joi 30 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

buget

221 articole
Economie

Guvernul social-democrat taie masiv din cheltuieli, inclusiv de la alocațiile de creștere a copiilor și Sănătate, pentru a reduce deficitul și împrumuturile. Germania, regim de austeritate

Guvernul social-democrat de la Berlin taie masiv din cheltuieli, inclusiv de la alocațiile de creștere a copiilor și Sănătate, pentru a reduce deficitul și împrumuturile. Germania trece pe un regim de austeritate, singurele majorări substanțiale ale cheltuielilor din bugetul pentru 2024 fiind cele destinate Apărării. Însă, printre alte numeroase reduceri, bugetul alocat cancelarului Germaniei și oficiului său se va diminua cu 4,8%, respectiv 3,7 miliarde de euro. Guvernul social-democrat taie masiv din cheltuieli Pachetul de măsuri propus de ministerul de Finanțe prevede cheltuieli de 445,7 miliarde de euro în 2024, în scădere cu aproximativ 6% față de anul acesta. Se vor contracta doar 16,6 miliarde de euro în noi datorii, o reducere considerabilă de peste 50%. Bugetul de anul viitor va fi primul în care se va reveni la plafonul de împrumut impus de Constituția țării, plafon suspendat la începutul pandemiei de coronavirus. De exemplu, familiile care câștigă peste 150.000 de euro pe an nu vor mai primi alocația de creștere a copilului, pe perioada în care un părinte stă acasă. Până acum, limita era de 300.000 de euro. În prezent, familiile din Germania au dreptul la o perioadă plătită de 14 luni pentru creșterea copilului. Cooperarea economică internațională va primi cu 11,5 miliarde de euro mai puțin comparativ cu acest an. Sănătatea: reduceri de 33,7% față de 2023, respectiv 16 miliarde de euro. Ministerul de Externe - un minus de 6,2 miliarde euro, respectiv o scădere de 17,7% față de 2023. Nici Educația și Transporturile nu scapă de tăieri “Alte domenii afectate de reducerile severe de cheltuieli sunt educația, care va reduce capacitatea guvernului de a finanța fondurile pentru studenți, și transporturile, ceea ce înseamnă că Berlinul poate oferi mai puțini bani pentru renovarea rețelei feroviare în dificultate a țării. Operatorul feroviar german Deutsche Bahn a declarat că are nevoie de 45 de miliarde de euro până în 2027 pentru modernizări și pentru a se pregăti pentru creșterea numărului de pasageri - un obiectiv al guvernului, deoarece Germania dorește să încurajeze călătoriile pe calea ferată pentru a reduce emisiile de carbon. Cu toate acestea, planurile bugetare ale lui Lindner prevăd doar aproximativ 12 miliarde de euro pentru anii 2024-2027“, scrie Politico. Citește și: Firea și-a dat demisia din Guvern. Admite că Godei a însoțit-o peste tot, dar dă vina pe „sora” Ligia: Pe unde a venit Ligia cu mine, a venit și acel bărbat acuzat, să o ajute pe ea

Guvernul social-democrat taie masiv din cheltuieli, inclusiv de la alocațiile de creștere a copiilor și Sănătate, pentru a reduce deficitul și împrumuturile. Germania, regim de austeritate
Legea reducerii cheltuielilor publice cu 10%, promulgată. Foarte multe excepții
Economie

Legea reducerii cheltuielilor publice cu 10%, promulgată. Foarte multe excepții

Reducerea cheltuielilor publice cu 10%, promulgată. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, legea privind aprobarea OUG nr. 27/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul energetic, precum şi pentru instituirea unor derogări. Multe derogări Actul normativ urmăreşte instituirea unor măsuri care să contribuie la implementarea unor mecanisme coerente pentru menţinerea funcţionalităţii unor active industriale ce asigură furnizarea energiei termice în sistem centralizat, cu efecte benefice asupra populaţiei în privinţa serviciilor publice de alimentare cu energie termică în sistem centralizat şi prepararea apei calde de consum. Astfel, se instituie un mecanism privind stingerea obligaţiilor fiscale şi bugetare ale unor operatori economici care deţin capacitaţi de producere a energiei electrice sau electrice şi termice în cogenerare racordate la Sistemul electroenergetic naţional, reprezentând active funcţionale energetice, cu sau fără minele care asigură cărbunele necesar funcţionării acestora, precum şi capacităţi industriale reprezentând active funcţionale industriale. "Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (1) lit. e) şi f) din Ordonanţa Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, aprobată cu modificări prin Legea nr. 769/2001, cu modificările şi completările ulterioare, la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile cu capital integral sau majoritar de stat care au în derulare un plan de restructurare notificat şi aprobat prin Decizia Comisiei Europene şi care au beneficiat de ajutoare de stat pentru restructurare sub formă de granturi pentru finanţarea anumitor cheltuieli, profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit se repartizează direct la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare pe perioada derulării acestuia", prevede legea. Reducerea cheltuielilor publice cu 10%, promulgată Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, astfel cum sunt definite în Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, au obligaţia de a dispune măsurile necesare în vederea reducerii cu 10% a cheltuielilor aprobate pe anul 2023 la titlul "Bunuri şi servicii", exclusiv sumele nerepartizate în conformitate cu prevederile art.21 alin. (5) din Legea nr.500/2002, cu modificările şi completările ulterioare", stipulează legea. Citește și: Firea și-a dat demisia din Guvern. Admite că Godei a însoțit-o peste tot, dar dă vina pe „sora” Ligia: Pe unde a venit Ligia cu mine, a venit și acel bărbat acuzat, să o ajute pe ea Prevederile nu se aplică pentru cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare, cu serviciile medicale, pentru cheltuielile cu acţiuni şi programe de sănătate, pentru cheltuielile aferente susţinerii desfăşurării Programului naţional "Timişoara - Capitală Europeană a Culturii în anul 2023", cu respectarea prevederilor cadrului legislativ specific în vigoare, precum şi în cazul cheltuielilor aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar şi universitar.

Statul a plătit pe servicii medicale în 2022 peste 11 miliarde de euro, fără a include salariile integrale ale medicilor. Peste 3,7 milioane de români nu au asigurare de sănătate
Eveniment

Statul a plătit pe servicii medicale în 2022 peste 11 miliarde de euro, fără a include salariile integrale ale medicilor. Peste 3,7 milioane de români nu au asigurare de sănătate

Un miliard euro lunar în sănătate. Românii au beneficiat de peste 113 milioane de consultații și servicii medicale primare în anul 2022, cu 10 milioane mai mult față de anul precedent. Informațiile apar în raportul de activitate pe anul 2022 al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate din care mai aflăm că au fost acordate și 36.863.825 consultații și servicii medicale, inclusiv servicii conexe, în ambulatoriul clinic de specialitate. Datele oficiale mai arată că la nivel național sunt 10.144 medici de familie care au contracte cu casele de asigurări. Pe listele acestora se află înscrise 16.355.740 de persoane asigurate. Alarmant este numărul de persoane neasigurate care a ajuns la 3.748.592, dar care beneficiază de servicii medicale din pachetul minimal. Un miliard euro lunar în sănătate Casa Națională de Asigurări de Sănătate a făcut public raportul de activitate pe anul 2022, din care aflăm că serviciile medicale decontate integral sau parțial pentru români au costat peste 55 de miliarde de lei. Din documentul citat aflăm că, la nivelul anului 2022, românii au beneficiat de 113.048.871 consultații și servicii medicale primare. Dintre acestea 10.109.971 s-au făcut în București. Județul Dâmbovița se află pe locul secund cu peste 4,54 milioane de consultații și servicii medicale. Județul Iași se află pe locul trei cu peste 4,36 milioane de consultații și servicii medicale oferite cetățenilor. Pachetul minimal de servicii medicale primare cuprinde mai multe tipuri de consultații la cabinet sau la domiciliu făcute de către medicul de familie, administrarea de medicamente, prevenție, servicii medicale curative, activități de suport. În ultima categorie se află eliberare de documente pentru concedii medicale, bilete de trimitere, prescripții și adeverințe medicale. Extremele: Bacăul și Harghita Românii au beneficiat anul trecut de 36.863.825 consultații și servicii medicale, inclusiv servicii conexe, în ambulatoriu de specialitate. Pe primul loc în topul județelor se află Bacăul, cu peste 7,7 milioane de astfel de servicii medicale. Județul Galați se află pe locul secund, cu peste două milioane de consultații și servicii medicale în ambulatoriu, urmat de Călărași, Tulcea și Maramureș. În București au fost doar 377.790 de astfel de situații. Cele mai puține consultații și servicii în ambulatoriu au fost acordate în județul Harghita: 168.476 de cazuri. Citește și: Adolescentul ucigaș cu sânge rece din Craiova trecuse toate examinările psihologice la liceul militar din oraș, deși apropiații susțin că era de multe ori agresiv. Cine răspunde "Pachetul de servicii medicale de bază acordat în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitățile clinice cuprinde şi consultațiile și serviciile acordate de medicii de specialitate cu specialitatea clinică medicină fizică şi de reabilitare în cabinetului medical. În acest pachet nu sunt cuprinse procedurile din bazele de tratament acordate de către furnizorii de medicină fizică și reabilitare în bazele de tratament", se menționează în raport. În lista serviciilor conexe au fost introduse și cele care pot fi recomandate de medicii de specialitate medicină fizică și de reabilitare, cum ar fi evaluarea și consilierea psihologică clinică, exerciții pentru tulburări de vorbire, kinetoterapie și servicii furnizate de fizioterapeut.

Corupția de la vârful Iașiului trage județul înapoi: pentru dezvoltare, sub 20% din buget. Alte județe alocă peste 50%
Economie

Corupția de la vârful Iașiului trage județul înapoi: pentru dezvoltare, sub 20% din buget. Alte județe alocă peste 50%

Corupția trage Iașiul înapoi: fără dezvoltare. Dacă, în 2021, un leu din cinci cheltuiţi mergea la obiectivele de investiţii, anul trecut proporţia a fost mult mai mică. Corupția trage Iașiul înapoi: fără dezvoltare Alte administraţii locale din ţară au alocat chiar mai mult de jumătate din bugetele de cheltuieli pentru acest capitol: dezvoltarea. Între celelalte administraţii judeţene, Iașiul şi-a păstrat locul în Top 10 după ponderea investiţiilor în totalul cheltuielilor. Citește și: Penalul specialist în furaje pus de Ciolacu vicepremier a luat anul trecut peste 250.000 lei de la EximBank. Marian Neacșu nu are nici o legătură profesională cu activitatea bancară Doar că este vorba de una din ultimele zece poziţii din clasamentul realizat după acest criteriu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ciolacu, marele perdant politic al meciului cu greviștii din educație: nu a negociat nimic, nu a oferit nimic, dar va trebui să găsească sume uriașe pentru plata salariilor mărite
Opinii

Ciolacu, marele perdant politic al meciului cu greviștii din educație: nu a negociat nimic, nu a oferit nimic, dar va trebui să găsească sume uriașe pentru plata salariilor mărite

Premierul Marcel Ciolacu va trebui să se asigure că bugetul României suportă măririle salariale pentru sistemul de învățământ preuniversitar, în caz că șeful PSD, Marcel Ciolacu, nu va da bir cu fugiții. Greva personalului din educație a început cu puține zile înainte ca "rotativa" premierilor să aibă loc: Nicolae Ciucă ar fi urmat să-i cedeze locul lui Marcel Ciolacu, potrivit protocolului alianței de guvernare. O dată mișcarea de protest pornită, însă, Ciolacu a refuzat ca un catâr să se instaleze la Palatul Victoria. Motivația, desigur, elementar de politică: șeful PSD nu voia să deconteze măsuri impopulare. La pachet, însă, Ciolacu a fost irelevant în timpul grevei: toate negocierile sindicatelor cu Executivul au avut loc, firește, la Guvern, cu premierul în funcție, Nicolae Ciucă. Acesta - și nu Ciolacu - și-a asumat prima OUG de mărire a salariilor profesorilor și învățătorilor. Și tot Ciucă a fost cel care și-a pus semnătura pe a doua OUG, care a determinat oprirea grevei. Acum, Ciolacu va trebui să accepte, în sfârșit, preluarea mandatului de prim-ministru. Da, greva a trecut și elevii vor avea situațiile anuale încheiate iar cei din clasa a VIII-a și a XII-a își vor da examenele de final de ciclu școlar. Dar pentru președintele social-democrat abia încep "lucrările de control": găsirea a 15 miliarde de lei anual pentru plata salariilor mărite. Soluția preferată a și fost găsită, deși este catastrofală: se reduc investițiile și, astfel, se plătesc lefurile. Ciolacu, însă, se agață de vechea lui marotă a impozitării progresive și de magicul 1% pe cifra de afaceri a companiilor. O măsură de stânga extrem de periculoasă, însă, după cum a demonstrat profesorul Cristian Paun: impozitul de 1% pe cifra de afaceri ar fi mult mai mare decât întregul profit net al multor companii. Pe scurt, impozitul de 1% pe cifra de afaceri ar duce la pierderi și, inevitabil, la concedieri, scăderi ale cifrei de afaceri. Deci, în cele din urmă, la mai puțini bani încasați la buget. Dacă mai are măcar un economist nepopulist la partid, șeful PSD deja știe lucrurile astea. Adică știe că este într-o situație foarte grea din punct de vedere politic. Bașca, PNRR gâfâie și nu e deloc clar ce bani va ma primi România de la UE din marele plan post-pandemic. Iar 2024 înseamnă patru rânduri de alegeri. Așa că strângeți-vă centurile, urmează o aterizare dură.

Analiză RFI: În 2024, o creștere cu 50% a salariilor profesorilor va însemna cheltuieli suplimentare de 15 miliarde de lei. Unde va găsi guvernul banii?
Economie

Analiză RFI: În 2024, o creștere cu 50% a salariilor profesorilor va însemna cheltuieli suplimentare de 15 miliarde de lei. Unde va găsi guvernul banii?

În 2024, o creștere cu 50% a salariilor profesorilor va însemna cheltuieli suplimentare de 15 miliarde de lei, arată o analiză economică a RFI, care se întreabă de unde va găsi Guvernul banii. Unde va găsi guvernul banii pentru salariile profesorilor Doar în acest an, pentru ultimele șase luni din an, o plată în plus de 2,7 miliarde de lei presupune fie o creștere a veniturilor, fie o reducere a cheltuielilor, prin economii sau realocarea sumelor. „Este imposibil de crezut că veniturile bugetare pot crește peste nivelul programat, pentru că deja sunt sub prognoză”, se arată în analiză. Citește și: Investigație The Times: Cercetătorii chinezi din Wuhan au manipulat viruși mortali, proveniți de la lilieci, pentru a-i transforma în arme. China dorea să schimbe echilibrul puterii mondiale „Nu se poate pune problema reducerii cheltuielilor cu dobânzile sau, de exemplu, a celor cu medicamentele subvenționate. Dar, se poate aplica din nou metoda verificată prin care se reduc investițiile și se plătesc salariile”, mai arată analiza RFI. Puteți citi aici întreaga analiză RFI „Unde poate găsi guvernul bani pentru creșterea salariilor profesorilor”.

Tarom estimează pierderi de 62,4 milioane lei în acest an. Compania n-a mai fost pe profit din 2007
Economie

Tarom estimează pierderi de 62,4 milioane lei în acest an. Compania n-a mai fost pe profit din 2007

Tarom estimează pierderi de 62,4 milioane lei în acest an, arată proiectul de Ordin al viceprim-ministrului, ministrului transporturilor şi infrastructurii privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 al Tarom, publicat în dezbatere de Ministerul Transporturilor. Compania nu a mai avut profit din 2007. Tarom estimează pierderi de 62,4 milioane lei „În proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2023, s-a estimat un rezultat brut negativ – pierdere, în valoare de 62.415.950 lei, în scădere cu 28,79%, respectiv cu suma de 154.348.660 lei faţă de rezultatul brut – pierdere, aprobat în bugetul de venituri şi cheltuiei aferent anului 2022, prin Ordinul MTI nr.470/2022 şi în scădere cu 20,53%, respectiv cu suma de 241.640.640 lei faţă de rezultatul brut – pierdere, preliminat/realizat la data de 31.12.2022”, arată proiectul de act normativ. „În planul de restructurare, profitabilitatea viitoare a Societăţii Comerciale Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române -TAROM, a fost analizată în diferite scenarii, reflectând potenţiale schimbări în condiţiile interne şi de piaţă, respectiv în „scenariul de bază”- scenariul standard, considerat cel mai realist, potrivit căruia anul 2024 - ar fi anul în care rutele ajung profitabile iar anul 2023 - ar fi anul în care fluxurile de numerar devin pozitive şi „scenariul pesimist”- scenariu construit pornind de la scenariul de bază, cu anumite ajustări potrivit căruia anul 2027 - ar fi anul în care rutele ajung profitabile iar după anul 2029 - fluxurile de numerar ar deveni pozitive”, se arată în document, citat de news.ro. Numărul de personal prognozat la finele anului 2023 de 1.314 salariaţi, a fost estimat în scădere cu 4 salariaţi faţă de cel aprobat în bugetul de venituri şi cheltuieli aferent anului 2022, prin Ordinului MTI nr.470/2022. Statul a pompat sute de milioane de euro în companie Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, recalculat conform Legii anuale a bugetului de stat pe anul 2023 – legea nr.368/2022, în valoare de 10.592,85 lei/salariat, a fost estimat în creştere cu 18,03% faţă de cel preliminat/realizat în anul 2022. La momentul întocmirii proiectului Bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023, compania Tarom înregistrează plăţi restante la bugetul de stat în valoare de 102.986.180 lei. Citește și: EXCLUSIV Curățenia grădiniței din Pantelimon va costa între 48.000 și 96.000 euro LUNAR, pe patru ani. Contractul, pregătit de finul soților Pandele-Firea, primarul Marian Ivan Anul trecut, ajutoarele de stat primite de companie ajunseseră la circa 220 de milioane de euro.

Fostul șef al ANAF, Heiuș, îi explică lui Câciu cum se calculează încasările la buget
Politică

Fostul șef al ANAF, Heiuș, îi explică lui Câciu cum se calculează încasările la buget

Fostul șef al ANAF, Lucian Heiuș (PSD), îi explică lui Adrian Câciu, ministrul PSD de Finanțe, cum se calculează încasările la buget. Heiuș, care a demisionat luni seara de la conducerea ANAF, reacționează la datele prezentate de Câciu, privind încasările ANAF. Heiuș îi explică lui Câciu cum se calculează încasările la buget „Îi atrag respectuos atenția domnului ministru Adrian Câciu, că în declarația dumnealui s-a strecurat o eroare. Programul de încasări este net 156,9 miliarde lei, iar declaratul de care spune dânsul este declaratul brut 159,3 miliarde lei (din acesta se scad rambursările de TVA, pilonul 2 de pensii, fondul de tranziție energetică, contribuții de sănătate, etc, în total 16,7 miliarde lei) și mai rămân net declarate 142,6 miliarde lei. ANAF a încasat 148 miliarde lei cu 5.5 miliarde mai mult față de totalul declarat net”, a scris Heiuș pe Facebook. Azi, ministrul de finanțe, Adrain Câciu, a spus că sumele încasate de ANAF sunt cu 8,9 miliarde lei mai mici față de program și cu 11,3 miliarde lei mai mici față de ce s-a declarat. Câciu a afirmat că, pentru primele 5 luni ale anului 2023, contribuabilii au declarat impozite şi taxe în valoare de 159,3 miliarde lei, în contextul în care programarea bugetară estima încasări de doar 156,9 miliarde lei. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri „Așadar, contribuabilii români au declarat că au de plată cu 2,4 miliarde lei mai mult decât am estimat în programare. Sumele încasate efectiv de ANAF au fost însă cu 8,9 miliarde lei mai mici față de program și cu 11,3 miliarde lei mai mici față de ce s-a declarat”, a susținut ministrul de Finanțe.

Decapitări după dezastrul de la buget: șefii ANAF, Vămii și agenției de resurse minerale, demiși. Cea mai mare gaură, la direcția „mari contribuabili”, unde pesedistul Ionuț Mișa este neatins
Economie

Decapitări după dezastrul de la buget: șefii ANAF, Vămii și agenției de resurse minerale, demiși. Cea mai mare gaură, la direcția „mari contribuabili”, unde pesedistul Ionuț Mișa este neatins

Decapitări la Guvern după dezastrul de la buget: șefii ANAF, Vămii și agenției de resurse minerale au fost demiși. Însă cea mai mare gaură este la Direcția generală de administrare a marilor contribuabili, unde diferența între realizările estimate și ceea ce s-a încasat este de 8,5 miliarde de lei. Această direcție este condusă de Ionuț Mișa, ministru de Finanțe în regimul PSD-Dragnea. „Nu există niciun fel de gaură la buget, pentru că s-a folosit acest termen plastic”, susținea, acum o lună, ministrul PSD de Finanțe, Adrian Câciu. Și Marcel Ciolacu, liderul PSD, a negat acest fapt. Decapitări după dezastrul de la buget În decurs de 24 de ore au plecat din Guvern: Lucian Heiuș, șeful ANAF (PNL), Bogdan Larin Mihei - șeful Vămilor, susținut de PSD și Sorin Gal - ANRM, susținut de PSD Bihor. „După un an în care PIB-ul țării a crescut cu 49 miliarde de euro, trebuie să regăsim aceeași dinamică și în încasările de la buget. Avem nevoie de un sistem de colectare mai eficient, prin care bugetul să aibă resursele necesare politicilor publice așteptate de cetățeni. L-am demis, azi, pe șeful Autorității Naționale a Vămilor și am luat act de demisiile șefilor ANAF și Agenției Naționale pentru Resurse Minerale. Reformarea acestor instituții trebuie accelerată, prin digitalizare, profesionalizarea angajaților și eficientizarea procedurilor de lucru”, a scris premierul Nicolae Ciucă. Pesedistul Mișa, de neatins Cea mai mare problemă la încasări vine de la direcția „mari contribuabili”, condusă de Ionuț Mișa. Acesta a fost ministru de Finanțe în guvernul Tudose și șef al ANAF, în guvernul Dăncilă. Din 2019, el conduce direcția mari contribuabili din cadrul ANAF. Ionuț Mișa Foto: Digi 24 „Deficitul aparține preponderent marilor contribuabili. Fac apel public către marii contribuabili să își plătească datoriile către stat și în același timp dau o sarcină instituțiilor statului să facă în așa fel încât să-și îndeplinească sarcinile de serviciu și să asigure colectarea acestor venituri”, spunea premierul Ciucă, la 20 aprilie. „Marii contribuabili sunt gestionați de această direcție specială unde, din păcate, pe primele 3 luni, acolo avem cel mai mare minus de colectare”, a declarat Lucian Heiuș, președintele ANAF, într-o dezbatere organizată de Fundația Konrad Adenauer, la 24 aprilie. Luni seara, în scrisoarea publică în care și-a anunțat demisia, Lucian Heiuș a arătat că la Direcția generală de administrare a marilor contribuabili, unde diferența între realizările estimate și ceea ce s-a încasat este de 8,5 miliarde de lei. Deficitul bugetar, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, a crescut la 27,35 miliarde lei în primele patru luni ale anului. Ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul a ajuns la 1,72%, în creștere atât față de primele trei luni ale anului când se situa la 1,42% din PIB, dar și față de primele patru luni din 2022, când se situa la 1,23% din PIB.

Un sătean din România ajunge să plătească 1.000 de lei pe an pentru funcționarii primăriei
Economie

Un sătean din România ajunge să plătească 1.000 de lei pe an pentru funcționarii primăriei

La țară, primăriile sufocă bugetul local. Dacă ar fi să scoată bani din buzunar, un localnic din comuna Româneşti (Iași), de exemplu, ar trebui să fi plătit, de la sugar la pensionar, câte 1.126 de lei pentru salariile de anul trecut ale celor de la primărie. La țară, primăriile sufocă bugetul local Şi un sătean din Mădârjac ar fi trebuit să plătească peste o mie de lei, mai exact 1.067,53 lei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ambele comune sunt mici, cu puţin peste 1.600 de locuitori fiecare. Prin urmare, această cheltuială pe cap de localnici devine uriaşă. Citește și: Greva profesorilor: Iohannis ține cu cadrele didactice, dar PSD este prudent, de teama deficitului bugetar pe care l-ar deconta premierul Marcel Ciolacu În cea mai mică comună din judeţ, Cucuteni, fiecare dintre cei 1.335 de oameni domiciliaţi aici ar fi trebuit să scoată din buzunar 936,79 lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Greva profesorilor: Iohannis ține cu cadrele didactice, dar PSD este prudent, de teama deficitului bugetar pe care l-ar deconta premierul Marcel Ciolacu
Eveniment

Greva profesorilor: Iohannis ține cu cadrele didactice, dar PSD este prudent, de teama deficitului bugetar pe care l-ar deconta premierul Marcel Ciolacu

Greva profesorilor: președintele Iohannis a anunțat că ține cu cadrele didactice, în timp ce PSD este mult mai prudent, de teama unui deficit bugetar care va fi gestionat de viitorul guvern Ciolacu. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Discuțiile Guvernului cu sindicatele din Educație, care au avut loc miercuri, au eșuat. Sindicaliștii au anunțat declanșarea grevei generale începând de luni, la ora 8:00. Este prima grevă generală a profesorilor din ultimii 18 ani. Greva profesorilor: Iohannis ține cu cadrele didactice “Solicitările dascălilor pentru măriri salariale sunt îndreptățite în condițiile în care avem o inflație destul de mare (...) Dacă dorim un învățământ de foarte bună calitate, trebuie să avem toate condițiile, nu doar săli moderne, trebuie să avem grijă de profesori să aibă condițiile pentru a-și face treaba cum trebuie (...) Profesorii trebuie plătiți la adevărata lor valoare. Aici le dau dreptate“, a declarat, azi, Klaus Iohannis. Citește și: După eșecul palmierilor, Robert Negoiță anunță că Hala Laminor va deveni grădină botanică cu plante exotice În schimb, PSD a fost mult mai prudent. “Ce trebuie să conștientizăm cu toții este că trebuie să fim responsabili că orice mișcare, orice modificare facem acum la salarii, până nu se îndeplinește legea pensiilor - reforma din PNRR, nu facem altceva decât să aruncăm în aer bani pe care România i-ar putea atrage. Adică nu putem modifica legea într-un mod extrem de brusc, fără să afectăm jalonul cu reforma salariilor, pentru că au fost discuții repetate cu sindicatele din educație și am spus că atunci când demarăm procedurile de discuții pe legea salarizării, vom avea discuții aplicate pe tot ceea ce înseamnă acea grilă de salarizare“, a declarat Marius Budăi, ministrul Muncii. „Aş vrea o abordare, totuşi, responsabilă, ţinând cont că până în ianuarie Parlamentul României va trebui să vină cu o nouă lege a salarizării”, a spus și preşedintele PSD, Marcel Ciolacu „Abordările prin care fiecare apucă ceva în funcţie de interesele lui, după 30 de ani de democraţie, cred că ar fi cazul să fi luat sfârşit”, a completat el, citat de News.ro.

Horodniceanu, mașină de făcut bani de la buget: veniturile sale au sărit, în 2021, de 100.000 de euro
Justiție

Horodniceanu, mașină de făcut bani de la buget: veniturile sale au sărit, în 2021, de 100.000 de euro

Procurorul Daniel Horodniceanu, vicepreședinte al CSM; recent implicat într-un incident cu poliția, este o mașină de făcut bani de la buget: veniturile sale au sărit, în 2021, de 100.000 de euro. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online După apariţia unei filmări în spaţiul public în care poate fi văzut fostul șef al DIICOT Daniel Horodniceanu care tratează cu aroganță doi polițiști care îl opriseră în trafic, acesta a transmis că nu a încălcat nicio normă rutieră şi că întreaga situaţie ar fi fost pusă la punct de cei doi poliţişti care îl cunoşteau. Horodniceanu, mașină de făcut bani de la buget În 2021, când încă nu fusese ales în conducerea CSM, Horodniceanu declara: un salariu anual net de peste 221.000 de lei „venituri nete aferente anilor anteriori, încasate în 2021”: 218.232 de lei „contract” cu CSM în valoarea de peste 70.000 de lei Soția sa este medic, lucrează la stat, dar are și cabinet particular. Doar de la stat ea a câștigat peste 15.000 de lei pe lună. Citește și: VIDEO Fost șef DIICOT, amenințător la adresa polițiștilor care l-au oprit în trafic: „Am să vorbesc cu șeful IPJ-ului”! Plus: Horodniceanu se laudă că a crescut salariile polițiștilor Familia Horodniceanu deține două case, un Mercedes și un BMW. Cazanciuc, semn de egalitate între înotătorul Popovici și procurorul Horodniceanu Absolvent de drept la o universitate privată, Mihail Kogălniceanu din Iași, Horodniceanu a fost constant promovat și susținut de senatorul PSD Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiției. Cazanciuc l-a propus șeful DIIICOT, în 2015. În 2022, când Horodniceanu a fost ales în CSM, Cazanciuc l-a comparat cu înotătorul Popovici. Foto: Ziarul de Vrancea „Într-o țară măcinată de mize individuale, vine câte o zi, cum este cea de azi, în care munca asiduă, constantă ani de zile, este recompensată. Victoria lui David Popovici în proba de 100 m la mondialele de natație ca și la lui Daniel Horodniceanu în alegerile pentru noul CSM nu poate decât sa ii inspire pe cei care cred si luptă pentru crezul lor (...) În anul 2015, in calitate de ministru al justiției, l-am selectat pe Daniel Horodniceanu și l-am propus șef al DIICOT în urma unui interviu în care m-a surprins fermitatea, aproape de tupeu după cum mi-a șoptit un coleg de comisie, în susținerea opțiunilor profesionale. Mă bucur ca un număr mare de colegi i-au validat astăzi cariera. Sunt convins că maturitatea căpătată in ultimii ani il va face un partener de dialog substanțial in construirea unui sistem judiciar performant și responsabil in interesul cetățeanului. Bravo, Domnilor!“, a scris, pe Facebook, Robert Cazanciuc.

Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu aproape 1,7%, în martie 2023, față de luna precedentă
Economie

Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu aproape 1,7%, în martie 2023, față de luna precedentă

Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu aproape 1,7%, în martie 2023, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor (MF). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Arieratele bugetului general consolidat au crescut Arieratele de peste 90 de zile au crescut cu 7,77%, de la 66,9 milioane de lei la 72,1 milioane lei, cele de peste 120 de zile s-au majorat cu 3,75%, de la 165,2 milioane de lei, în februarie 2023, la 171,4 milioane de lei în martie 2023. În schimb, arieratele peste 360 de zile au coborât de la 62,8 milioane lei la 56,3 milioane lei (-10,35%). Potrivit sursei citate, în ceea ce priveşte bugetele locale, arieratele s-au majorat cu 1,41%, de la 279,65 milioane de lei (în februarie 2023) la 283,6 milioane de lei (în martie 2023). Datoriile de peste 90 de zile au crescut cu 5,5%, la 68,5 milioane lei, cele peste 120 de zile au crescut cu 4,11%, la 167,1 milioane lei, în timp ce arieratele mai mari de 360 de zile au scăzut cu 11,44%, până la 48 milioane de lei. La capitolul "Buget de stat şi autonome", arieratele au crescut de la 15,16 milioane de lei în februarie 2023, la 16,18 milioane de lei în martie 2023 (+6,73%). Citește și: EXCLUSIV Adjunctul Gărzii de Mediu, pus în funcție de PSD, cercetat de DNA pentru controale la firme de reciclare, deși nu avea astfel de atribuții Arieratele de peste 90 de zile s-au majorat cu 89,4%, la 3,6 milioane lei, cele de peste 120 de zile au scăzut cu 10,64%, la 4,2 milioane lei, iar cele mai mari de 360 de zile au coborât cu 2,4%, la 8,3 milioane de lei.

Dezastru în buget, după primele trei luni: deficit de 1,42%, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 58%. Din PNRR s-au cheltuit doar 61 de milioane de euro
Economie

Dezastru în buget, după primele trei luni: deficit de 1,42%, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 58%. Din PNRR s-au cheltuit doar 61 de milioane de euro

Dezastru în buget, după primele trei luni, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe: deficit de 1,42% (față de 1,11%, anul trecut, după primele trei luni), iar cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 58% față de aceeași perioadă din 2022. La finalul lunii februarie 2022, deficitul era de doar 1,07%. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Dezastru în buget, după primele trei luni Diferența dintre venituri și cheltuieli este de 22,75 miliarde de lei în primele trei luni ale anului, față de doar 15,7 miliarde lei anul trecut, după primele trei luni. Bugetul pe anul 2023 a fost construit pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la 4,40% din PIB - țintă care pare imposibil de atins în condițile actuale. Cheltuielile de personal au însumat 30,54 mld lei, în creștere cu 7,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 9,12 mld lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,36 mld lei. Citește și: Simona Halep: „Nu cer un tratament special. Vreau doar să fiu judecată. Cât mai trebuie să aştept?” Din PNRR s-au cheltuit doar 61 de milioane de euro, arată datele ministerului de Finanțe.

Doar 2% din bugetul unui spital e alocat materialelor sanitare. Operațiile se opresc după ora 14.00 din lipsa acestor materiale - Digi 24
Eveniment

Doar 2% din bugetul unui spital e alocat materialelor sanitare. Operațiile se opresc după ora 14.00 din lipsa acestor materiale - Digi 24

Doar 2% din bugetul unui spital e alocat materialelor sanitare, iar operațiile se opresc după ora 14.00 din lipsa acestor materiale, arată Digi 24. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Acum câteva săptămâni, șefa Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Adela Cojan, arăta că 80% din bugetul unui spital este consumat de salariile angajaților. Managerului spitalului municipal din Mangalia are un salariu de 42.736 de lei pe lună. Citește și: Salariul scandalos al managerului spitalului municipal din Mangalia. Acesta este spitalul unde, în ianuarie, un tânăr a murit de peritonită, fiindcă medicul a amânat operația Doar 2% din bugetul unui spital e alocat materialelor sanitare „Doar 2% din bugetul unui spital e alocat materialelor sanitare, adică e practic inexistent (…) După ora 14:00, în spitale este o liniște totală. Din lipsa de materiale sanitare, medicii spun că pur și simplu stau degeaba și nu pot să ajute toți pacienții care ar avea nevoie de ei”, arată Digi 24. „Practic, cei care au o şansă să fie trataţi la timp sunt bolnavii care îşi permit să meargă la privat. Ceilalţi trec prin chinurile aşteptării. O listă la care zilnic se mai adaugă un bolnav”, mai arată acest post de televiziune. Mai mulți medici intervievați s-au plâns că CNAS decontează doar 2.000 de lei din intervenții care costă, de fapt, o mie de euro. Citește și: FOTO Mesaj dramatic, afișat de medici pe pereții celui mai mare spital din București: „Nu avem nici o șansă”! Spitalul, lipsit de medicamente și materiale sanitare esențiale Președinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a arătat însă că că jumătate din bugetul fondului național unic al asigurărilor de sănătate merge către spitale, dar aproape 80% din acești bani se duc pe salarii. Asta înseamnă că pentru materiale sanitare și medicamente rămân foarte puțini bani, în condițiile în care numărul pacienților care ajung în spitalele de urgență e de patru ori mai mare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră