vineri 21 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: arabia saudită

12 articole
Internațional

Zelenski, după discuțiile SUA-Rusia: „N-am acceptat un ultimatum în 2022, nu-l vom accepta acum”

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a părut a fi vizibil iritat după discuțiile SUA-Rusia: „N-am acceptat un ultimatum în 2022, nu-l vom accepta nici acum”, a spus el. „Ce vă face să credeți că Ucraina va accepta ultimatumuri acum, când noi le-am refuzat chiar și în momentele noastre cele mai negre împotriva Rusiei?”, a mai afirmat șeful statului ucrainean. Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan Zelenski, vizibil iritat după discuțiile SUA-Rusia Ulterior, într-o conferință de presă de la Ankara, el a criticat punctual discuțiile SUA-Rusia. „Europa, NATO și SUA ar putea da Ucrainei speranța unor garanții puternice de securitate și a aderării la NATO. Dar nu auzim un astfel de sprijin din partea SUA” Niciunul dintre actorii care negociază cu privire la Ucraina nu vorbește despre returnarea prizonierilor. Ce rost are să spui vorbe goale despre cum oamenii nu ar trebui să moară, când mii de oameni trebuie aduși înapoi din captivitatea rusă? Liderul de la Kiev a afirmat că, acum, așteaptă vizita reprezentanților SUA la Kiev.  Statele Unite și Rusia au ajuns la un acord privind patru principii esențiale pentru normalizarea relațiilor bilaterale și găsirea unei soluții negociate la războiul din Ucraina. Acest progres a fost anunțat marți, în urma unei întâlniri la Riad, Arabia Saudită, între delegațiile conduse de secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov, conform CNN.

Zelenski, vizibil iritat după discuțiile SUA-Rusia Foto: Twitter
Volodimir Zelenski, vizită în Arabia Saudită (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Volodimir Zelenski, vizită în Arabia Saudită

Volodimir Zelenski, vizită în Arabia Saudită. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ajuns luni în Emiratele Arabe Unite, marcând startul unui turneu diplomatic care include și vizite în Arabia Saudită și Turcia. Scopul vizitei este consolidarea relațiilor bilaterale, fără a avea legătură cu negocierile dintre Moscova și Washington desfășurate în paralel în Arabia Saudită. Volodimir Zelenski, vizită în Arabia Saudită Zelenski a subliniat că deplasarea sa la Riad are loc la invitația oficială a autorităților saudite și nu implică discuții cu oficiali ruși. Citește și: VIDEO Amenințări cumplite de la fanaticii lui Călin Georgescu: „Băi, Bolojane, vă iau familia și o dau, uite așa, cu capul de bordură!” Președintele ucrainean a declarat că nu a primit nicio propunere de întâlnire cu reprezentanți ai Moscovei și că prioritatea rămâne cooperarea bilaterală. Ucraina își consolidează parteneriatele economice În Arabia Saudită, ministrul economiei din Ucraina, Iulia Sviridenko, lucrează la pregătirea unui forum economic programat în luna mai. Scopul acestuia este promovarea exporturilor agricole ucrainene către statele din Golf, în contextul eforturilor Kievului de a-și diversifica piețele de desfacere. Poziția Ucrainei privind negocierile internaționale Guvernul ucrainean a reiterat că orice discuție cu Rusia trebuie să fie precedată de un acord între SUA și Uniunea Europeană privind un plan comun de acțiune. Kievul rămâne ferm pe poziția că negocierile nu pot avea loc fără garanții clare din partea aliaților occidentali.

Pregătirea întâlnirii dintre Trump și Putin. În imagine, Steve Witkoff (sursa: X/Steve Witkoff)
Internațional

Pregătirea întâlnirii dintre Trump și Putin

Pregătirea întâlnirii dintre Trump și Putin. Steve Witkoff, emisarul Casei Albe pentru Orientul Mijlociu, a confirmat că va călători duminică în Arabia Saudită, alături de consilierul pentru securitate națională Mike Waltz, pentru a discuta posibile soluții de încheiere a războiului dintre Rusia și Ucraina. Informația a fost dezvăluită într-un interviu pentru Fox News și reprezintă prima confirmare oficială a acestor negocieri. Pregătirea întâlnirii dintre Trump și Putin Întâlnirile din Arabia Saudită vor fi printre primele discuții directe la nivel înalt între oficiali americani și ruși din ultimii ani. Citește și: VIDEO & FOTO Ciolacu, cu hanorac Loro Piana de 4.000 de euro ca să dea pisica jos de pe gardul vilei de protocol în care stă în Dorobanți Acestea sunt văzute ca un prim pas pentru pregătirea unei întâlniri între președintele SUA, Donald Trump, și omologul său rus, Vladimir Putin. Witkoff a declarat că aceste discuții au loc „conform instrucțiunilor președintelui” și că Washingtonul speră să obțină „progrese foarte bune” în procesul diplomatic. Frustrarea Ucrainei: Kievul nu a fost invitat Oficialii ucraineni și liderii europeni și-au exprimat frustrarea că SUA a purtat negocieri cu Rusia fără implicarea directă a Ucrainei. Guvernul de la Kiev a confirmat că nu a fost invitat la aceste discuții și a subliniat că nu se va considera legat de niciun acord care ar putea rezulta din negocierile organizate în regatul saudit. Casa Albă neagă excluderea Ucrainei În ciuda acestor nemulțumiri, Steve Witkoff a respins ideea că Ucraina a fost exclusă. Emisarul Casei Albe a menționat că oficialii ucraineni au avut deja întâlniri cu reprezentanți americani în timpul Conferinței de Securitate de la München, dar nu a confirmat dacă aceștia vor fi implicați și în negocierile din Arabia Saudită. „Nu cred că este vorba despre excluderea nimănui. De fapt, este vorba despre includerea tuturor”, a declarat Witkoff.

Arabia Saudită avertizase Germania asupra atacatorului (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Arabia Saudită avertizase Germania asupra atacatorului

Arabia Saudită avertizase Germania asupra atacatorului. Arabia Saudită a transmis un avertisment către autoritățile germane cu privire la Taleb A., suspectul implicat în atacul de la târgul de Crăciun din Magdeburg. Potrivit surselor de securitate de la Riad, suspectul era cunoscut și solicitat pentru extrădare de către regatul saudit. Arabia Saudită avertizase Germania asupra atacatorului Arabia Saudită a cerut extrădarea lui Taleb A., un cetățean saudit de 50 de ani, conform legislației germane. Citește și: Un banal inspector vamal, care a lucrat la frontiera cu Ucraina, prins de agenția de integritate cu o avere nejustificată de peste 160.000 de euro Cu toate acestea, autoritățile germane nu au răspuns solicitării, au precizat sursele. Avertismentul despre suspect fusese transmis cu aproximativ un an înainte de incident, dar detaliile privind natura acestuia rămân necunoscute. Cine este Taleb A.? Taleb A., un medic de origine saudită, provine din orașul Al-Hofuf, situat în estul Arabiei Saudite. El aparține comunității șiite, care reprezintă aproximativ 10% din populația majoritar sunnită a regatului. Este important de menționat că minoritatea șiită din Arabia Saudită se confruntă adesea cu discriminare, conform rapoartelor repetate din regiune. Acest context ar putea oferi indicii despre posibilele motive sau tensiuni în viața suspectului. Atacul din Magdeburg: cinci morți, peste 200 de răniți Vineri seara, Taleb A. a intrat cu o mașină închiriată în mulțimea adunată la târgul de Crăciun din Magdeburg. Tragedia s-a soldat cu cinci morți și peste 200 de răniți, conform unui bilanț actualizat. ncidentul a generat reacții puternice, iar măsurile de securitate au fost intensificate în mai multe țări europene. Cooperarea internațională, sub semnul întrebării Avertismentul emis de Arabia Saudită și lipsa unui răspuns din partea Germaniei ridică semne de întrebare privind cooperarea între state în prevenirea unor astfel de incidente tragice. Contextul cultural și religios al suspectului adaugă un strat de complexitate la înțelegerea motivațiilor din spatele atacului.

Record de execuții în Arabia Saudită (sursa: touristsaudiarabia.com)
Internațional

Record de execuții în Arabia Saudită

Record de execuții în Arabia Saudită. Arabia Saudită a depășit pragul de 300 de execuții în 2024, potrivit unui bilanț actualizat de AFP. Acest record ridică semne de întrebare în privința respectării drepturilor omului în regat, care aplică strict legea islamică. Record de execuții în Arabia Saudită Conform Ministerului saudit de Interne, patru persoane condamnate pentru infracțiuni de drept comun au fost executate recent cu arme de foc, ceea ce aduce numărul total al execuțiilor din acest an la 303. Citește și: Premieră în Parlamentul României: susținătorii lui Călin Georgescu, de la POT, ar fi făcut senatoare o videochatistă Comparativ, în 2023, regatul a executat 170 de persoane, conform Amnesty International. Recordul anterior a fost stabilit în 2022, cu 196 de execuții. Arabia Saudită se situează astfel pe locul trei la nivel global în privința numărului de execuții, după China și Iran, conform Amnesty International. Reacții internaționale Taha al-Hajji, director juridic al European Saudi Organisation for Human Rights (ESOHR), a calificat execuțiile din 2024 drept "de neînțeles". Acesta a atras atenția asupra vitezei cu care sunt efectuate pedepsele capitale, uneori aproape o execuție pe zi. Activiștii pentru drepturile omului au avertizat că Arabia Saudită ar putea depăși toate recordurile în materie de execuții până la sfârșitul anului, accentuând necesitatea unei reacții internaționale mai ferme. Arabia Saudită și legea islamică Execuțiile sunt o parte centrală a aplicării stricte a legii islamice în regat, fiind impuse pentru o gamă variată de infracțiuni, inclusiv crime, trafic de droguri și infracțiuni de drept comun. Totuși, criticii consideră că sistemul judiciar saudit este opac și nu oferă garanții suficiente pentru un proces echitabil. Recorduri anterioare și tendințe În ultimii ani, execuțiile din Arabia Saudită au crescut semnificativ: În 1995: 192 de execuții. În 2022: 196 de execuții, marcând un record modern. În 2024: Ritmul actual sugerează că acest an ar putea înregistra cel mai mare număr de execuții din istoria recentă a regatului. Creșterea execuțiilor Creșterea numărului execuțiilor din Arabia Saudită subliniază persistența unor practici controversate într-un context internațional în care tot mai multe state renunță la pedeapsa cu moartea. În timp ce autoritățile saudite justifică execuțiile prin aplicarea legii islamice, organizațiile pentru drepturile omului cer intervenții mai ferme din partea comunității internaționale.

Caricaturist, încarcerat pentru 23 de ani (sursa: Daily Mail)
Internațional

Caricaturist, încarcerat pentru 23 de ani

Caricaturist, încarcerat pentru 23 de ani. Un caricaturist din Arabia Saudită, Mohammed al-Hazza, a fost condamnat la 23 de ani de închisoare pentru realizarea unor caricaturi considerate insultătoare la adresa liderilor regatului. Informația a fost confirmată de sora sa și de organizația pentru drepturile omului Sanad. Caricaturist, încarcerat pentru 23 de ani Mohammed al-Hazza, în vârstă de 48 de ani și tată a cinci copii, a fost arestat în februarie 2018 în timpul unei „razii violente”, conform Sanad. Citește și: EXCLUSIV Nordis achiziționa trimestrial câte o mașină de lux. În trei ani a luat un BMW, un Bentley și opt Mercedes-uri, toate noi. În parcare avea deja un Porsche, un Ferrari și alte șase Mercedes-uri Cazul său ridică noi semne de întrebare cu privire la libertatea de exprimare în Arabia Saudită sub conducerea prințului moștenitor Mohammed bin Salman, în contextul în care regatul încearcă să își modernizeze imaginea și să atragă turiști și investitori. Acuzații legate de caricaturi și postări pe rețelele sociale Documentele judiciare menționează că al-Hazza a realizat „caricaturi ofensatoare” pentru ziarul Lusail din Qatar și a postat mesaje pe rețelele de socializare considerate „ostile” Arabiei Saudite și favorabile Qatarului. Arestarea sa a avut loc la scurt timp după ce Arabia Saudită și aliații săi au rupt relațiile cu Qatarul în 2017, pe fondul acuzațiilor că Doha ar sprijini extremiști și ar avea legături prea strânse cu Iranul, acuzații negate de Qatar. Condamnarea inițială și redeschiderea cazului Inițial, Tribunalul Penal Specializat din Arabia Saudită l-a condamnat pe al-Hazza la șase ani de închisoare. Cu toate acestea, cazul său a fost redeschis în acest an, pe măsură ce se apropia de eliberare, ceea ce a dus la o nouă condamnare, de 23 de ani. Sora sa, Asrar al-Hazza, a declarat că această condamnare a venit „din senin”, chiar când se pregăteau de eliberarea sa. Critici la adresa reprimării libertății de exprimare Organizația Sanad a subliniat că al-Hazza a lucrat pentru ziarul din Qatar înainte de boicotul din 2017, dar doar pentru o perioadă scurtă de timp. Procurorii nu au prezentat dovezi clare că al-Hazza a produs caricaturi ofensatoare la adresa Arabiei Saudite sau mesaje de susținere a Qatarului. Organizațiile pentru drepturile omului acuză în mod regulat Arabia Saudită de reprimarea criticilor online, autoritățile saudite afirmând însă că aceste cazuri sunt legate de terorism. „Cazul lui Mohammed al-Hazza este un exemplu clar al suprimării libertății de exprimare în Arabia Saudită, care nu cruță pe nimeni, nici măcar pe artiști”, a declarat Samer Alshumrani, șeful operațiunilor Sanad, pentru AFP.

Biden sugerează legături ciudate Musk - saudiți (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Biden sugerează legături ciudate Musk - saudiți

Biden sugerează legături ciudate Musk - saudiți. Preşedintele american Joe Biden a apreciat miercuri că legăturile lui Elon Musk cu ţări străine "merită examinate", ca răspuns la o întrebare privind posibilitatea ca recenta preluare a platformei Twitter de către antreprenorul miliardar să reprezinte o ameninţare pentru securitatea naţională a SUA. Biden sugerează legături ciudate Musk - saudiți "Cred că cooperarea lui Elon Musk şi/sau relaţiile tehnice (ale acestuia, n.red.) cu alte ţări merită să fie examinate", a spus Biden într-o conferinţă de presă, alegându-şi în mod vizibil cu grijă cuvintele. El a răspuns astfel la o întrebare privind implicarea prinţului saudit Al-Walid bin Talal în achiziţionarea companiei Twitter de către şeful Tesla. Prinţul Al-Walid a contribuit la tranzacţie cu cele aproape 35 de milioane de acţiuni pe care le deţinea deja la Twitter, direct şi prin holdingul său KHC, ceea ce îl face al doilea acţionar al grupului, notează AFP. Acuzații dinspre senatorul Murphy La scurt timp după finalizarea tranzacţiei, la sfârşitul lui octombrie, senatorul democrat Chris Murphy a estimat, într-un mesaj pe Twitter, că "ar trebui să ne îngrijoreze faptul că saudiţii, care au clar interesul să reprime discursul politic şi să influenţeze politica americană, au devenit al doilea proprietar al unei mari platforme sociale". Murphy a anunţat şi că va cere comisiei privind investiţiile străine a Senatului să lanseze o anchetă asupra "implicaţiilor în materie de securitate naţională a cumpărării Twitter de către Arabia Saudită". "Dacă (Musk) face sau nu ceva nepotrivit, nu sugerez acest lucru. Sugerez că acest lucru merită examinat", a adăugat miercuri Biden. Musk, păreri extreme în ultima vreme Puţin preocupat până acum de chestiuni politice şi geopolitice, Elon Musk şi-a dat cu părerea în legătură cu mai multe subiecte importante, în special războiul din Ucraina şi tensiunile dintre China şi Taiwan. În primul caz, miliardarul a propus o soluţie implicând cedarea definitivă a Crimeei către Rusia, "cu scopul de a repara greşeala istorică a lui Hruşciov", precum şi un referendum real în regiunile majoritar rusofone ale ţării, pentru a decide viitorul acestor părţi ale teritoriului ucrainean. Citește și: Secretarul general al NATO asigură Ucraina că, indiferent de rezultatul alegerilor din Statele Unite, Kievul va beneficia de „sprijinul puternic bipartizan” al Washingtonului În ce priveşte Taiwanul, Elon Musk s-a pronunţat în favoarea unei reunificări a celor două Chine după negocierile între cele două părţi. China este principala piaţă a Tesla, unde grupul dispune de o uzină la Shanghai. În amândouă cazurile, comentariile omului de afaceri au generat reacţii pozitive atât din partea Moscovei, cât şi a Beijingului, mai aminteşte AFP.

Arabia Saudită, ajutor surprinzător pentru Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Arabia Saudită, ajutor surprinzător pentru Ucraina

Arabia Saudită, ajutor surprinzător pentru Ucraina. Riadul a anunţat sâmbătă un ajutor umanitar de 400 milioane de dolari pentru Kiev şi prinţul ei moştenitor Mohammed bin Salman a vorbit la telefon cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a anunţat agenţia oficială de presă SPA. Arabia Saudită, ajutor surprinzător pentru Ucraina Prinţul a subliniat "poziţia regatului de a sprijini tot ceea ce va contribui la dezescaladare şi voinţa regatului de a continua eforturile de mediere", a precizat SPA. În septembrie, Riadul a jucat un rol neaşteptat de mediator, conducând la un schimb de prizonieri între Moscova şi Kiev. Citește: Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală Cu toate acestea, războiul din Ucraina a alimentat tensiuni între Arabia Saudită şi Statele Unite, regatul refuzând să mărească producţia de petrol aşa cum ar fi dorit Washingtonul pentru a atenua criza energetică rezultată în urma conflictului. Riadul este chiar criticat din ce în ce mai mult de Statele Unite în urma deciziei OPEC, cu Arabia Saudită în primul rând, dar şi Rusia şi alţi aliaţi, de a reduce drastic producţia de petrol, ceea ce ar putea creşte preţul la energie şi mai mult.

Biden acceptă moartea victimelor prințului saudit (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Biden acceptă moartea victimelor prințului saudit

Biden acceptă moartea victimelor prințului saudit. Preşedintele american Joe Biden, care a avut o întrevedere cu Mohammad bin Salman în Arabia Saudită, "are pe mâini sângele" următoarei victime a prinţului moştenitor, a denunţat pe Twitter, vineri, logodnica lui Jamal Khashogii, jurnalist asasinat în 2018, informează AFP. Biden acceptă moartea victimelor prințului saudit Redactându-şi mesajul ca şi cum l-ar fi scris logodnicul său, Hatice Cengiz s-a adresat lui Biden: "Acesta este modul în care îi trageţi la răspundere pe cei responsabili de moartea mea? Sângele următoarei victime a lui MBS (supranumele lui Mohammad bin Salman) este pe mâinile voastre". Citește și: Biden, în genunchi în fața prințului saudit Mohamad bin Salman, care a criticat arogant SUA chiar după vizita președintelui american Jamal Khashoggi, editorialist la Washington Post critic la adresa puterii saudite, a fost ucis şi dezmembrat pe 2 octombrie 2018 în clădirea consulatului saudit de la Istanbul, în timp ce venise să ceară documentele necesare pentru căsătoria cu logodnica sa turcoaică. După asasinarea lui, Joe Biden a promis că va reduce monarhia din Golf la statutul de "paria" şi a declasificat un raport ce conchidea că prinţul moştenitor "validase" acest asasinat. Washington Post denunță "ceva rușinos" Cu toate acestea, preşedintele american a sosit vineri la palatul regal din Jeddah, unde l-a salutat cordial pe Mohammad bin Salman cu pumnul strâns ("check"), formă de salut răspândită după apariţia COVID-19. "Primul între preşedintele Biden şi Mohammad bin Salman a fost mai rău decât o strângere de mână - a fost ceva ruşinos", a declarat Fred Ryan, directorul publicaţiei Washington Post. Acest gest cordial "reflectă nivelul de intimitate şi de confort pe care i-o oferă lui MBS nejustificată pe care el o dorea", a adăugat Ryan într-un comunicat.

Biden, umil în fața prințului saudit (sursa: news.postuszero.com)
Internațional

Biden, umil în fața prințului saudit

Biden, umil în fața prințului saudit. Preşedintele american Joe Biden şi-a încheiat sâmbătă după-amiază vizita în Arabia Saudită, după cea desfăşurată în Israel şi teritoriile palestiniene, turneu în cursul căruia a încercat să reafirme influenţa SUA în Orientul Mijlociu, promiţând totodată o nouă "viziune" pentru această regiune, consemnează AFP şi Reuters. Biden, umil în fața prințului saudit Liderul de la Casa Albă a petrecut mai puţin de 24 de ore în Arabia Saudită, unde s-a întâlnit cu mai mulţi şefi de stat şi responsabili din regiune, în primul rând cu prinţul moştenitor saudit Mohammed bin Salman, zis şi MBS, despre care CIA consideră că este principalul responsabil pentru asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi. Această întâlnire i-a adus, prin urmare, critici preşedintelui SUA. Care, de altfel, în campania electorală calificase Arabia Saudită drept un stat "paria". Dar interesele geostrategice şi economice ale Washingtonului în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei au determinat SUA să intensifice dialogul cu Arabia Saudită, ţară care este cel mai mare exportator de petrol şi care până în prezent a respins cererile SUA, ale Marii Britanii şi Uniunii Europene de a-şi creşte producţia în vederea temperării creşterii preţului petrolului. Promisiune: un milion de barili pe zi în plus Arabia Saudită şi-a manifestat acum disponibilitatea de a-şi creşte capacitatea de extracţie a petrolului cu un milion de barili pe zi, atrăgând însă atenţia că aceasta nu va însemna în mod necesar o creştere similară a producţiei. Promisiunea de creştere a acestei capacităţi, de la 12 la 13 milioane de barili pe zi, a fost făcută de Mohammed bin Salman. Dar el a avertizat totodată că Arabia Saudită nu-şi va putea spori capacitatea de extracţie a petrolului dincolo de acest prag, relatează agenţia DPA. La rândul său, ministrul de externe saudit, Faisal bin Farhan Al Saud, a declarat la o conferinţă de presă ulterioară întâlnirii lui Biden cu liderii statelor arabe din regiune că la această reuniune nu s-a discutat despre petrol, adăugând că statele OPEC+ (grup din care face parte şi Rusia) vor continua să evalueze condiţiile pieţei şi să ia deciziile necesare. Propunere care să includă Israel, refuzată Potrivit Reuters, Biden a pledat şi pentru o alianţă regională de securitate care să includă de asemenea Israelul, cu scopul contracarării ameninţării iraniene, dar iniţiativa sa nu a fost agreată de Arabia Saudită. Întrebat despre acest subiect la conferinţa de presă, ministrul saudit de externe a răspuns că nu are cunoştinţă despre astfel de discuţii. Cât despre cazul asasinării jurnalistului Khashoggi, abordat de preşedintele american în discuţia cu prinţul moştenitor saudit, acesta din urmă i-a spus lui Biden, potrivit ministrului de stat saudit pentru afaceri externe, Adel al-Jubeir, că acest caz este închis din punctul de vedere al Riadului, susţinând că cei vinovaţi au fost traşi la răspundere - au fost pronunţate mai multe condamnări. Critici dure la adresa SUA Mai mult, adaugă acelaşi ministru, MBS a subliniat în faţa lui Joe Biden că încercările de a impune altora propriile valori pot avea efect de bumerang. "Nu a mers atunci când Statele Unite au încercat să-şi impună valorile în Afganistan şi Irak. De fapt, aceasta s-a întors împotriva lor. Fiecare ţară are valori diferite şi acestea trebuie respectate", a închis subiectul ministrul saudit. După ce un ziarist i-a atras totuşi atenţia că serviciile secrete americane îl consideră pe MBS principalul responsabil pentru acest asasinat, acelaşi ministru a răspuns: "Ştim bine ce au concluzionat serviciile de informaţii (ale SUA) despre armele de distrugere în masă ale lui Saddam Hussein". Întâlniri cu liderii statelor din Golf Biden şi-a axat vizita în Arabia Saudită mai mult pe întâlnirile cu liderii statelor din Golf şi cu cei ai Egiptului, Iordaniei şi Irakului, încercând să minimalizeze întâlnirea cu MBS ce i-a atras destule critici, remarcă Reuters. Într-un discurs susţinut la Jeddah, la un summit la care au participat cele şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului (Arabia Saudită, EAU, Qatar, Oman, Kuwait şi Bahrein) şi de asemenea Egipt, Iordania şi Irak, preşedintele SUA a promis că ţara sa "nu va pleca din Orientul Mijlociu" şi nu va lăsa în această regiune "un vid care să fie umplut de China, Rusia sau Iran", anunţând totodată un ajutor de un miliard de dolari pentru susţinerea securităţii alimentare în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. "Statele Unite sunt angajate în construirea unui viitor de cooperare în regiune, în parteneriat cu voi toţi, şi Statele Unite nu pleacă nicăieri", a promis liderul de la Casa Albă. Putin va vizita Iranul În ce priveşte noua "viziune" a SUA pentru Orientul Mijlociu enunţată de preşedintele american, aceasta se va baza pe dialog, cooperare economică şi militară şi va avea ca obiectiv normalizarea relaţiilor între Israel şi ţările arabe. "Nu vom tolera ca o ţară să încerce să o domine pe alta în regiune prin consolidări militare, incursiuni şi/sau ameninţări", a subliniat Biden, făcând aluzie la Iran, ţară unde preşedintele rus Vladimir Putin va efectua marţi o vizită. Citește și: Putin, disperat: vrea să cumpere drone de luptă iraniene pentru a le trimite în Ucraina. Casa Albă a prezentat imagini cu negocierile ruso-iraniene Joe Biden a plecat aşadar din Arabia Saudită fără angajamente ferme, dar speră că grupul OPEC+ va decide la reuniunea sa din 3 august o sporire a producţiei de petrol care să ajute SUA să-şi tempereze creşterea inflaţiei, concluzionează Reuters. Preşedintele SUA declarase vineri că rezultatele vizitei sale în Arabia Saudită se vor vedea "în câteva săptămâni".

Biden, umilit de prințul moștenitor saudit (sursa: cnn.com)
Internațional

Biden, umilit de prințul moștenitor saudit

Biden, umilit de prințul moștenitor saudit. Prinţul moştenitor saudit Mohammed bin Salman a avertizat sâmbătă că politicile energetice "nerealiste" prin care UE şi SUA urmăresc să reducă emisiile poluante pentru a combate schimbările climatice riscă să conducă la o creştere "fără precedent" a inflaţiei, deja ridicată, consemnează agenţiile Reuters şi EFE. Biden, umilit de prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman (MBS) a făcut această afirmaţie în timp ce alături de el era aşezat preşedintele SUA, Joe Biden, care doreşte să accelereze tranziţia ecologică, dar în acelaşi timp se confruntă cu o creştere a preţului petrolului după agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, astfel că acum cere Arabiei Saudite să-şi sporească producţia de petrol. "Adoptarea unor politici nerealiste pentru reducerea emisiilor (...) va conduce în anii următori la o inflaţie fără precedent şi la creşterea preţurilor energiei, la creşterea şomajului şi a altor grave probleme sociale şi de securitate, plus creşterea sărăciei, a foametei, extremismului şi terorismului", a remarcat liderul de facto al Arabiei Saudite. MBS: Tranziția ecologică, graduală Acesta a apreciat că procesul tranziţiei ecologice trebuie să fie unul gradual, cu investiţii substanţiale în energii curate în următoarele două decenii, şi că acesta nu poate fi sustenabil dacă elimină sursele fundamentale de energie, adică petrolul şi gazul natural, sursele de energie regenerabilă neavând capacitatea de a acoperi cererea de energie. Citește și: Regiunea caspică ar putea deveni colacul de salvare al Europei în încercarea de a renunța la gazul rusesc (Geopolitical Futures) Prinţul moştenitor saudit a mai subliniat că se impune transmiterea unui mesaj de încredere investitorilor în sectorul petrolier, pentru a-i asigura că tranziţia spre energia curată nu le ameninţă afacerile. De ce au crescut prețurile hidrocarburilor Politicile de mediu promovate de UE şi SUA au determinat companiile petroliere să anticipeze o scădere a cererii de hidrocarburi pe termen lung, astfel că acestea şi-au redus investiţiile şi capacităţile de extracţie, ceea ce a contribuit la creşterea preţurilor hidrocarburilor încă dinaintea războiului din Ucraina. Energia este o temă principală a vizitei pe care Biden o încheie sâmbătă în Arabia Saudită. Preşedintele american va aborda acest subiect de asemenea cu alţi lideri din Golf, reuniţi acolo la un summit. Liderul de la Casa Albă caută să convingă statele exportatoare de petrol să-şi crească producţia pentru a reduce preţul petrolului şi a mai tempera astfel din inflaţia care a crescut în SUA şi îngrijorează formaţiunea sa politică, Partidul Democrat, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului.

Valentin Ionescu
Opinii

Rusia trebuie învinsă economic: sancțiuni mai dure, pe ramuri economice, și deblocarea rezervelor de petrol din Arabia Saudită și Iran

Văd că în presă a apărut informația că rubla și-a "revenit". Rubla nu și-a "revenit". Banca Centrală a Rusiei fixează cursul în fiecare zi pentru rublă în raport cu US$ (dolarul SUA) și EUR. Prin urmare, Banca Centrală a abandonat cursul flotant și a trecut la un curs fix/pe cale administrativă. De asemenea, în Rusia sunt comisioane mari la schimbul valutar pentru a descuraja vânzările de monedă locală și achizitia de EUR sau US$. Guvernul rus a aprobat importurile paralele. În sine, "importurile paralele" se practică mai cu seamă la medicamente generice. De pildă, dacă într-o țară nu se mai produc (sau se produc, dar prețul este mare), se caută achiziția lor de pe alte piețe la prețuri mai scăzute. Acesta este mecanismul. Guvernul rus probabil vrea să importe produse ieftine de pe piața asiatică, pentru care să nu dea mulți bani în dolari, mai cu seamă din China și India, unde drepturile de autor/copyright nu prea se respectă. Asta înseamnă că rușii vor cumpăra produse ieftine (eventual în barter? nu știu), din care un număr nespecificat de produse e posibil să fie piratate. Separat de asta, rușii au început să practice exportul de petrol la "negru", în sensul că opresc semnalul pe vasele lor ca să nu se identifice corect ruta acestora. Evident, acest lucru se face cu complicitatea cumpărătorilor, care de multe ori sunt chinezi sau indieni. Sunt curios câte nave rusești sunt acum la Shanghai, oraș aflat în lockdown și unde presa nu are acces. Ar trebui ca presa internațională să urmărească intrările de vase rusești în India și China. Rușii caută să-și conserve rezervele valutare, pe care eu le apreciez la jumătate din total (aprox. 630 mld US$) că ar fi la dispoziția lor. Asta îi ajută să supraviețuiască pe termen mediu, dar la alți parametri decât până acum. Și Uniunea Sovietică a supraviețuit, decenii chiar, având relații comerciale cu Occidentul la un nivel modest. Nu aș paria pe o prăbușire economică mai mare de 11-15% anul acesta. Din petrolul și gazele pe care le exportă în Uniunea Europeană, eu am estimat că rușii încasează zilnic între 310 și 320 de milioane de EUR. Aproximativ 71% sunt din petrol. Este posibil ca factura să fi fost mai mare în februarie și începutul lunii martie, când au fost zile cu temeperaturi scăzute. Eu am estimat valoarea facturii de mai sus ca medie aritmetică, luând în calcul prin comparație exporturile totale de anul trecut (aproximativ 98,9 miliarde de EUR). Sigur că o zi din februarie contează în bani mai mult decât o zi din luna iunie. Asta înseamnă că, într-o lună de război, rușii au încasat intre zece și 12 miliarde de EUR. Destul. Trebuie urmărite și livrările zilnice pe cele trei trasee de gaz spre vestul Europei. Pe de altă parte, cu excepția sectorului metalurgic, nici un sector economic rusesc nu este sub embargo, ceea ce este surprinzător, ținând cont de ce scrie în presa occidentală și la noi. Sancțiunile se aplică individual pe firme și persoane, nu pe ramuri economice. De aceea, sancțiunile mi se par soft. Rușii mai exportă în țările UE metale și pietre prețioase, lemn, celuloză și hârtie, produse alimentare și materii prime agricole, maşini, echipamente şi mijloace de transport , textile şi încălţăminte. Nu am văzut sancțiuni la clasele de produse menționate mai sus. De asemenea, porturile sunt deschise. Numai britanicii le-au închis. O parte din bănci sunt scoase din SWIFT, dar nu am auzit ca și din Target 2. O altă parte din bănci nu sunt scoase din SWIFT. Deocamdată, observ că americanii aplică sancțiuni mai dure decât vest-europenii. Rușii forțează nota și vor ca gazele să fie plătite în ruble. Atenție, nu petrolul exportat, unde rușii știu că au concurenți si apare efectul de substituție, ci doar la gaze, unde europenii sunt vulnerabili. Șmecherie de cartier. Vest-europenii nu acceptă șantajul și nu intră pe piața rusă să cumpere ruble, deși ar putea să o facă. Mai ales că au bănci care au rămas în Rusia. Măsura vine într-un moment în care consumul are o tendință de scadere. Dar depozitele cu gaz ale vest-europenilor sunt pline între 29 și 33%. Dacă cererea totală de gaz se menține, mai cu seamă în sectorul industrial, prețul la gaz (la pret TTf la Amsterdam și la Viena) va înregistra o creștere bruscă la un punct nesustenabil. Multe firme pot ajunge în stare de faliment, din cauza cheltuielilor de exploatare. Prin urmare, va fi nevoie de noi măsuri guvernamentale pentru a menține prețul la un nivel suportabil. În iunie, apreciez că prețul va începe să se stabilizeze, iar efectul urmărit de ruși va începe ușor să se estompeze. Prețul va tinde spre un punct de echilibru, deși va fi mai sus decât în prezent. Ceea ce rușii nu au luat în calcul este că, în ipoteza in care economia Uniunii Europene intră în recesiune, repetând situația din 2020, de exemplu, cererea la toate produsele rusești va scădea, nu doar la petrol și gaze, indiferent de sancțiuni. Apreciez că România trebuie să renunțe la prețul de referință de la Viena, care avantajează numai OMV. Industria care folosește gaz (îngrăsăminte, materiale de construcții, sticlă) trebuie salvată. Până la sfârșitul anului va fi o cursă contracronometru pentru umplerea depozitelor de gaz în subteran peste tot în Europa. De fapt, situația asta va menține cererea la un nivel ceva mai ridicat. Europa va conta pe un supliment de livrări din Qatar, dar nu prea mult, și pe livrări modeste din SUA (15 miliarde de metri cubi, aproximativ 10% din 155 de miliarde de metri cubi importați din Rusia). Ca rușii să cedeze, occidentalii va trebui să întrerupă achizițiile de petrol de la ei, pentru că acesta este sursa lor principală de venit, și să sancționeze toate ramurile economice rusești. Cheia este Arabia Saudită, care nu vrea să majoreze extracțiile, întrucât se opune negocierilor americane cu Iranul și pentru că prințul moștenitor are deschis un proces penal în SUA. De asemenea, Arabia Saudită este nemulțumită de SUA că nu îi acordă suport în războiul din Yemen. Până la urmă, cred că saudiții vor ceda. În acel moment, rușii nu mai au cum să joace în forță. Vor conta exporturile de gaze azere prin Turcia, prin Balcani, dacă bulgarii se mișcă repede și realizează interconectorul cu grecii. De asemenea, pe termen lung este important ca Iranul să fie scos din zona de influență a Rusiei. Iranul este a doua țară din lume ca zăcăminte de gaz natural. Intrarea Iranului pe piața internațională va prăbuși monopolul Rusiei. O să vedem când și cum. Deocamdată, războiul este asimetric, iar prețul este ridicat. Frontul din Ucraina este sprijinit de sancțiuni economice, dar și invers este valabil. Dacă rușii sunt înfrânți, sancțiunile lor asupra Occidentului se reduc, pentru că nu mai au resurse. Valentin Ionescu este invitat al rubricii de opinii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră