrie, când am ajuns ministru şi guvernul PNL minoritar a preluat guvernarea, s-a pronunţat falimentul cu datorii de şase miliarde şi jumătate de lei. Deci era vorba de un miliard şi jumătate de euro la data respectivă, deci de la zero la un miliard jumătate de euro. (…) A venit imediat decizia Comisiei Europene de returnare a unui ajutor de stat acordat ilegal în 2018. Am spus public de la tribuna Parlamentului, pentru că ministrul Finanţelor de la acea vreme a refuzat să acorde ajutorul de stat în timp Complexului Energetic Hunedoara pentru achiziţia certificatelor de CO2 şi l-a semnat în august. Practic, ajutorul de stat nu şi-a mai atins scopul şi certificatele CO2 nu au mai fost achiziţionate. Asta a presupus intrarea în insolvenţă a Complexului Energetic Hunedoara. În perioada de încă un an, cât a funcţionat, termocentrala de la Mintia a mai produs pagube de 600 de milioane de euro până când Ministerul Mediului ne-a somat că nu are autorizaţie de mediu, că suntem în infringement şi suntem trimişi la Curtea Europeană de Justiţie pentru că ţinem termocentrala de la Mintia deschisă. De aceea a fost închisă această termocentrală”, a explicat ministrul Energiei. Complexul Energetic Oltenia, de la buget un miliard de euro El a explicat şi situaţia Complexului Energetic Oltenia. “Complexul Energetic Oltenia, în 2012, a plecat de la zero datorii. În 2017 raportează, chipurile, primul profit, primul profit care, de fapt, nu este profit, este pierdere pentru că nu şi-a înregistrat costul certificatelor de CO2. În 2020 rămâne raportul Corpului de Control al ministrului, descoperirea unui prejudiciu de 680 de milioane de lei, rămâne hotărârea de instanţă definitivă, pagubă de 680 de milioane de lei. Iar în decembrie 2019 ne atenţionează Complexul Energetic Oltenia că nu au bani să cumpere certificatele de CO2 şi că este risc iminent de faliment”, a precizat ministrul Energiei, citat de news.ro. Guvernele PNL au dat 500 milioane euro El a explicat ce a făcut atunci Guvernului PNL. “Automat, în ianuarie, Ordonanţă de urgenţă, ajutor de salvare de 250 de milioane de euro pentru Complexul Energetic Oltenia, ca să nu mai se întâmple ce s-a întâmplat cu Hunedoara pentru achiziţia certificate de CO2, cu posibilitate că dacă nu plăteşte în 6 luni şi ştiam de la început că nu poate să plătească în 6 luni, discutăm cu Comisia şi îl transformăm în ajutor de restructurare. Asta am făcut, am transformat în ajutor de restructurare. Numai că a venit anul 2021. Nu s-au terminat negocierile cu Comisia Europeană. Era nevoie de cumpărare din nou de certificate de CO2. Piaţa din 2020 şi 2021 nu permitea ca să vândă ca acum Complexul Energetic Oltenia. Deci costul certificatului de CO2 ducea preţul energiei pe cărbune foarte sus. Deci statul a trebuit să mai dea încă 240 de milioane până s-a aprobat ajutorul de restructurare. Deci am dat 500 de milioane în doi ani de zile. S-a aprobat ajutorul de restructurare în ianuarie 2022, în care spunea încă 500 de milioane pentru certificatele de CO2”, a mai afirmat ministrul Energiei. El a subliniat că pentru salvarea Complexului Energetic Oltenia Guvernul a plătit un miliard de euro. CEO va produce energie pe cărbune, gaze și fotovoltaic “Ca să salvăm Complexul Energetic Oltenia de la faliment, apropo că vrem să le închidem, am plătit de la bugetul de stat toate guvernele, inclusiv guvernul acesta, PNL, PSD, un miliard de euro. Imediat după aprobarea planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia erau pregătite proiectele pentru a accesa încă un miliard de euro din fondul de modernizare. S-au depus proiectele, s-au aprobat proiectele, deci avem şi un miliard de euro ca să înlocuim cărbunele cu 1325 de megawaţi pe gaz şi 740 de megawaţi fotovoltaic. Deci, practic transformăm până în 2026 Oltenia dintr-una eminamente pe cărbune, în gaz, cărbune şi fotovoltaic. Oamenii îşi vor păstra locul de muncă”, a mai afirmat Virgil Popescu. Citește și: ANALIZĂ Iarna s-ar putea întoarce împotriva rușilor: armata ucraineană primește ajutor masiv pentru a-și continua ofensiva și pe vreme foarte rece Legea decarbonării, jalon PNRR El a explicat că în PNRR nu este trecut decât planul de restructurare pentru care guvernele au dat un miliard de euro. “Minciuna prin omisiune este că în PNRR nu spune nimica vizavi de ce se va face, ci se reportează, se ia planul de restructurare al Oltenia, care este aprobat şi este trecut ca jalon în PNRR. Altceva nu este trecut în PNRR decât planul de restructurare prin care guvernele au dat deja un miliard de euro ca să o salveze şi s-a angajat la nişte restructurări şi nimeni nu închide nicio termocentrală în această perioadă, iar prin legea decarbonării, care tot este jalon în PNRR, spunem că toate termocentralele care ar trebui să fie închise trec în rezervă tehnică şi pot fi folosite la cererea transportatorului de sistem, adică a lui Transelectrica, de câte ori este nevoie. Şi este nevoie în această perioadă”, a mai transmis ministrul Energiei.

Comerț din pelerinajul la Sfânta Parascheva (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Comerț din pelerinajul la Sfânta Parascheva

Comerț din pelerinajul la Sfânta Parascheva. Primăria îşi acoperă o bună parte din cheltuielile aferente Sărbătorilor Iaşiului din încasările de la comercianţi care şi-au expus mărfurile în cadrul diverselor târguri. Comerț din pelerinajul la Sfânta Parascheva Potrivit purtătorului de cuvânt al instituţiei, Sebastian Buraga, taxele achitate de comercianţi în această perioadă aduc venituri la bugetul local de circa 600.000 lei. O sumă similară va cheltui Primăria pentru distracţia de sâmbătă, de pe esplanada Palatului Culturii, cu două concerte şi un foc de artificii. Citește și: Mărturii despre întâmplări extraordinare povestite de „oamenii Sfintei Parascheva” În total, bugetul alocat de municipalitate pentru sărbători se ridică la aproape 1,2 milioane lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Rusia majorează taxele pe petrol, gaze (sursa: Agerpres)
Internațional

Rusia majorează taxele pe petrol, gaze

Rusia majorează taxele pe petrol, gaze. Noul proiect de buget al Rusiei are ca obiectiv obţinerea unor fonduri suplimentare de la producătorii de petrol şi gaze, într-un moment în care preţurile materiilor prime sunt ridicate, a anunţat joi ministrul Finanţe, Anton Siluanov, în cadrul eforturilor autorităţilor de a reduce deficitul bugetar, transmite Reuters. Rusia majorează taxele pe petrol, gaze Publicaţia Kommersant anunţa, citând surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, că Rusia ia în considerare majorarea taxelor în domeniul petrolului şi gazelor până la 3.000 miliarde de ruble (50 miliarde de dolari), în perioada 2023-2025. Citește și: Putin a devenit paria planetei: SUA și NATO anunță că iau în serios amenințarea nucleară a liderului de la Kremlin, dar îl avertizează că reacțiile vor fi pe măsură Siluanov a declarat la o reuniune televizată a Guvernului că principalele propuneri pentru noul proiect de buget sunt majorarea taxei de export pentru exporturile de gaze prin conducte, a taxelor pentru gazele naturale lichefiate şi introducerea unei taxe de export pentru îngrăşăminte şi cărbune. Împrumuturi de zeci de miliarde de dolari Guvernul de la Moscova se aşteaptă la un deficit bugetar de 2% din PIB în 2023 şi 0,7% din PIB în 2025. Agenţia rusă de presă RIA a anunţat că ministrul Finanţe se aşteaptă ca deficitul bugetar din acest an să fie de 0,9% din PIB, sau 1.300 miliarde de ruble (22 miliarde de dolari). Guvernul intenţionează să se concentreze pe împrumuturile interne pentru a reduce deficitul bugetar, a explicat Siluanov. Conform unui document consultat de RIA, Ministerul de Finanţe intenţionează să împrumute 1.700 miliarde de ruble (28,7 miliarde de dolari) în 2023, 1.900 miliarde de ruble în 2024 şi 2.000 miliarde de ruble în 2025.

Suplimentarea bugetului pentru familiile militarilor uciși  Foto: kremlin.ru
Eveniment

Suplimentarea bugetului pentru familiile militarilor uciși

Ministerul rus de Finanțe cere suplimentarea bugetului pentru plăți către familiile militarilor uciși în Ucraina, arată un document publicat pe Twitter de Igor Șușko, un influencer ucrainean cu peste 120.00 de urmăritori pe această rețea socială. Oficial, Rusia nu prezintă date privind numărul celor morți în invazie. Însă ministerul de Finanțe de la Moscova pare că se pregătește pentru 134.000 de decese, până la finalul lui 2023. Acum câteva zile, tot pe rețelele sociale a fost postat un alt document al ministerului rus de Finanțe, care arăta că s-ar fi plătit, până la 28 august, 361,4 miliarde de ruble către familiile celor uciși în Ucraina. Dintr-un calcul care estima suma acordată pe familie la 7,4 milioane de ruble reieșea că numărul celor uciși era de peste 48.000. The document leaked from RUS MinFin says that by AUG 28, 361.4B RUB has been paid to families of KIA soldiers, 7.4M per one. Dividing would give 48838 confirmed dead. This does not include those MIA, killed separatists and WIA. Thus, UKR estimate may well be an UNDERSTATEMENT. pic.twitter.com/zDn1pqkyav— MTÜ Vaba Ukraina (@SvenSalumets) September 7, 2022 Aceste plăți nu includ răniții sau pe cei dispăruți în luptă. Mercenarii Wagner nu sunt incluși în statisticile privind decesele din Ucraina. ?#Russia budgeting for additional 134,000 soldier deaths:RU Finance Ministry is asking for supplementary 271.5 billion RUB for 2022 & 724.1 billion RUB for 2023 for KIA soldier family payouts. 7.4 million RUB for each dead soldier. This budget anticipates 134k more KIA payouts. pic.twitter.com/nkkP5jcTAT— Igor Sushko (@igorsushko) September 16, 2022 Suplimentarea bugetului pentru familiile militarilor uciși Acum, Finanțele de la Moscova cer suplimentarea cu 271,5 miliarde ruble pentru 2022 și 724,1 miliarde ruble pentru 2023 a sumelor acordate drept plată pentru familiile celor uciși în Ucraina. La 7,4 milioane ruble pentru fiecare soldat mort, acest buget anticipează circa 134.000 de victime. La 6 septembrie, armata ucraineană susținea că a ucis 50.150 de soldați ruși. La 24 august, ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, aprecia că Rusia a pierdut circa 80.000 de soldați în Ucraina – morți și răniți – mult peste ceea ce a pierdut în Afganistan, în ani de război. În iulie, Richard Moore, şeful Serviciului britanic de Informaţii Externe (MI6), a declarat că un bilanţ de 15.000 de morţi în rândul militarilor ruşilor este „probabil o estimare prudentă”. Directorul CIA, William Burns, estimase și el, în iulie, la 15.000 numărul militarilor ruși morți în Ucraina de la lansarea invaziei, adăugând că numărul celor răniți e poate de trei ori mare.

Buget de investiții publice, crescut masiv (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Buget de investiții publice, crescut masiv

Buget de investiții publice, crescut masiv. Asociaţia Zonei Metropolitane Iaşi se află în plin proces de restructurare. Buget de investiții publice, crescut masiv O lege emisă în toiul verii şi care intră gradual în vigoare până la sfârşitul anului viitor schimbă jocul în ceea ce priveşte investiţiile în şi în jurul municipiului Iaşi. Asociaţia sare brusc de la un buget anual de 150 de mii de euro, din cotizaţii, la unul de cinci milioane. Citește și: EXCLUSIV Apele Române exportă milioane de metri cubi de apă de irigații în Ungaria la preț infim. Ministrul Tanczos Barna, șeful Apelor Române, cere economii la apă în România Asociaţia de la Cluj mizează pe un buget şi mai mare, 7,5 milioane de euro. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Firea, campioană: a absorbit 12% din buget Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Firea, campioană: a absorbit 12% din buget

Majoritatea ministerelor economice abia au cheltuit în primele șase luni puțin peste un sfert din banii alocați prin bugetul pe anul 2022, arată datele ministerului de Finanțe, publicate de Economedia. O excepție ar fi ministerul Transporturilor, care a absorbit 34% din buget. Cu toate acestea, la rectificarea bugetară, aceste ministere cer mai mulți bani. Firea, campioană: a absorbit 12% din buget Potrivit documentului publicat de Economedia, ministerele cu cea mai slabă rată de cheltuire a bugetului pe primele șase luni sunt: ministerul Familiei, 12%ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: 12%ministerul Mediului, 23%ministerul Agriculturii, 26%ministerul Energiei, 26%ministerul Economiei, 26%ministerul Transporturilor , 35% Datele publicate de Economedia, arată că la rectificare ar urma să primească sume suplimentare Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (2,7 miliarde lei), Ministerul Energiei (2,4 miliarde lei) și Ministerul Transporturilor (2 miliarde lei). Ministerul Economiei primește o suplimentare de 125 milioane lei, deși a cerut 973 milioane lei. Citește și: Amnesty International, propagandă rusă cu intenție? Organizația a solicitat foarte târziu un punct de vedere de la Ministerul Apărării ucrainean Ministerul Energiei a cerut cea mai mare sumă la rectificare, 31,66 miliarde lei, în contextul schemei de plafonare și compensare a facturilor, însă Ministerul Finanțelor a decis că va primi doar 2,4 miliarde lei.

Pe Alexe "Tablă" îl lasă nervii (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Pe Alexe "Tablă" îl lasă nervii

Pe Alexe "Tablă" îl lasă nervii. „Aveți tulburări de comportament?”, l-a întrebat exasperat un consilier după o nouă tiradă a președintelui CJ. Pe Alexe "Tablă" îl lasă nervii Costel Alexe nu a putut să explice de ce s-au cheltuit doar 16 la sută din bugetul de investiții al administrației județului. Cu o zi înainte, primarul Mihai Chirica a prezentat foarte clar și precis de ce administrația municipiului a cheltuit la rândul ei doar 15 la sută din bugetul de dezvoltare. Citește și: Tupeu: deputata PSD Laura Vicol, zisă „Avocata infractorilor”, cere Defapt.ro să șteargă articolul potrivit căruia soțul ei a făcut o tranzacție de 25,38 de milioane de lei „Cu ce au greșit simpatizanții ăștia USR PLUS din județul Iași să trebuiască ca tu sau alții să-i reprezentanți? Cu ce au greșit, frate?”, a răbufnit Alexe.

Guvernul angajează la INSP și cumpără mașini noi Foto: Facebook
Politică

Guvernul angajează la INSP și cumpără mașini noi

Guvernul mai angajează 60 de oameni la INSP și le cumpără și mașini noi, potrivit unei hotărâri adoptate azi. Din aceste posturi, circa 15% vor fi posturi de conducere. În iunie, Executivul a anunțta că îngheață angajările la stat. Decizia a fost inițiată de ministerul Sănătății, condus de Alexandru Rafila (PSD), care coordonează INSP. Guvernul angajează la INSP și cumpără mașini noi Acum, numărul maxim de posturi aprobat pentru INSP este în prezent de 477. După reorgenizarea de azi, INSP va ajunge la 544 de angajați. În plus, INSP are în lista de „investiții” aprobată pentru anul 2022 achiziționarea a 5 autoturisme. Impactul bugetar al acestor noi angajări este estimat la circa nouă milioane de lei pe an, se arată în nota de fundamentare a hotărârii de guvern. „În estimarea impactului financiar s-au luat în considerare salariile de bază, sporurile și indemnizațiile de hrană pentru un număr de 63 de posturi nou înființate, respectiv 9 posturi de conducere (1 director, 1 director adjunct, 1 șef serviciu, 2 medici șef centru, 2 medici șef secție, 2 șefi birou) și 54 posturi de execuție (24 medici primar, 4 biologi principali, 4 chimisti principali, 6 asistenți medicali principali, 1 consilier juridic gradul IA, 15 economiști specialiști”, scrie în acest document. În iunie, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care prevede suspendarea, în perioada 1 iulie 2022-31 decembrie 2022, a ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante, cu excepția posturilor unice, din instituțiile și autoritățile publice. Citește și: Fost subofițer de poliție, pensionat la 42 de ani cu 9.000 de lei pe lună, promovat secretar de stat la Interne Prin excepție, în cazuri temeinic justificate, prin Memorandum aprobat în ședința Guvernului, se poate aproba organizarea de concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din instituțiile și autoritățile publice prevăzute (...) cu justificarea necesității și cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate cu această destinație în buget

Bani publici de salarii la Politehnica (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Bani publici de salarii la Politehnica

Bani publici de salarii la Politehnica. Lucrurile par a intra în normal din punct de vedere financiar la Politehnica Iaşi. Bani publici de salarii la Politehnica Deşi are în continuare datorii mari, de peste 900 000 de euro, clubul ieşean navighează fără mari turbulenţe. Asta şi pentru că municipalitatea a alocat clubului din Copou aproximativ 1,6 milioane de euro în ultima jumătate a anului trecut. Citește și: În Republica Moldova se poate: averile acumulate prin acte de corupție vor putea fi confiscate. Proiect de lege susținut de Maia Sandu, votat în primă lectură Mai mult, i-a aprobat circa două milioane euro pentru 2022. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cât costă promovarea în liga întâi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cât costă promovarea în liga întâi

Cât costă promovarea în liga întâi. Promovată în prima ligă după baraj, fapt care a generat cheltuieli suplimentare, Universitatea Cluj a precizat, prin vocea preşedintelui Radu Constanţea, că a avut un buget “spre 1.800.000 de euro, dintre care 350.000 au mers spre academie”. Cât costă promovarea în liga întâi Petrolul Ploieşti a spus că a avut un buget salarial lunar de 98.000 de euro, inclusiv taxele. Ţinând cont şi de cheltuielile legate de Centrul de Copii şi Juniori şi de alte nevoi, prahovenii au cheltuit mai puţin decât clujenii, pe undeva pe la 1,6 milioane euro. Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană Dinspre cealaltă echipă promovată direct, FC Hermannstadt, s-a vorbit de cheltuieli totale de circa 1,7 mili-oane euro. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ministerul Gabrielei Firea, incapabil să cheltuie banii Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Ministerul Gabrielei Firea incapabil cheltuie banii

Ministerul Gabrielei Firea, incapabil să cheltuie banii primiți de la buget pentru salarii: ministerul Familiei are cea mai proastă execuție bugetară, în primul trimestru al anului, comparativ cu toate celelalte ministere. Aceste date apar în raportul privind execuția bugetară a cheltuielilor de personal în primul trimestru al anului 2022, publicat de ministerul de Finanțe. Ministerul Gabrielei Firea, incapabil să cheltuie banii Astfel, ministerul condus de Firea a reușit să cheltuie doar 58,96% din banii puși la dispoziție, prin bugetul de stat, în primul trimestru. Cheltuielile de personal ale ministerului au fost de 4,42 milioane de lei, din cele 7,5 milioane lei de care dispunea pentru primele trei luni ale acestui an. Pentru întregul an 2022, cheltuielile de personal ar trebui să fie de 31,1 milioane de lei. Bugetul total al ministerului este, pe 2022, de 185 de milioane de lei. Ministerul lui Firea are deja 183 de angajați, potrivit informării „Numărul de posturi ocupate in instituțiile și autoritățile publice în luna martie 2022”, publicate de ministerul de Finanțe. Totuși, nu este clar care este scopul acestui minister. În noiembrie 2021, când se negocia structura cabinetului Ciucă, fostul ministru al Muncii Lia Olguța Vasilescu (PSD) contesta înființarea ministerului. „Nu cred că e cazul, nu se pune problema. Nu ştiu dacă propunerea a fost făcută la modul serios”, a spus Vasilescu despre înființarea acestei noi structuri guvernamentale. Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare

Legea offshore, la ultimul pas (sursa: Facebook/Parlamentul României)
Internațional

Legea offshore, la ultimul pas

Legea offshore, la ultimul pas. Proiectul legii offshore va intra marţi în dezbaterea comisiilor de buget, finanţe şi pentru industrii ale Camerei Deputaţilor. Şedinţa comună a comisiilor de specialitate este programată să înceapă la ora 10,00 cu dezbaterile asupra acestui proiect în vederea întocmirii raportului. Legea offshore, la ultimul pas Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore se află pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor din această săptămână, pentru a fi dezbătut sub rezerva depunerii raportului din partea comisiilor de specialitate. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” În 11 mai, proiectul a fost adoptat de Senat, ca primă cameră sesizată, Camera Deputaţilor fiind for decizional. Proiectul legii offshore, care a fost depus pe 15 aprilie la Parlament, reglementează operaţiunile petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol atât la perimetrele petroliere offshore, cât şi onshore de adâncime şi stabileşte că statul român va avea drept de preempţiune la achiziţia gazelor naturale. Actul normativ este semnat de liderii celor trei partide din coaliţia de guvernare - preşedintele PNL, premierul Nicolae Ciucă, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, liderul UDMR, Kelemen Hunor, precum şi de ministrul Energiei, Virgil Popescu, şi de liderul grupului minorităţilor reprezentate în Parlament, Varujan Vosganian.

Ce armată are Republica Moldova Foto: Facebook Maia Sandu
Politică

Ce armată are Republica Moldova

Ce armată are Republica Moldova: potrivit datelor Băncii Mondiale, care folosește informațiile colectate de Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI), această țară are una din cele mai mici alocări pentru apărare. „Trebuie să depunem eforturi financiare şi logistice serioase pentru a construi o armata profesionistă, modernă şi dotată”, a declarat președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, la 27 aprilie, cu prilejul celei de-a 30-a aniversări de la fondarea Marelui Stat Major al armatei naţionale. În 2021, România a cheltuit circa 2% din PIB pentru apărare, respectiv aproximativ 5,5 miliarde de dolari. Ce armată are Republica Moldova Potrivit datelor Băncii Mondiale, în 2020, Republica Moldova a cheltuit cu forțele sale armate doar 44,5 milioane de dolari. Pentru comparație, statul Fiji, care are sub un milion de locuitori, a alocat armatei 73 de milioane de dolari. Georgia: 292 de milioane de dolari. Botswana: 545 de milioane de dolari. Ca procent din PIB, Moldova a alocat 0,4%, fiind pe ultimele zece locuri din lume. Elveția, țară neutră și înconjurată de state cu care are relații amicale, alocă 0,8% din PIB. Botswana: 3,5%. Georgia: 1,8%. SIPRI estima că, în 2019, personalul forțelor armate din Republica Moldova ajunsese la circa 6.000 de persoane. În 2.000, avea peste 12.000 de persoane, dar an de an numărul a scăzut. Pentru comparație, Fiji avea, în 2019, 4.000 de militari, iar insulele Maldive - 5.000. Georgia: 26.000. Datele SIPRI/ Banca Mondială arată că în 2019, Ucraina avea 311.000 de militari. Forțele terestre ale Republicii Moldova nu au nici un tanc. Ele sunt dotate cu mai multe transportoare blindate din vremea URSS, câteva din România, plus 55 de mașini HMVV donate în 2014/ 2015 de armata SUA. Pe de altă parte, Transnistria are propria armată, de circa 5.000 de militari. Aceștia sunt dotați cu echipament sovietic, dar ar avea în dotare și între 12 și 18 tancuri T-64. Rusia are în Transnistria circa 1.500 de militari, însă cea mai mare parte sunt cetățeni transnistreni care au primit și cetățenie rusă. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară

Companiile rusești, fără bani publici românești, cere Cîțu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Companiile rusești, fără bani publici românești

Companiile rusești, fără bani publici românești. Preşedintele Senatului, liderul liberal Florin Cîţu, afirmă că ar trebui ca toate băncile ruseşti să fie excluse din sistemul interbancar SWIFT. Acesta susţine și că România ar trebui să blocheze orice sursă de finanţare, mai ales de la buget, pentru companiile deţinute de ruşi. Companiile rusești, fără bani publici românești "În sfârşit a fost luată decizia ca o parte dintre băncile ruseşti să fie excluse din SWIFT. Ar trebui ca TOATE să fie excluse. Foarte important: banca naţională a Rusiei nu mai are acces la activele sale din străinătate. DAR, pentru a avea efect, aceste măsuri trebuie implementate de fiecare ţară în parte URGENT. Este partea cea mai importantă: identificarea tuturor surselor de finanţare care ajung la Moscova şi blocate. Citește și: EXCLUSIV România finanțează războiul lui Putin. Armata, Poliția, SPP, DNA cumpără combustibil de la Lukoil, care are aproape 200 de contracte publice în ultimii patru ani România trebuie să implementeze rapid aceste măsuri şi să blocheze orice sursă de finanţare, mai ales de la buget, pentru companiile deţinute de ruşi", a scris Cîţu, duminică, pe Facebook. Occidentul a scos parțial Rusia din SWIFT Ţările occidentale au adoptat o nouă serie de sancţiuni împotriva Moscovei după invazia Ucrainei, hotărând în special să excludă numeroase bănci ruseşti din sistemul interbancar SWIFT, un instrument esenţial pentru finanţele globale, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene. Citește și: Șefa Comisiei Europene a anunțat că bănci rusești vor fi excluse din SWIFT Aceste măsuri au fost luate de Statele Unite, Franţa, Germania, Marea Britanie, Canada, Italia şi Comisia Europeană.Potrivit Uniunii Europene, aproximativ 70% din sectorul bancar rus este în prezent afectat de sancţiuni. "Ne angajăm să ne asigurăm că băncile ruseşti selectate sunt eliminate din sistemul de mesagerie SWIFT. Acest lucru va asigura că aceste bănci sunt deconectate de la sistemul financiar internaţional şi le va afecta capacitatea de a opera la nivel global", potrivit documentului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră