luni 11 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: arabia saudită

18 articole
Internațional

Biden, umil în fața prințului saudit

Biden, umil în fața prințului saudit. Preşedintele american Joe Biden şi-a încheiat sâmbătă după-amiază vizita în Arabia Saudită, după cea desfăşurată în Israel şi teritoriile palestiniene, turneu în cursul căruia a încercat să reafirme influenţa SUA în Orientul Mijlociu, promiţând totodată o nouă "viziune" pentru această regiune, consemnează AFP şi Reuters. Biden, umil în fața prințului saudit Liderul de la Casa Albă a petrecut mai puţin de 24 de ore în Arabia Saudită, unde s-a întâlnit cu mai mulţi şefi de stat şi responsabili din regiune, în primul rând cu prinţul moştenitor saudit Mohammed bin Salman, zis şi MBS, despre care CIA consideră că este principalul responsabil pentru asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi. Această întâlnire i-a adus, prin urmare, critici preşedintelui SUA. Care, de altfel, în campania electorală calificase Arabia Saudită drept un stat "paria". Dar interesele geostrategice şi economice ale Washingtonului în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei au determinat SUA să intensifice dialogul cu Arabia Saudită, ţară care este cel mai mare exportator de petrol şi care până în prezent a respins cererile SUA, ale Marii Britanii şi Uniunii Europene de a-şi creşte producţia în vederea temperării creşterii preţului petrolului. Promisiune: un milion de barili pe zi în plus Arabia Saudită şi-a manifestat acum disponibilitatea de a-şi creşte capacitatea de extracţie a petrolului cu un milion de barili pe zi, atrăgând însă atenţia că aceasta nu va însemna în mod necesar o creştere similară a producţiei. Promisiunea de creştere a acestei capacităţi, de la 12 la 13 milioane de barili pe zi, a fost făcută de Mohammed bin Salman. Dar el a avertizat totodată că Arabia Saudită nu-şi va putea spori capacitatea de extracţie a petrolului dincolo de acest prag, relatează agenţia DPA. La rândul său, ministrul de externe saudit, Faisal bin Farhan Al Saud, a declarat la o conferinţă de presă ulterioară întâlnirii lui Biden cu liderii statelor arabe din regiune că la această reuniune nu s-a discutat despre petrol, adăugând că statele OPEC+ (grup din care face parte şi Rusia) vor continua să evalueze condiţiile pieţei şi să ia deciziile necesare. Propunere care să includă Israel, refuzată Potrivit Reuters, Biden a pledat şi pentru o alianţă regională de securitate care să includă de asemenea Israelul, cu scopul contracarării ameninţării iraniene, dar iniţiativa sa nu a fost agreată de Arabia Saudită. Întrebat despre acest subiect la conferinţa de presă, ministrul saudit de externe a răspuns că nu are cunoştinţă despre astfel de discuţii. Cât despre cazul asasinării jurnalistului Khashoggi, abordat de preşedintele american în discuţia cu prinţul moştenitor saudit, acesta din urmă i-a spus lui Biden, potrivit ministrului de stat saudit pentru afaceri externe, Adel al-Jubeir, că acest caz este închis din punctul de vedere al Riadului, susţinând că cei vinovaţi au fost traşi la răspundere - au fost pronunţate mai multe condamnări. Critici dure la adresa SUA Mai mult, adaugă acelaşi ministru, MBS a subliniat în faţa lui Joe Biden că încercările de a impune altora propriile valori pot avea efect de bumerang. "Nu a mers atunci când Statele Unite au încercat să-şi impună valorile în Afganistan şi Irak. De fapt, aceasta s-a întors împotriva lor. Fiecare ţară are valori diferite şi acestea trebuie respectate", a închis subiectul ministrul saudit. După ce un ziarist i-a atras totuşi atenţia că serviciile secrete americane îl consideră pe MBS principalul responsabil pentru acest asasinat, acelaşi ministru a răspuns: "Ştim bine ce au concluzionat serviciile de informaţii (ale SUA) despre armele de distrugere în masă ale lui Saddam Hussein". Întâlniri cu liderii statelor din Golf Biden şi-a axat vizita în Arabia Saudită mai mult pe întâlnirile cu liderii statelor din Golf şi cu cei ai Egiptului, Iordaniei şi Irakului, încercând să minimalizeze întâlnirea cu MBS ce i-a atras destule critici, remarcă Reuters. Într-un discurs susţinut la Jeddah, la un summit la care au participat cele şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului (Arabia Saudită, EAU, Qatar, Oman, Kuwait şi Bahrein) şi de asemenea Egipt, Iordania şi Irak, preşedintele SUA a promis că ţara sa "nu va pleca din Orientul Mijlociu" şi nu va lăsa în această regiune "un vid care să fie umplut de China, Rusia sau Iran", anunţând totodată un ajutor de un miliard de dolari pentru susţinerea securităţii alimentare în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. "Statele Unite sunt angajate în construirea unui viitor de cooperare în regiune, în parteneriat cu voi toţi, şi Statele Unite nu pleacă nicăieri", a promis liderul de la Casa Albă. Putin va vizita Iranul În ce priveşte noua "viziune" a SUA pentru Orientul Mijlociu enunţată de preşedintele american, aceasta se va baza pe dialog, cooperare economică şi militară şi va avea ca obiectiv normalizarea relaţiilor între Israel şi ţările arabe. "Nu vom tolera ca o ţară să încerce să o domine pe alta în regiune prin consolidări militare, incursiuni şi/sau ameninţări", a subliniat Biden, făcând aluzie la Iran, ţară unde preşedintele rus Vladimir Putin va efectua marţi o vizită. Citește și: Putin, disperat: vrea să cumpere drone de luptă iraniene pentru a le trimite în Ucraina. Casa Albă a prezentat imagini cu negocierile ruso-iraniene Joe Biden a plecat aşadar din Arabia Saudită fără angajamente ferme, dar speră că grupul OPEC+ va decide la reuniunea sa din 3 august o sporire a producţiei de petrol care să ajute SUA să-şi tempereze creşterea inflaţiei, concluzionează Reuters. Preşedintele SUA declarase vineri că rezultatele vizitei sale în Arabia Saudită se vor vedea "în câteva săptămâni".

Biden, umil în fața prințului saudit (sursa: news.postuszero.com)
Biden, umilit de prințul moștenitor saudit (sursa: cnn.com)
Internațional

Biden, umilit de prințul moștenitor saudit

Biden, umilit de prințul moștenitor saudit. Prinţul moştenitor saudit Mohammed bin Salman a avertizat sâmbătă că politicile energetice "nerealiste" prin care UE şi SUA urmăresc să reducă emisiile poluante pentru a combate schimbările climatice riscă să conducă la o creştere "fără precedent" a inflaţiei, deja ridicată, consemnează agenţiile Reuters şi EFE. Biden, umilit de prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman (MBS) a făcut această afirmaţie în timp ce alături de el era aşezat preşedintele SUA, Joe Biden, care doreşte să accelereze tranziţia ecologică, dar în acelaşi timp se confruntă cu o creştere a preţului petrolului după agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, astfel că acum cere Arabiei Saudite să-şi sporească producţia de petrol. "Adoptarea unor politici nerealiste pentru reducerea emisiilor (...) va conduce în anii următori la o inflaţie fără precedent şi la creşterea preţurilor energiei, la creşterea şomajului şi a altor grave probleme sociale şi de securitate, plus creşterea sărăciei, a foametei, extremismului şi terorismului", a remarcat liderul de facto al Arabiei Saudite. MBS: Tranziția ecologică, graduală Acesta a apreciat că procesul tranziţiei ecologice trebuie să fie unul gradual, cu investiţii substanţiale în energii curate în următoarele două decenii, şi că acesta nu poate fi sustenabil dacă elimină sursele fundamentale de energie, adică petrolul şi gazul natural, sursele de energie regenerabilă neavând capacitatea de a acoperi cererea de energie. Citește și: Regiunea caspică ar putea deveni colacul de salvare al Europei în încercarea de a renunța la gazul rusesc (Geopolitical Futures) Prinţul moştenitor saudit a mai subliniat că se impune transmiterea unui mesaj de încredere investitorilor în sectorul petrolier, pentru a-i asigura că tranziţia spre energia curată nu le ameninţă afacerile. De ce au crescut prețurile hidrocarburilor Politicile de mediu promovate de UE şi SUA au determinat companiile petroliere să anticipeze o scădere a cererii de hidrocarburi pe termen lung, astfel că acestea şi-au redus investiţiile şi capacităţile de extracţie, ceea ce a contribuit la creşterea preţurilor hidrocarburilor încă dinaintea războiului din Ucraina. Energia este o temă principală a vizitei pe care Biden o încheie sâmbătă în Arabia Saudită. Preşedintele american va aborda acest subiect de asemenea cu alţi lideri din Golf, reuniţi acolo la un summit. Liderul de la Casa Albă caută să convingă statele exportatoare de petrol să-şi crească producţia pentru a reduce preţul petrolului şi a mai tempera astfel din inflaţia care a crescut în SUA şi îngrijorează formaţiunea sa politică, Partidul Democrat, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului.

Valentin Ionescu
Opinii

Rusia trebuie învinsă economic: sancțiuni mai dure, pe ramuri economice, și deblocarea rezervelor de petrol din Arabia Saudită și Iran

Văd că în presă a apărut informația că rubla și-a "revenit". Rubla nu și-a "revenit". Banca Centrală a Rusiei fixează cursul în fiecare zi pentru rublă în raport cu US$ (dolarul SUA) și EUR. Prin urmare, Banca Centrală a abandonat cursul flotant și a trecut la un curs fix/pe cale administrativă. De asemenea, în Rusia sunt comisioane mari la schimbul valutar pentru a descuraja vânzările de monedă locală și achizitia de EUR sau US$. Guvernul rus a aprobat importurile paralele. În sine, "importurile paralele" se practică mai cu seamă la medicamente generice. De pildă, dacă într-o țară nu se mai produc (sau se produc, dar prețul este mare), se caută achiziția lor de pe alte piețe la prețuri mai scăzute. Acesta este mecanismul. Guvernul rus probabil vrea să importe produse ieftine de pe piața asiatică, pentru care să nu dea mulți bani în dolari, mai cu seamă din China și India, unde drepturile de autor/copyright nu prea se respectă. Asta înseamnă că rușii vor cumpăra produse ieftine (eventual în barter? nu știu), din care un număr nespecificat de produse e posibil să fie piratate. Separat de asta, rușii au început să practice exportul de petrol la "negru", în sensul că opresc semnalul pe vasele lor ca să nu se identifice corect ruta acestora. Evident, acest lucru se face cu complicitatea cumpărătorilor, care de multe ori sunt chinezi sau indieni. Sunt curios câte nave rusești sunt acum la Shanghai, oraș aflat în lockdown și unde presa nu are acces. Ar trebui ca presa internațională să urmărească intrările de vase rusești în India și China. Rușii caută să-și conserve rezervele valutare, pe care eu le apreciez la jumătate din total (aprox. 630 mld US$) că ar fi la dispoziția lor. Asta îi ajută să supraviețuiască pe termen mediu, dar la alți parametri decât până acum. Și Uniunea Sovietică a supraviețuit, decenii chiar, având relații comerciale cu Occidentul la un nivel modest. Nu aș paria pe o prăbușire economică mai mare de 11-15% anul acesta. Din petrolul și gazele pe care le exportă în Uniunea Europeană, eu am estimat că rușii încasează zilnic între 310 și 320 de milioane de EUR. Aproximativ 71% sunt din petrol. Este posibil ca factura să fi fost mai mare în februarie și începutul lunii martie, când au fost zile cu temeperaturi scăzute. Eu am estimat valoarea facturii de mai sus ca medie aritmetică, luând în calcul prin comparație exporturile totale de anul trecut (aproximativ 98,9 miliarde de EUR). Sigur că o zi din februarie contează în bani mai mult decât o zi din luna iunie. Asta înseamnă că, într-o lună de război, rușii au încasat intre zece și 12 miliarde de EUR. Destul. Trebuie urmărite și livrările zilnice pe cele trei trasee de gaz spre vestul Europei. Pe de altă parte, cu excepția sectorului metalurgic, nici un sector economic rusesc nu este sub embargo, ceea ce este surprinzător, ținând cont de ce scrie în presa occidentală și la noi. Sancțiunile se aplică individual pe firme și persoane, nu pe ramuri economice. De aceea, sancțiunile mi se par soft. Rușii mai exportă în țările UE metale și pietre prețioase, lemn, celuloză și hârtie, produse alimentare și materii prime agricole, maşini, echipamente şi mijloace de transport , textile şi încălţăminte. Nu am văzut sancțiuni la clasele de produse menționate mai sus. De asemenea, porturile sunt deschise. Numai britanicii le-au închis. O parte din bănci sunt scoase din SWIFT, dar nu am auzit ca și din Target 2. O altă parte din bănci nu sunt scoase din SWIFT. Deocamdată, observ că americanii aplică sancțiuni mai dure decât vest-europenii. Rușii forțează nota și vor ca gazele să fie plătite în ruble. Atenție, nu petrolul exportat, unde rușii știu că au concurenți si apare efectul de substituție, ci doar la gaze, unde europenii sunt vulnerabili. Șmecherie de cartier. Vest-europenii nu acceptă șantajul și nu intră pe piața rusă să cumpere ruble, deși ar putea să o facă. Mai ales că au bănci care au rămas în Rusia. Măsura vine într-un moment în care consumul are o tendință de scadere. Dar depozitele cu gaz ale vest-europenilor sunt pline între 29 și 33%. Dacă cererea totală de gaz se menține, mai cu seamă în sectorul industrial, prețul la gaz (la pret TTf la Amsterdam și la Viena) va înregistra o creștere bruscă la un punct nesustenabil. Multe firme pot ajunge în stare de faliment, din cauza cheltuielilor de exploatare. Prin urmare, va fi nevoie de noi măsuri guvernamentale pentru a menține prețul la un nivel suportabil. În iunie, apreciez că prețul va începe să se stabilizeze, iar efectul urmărit de ruși va începe ușor să se estompeze. Prețul va tinde spre un punct de echilibru, deși va fi mai sus decât în prezent. Ceea ce rușii nu au luat în calcul este că, în ipoteza in care economia Uniunii Europene intră în recesiune, repetând situația din 2020, de exemplu, cererea la toate produsele rusești va scădea, nu doar la petrol și gaze, indiferent de sancțiuni. Apreciez că România trebuie să renunțe la prețul de referință de la Viena, care avantajează numai OMV. Industria care folosește gaz (îngrăsăminte, materiale de construcții, sticlă) trebuie salvată. Până la sfârșitul anului va fi o cursă contracronometru pentru umplerea depozitelor de gaz în subteran peste tot în Europa. De fapt, situația asta va menține cererea la un nivel ceva mai ridicat. Europa va conta pe un supliment de livrări din Qatar, dar nu prea mult, și pe livrări modeste din SUA (15 miliarde de metri cubi, aproximativ 10% din 155 de miliarde de metri cubi importați din Rusia). Ca rușii să cedeze, occidentalii va trebui să întrerupă achizițiile de petrol de la ei, pentru că acesta este sursa lor principală de venit, și să sancționeze toate ramurile economice rusești. Cheia este Arabia Saudită, care nu vrea să majoreze extracțiile, întrucât se opune negocierilor americane cu Iranul și pentru că prințul moștenitor are deschis un proces penal în SUA. De asemenea, Arabia Saudită este nemulțumită de SUA că nu îi acordă suport în războiul din Yemen. Până la urmă, cred că saudiții vor ceda. În acel moment, rușii nu mai au cum să joace în forță. Vor conta exporturile de gaze azere prin Turcia, prin Balcani, dacă bulgarii se mișcă repede și realizează interconectorul cu grecii. De asemenea, pe termen lung este important ca Iranul să fie scos din zona de influență a Rusiei. Iranul este a doua țară din lume ca zăcăminte de gaz natural. Intrarea Iranului pe piața internațională va prăbuși monopolul Rusiei. O să vedem când și cum. Deocamdată, războiul este asimetric, iar prețul este ridicat. Frontul din Ucraina este sprijinit de sancțiuni economice, dar și invers este valabil. Dacă rușii sunt înfrânți, sancțiunile lor asupra Occidentului se reduc, pentru că nu mai au resurse. Valentin Ionescu este invitat al rubricii de opinii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră