2026

52 articole

Taxarea pensiilor în 2026: ce impozite plătesc pensionarii și ce reguli se aplică persoanelor cu handicap

Pensionarii care încasează în 2026 cel mult 3.000 de lei pe lună nu plătesc nici contribuția la sănătate, nici impozit pe venit. Pentru pensiile care depășesc acest prag, însă, intră în joc două rețineri: CASS de 10% și impozitul pe venit de 10%. Important este că procentele nu se aplică asupra întregii pensii. Cei 3.000 de lei rămân protejați, iar taxele sunt calculate doar pornind de la suma care depășește acest plafon. Regula privind CASS pentru pensii se aplică în perioada 1 august 2025 – 31 decembrie 2027. Pensia de până la 3.000 de lei nu este taxată Pentru un pensionar care primește 3.000 de lei sau mai puțin, calculul este simplu: nu există CASS și nici impozit pe venit. Citește și: Grindeanu cere AUR „să-și clarifice niște lucruri” pentru a putea guverna cu PSD Astfel, dacă pensia brută aflată în plată este, de exemplu, de 2.800 de lei, pensionarul va primi cei 2.800 de lei, fără aceste două rețineri. Situația se schimbă imediat ce pensia depășește pragul de 3.000 de lei. Primul pas: cât depășește pensia plafonul de 3.000 de lei Pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei se stabilește mai întâi diferența față de plafon: Suma care depășește plafonul = pensia brută – 3.000 de lei De exemplu, la o pensie de 4.000 de lei: 4.000 – 3.000 = 1.000 de lei Acești 1.000 de lei sunt punctul de plecare pentru calcularea taxelor. Nu întreaga pensie de 4.000 de lei este supusă CASS. Pasul doi: CASS de 10% Contribuția la sănătate este de 10% și se aplică sumei care depășește plafonul de 3.000 de lei. Pentru pensia de 4.000 de lei: 1.000 lei × 10% = 100 de lei CASS După calcularea CASS urmează însă impozitul, iar aici apare o diferență importantă: impozitul de 10% nu se aplică direct aceleiași sume de 1.000 de lei. Pasul trei: cum se calculează impozitul Înainte de aplicarea impozitului se scade contribuția la sănătate. Formula este: Venit impozabil = pensia brută – 3.000 lei – CASS În exemplul unei pensii de 4.000 de lei: 4.000 – 3.000 – 100 = 900 de lei Impozitul este de 10% din această sumă: 900 × 10% = 90 de lei Prin urmare, pensionarul va suporta în total rețineri de 190 de lei: 100 de lei CASS; 90 de lei impozit. Pensia netă va fi: 4.000 – 100 – 90 = 3.810 lei Exemplul CNPP: pensie de 4.467 de lei Casa Națională de Pensii Publice a prezentat și un exemplu concret pentru o pensie brută de 4.467 de lei. Mai întâi se determină suma care depășește plafonul: 4.467 – 3.000 = 1.467 lei CASS reprezintă 10% din această diferență: 1.467 × 10% = 146,7 lei, sumă rotunjită la 147 de lei. Pentru impozit, din diferența de 1.467 de lei se scade CASS: 1.467 – 147 = 1.320 de lei Impozitul este: 1.320 × 10% = 132 de lei În final: 4.467 – 147 – 132 = 4.188 de lei Așadar, dintr-o pensie brută de 4.467 de lei sunt reținuți 279 de lei, iar pensionarul primește 4.188 de lei. Cât se reține la diferite pensii Pentru o pensie de 3.500 de lei, diferența față de plafon este de 500 de lei. CASS este de 50 de lei, iar impozitul se aplică celor 450 de lei rămași, rezultând 45 de lei. Pensia netă este astfel de 3.405 lei. La o pensie de 5.000 de lei, diferența este de 2.000 de lei. CASS ajunge la 200 de lei, iar baza pentru impozit rămâne 1.800 de lei. Impozitul este de 180 de lei, astfel încât pensia netă va fi de 4.620 de lei. Pentru o pensie de 7.000 de lei, CASS este de 400 de lei, iar impozitul de 360 de lei. Pensionarul va încasa astfel 6.240 de lei. Cu alte cuvinte, peste pragul de 3.000 de lei, efectul combinat al celor două rețineri este de aproximativ 19% din diferența care depășește plafonul, nu de 20%. Explicația este că impozitul se calculează după deducerea CASS. Pensionarii nu trebuie să facă singuri calculul Pentru pensiile plătite prin sistemul public, pensionarul nu trebuie să depună lunar declarații și nici să vireze separat banii către stat. CASS și impozitul sunt calculate și reținute la sursă înainte de plata pensiei. Pensionarul primește direct suma netă rezultată după aplicarea reținerilor. Prin urmare, diferența dintre pensia brută și suma efectiv primită poate fi verificată urmând aceeași succesiune: se scad cei 3.000 de lei protejați, se calculează CASS de 10%, apoi se scade CASS din baza impozabilă și se aplică impozitul de 10%. Persoanele cu handicap, CASS pentru pensia peste 3.000 de lei O atenție specială trebuie acordată pensionarilor care beneficiază și de indemnizație de handicap. Potrivit precizărilor CNPP, persoanele cu handicap sunt exceptate de la CASS pentru veniturile obținute în baza Legii nr. 448/2006, respectiv pentru indemnizația de handicap. Scutirea nu se extinde însă automat asupra pensiei. Dacă pensia unei persoane cu handicap depășește 3.000 de lei, diferența peste acest plafon este supusă CASS de 10%, după aceleași reguli aplicabile celorlalți pensionari. Regula CASS este temporară Contribuția de sănătate pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei a fost introdusă de la 1 august 2025. Potrivit Legii nr. 141/2025, prevederea se aplică veniturilor din pensii aferente perioadei 1 august 2025 – 31 decembrie 2027. Pensionarii vor fi din nou exceptați de la CASS pentru veniturile din pensii realizate începând cu 1 ianuarie 2028. Pentru 2026 însă, regula este clară: primii 3.000 de lei din pensie rămân în afara calculului, iar pentru ceea ce depășește plafonul se reține mai întâi CASS de 10%, apoi impozitul de 10% aplicat sumei rămase după deducerea contribuției la sănătate.

Eveniment

Reducerea vârstei de pensionare pentru mame în 2026: cine are dreptul și ce condiții trebuie îndeplinite

Femeile care au născut și crescut copii pot ieși mai devreme la pensie, potrivit noii Legi a pensiilor. Reducerea pornește de la șase luni pentru un copil și poate ajunge la trei ani și jumătate pentru șapte sau mai mulți copii. Facilitatea nu se acordă însă automat: condiția esențială este ca mama să fi realizat stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut de lege. Regulile sunt prevăzute de Legea nr. 360/2023, aflată integral în vigoare din septembrie 2024, iar în 2026 devin cu atât mai importante cu cât atât vârsta standard de pensionare a femeilor, cât și stagiul complet de cotizare continuă să crească treptat, conform calendarului din lege. Nu orice mamă poate ieși mai devreme la pensie Faptul că o femeie a născut unul sau mai mulți copii nu este suficient pentru a beneficia automat de reducerea vârstei de pensionare. Citește și: Bilete de tratament balnear pentru pensionari 2026: cine le poate primi, cum se acordă și când sunt programate seriile Articolul 51 din Legea nr. 360/2023 stabilește două condiții care trebuie îndeplinite cumulativ. Femeia trebuie, în primul rând, să fi realizat stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut pentru generația sa. În al doilea rând, trebuie să fi născut și crescut copiii până la vârsta de 16 ani sau, în cazul adopției, să îi fi crescut timp de cel puțin 13 ani. Reducerea se aplică la pensia pentru limită de vârstă. Stagiul complet de cotizare contributiv va ajunge, potrivit legii, la 35 de ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați, însă pentru femei atingerea acestui prag se face treptat, conform anexei nr. 5. Așadar, în 2026 nu există o singură valoare a stagiului complet valabilă pentru toate femeile: aceasta trebuie verificată în funcție de anul și luna nașterii. Regula care poate face diferența: stagiul complet Este probabil cea mai importantă condiție pentru o femeie care vrea să afle dacă poate ieși mai devreme la pensie datorită copiilor. Dacă stagiul complet de cotizare contributiv aferent datei sale de naștere nu este realizat, simplul fapt că a crescut unul sau mai mulți copii nu îi permite să folosească reducerea prevăzută la art. 51. Trebuie făcută însă diferența între stagiul de cotizare, în sens larg, și stagiul contributiv. Anii de facultate la zi, de exemplu, sunt perioade asimilate și nu devin pur și simplu ani contributivi pentru îndeplinirea acestei condiții. Există însă o excepție importantă pentru mame. CNPP precizează că perioada în care o persoană a beneficiat de concediu pentru creșterea copilului după 1 ianuarie 2006, deși este perioadă asimilată, se ia în calcul, prin excepție, la stabilirea stagiului minim și a stagiului complet contributiv necesar pentru deschiderea dreptului la pensie. Cu alte cuvinte, o mamă nu trebuie să considere automat că anii de concediu pentru creșterea copilului de după 2006 îi lipsesc din stagiul necesar pentru această facilitate. Cu cât se reduce vârsta de pensionare Reducerea este stabilită clar de lege și crește cu șase luni pentru fiecare copil, până la maximum trei ani și șase luni. Grila este următoarea: pentru un copil – 6 luni; pentru doi copii – 1 an; pentru trei copii – 1 an și 6 luni; pentru patru copii – 2 ani; pentru cinci copii – 2 ani și 6 luni; pentru șase copii – 3 ani; pentru șapte sau mai mulți copii – 3 ani și 6 luni. Reducerea se aplică vârstei standard de pensionare corespunzătoare fiecărei femei, stabilită după luna și anul nașterii. Prin urmare, calculul nu începe de la aceeași vârstă pentru toate femeile aflate aproape de pensionare în 2026. Mai întâi se stabilește, din anexa nr. 5 la lege, vârsta standard care îi revine persoanei respective, iar din aceasta se scade reducerea acordată pentru copii. Un exemplu simplu: doi copii înseamnă un an mai devreme Dacă o femeie are, potrivit eșalonării prevăzute de lege, o vârstă standard de pensionare de 62 de ani și câteva luni și îndeplinește stagiul complet contributiv cerut, existența a doi copii crescuți până la 16 ani îi reduce vârsta standard cu un an. În cazul a trei copii, reducerea ar fi de un an și șase luni, iar pentru cinci copii, de doi ani și șase luni. Important este că vorbim despre reducerea vârstei pentru pensia pentru limită de vârstă, nu despre o pensie anticipată cu penalizare. Copiii adoptați sunt luați în calcul Legea nu rezervă această facilitate exclusiv mamelor biologice. Reducerea se aplică și femeilor care au adoptat copii, cu condiția ca aceștia să fi fost crescuți de femeia respectivă pentru cel puțin 13 ani. De asemenea, numărul total de copii pentru care se acordă reducerea poate include atât copii biologici, cât și copii adoptați. În cazul copiilor biologici, condiția este ca mama să îi fi născut și crescut până la vârsta de 16 ani. Reducerea pentru copii poate fi cumulată cu cea pentru grupele de muncă O femeie care a lucrat în condiții deosebite sau speciale nu pierde reducerea acordată pentru copii. Legea permite cumularea reducerii prevăzute pentru mame cu reducerile acordate pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite sau speciale de muncă, precum și cu alte reduceri prevăzute prin acte normative speciale. Există însă două limite importante. Reducerea totală a vârstei standard de pensionare nu poate depăși 11 ani. În plus, după aplicarea cumulată a reducerilor, vârsta de pensionare nu poate coborî sub 52 de ani. Astfel, o femeie care beneficiază atât de reducerea pentru copii, cât și de o reducere pentru condițiile în care a lucrat trebuie să verifice ambele plafoane înainte de a calcula data la care poate cere pensia. Ce acte trebuie pentru reducerea acordată mamelor CNPP precizează că, pe lângă documentele obișnuite necesare pentru pensionarea la limită de vârstă, femeia trebuie să dovedească îndeplinirea condițiilor referitoare la copii. Pentru copiii biologici sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor, în copie, precum și declarația pe propria răspundere privind creșterea acestora până la vârsta de 16 ani. În cazul copiilor adoptați trebuie prezentat certificatul de naștere și/sau hotărârea judecătorească definitivă prin care a fost încuviințată adopția, precum și declarația pe propria răspundere că aceștia au fost crescuți timp de cel puțin 13 ani. CNPP arată că declarația este cuprinsă în modelul cererii prevăzut de normele de aplicare. La acestea se adaugă documentele obișnuite pentru stabilirea pensiei: acte de identitate și stare civilă, carnetul de muncă și, după caz, adeverințe privind vechimea, veniturile sau condițiile de muncă. Atenție la data depunerii documentelor Un detaliu important îi privește pe cei care se află deja în plată cu pensie anticipată sau pensie de invaliditate și ajung să îndeplinească între timp condițiile pentru pensia pentru limită de vârstă cu reducerea acordată mamelor. CNPP precizează că trecerea se face din oficiu, dar momentul de la care operează poate depinde de data la care au fost depuse actele referitoare la copii. Dacă documentele au fost depuse înainte de îndeplinirea cumulativă a condițiilor, trecerea se face de la data la care acestea sunt îndeplinite. Dacă actele sunt aduse ulterior, trecerea se realizează de la data depunerii lor. Prin urmare, pentru persoanele aflate deja într-o altă categorie de pensie, depunerea din timp a documentelor poate conta. Cum aflați concret când puteți ieși la pensie Pentru calcul sunt necesare trei informații. Mai întâi, femeia trebuie să verifice vârsta standard de pensionare corespunzătoare lunii și anului nașterii, potrivit anexei nr. 5 la Legea nr. 360/2023. Apoi trebuie verificat stagiul complet de cotizare contributiv aferent aceleiași date de naștere și dacă acesta este efectiv realizat. Abia după îndeplinirea acestei condiții se scade din vârsta standard reducerea pentru copii: șase luni pentru unul, un an pentru doi, un an și jumătate pentru trei și așa mai departe. Regula poate fi rezumată simplu: copiii reduc vârsta de pensionare, dar nu înlocuiesc stagiul complet de cotizare cerut de lege.

Eveniment

Vouchere de vacanță 2026: bugetarii pot primi 800 de lei impozitabili, dar nu îi pot cheltui oriunde

În 2026, bugetarii cu salarii de bază nete de până la 6.000 de lei primesc vouchere de vacanță în valoare de 800 de lei, exclusiv pe card electronic. Beneficiul vine însă cu reguli stricte: banii sunt fiscalizați, nu pot fi transformați în numerar, nu pot finanța o vacanță în străinătate și trebuie cheltuiți, în perioada de valabilitate, exclusiv pentru servicii turistice eligibile din România. Sistemul funcționează astfel nu doar ca un avantaj acordat salariatului, ci și ca o formă de sprijin public direcționat către industria turistică românească: statul finanțează vacanța, dar stabilește și unde pot ajunge banii. Voucherele de vacanță pentru bugetari, în 2026 În 2026, angajații din instituțiile publice cu salarii de bază lunare nete de până la 6.000 de lei pot primi vouchere de vacanță în valoare de 800 de lei. Citește și: Sondaj CURS, controlat de soțul unei deputate PSD: Grindeanu, grad de încredere cât Bolojan, PSD peste PNL Suma poate fi folosită integral pentru servicii turistice în România, fără ca beneficiarul să fie obligat să contribuie suplimentar din propriul buzunar. Acordarea voucherelor se face de către instituțiile publice care au prevăzut în buget fondurile necesare, în condițiile stabilite de legislația în vigoare. Cadrul general este reglementat prin OUG nr. 8/2009, iar normele de utilizare și valorificare sunt stabilite prin HG nr. 215/2009. Printre beneficiari se pot număra angajații din administrația publică centrală și locală, cadrele didactice, personalul medical, precum și alte categorii de salariați din sectorul public, în funcție de încadrarea legală și de bugetele instituțiilor. Voucherele pot fi utilizate pentru achiziționarea unor pachete turistice în România care trebuie să includă obligatoriu servicii de cazare. Pachetul poate cuprinde, în plus, servicii de masă, transport, tratament balnear sau agrement. Statul acordă obligatoriu 800 de lei bugetarilor eligibili Articolul 44 din Legea nr. 141/2025 stabilește că instituțiile publice „acordă anual vouchere de vacanță în cuantum de 800 lei”, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2026, personalului ale cărui salarii de bază lunare nete sunt de până la 6.000 de lei. Diferența față de sectorul privat este esențială: în cazul instituțiilor publice, legea prevede că acestea «acordă» voucherele, în timp ce angajatorii privați «pot acorda» acest beneficiu.” În plus, legea nu instituie pentru bugetarii eligibili un mecanism general de tip „opt-out” prin care salariatul să poată refuza voucherul. Cei 800 de lei nu sunt 800 de lei „gratis” Pentru voucherele de vacanță se plătesc CASS de 10% și impozit pe venit de 10%. Valoarea lor este însă exceptată de la contribuția pentru pensie – CAS. Pentru voucherul standard de 800 de lei, calculul prezentat în regulamentele instituțiilor publice este ușor de urmărit: - Voucher primit: 800 lei - CASS 10%: 80 lei - Impozit pe venit 10%: 80 lei Astfel, din 800 de lei, statul ia înapoi 160 lei. Voucherele bugetarilor, blocate în turismul din România Voucherele de vacanță acordate bugetarilor pot fi utilizate exclusiv pentru servicii turistice din România. Restricția nu este întâmplătoare: sistemul a fost conceput nu doar ca un beneficiu pentru angajați, ci și ca un instrument de sprijinire a turismului intern. Practic, statul direcționează banii publici alocați voucherelor către hotelurile, pensiunile, agențiile și ceilalți operatori din industria turistică românească, astfel încât sumele să rămână în economia națională și să susțină activitatea și locurile de muncă din acest sector. Limitarea funcționează atât legal, cât și tehnic. Cardurile de vacanță pot fi utilizate doar la comercianți afiliați sistemului, care oferă servicii turistice eligibile în România. Nici agențiile de turism nu pot încasa vouchere pentru sejururi în străinătate: un pachet achitat astfel trebuie să aibă ca destinație o localitate din România. Cu alte cuvinte, chiar dacă vacanța este cumpărată de la o agenție românească, voucherul nu poate finanța un sejur în Grecia, Bulgaria sau într-o altă țară. Banii sunt, prin construcția sistemului, rezervați turismului intern. Ce poți și ce nu poți plăti cu voucherele de vacanță Voucherele de vacanță nu pot fi folosite ca un card obișnuit de cumpărături. Regula de bază este că orice pachet achitat cu aceste vouchere trebuie să includă cel puțin o noapte de cazare în România. De aceea, biletele de tren sau de avion nu pot fi cumpărate direct de la CFR, Tarom, Wizz Air ori de la alți operatori de transport. Costul transportului poate fi însă inclus într-un pachet turistic achiziționat printr-o agenție de turism licențiată din România care acceptă vouchere. Pachetul trebuie să conțină obligatoriu cazarea și poate include, suplimentar, transport, masă, tratament balnear sau servicii de agrement. Cu voucherele pot fi plătite servicii de cazare la hoteluri, pensiuni, campinguri sau vile autorizate, precum și mese, tratamente balneare ori activități recreative, dacă acestea fac parte dintr-un pachet turistic eligibil. În schimb, nu pot fi achitate vacanțe sau transport în afara României, cumpărături din magazine ori supermarketuri, combustibil, bilete de transport cumpărate separat sau mese la restaurant fără legătură cu un sejur. Sumele încărcate pe cardul de vacanță sunt valabile 12 luni de la data alimentării. Astfel, dacă voucherul este încărcat la 15 mai 2026, suma poate fi utilizată până la 15 mai 2027. Importantă este data la care se face plata către hotel sau agenția de turism: sejurul propriu-zis poate avea loc și ulterior, dacă tranzacția a fost efectuată înainte de expirarea voucherului. Ce se întâmplă dacă voucherul nu este folosit Sumele necheltuite în termenul de 12 luni sunt retrase automat de pe card, iar soldul expirat nu mai poate fi recuperat, reportat pentru anul următor sau transformat în bani. Taxele aferente voucherelor se plătesc însă în continuare, chiar dacă beneficiarul nu folosește suma înainte de expirare. Voucherele sunt considerate venit în luna în care cardul este alimentat, astfel că impozitul de 10% și CASS-ul de 10% sunt reținute din salariu la momentul acordării. În cazul unui voucher de 800 de lei, asta înseamnă 80 de lei impozit și 80 de lei CASS, adică 160 de lei reținuți din salariu. Dacă banii nu sunt folosiți în perioada de valabilitate, beneficiarul pierde cei 800 de lei disponibili pe card, în timp ce taxele au fost deja achitate. De aceea, este recomandată utilizarea întregii sume înainte de expirare, inclusiv pentru o rezervare făcută din timp, astfel încât beneficiarul să nu piardă avantajul financiar al voucherelor.

Eveniment

Bilete de tratament balnear pentru pensionari 2026: cine le poate primi, cum se acordă și când sunt programate seriile

Peste 114.000 de bilete de tratament balnear sunt prevăzute pentru 2026. Obținerea unui loc depinde de punctaj, venit, tipul pensiei și istoricul biletelor primite în ultimii doi ani. CNPP a stabilit criteriile de repartizare, actele necesare, cazurile de gratuitate și calendarul seriilor care se desfășoară până în decembrie. Peste 114.000 de bilete de tratament în 2026 Pentru anul 2026 este prevăzută acordarea a peste 114.000 de bilete de tratament balnear, potrivit proiectului privind programul din acest an, avizat de Ministerul Finanțelor. Dintre acestea, peste 50.000 de bilete sunt destinate unităților de tratament aflate în administrarea Casei Naționale de Pensii Publice. Locurile sunt distribuite pe parcursul anului, în maximum 16 serii. Numărul total al biletelor poate fi suplimentat, în funcție de fondurile disponibile, prin contractarea de locuri și în alte unități de profil. Criteriile după care locurile ajung efectiv la beneficiari au fost stabilite prin Ordinul nr. 75 din 20 aprilie 2026 al președintelui CNPP. Cine poate primi bilet de tratament Programul nu este destinat exclusiv pensionarilor. Citește și: Dana Gârbovan, pe care PSD o dorea ministru al Justiției, vrea la ÎCCJ, în subordinea lui Savonea. Și controversata Liana Arsene concurează Pot beneficia de tratament balnear pensionarii sistemului public de pensii, persoanele asigurate în sistemul public, beneficiarii unor legi speciale, persoanele asigurate pentru accidente de muncă și boli profesionale și, în anumite condiții, soțul sau soția pensionarului ori asiguratului. Pentru unele categorii biletele sunt acordate cu plata unei contribuții individuale, iar pentru altele tratamentul este gratuit. În toate cazurile trebuie îndeplinite condițiile medicale și administrative prevăzute pentru categoria din care face parte solicitantul. Cine are cele mai mari șanse să primească bilet În cazul pensionarilor, repartizarea pornește de la un sistem de punctaj. Sunt analizate trei elemente principale: dacă pensionarul a mai primit bilete în ultimii doi ani, tipul pensiei și cuantumul brut al pensiei. În general, sunt avantajați cei care nu au beneficiat recent de tratament, pensionarii aflați în anumite situații de vulnerabilitate și cei cu venituri mai mici. Dacă nu ai primit bilet în ultimii doi ani, primești 10 puncte Cel mai mare avantaj îl au pensionarii care nu au beneficiat deloc de bilet de tratament în ultimii doi ani. Aceștia primesc 10 puncte pentru acest criteriu. Dacă pensionarul a avut un singur bilet în ultimii doi ani, punctajul depinde și de perioada în care l-a folosit: un bilet în extrasezon – 5 puncte; un bilet în sezon – 3 puncte. Dacă au fost obținute două bilete, punctajul scade și mai mult: două puncte dacă ambele au fost în extrasezon, un punct dacă unul a fost în sezon și celălalt în extrasezon și zero puncte dacă ambele au fost acordate în sezon. CNPP definește drept sezon perioada 15 mai – 31 august, restul anului fiind considerat extrasezon. Pensia de invaliditate aduce cel mai mare punctaj Categoria de pensie este al doilea criteriu important. Un pensionar de invaliditate primește 10 puncte, în timp ce un pensionar pentru limită de vârstă primește 6 puncte. Pentru pensia de urmaș se acordă 4 puncte, iar pentru pensia anticipată – 2 puncte. Punctajul final este stabilit însă prin aplicarea tuturor criteriilor prevăzute pentru categoria respectivă. Cu cât pensia este mai mică, cu atât punctajul este mai mare Venitul este cel de-al treilea criteriu principal pentru pensionari. Pentru o pensie brută sub 1.281 de lei se acordă 6 puncte, iar pentru pensiile între 1.282 și 2.830 de lei – 5 puncte. Pentru veniturile mai mari, punctajul scade treptat: 2.831–4.430 lei – 4 puncte; 4.431–6.030 lei – 3 puncte; 6.031–7.630 lei – 2 puncte; 7.631–9.192 lei – un punct; peste 9.192 lei – zero puncte. Pragul de 9.192 de lei este raportat la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026. Cum se face clasamentul Cererile sunt procesate prin aplicația informatică a CNPP și ordonate descrescător în funcție de punctaj. Dacă mai multe persoane obțin același punctaj, este analizat mai întâi numărul de bilete primite în ultimii doi ani. Dacă egalitatea persistă, se ia în calcul venitul, iar în ultima etapă are prioritate cererea cu numărul de înregistrare mai mic. Prin urmare, data depunerii contează, dar după aplicarea criteriilor de punctaj. Un singur bilet pe an pentru fiecare beneficiar În cursul unui an calendaristic, unei persoane îi poate fi eliberat un singur bilet de tratament balnear. Dacă beneficiarul nu ridică biletul care i-a fost repartizat, poate primi un loc rămas nevalorificat sau poate solicita repartizarea pentru o serie ulterioară. Sejurul durează 16 zile Un bilet CNPP acoperă 16 zile de sejur, iar tratamentul balnear propriu-zis se desfășoară timp de 12 zile. Locurile sunt distribuite atât în unitățile proprii ale CNPP, cât și în unități de profil cu care instituția încheie contracte. Programul vizează stațiuni și baze de tratament pentru afecțiuni ale sistemului nervos, reumatismale, digestive, cardiovasculare, ginecologice și ale căilor respiratorii. Seriile de tratament în 2026 Calendarul pentru 2026 începe la sfârșitul lunii aprilie și continuă până în decembrie. Seria 1: 27 aprilie – 13 mai Seria 2: 13 mai – 29 mai Seria 3: 29 mai – 14 iunie Seria 4: 14 iunie – 30 iunie Seria 5: 30 iunie – 16 iulie Seria 6: 16 iulie – 1 august Seria 7: 1 august – 17 august Seria 8: 17 august – 2 septembrie Seria 9: 2 septembrie – 18 septembrie Seria 10: 18 septembrie – 4 octombrie Seria 11: 4 octombrie – 20 octombrie Seria 12: 20 octombrie – 5 noiembrie Seria 13: 5 noiembrie – 21 noiembrie Seria 14: 21 noiembrie – 7 decembrie Seria 15: 5 decembrie – 21 decembrie. Cererea trebuie depusă din timp Cererile trebuie depuse cu cel puțin 30 de zile înainte de prima lună din perioada pentru care este solicitat biletul. Solicitantul poate indica în cerere cel mult trei stațiuni. Documentele pot fi trimise prin poștă, prin poștă electronică, prin serviciile electronice oferite de portalul CNPP sau pot fi depuse direct la casa teritorială de pensii competentă. Cum aflați dacă ați primit loc Casele teritoriale de pensii afișează atât la sediu, cât și pe propriile pagini de internet listele cererilor aprobate. După repartizare, beneficiarii trebuie informați în maximum cinci zile lucrătoare despre biletul care le-a fost acordat și despre data la care trebuie să se prezinte pentru ridicarea acestuia. Locurile nefolosite pot fi redistribuite, astfel că și persoanele care nu intră în repartizarea inițială pot primi ulterior un bilet. Ce acte îi trebuie unui pensionar Pentru pensionarul sistemului public care solicită un bilet cu plata contribuției individuale sunt necesare, în principal, cererea-tip și biletul de trimitere pentru tratament balnear. Trimiterea trebuie eliberată de medicul de familie sau de medicul specialist aflat în relație contractuală cu casa de asigurări de sănătate. În situațiile în care pensionarul primește drepturi și din alte sisteme de pensii pot fi cerute documente privind valoarea acestor venituri și declarații referitoare la celelalte pensii încasate. Cine poate merge gratuit la tratament Pentru anumite categorii, biletul este acordat fără contribuție individuală. Printre acestea se numără, în condițiile prevăzute de lege, pensionarii de invaliditate incluși într-un program de recuperare stabilit de medicul expert, veteranii de război, persoanele persecutate din motive politice sau etnice, anumite persoane cu handicap și beneficiarii altor legi speciale. De gratuitate pot beneficia și unele persoane care au suferit accidente de muncă sau boli profesionale, precum și salariații care lucrează în anumite condiții de expunere la radiații. Pentru beneficiarii unor legi cu caracter reparatoriu, numărul biletelor gratuite poate reprezenta maximum 15% din totalul biletelor contractate la nivel național. CNPP păstrează locuri și pentru urgențe Nu toate biletele sunt introduse în repartizarea obișnuită. Casele teritoriale de pensii constituie o rezervă de 3% din biletele repartizate, destinată cazurilor medicale grave, cazurilor sociale deosebite și altor situații care necesită tratament în regim de urgență. La nivel central, CNPP poate păstra până la 7% din numărul total al biletelor contractate la începutul anului pentru soluționarea unor cazuri medicale grave, situații sociale deosebite și alte solicitări prevăzute de criterii. Venitul mic și lipsa biletelor anterioare cresc șansele Pentru pensionari, mecanismul de repartizare favorizează persoanele care nu au primit bilete în ultimii doi ani și pe cele cu venituri mai reduse. Categoria de pensie influențează, la rândul ei, punctajul. Depunerea mai devreme a cererii nu garantează obținerea biletului, dar poate deveni decisivă dacă mai mulți solicitanți ajung la același punctaj. Biletele rămase nevalorificate pot oferi o nouă șansă celor care nu au prins loc la repartizarea inițială.

Eveniment

Pensia de invaliditate în 2026: cine o poate primi, cum se calculează și când se acordă indemnizația pentru însoțitor

Pensia de invaliditate, cunoscută în limbajul obișnuit drept „pensie pe caz de boală”, poate fi acordată persoanelor care nu au împlinit vârsta standard de pensionare, dar nu mai pot lucra în aceleași condiții din cauza unei boli sau a unui accident. În 2026, regulile sunt stabilite de Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, care a înlocuit vechea Lege nr. 263/2010. Pensia nu are aceeași valoare pentru toți beneficiarii și nu se acordă automat în momentul apariției unui diagnostic. Contează perioada pentru care persoana a contribuit la sistem, veniturile asupra cărora au fost plătite contribuțiile, vârsta și gradul de diminuare a capacității de muncă. Pentru persoanele încadrate în gradul I se adaugă și indemnizația pentru însoțitor, calculată separat față de pensie. Cine poate primi pensie de invaliditate Pensia de invaliditate se acordă, în principal, persoanelor care au realizat stagii contributive în sistemul public de pensii, nu au ajuns la vârsta standard de pensionare și au capacitatea de muncă diminuată. Citește și: Pensia anticipată în 2026: cine se poate pensiona mai devreme, cum se calculează suma și ce acte sunt necesare Cauza poate fi un accident de muncă, o boală profesională, o afecțiune obișnuită sau un accident fără legătură cu activitatea profesională. Nu este obligatoriu, așadar, ca problema medicală să fi fost provocată la serviciu. Condiția esențială este ca diminuarea capacității de muncă să fie constatată printr-o decizie medicală emisă de medicul expert al asigurărilor sociale. Un certificat de concediu medical, o scrisoare medicală sau simpla confirmare a unui diagnostic nu sunt suficiente pentru deschiderea dreptului la pensie. Există și o excepție importantă de la regula contribuțiilor. Elevii, ucenicii și studenții își pot deschide dreptul la pensie de invaliditate chiar dacă nu au realizat stagii contributive, în cazul în care capacitatea lor de muncă a fost diminuată în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale produse în timpul și din cauza practicii profesionale. De asemenea, sunt prevăzute reguli pentru angajații români trimiși să lucreze în străinătate de un angajator din România, dacă sunt asigurați în sistemul românesc și pot dovedi acest lucru prin documentele europene sau internaționale aplicabile. Diagnosticul nu aduce automat pensia Una dintre confuziile frecvente privește așa-numita „listă a bolilor pentru pensionare”. În realitate, simpla existență a unei afecțiuni nu garantează acordarea pensiei de invaliditate. Două persoane cu același diagnostic pot primi decizii diferite dacă boala le afectează în mod diferit capacitatea de muncă, autonomia și posibilitatea de a desfășura activități profesionale. Pot conduce la diminuarea capacității de muncă afecțiuni oncologice, neurologice, cardiovasculare, psihice, respiratorii, digestive, locomotorii, senzoriale sau boli rare. Evaluarea nu se oprește însă la denumirea bolii. Medicul expert analizează gravitatea, evoluția, răspunsul la tratament, limitările funcționale și posibilitatea persoanei de a continua să lucreze. Pensia de invaliditate nu este, prin urmare, o compensație acordată pentru diagnostic, ci un drept legat de pierderea sau diminuarea capacității de muncă. Cele trei grade de invaliditate Legea păstrează trei grade de invaliditate, stabilite în funcție de severitatea deficienței funcționale și de capacitatea de autoîngrijire. Gradul I corespunde unei deficiențe funcționale grave, însoțită de pierderea capacității de muncă și a capacității de autoîngrijire. Persoana are nevoie de sprijinul unei alte persoane pentru activitățile esențiale ale vieții cotidiene. Din acest motiv, beneficiarul primește, pe lângă pensie, o indemnizație pentru însoțitor. Gradul II presupune o deficiență funcțională accentuată și o diminuare severă a capacității de muncă. Persoana își păstrează însă capacitatea de autoîngrijire, astfel încât nu primește indemnizație pentru însoțitor. Gradul III este asociat unei deficiențe funcționale medii și unei diminuări a capacității de muncă. În toate cazurile, încadrarea concretă este făcută prin expertiză medicală, nu prin alegerea solicitantului și nici exclusiv pe baza recomandării medicului curant. Cum se calculează pensia de invaliditate în 2026 Pensia de invaliditate nu are un cuantum prestabilit. Calculul pornește de la aceeași formulă generală aplicată pensiilor din sistemul public: Numărul total de puncte × valoarea punctului de referință = cuantumul pensiei Valoarea punctului de referință este de 81 de lei în 2026. Numărul total de puncte nu depinde doar de anii lucrați. Sunt luate în calcul punctajele obținute pentru veniturile asupra cărora s-a plătit contribuția de asigurări sociale, eventualele puncte de stabilitate și punctele acordate pentru stagiul potențial. Pentru fiecare lună lucrată, punctajul se determină, în esență, prin raportarea venitului brut care a constituit baza contribuției sociale la câștigul salarial mediu brut folosit la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale din anul respectiv. La final, punctajele lunare sunt transformate în punctaje anuale, iar acestea sunt însumate. Din acest motiv, două persoane cu același număr de ani lucrați pot avea pensii foarte diferite dacă au avut salarii și contribuții diferite. Ce este stagiul potențial Persoana care devine invalidă înainte de vârsta pensionării nu mai poate acumula contribuții în același ritm până la finalul vieții profesionale. Pentru a compensa o parte din această perioadă, legea acordă un stagiu potențial. Acesta reprezintă diferența dintre stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut pentru persoana respectivă și stagiul realizat până la acordarea pensiei de invaliditate. Stagiul potențial nu poate fi însă mai mare decât perioada pe care persoana ar mai fi putut să o lucreze până la împlinirea vârstei standard de pensionare. Cu alte cuvinte, sistemul nu poate credita mai mulți ani decât cei rămași, în mod real, până la pensionare. Pentru stagiul potențial se acordă următoarele punctaje lunare: 0,25 puncte pentru gradul I de invaliditate; 0,20 puncte pentru gradul II; 0,10 puncte pentru gradul III. Aceste valori sunt punctaje lunare folosite în mecanismul de calcul, nu sume care se înmulțesc direct cu numărul lunilor și apoi cu 81 de lei. Punctajele lunare dintr-un an se adună, iar rezultatul se împarte la 12 pentru obținerea punctajului anual. Astfel, un an întreg de stagiu potențial aduce 0,25 puncte la gradul I, 0,20 puncte la gradul II și 0,10 puncte la gradul III. De exemplu, zece ani de stagiu potențial ar însemna 2,5 puncte la gradul I, două puncte la gradul II și un punct la gradul III. La o valoare a punctului de referință de 81 de lei, contribuția acestor zece ani la cuantumul pensiei ar fi, orientativ, de 202,50 lei la gradul I, 162 de lei la gradul II și 81 de lei la gradul III. Aceste sume se adaugă pensiei rezultate din punctele acumulate efectiv de persoană. Se acordă și puncte de stabilitate Persoanele care au depășit 25 de ani de stagiu contributiv pot primi și puncte de stabilitate. Pentru fiecare an contributiv realizat peste 25 de ani și până la 30 de ani inclusiv se acordă 0,50 puncte. Pentru anii de peste 30 și până la 35 de ani se acordă câte 0,75 puncte, iar pentru fiecare an contributiv care depășește 35 de ani se acordă câte un punct. Punctele de stabilitate se acordă proporțional și pentru fracțiunile de an. Ele nu trebuie confundate cu stagiul potențial: primele recompensează anii contributivi efectiv realizați peste pragul de 25 de ani, în timp ce stagiul potențial compensează parțial perioada pe care persoana nu o mai poate lucra din cauza invalidității. Cine primește indemnizația pentru însoțitor Indemnizația pentru însoțitor este acordată exclusiv pensionarilor de invaliditate încadrați în gradul I. Valoarea acesteia reprezintă 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată din luna pentru care se face plata. Indemnizația este suportată din bugetul de stat și se achită separat de pensia calculată pe baza punctelor. Cum salariul minim brut este de 4.050 de lei în prima jumătate a anului 2026, indemnizația este de 2.025 de lei lunar. De la 1 iulie 2026, salariul minim crește la 4.325 de lei, astfel încât indemnizația ajunge la 2.162,50 lei, sumă exprimată în plată potrivit regulilor de rotunjire aplicabile. Indemnizația nu se acordă persoanelor încadrate în gradele II sau III, chiar dacă acestea au nevoie, în anumite momente, de ajutor din partea familiei. Criteriul legal este încadrarea oficială în gradul I și pierderea capacității de autoîngrijire. La transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă, indemnizația pentru însoțitor se menține pentru persoana care îndeplinește în continuare condițiile prevăzute de lege. Pensionarul de invaliditate poate lucra În vechiul sistem, pensionarii de gradul I și II aveau restricții drastice și nu aveau dreptul să lucreze, în timp ce persoanele cu invaliditate de gradul III aveau voie să muncească doar cu program redus (jumătate de normă). Moua lege a pensiilor (Legea nr. 360/2023) a schimbat această regulă. În prezent, pensia de invaliditate poate fi cumulată cu venituri obținute dintr-o activitate pentru care se datorează contribuții de asigurări sociale, indiferent de gradul de invaliditate. Singura condiție este ca activitatea să fie una pentru care se datorează contribuții de asigurări sociale, conform Codului fiscal. De asemenea, cumulul este permis și pentru persoanele care lucrează ca prestatori Posibilitatea legală de a cumula pensia cu salariul nu înseamnă însă că activitatea poate fi desfășurată fără nicio limitare medicală. Munca trebuie să fie compatibilă cu starea de sănătate, cu capacitatea funcțională rămasă și cu recomandările stabilite în urma expertizei. Dacă activitatea desfășurată indică o schimbare importantă a capacității de muncă, situația poate fi analizată la revizuirea medicală. Cum se depune dosarul Procedura începe cu evaluarea capacității de muncă. Solicitantul trebuie să prezinte documentele medicale care arată diagnosticul, investigațiile efectuate, tratamentele urmate și evoluția bolii. Medicul expert analizează atât afecțiunea, cât și efectele acesteia asupra posibilității de a munci și de a se îngriji. Dacă sunt necesare investigații suplimentare, solicitantul poate fi trimis pentru examinări de specialitate. După emiterea deciziei medicale asupra capacității de muncă, cererea de pensionare și documentele necesare sunt depuse la casa teritorială de pensii competentă în funcție de domiciliu. Dosarul poate cuprinde, după caz, actul de identitate, documentele de stare civilă, carnetul de muncă, adeverințele privind vechimea, veniturile, sporurile și condițiile de muncă, decizia medicală, documentul privind încetarea indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă și actele referitoare la un eventual accident de muncă sau la o boală profesională. Nu toate documentele din lista generală sunt necesare fiecărui solicitant. Dosarul se formează în funcție de istoricul profesional, perioadele lucrate și cauza invalidității. Pensia poate fi revizuită Încadrarea într-un grad de invaliditate nu este obligatoriu definitivă. Beneficiarul poate fi chemat periodic la revizuire medicală, iar medicul expert poate menține gradul, îl poate modifica sau poate constata redobândirea capacității de muncă. Există și situații în care revizuirea periodică nu mai este necesară, inclusiv atunci când invaliditatea afectează ireversibil capacitatea de muncă și nu mai există posibilitatea recuperării, în condițiile stabilite de lege. Neprezentarea nejustificată la revizuirea medicală sau refuzul de a furniza documentele solicitate poate conduce la suspendarea plății pensiei. Dacă starea de sănătate se agravează sau se îmbunătățește înaintea termenului stabilit, pensionarul poate solicita o nouă evaluare. Trecerea într-un alt grad determină recalcularea drepturilor și, în cazul încadrării în gradul I, poate aduce și indemnizația pentru însoțitor. Ce se întâmplă la vârsta standard de pensionare La împlinirea vârstei standard, pensia de invaliditate se transformă din oficiu în pensie pentru limită de vârstă. Casa de pensii compară drepturile, iar persoanei îi este acordat cuantumul cel mai avantajos. Perioadele contributive realizate între timp și elementele care pot influența calculul sunt valorificate potrivit legii. Prin urmare, trecerea la pensia pentru limită de vârstă nu ar trebui să conducă automat la încasarea unei sume mai mici. Transformarea se face din oficiu, fără ca pensionarul să fie obligat să deschidă de la zero o nouă procedură. De ce diferă atât de mult pensiile de invaliditate Două persoane încadrate în același grad pot primi sume foarte diferite. Diferența vine din istoricul contribuțiilor, salariile realizate, durata stagiului contributiv, vârsta la care a apărut invaliditatea, stagiul potențial și eventualele puncte de stabilitate. Gradul de invaliditate nu stabilește singur valoarea pensiei. El influențează punctajul acordat pentru stagiul potențial și dreptul la indemnizația pentru însoțitor, dar partea principală a calculului rămâne legată de contribuțiile efectiv plătite. Din acest motiv, o estimare exactă nu poate fi făcută doar pornind de la diagnostic, numărul anilor lucrați sau ultimul salariu. Cuantumul final este stabilit de casa teritorială de pensii pe baza întregului istoric contributiv și a deciziei medicale asupra capacității de muncă.

Eveniment

Pensia anticipată în 2026: cine se poate pensiona mai devreme, cum se calculează suma și ce acte sunt necesare

Pensia anticipată le permite persoanelor care au acumulat o perioadă suficientă de contribuții să se retragă din activitate înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare. Ieșirea mai devreme la pensie vine însă cu un cost: cuantumul pensiei este diminuat în funcție de numărul lunilor de anticipare și de vechimea realizată peste stagiul complet contributiv. Legea nr. 360/2023, aplicată integral de la 1 septembrie 2024, a schimbat regulile cunoscute din vechea legislație. În prezent există o singură formă de pensie anticipată, cu diminuarea cuantumului. Vechile categorii de pensie anticipată și pensie anticipată parțială nu mai sunt acordate separat noilor solicitanți. Cu cât timp înainte vă puteți pensiona Pensia anticipată poate fi acordată cu cel mult cinci ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute pentru fiecare persoană. Citește și: EXCLUSIV Pahonțu, șeful SPP, a cumpărat mașini blindate de 215.000 de euro bucata. Serviciul a cumpărat autoturisme de șase milioane de euro în ultimele luni În cazul bărbaților, vârsta standard este de 65 de ani. Pentru femei, aceasta crește treptat, în funcție de luna și anul nașterii, potrivit eșalonării din anexa nr. 5 la Legea nr. 360/2023. Procesul de egalizare continuă până în ianuarie 2035, când vârsta standard va ajunge la 65 de ani și pentru femei. Prin urmare, nu există o singură vârstă de pensionare anticipată valabilă pentru toate femeile. Pentru a afla data exactă, trebuie să verificați luna și anul nașterii în tabelul prevăzut de lege și să scădeți maximum cinci ani din vârsta standard corespunzătoare. Reducerea acordată pentru pensia anticipată nu poate fi combinată cu alte reduceri ale vârstei de pensionare, cum sunt cele recunoscute pentru activitatea în condiții deosebite sau speciale, pentru fostele grupe de muncă ori în alte situații stabilite de lege. Câți ani trebuie să fi contribuit Una dintre cele mai importante modificări aduse de noua lege privește stagiul necesar. Pentru a solicita pensia anticipată nu mai este obligatoriu să aveți cu opt ani sau cu cinci ani peste stagiul complet, așa cum apare încă în unele explicații bazate pe vechea legislație. În prezent, pensia anticipată poate fi cerută de persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut de lege, precum și de cele care l-au depășit cu până la cinci ani. Stagiul complet contributiv este, ca regulă generală, de 35 de ani, însă în cazul femeilor trebuie verificată eșalonarea din anexa nr. 5. Aceasta înseamnă că o persoană care îndeplinește stagiul complet contributiv poate solicita pensionarea cu cel mult cinci ani mai devreme, dar va suporta diminuarea maximă corespunzătoare perioadei de anticipare și vechimii sale. Cei care au lucrat mai mult decât stagiul complet beneficiază de o penalizare lunară mai redusă. Cu cât aveți mai mulți ani peste stagiul complet contributiv, cu atât diminuarea aplicată pensiei este mai mică. Facultatea și armata nu completează cei 35 de ani contributivi Pentru acordarea pensiei anticipate contează în primul rând stagiul complet de cotizare contributiv, adică perioadele pentru care s-au datorat contribuții la sistemul public de pensii. Anii în care ați urmat cursurile universitare la zi sau cu frecvență, absolvite cu diplomă, reprezintă perioade asimilate stagiului de cotizare. Ei pot fi valorificați la calculul pensiei pentru limită de vârstă, dar nu pot completa stagiul contributiv necesar pentru deschiderea dreptului la pensie anticipată. Aceeași regulă se aplică, în principiu, și altor perioade asimilate, precum serviciul militar sau anumite perioade în care ați beneficiat de pensie de invaliditate. Mai întâi trebuie să aveți stagiul complet realizat din perioade contributive. După atingerea acestui prag, perioadele asimilate și anumite perioade necontributive recunoscute de lege pot fi luate în calcul în cadrul stagiului realizat peste stagiul complet, în limita prevăzută de legislație. Anii lucrați în străinătate pot completa stagiul necesar Dacă ați cotizat, de exemplu, 30 de ani în România și ați lucrat încă cinci ani în străinătate, perioadele pot fi însumate pentru a verifica dacă îndepliniți stagiul complet de cotizare contributiv necesar pensiei anticipate. Regula se aplică atunci când activitatea din străinătate a fost desfășurată într-un stat al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European, în Elveția, în Regatul Unit sau într-o țară cu care România are un acord de securitate socială. Cei cinci ani trebuie să reprezinte perioade de asigurare confirmate oficial de instituția competentă din statul respectiv, nu doar o perioadă în care ați locuit acolo. Într-o asemenea situație, cei 30 de ani din România și cei cinci ani din străinătate pot forma împreună stagiul contributiv necesar pentru deschiderea dreptului la pensie anticipată, dacă îndepliniți și condiția de vârstă. Totalizarea perioadelor nu înseamnă însă că România va plăti pensie pentru toți cei 35 de ani. Fiecare stat calculează și achită separat partea de pensie corespunzătoare perioadei în care ați fost asigurat în sistemul său. România va calcula partea aferentă celor 30 de ani cotizați aici, iar statul străin va plăti partea corespunzătoare celor cinci ani, potrivit propriei legislații. În cazul pensiei comunitare, se stabilește mai întâi un cuantum teoretic prin luarea în considerare a tuturor perioadelor, după care pensia românească este calculată proporțional cu anii de asigurare realizați în România. Este posibil, de asemenea, ca cele două pensii să nu înceapă să fie plătite în același moment. Fiecare țară aplică propriile condiții privind vârsta standard și pensionarea anticipată. Astfel, partea de pensie din România poate fi acordată atunci când îndepliniți cerințele legii române, în timp ce drepturile pentru anii lucrați în străinătate pot fi plătite mai târziu, când îndepliniți condițiile stabilite de statul respectiv. Cum se calculează diminuarea pensiei anticipate Pensia anticipată pornește de la cuantumul pensiei pentru limită de vârstă care vi s-ar cuveni potrivit contribuțiilor și punctelor acumulate. Din această sumă se aplică o diminuare pentru fiecare lună cu care vă pensionați înaintea vârstei standard. Procentul lunar depinde de numărul anilor realizați peste stagiul complet contributiv: - până la un an peste stagiul complet: 0,40% pentru fiecare lună de anticipare; - între un an și doi ani: 0,35% pe lună; - între doi și trei ani: 0,30% pe lună; - între trei și patru ani: 0,25% pe lună; - între patru și cinci ani: 0,20% pe lună. De exemplu, dacă vă pensionați cu 60 de luni mai devreme și nu aveți cel puțin un an peste stagiul complet, diminuarea este de 0,40% pentru fiecare lună. Penalizarea totală ajunge astfel la 24% din pensia calculată pentru limită de vârstă. Dacă aveți între patru și cinci ani peste stagiul complet, diminuarea pentru aceeași anticipare de 60 de luni este de 12%. Cu alte cuvinte, contează atât cât de devreme vă pensionați, cât și cât ați lucrat peste stagiul obligatoriu. Puteți continua să lucrați după pensionarea anticipată? Pensia anticipată nu poate fi cumulată cu veniturile obținute în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau din ocuparea unor funcții elective ori numite în cadrul autorităților publice. Dacă obțineți astfel de venituri, plata pensiei anticipate se suspendă. Interdicția nu înseamnă însă că orice fel de venit este incompatibil cu pensia. Regula trebuie analizată în funcție de natura juridică a venitului, nu doar de existența unei activități remunerate. Înainte de a continua sau de a începe o activitate după pensionare, este recomandat să solicitați un răspuns scris casei teritoriale de pensii, prezentând forma exactă în care urmează să obțineți venitul. Puteți retrage cererea sau anula decizia Dacă vă răzgândiți înainte de soluționarea dosarului, puteți solicita retragerea cererii până la emiterea deciziei de pensionare. După emiterea și comunicarea deciziei, puteți cere anularea acesteia în termenul prevăzut de lege, dacă decideți să continuați activitatea. Este important să respectați termenul indicat în decizie și să depuneți solicitarea în scris. Ce acte trebuie să pregătiți Dosarul se depune la casa teritorială de pensii de care aparțineți, în funcție de domiciliu. Documentele pot varia în raport cu istoricul profesional, însă, de regulă, sunt necesare: - cererea-tip pentru înscrierea la pensie; - carnetul de muncă; - cartea de identitate și actele de stare civilă; - adeverințele privind vechimea și veniturile care nu apar în evidențele electronice; - adeverințele privind sporurile permanente; - documentele referitoare la activitatea desfășurată în condiții deosebite, speciale sau în fostele grupe de muncă; - diploma universitară și adeverința care confirmă perioada și forma studiilor, dacă este cazul; - livretul militar; - procura specială, atunci când cererea este depusă prin mandatar; - alte documente necesare dovedirii vechimii sau a contribuțiilor. Lista exactă trebuie verificată înaintea depunerii dosarului, deoarece nu toate actele sunt necesare în toate situațiile. CNPP pune la dispoziție formularele utilizate pentru solicitarea drepturilor de pensie. Ce se întâmplă la împlinirea vârstei standard Când îndepliniți condițiile pentru pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă din oficiu în pensie pentru limită de vârstă. Din acel moment este eliminată diminuarea aplicată pentru anticipare. La recalculare pot fi adăugate perioadele asimilate și eventualele stagii de cotizare realizate în intervalele în care plata pensiei anticipate a fost suspendată. Nu trebuie să depuneți o nouă cerere pentru această transformare, deoarece operațiunea este făcută de casa de pensii.

Eveniment

Marele mister al bacalaureatului din pandemie: de șapte ori mai puține note de 10 în 2026 față de 2020

Ministerul Educației a publicat luni, 7 iulie, rezultatele inițiale ale primei sesiuni a examenului național de Bacalaureat 2026. Înainte de soluționarea contestațiilor, rata cumulată de promovare a ajuns la 74,8%, în ușoară creștere față de 74,3% înregistrată în aceeași etapă a anului trecut. Datele evidențiază o ușoară îmbunătățire a rezultatelor față de anul trecut, existând 45 de medii de 10. Totuși, recordul absolut al mediilor naționale de 10 din 2020, anul pandemiei, e departe de a fi atins. Rata de promovare, mai mare decât în 2025 Pentru absolvenții promoției curente, rata de promovare înainte de contestații este de 79,7%, în timp ce pentru candidații din promoțiile anterioare aceasta se situează la doar 31,7%. Citește și: Ministrul Pîslaru scrie că DIICOT nu l-a anunțat pe el de acțiunea din Bihor, ci pe pesedista Zară În total, 45 de candidați au încheiat examenul cu media generală 10, iar cei mai mulți absolvenți – 16.217 – au obținut medii cuprinse între 9,00 și 9,49. Ministerul Educației mai arată că 4.685 de candidați nu s-au prezentat la examen, iar alți 67 au fost eliminați pentru încălcarea regulamentului. Peste 7.000 de note de 10 la probele scrise Deși doar 45 de absolvenți au reușit performanța de a obține media generală 10, mii de candidați au primit nota maximă la una dintre probele examenului. Cele mai multe note de 10 au fost acordate la proba obligatorie a profilului – 3.548, dintre care 2.289 la Matematică și 1.259 la Istorie. La proba la alegere a profilului și specializării au fost acordate 3.158 de note de 10, cele mai multe fiind obținute la disciplina Logică și argumentare. La Limba și literatura română au fost consemnate 454 de note de 10, iar la Limba și literatura maternă alte 34. Clujul, lider național la promovare Harta rezultatelor publicată de Ministerul Educației arată diferențe importante între județe în ceea ce privește rata de promovare a absolvenților din promoția curentă. Clujul ocupă primul loc la nivel național, cu o rată de promovare de 89,9%, fiind singurul județ care se apropie de pragul de 90%. În top urmează Brașov (86,2%), Alba (85,5%), Brăila (85,1%), Iași (84,8%), București (84,4%) și Bihor (84,2%), toate situându-se confortabil peste media națională. Rezultatele confirmă performanța constantă a unor județe care găzduiesc colegii naționale și centre universitare importante și care, în mod tradițional, obțin rezultate foarte bune la examenele naționale. Sudul țării rămâne în urma clasamentului La polul opus se află mai multe județe din sudul României. Giurgiu înregistrează cea mai redusă rată de promovare, de 63,4%, fiind urmat de Mehedinți (66,3%), Călărași (68,2%), Ialomița (68,4%), Teleorman (69,0%) și Gorj (69,2%). Între primul și ultimul județ din clasament există o diferență de 26,5 puncte procentuale, ceea ce ilustrează contraste importante între performanțele sistemului de învățământ din diferite regiuni ale țării. Moldova confirmă existența unor poli de excelență Rezultatele din acest an contrazic parțial imaginea unei Moldove aflate constant în urma celorlalte regiuni. Iașiul ocupă unul dintre primele locuri la nivel național, cu o rată de promovare de 84,8%, fiind urmat de Bacău (83,2%) și Galați (82,5%). Suceava (79,2%), Neamț (78,0%) și Botoșani (78,2%) se situează, de asemenea, în apropierea sau peste media națională. În ansamblu, centrul și nord-vestul României continuă să concentreze cele mai ridicate rate de promovare, însă există și excepții notabile, precum Brăila, care se află în topul național, sau Constanța, care se apropie de pragul de 79%. Misterul bacalaureatului din pandemie La nivel național, doar 45 de candidați au încheiat examenul cu media generală 10. Rezultatul reprezintă o creștere față de anul trecut, când au existat doar 33 de medii maxime, însă rămâne mult sub valorile înregistrate în perioada pandemiei. În 2020, nu mai puțin de 308 absolvenți au obținut media 10, acesta fiind recordul absolut al ultimilor 13 ani. Statisticile Ministerului Educației arată că numărul mediilor maxime a oscilat puternic de-a lungul ultimului deceniu: - 133 în 2018 - 225 în 2019 - 308 în 2020 - 146 în 2021 - 222 în 2022 Mediile de 10 au scăzut puternic în 2023 (78), în 2024 (59) și în 2025 (33). Creșterea din acest an, de aproximativ 36% față de sesiunea precedentă, rămâne de aproape șapte ori mai redusă decât recordul înregistrat în 2020. Media 10 rămâne o performanță excepțională Raportată la numărul total al candidaților promovați, media generală 10 continuă să fie o performanță foarte rară. Înainte de contestații, doar 45 dintre cei peste 94.000 de absolvenți declarați promovați au reușit să obțină nota maximă la toate probele scrise. Cu alte cuvinte, aproximativ un candidat din peste 2.000 de absolvenți promovați a încheiat examenul cu media 10. Fetele domină clasamentul mediilor maxime Statisticile ultimilor 13 ani evidențiază o tendință constantă: fetele sunt majoritare în rândul absolvenților care obțin media generală 10. În 2026, dintre cei 45 de candidați cu media maximă, 38 sunt fete și doar șapte sunt băieți. Fenomenul nu este unul izolat. În 2020, din cele 308 medii de 10, 243 au fost obținute de fete și doar 65 de băieți. În 2019, raportul a fost de 170 la 55. Per ansamblul perioadei 2014–2026, din cele 1.648 de medii de 10 înregistrate la nivel național, 1.297 au fost obținute de fete și 351 de băieți. Cu alte cuvinte, aproape patru din cinci absolvenți care au încheiat Bacalaureatul cu media 10 au fost fete. Bucureștiul domină clasamentul mediilor de 10 Statisticile istorice mai arată că performanțele de vârf se concentrează în marile centre educaționale ale țării. În perioada 2014–2026, Bucureștiul a acumulat 242 de candidați cu media 10, fiind urmat de Iași, cu 115, Cluj, cu 83, Prahova, cu 79, și Suceava, cu 66. Și în sesiunea din acest an, Capitala conduce clasamentul național, cu 13 medii de 10, urmată de Cluj și Iași. În același timp, comparația dintre clasamentul mediilor de 10 și cel al promovării arată că cei doi indicatori măsoară aspecte diferite ale performanței școlare. Rata de promovare descrie rezultatele unei întregi generații de absolvenți, în timp ce numărul mediilor de 10 evidențiază nivelul excelenței academice. Astfel, un județ poate avea una dintre cele mai ridicate rate de promovare fără să conducă și clasamentul mediilor maxime sau invers, cele două statistici oferind perspective complementare asupra sistemului educațional. Contestațiile pot fi depuse până pe 9 iulie Candidații pot depune sau transmite contestații în perioada 7–9 iulie. În același interval, aceștia au posibilitatea să solicite vizualizarea lucrărilor, însă depunerea unei contestații nu este condiționată de această etapă. În cazul candidaților minori, vizualizarea lucrărilor se face în prezența unui părinte sau reprezentant legal. Cei care contestă nota trebuie să completeze și o declarație prin care confirmă că au luat cunoștință de faptul că nota poate fi modificată atât în sens crescător, cât și descrescător. Rezultatele sunt afișate în format anonimizat, pe baza codurilor individuale atribuite candidaților la prima probă scrisă. Rezultatele finale ale examenului de Bacalaureat 2026 vor fi publicate în data de 13 iulie, după soluționarea tuturor contestațiilor. Pentru promovarea examenului, absolvenții trebuie să fi susținut toate probele de competențe, să obțină minimum nota 5 la fiecare probă scrisă și o medie generală de cel puțin 6.

Eveniment

Subiectele la Limba română de la Bacalaureat 2026: accesibile și echilibrate, susțin profesorii

Subiectele la Limba și literatura română de la examenul de Bacalaureat 2026 au fost apreciate de profesorii din Iași drept echilibrate, rezonabile și fără surprize. Bacalaureat 2026, subiecte accesibile la Română Candidații de la clasa a XII-a și a XIII-a seral și frecvență redusă au avut de redactat un eseu despre particularitățile unei poezii la subiectul al III-lea. Citește și: Rata oficială a inflației se va reduce masiv în următoarele luni, anunță Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului Bolojan În județul Iași, prezența la prima probă scrisă a fost de 99,02%, iar niciun candidat nu a fost eliminat pentru tentativă de fraudă. Profesorii consideră că subiectele au fost accesibile și au oferit elevilor șansa de a obține rezultate bune. Continuarea, în Ziarul de Iași

Eveniment

Pensiile din iunie 2026: mii de pensionari încă așteaptă majorările promise după recalculare

Pensiile pe card vor fi virate în luna iunie vineri, 12 iunie, în timp ce pensionarii care primesc banii prin Poșta Română au început deja să încaseze sumele la domiciliu. Mii de recalculări blochează sistemul pensiilor La nivelul județului Iași, peste 157.000 de pensionari sunt în plată, iar mai mult de jumătate dintre aceștia au optat pentru viramentul bancar. Citește și: O eternă bugetară cu venituri uriașe, apropiata Elenei Udrea, viitor ministru la Proiecte Europene. Soțul ei a candidat pentru PNL în 2020 și 2024 În paralel, Casa Județeană de Pensii Iași se confruntă cu un volum ridicat de muncă, având încă 15.466 de dosare de recalculare nesoluționate. Unele dintre aceste recalculări ar putea aduce majorări de pensii pentru mii de ieșeni, în contextul presiunii continue asupra sistemului. Continuarea, în Ziarul de Iași

Internațional

Eurovision 2026, sub protecția FBI și Mossad: boicoturi, proteste și tensiuni fără precedent

La 70 de ani de la înființare, Eurovision 2026 se desfășoară într-un climat fără precedent. Organizată la Viena, ediția aniversară a concursului european este marcată de proteste, boicoturi și tensiuni geopolitice atât de puternice încât autoritățile austriece colaborează inclusiv cu FBI și Mossad pentru securizarea evenimentului. Participarea Israelului, acuzațiile privind influențarea votului și controversele legate de libertatea artistică au transformat competiția într-un simbol al fracturilor și polarizării Europei contemporane. Cinci țări au decis să boicoteze competiția Principala sursă de controverse este participarea Israelului la concurs, în contextul conflictului din Gaza și al criticilor internaționale privind situația umanitară din regiune. Citește și: Secretarul de stat Rubio laudă România pentru susținerea oferită SUA în conflictul din Iran În timp ce 35 de televiziuni naționale și-au confirmat participarea la ediția din acest an, cinci state au decis să boicoteze evenimentul: Islanda, Spania, Irlanda, Slovenia și Olanda. Islanda și-a anunțat retragerea încă din decembrie 2025, televiziunea publică RÚV invocând dezbaterea publică internă și reacțiile la decizia Uniunii Europene de Radio și Televiziune (UER) de a permite participarea Israelului. La scurt timp după confirmarea poziției UER, și Spania a anunțat boicotul. Președintele televiziunii publice spaniole RTVE a declarat că Eurovision „nu mai este doar un concurs muzical, ci un festival dominat de interese geopolitice”. Poziții similare au fost adoptate și de Irlanda, Slovenia și Olanda. Premierul irlandez a descris decizia drept „un gest de solidaritate față de jurnaliștii uciși în conflict”. În plus, unele dintre televiziunile publice care au ales boicotul au decis să nu transmită deloc concursul. În locul finalei Eurovision, acestea vor difuza programe alternative. Reguli noi de vot Organizatorii au introdus noi reguli privind votul publicului după discuțiile generate de ediția precedentă. În 2025, reprezentanta Israelului, Yuval Raphael, a obținut locul al doilea datorită unui număr foarte mare de voturi din partea publicului, în ciuda punctajelor reduse primite de la juriile naționale. Pentru ediția din acest an EBU (European Broadcasting Union) a introdus modificări majore în sistemul de vot. În loc de cele 20 de voturi permise anterior, fanii din public pot trimite acum maximum 10 voturi pentru fiecare metodă de plată (SMS, apel telefonic sau aplicația oficială). Măsura a fost adoptată pentru a descuraja fanii sau grupurile organizate să își „golească toate resursele” pe un singur favorit, fiind încurajată distribuirea voturilor către mai mulți artiști. Noile reguli de conduită interzic explicit artiștilor și televiziunilor participante să contribuie la campanii promoționale organizate de entități externe, cum ar fi agențiile guvernamentale. Orice încercare de a influența necuvenit rezultatele prin publicitate plătită agresiv atrage sancțiuni directe. De altfel, chiar în faza semifinalelor din mai 2026, televiziunea KAN din Israel a primit un avertisment oficial din partea EBU pentru videoclipuri online care îndemnau publicul să folosească la maximum cele 10 voturi Sistemul de vot exclusiv al publicului în semifinale (folosit în ultimii ani) a fost eliminat. Pentru a asigura un echilibru și a bloca voturile geopolitice coordonate, juriile naționale profesionale au fost reintroduse în semifinale, având o pondere de 50% din rezultat. În plus, panourile de jurați au fost extinse de la 5 la 7 membri și includ obligatoriu tineri cu vârste între 18 și 25 de an. Totodată, organizatorii au implementat filtre tehnice avansate de securitate capabile să detecteze, în timp real, comportamentele de vot suspecte, frauduloase sau automatizate Candidatul Israelului, în centrul atenției Noam Bettan, reprezentantul Israelului la Eurovision 2026, se află în centrul atenției atât din cauza contextului politic, cât și a profilului său personal. Artistul, în vârstă de 28 de ani, este fiul unor emigranți francezi și interpretează piesa „Michelle”, care include versuri în limba franceză. În interviurile acordate presei internaționale, Bettan a declarat că își dorește să dezvolte o carieră muzicală și în Franța. În același timp, artistul a evitat să comenteze public controversa legată de participarea Israelului sau războiul din Gaza, subiecte considerate sensibile de delegația israeliană. Proteste și măsuri sporite de securitate la Viena Autoritățile austriece au anunțat măsuri speciale de securitate pe durata concursului, sute de polițiști fiind mobilizați zilnic în capitala Austriei. Toți spectatorii, echipele tehnice și delegațiile trec prin scanere cu unde milimetrice împrumutate direct de la Aeroportul din Viena. S-a aplicat o politică totală de interzicere a bagajelor (no-bag policy). Fanii au voie să intre în sală exclusiv cu obiecte personale de mici dimensiuni sau recipiente transparente. Toate biletele de acces au fost strict personalizate digital și securizate, codurile QR fiind activate cu doar 48 de ore înainte de spectacole pentru a preveni fraudele. Zilnic, peste 500 de agenți de securitate privată și câteva sute de polițiști sunt mobilizați în interiorul și în jurul arenei. Pentru verificarea echipamentelor și a perimetrului sunt folosite echipe mixte de specialiști pirotehniști cu câini dresați pentru detectarea explozivilor. Paza a fost extinsă și în zona dedicată fanilor din fața Primăriei (Rathausplatz), unde accesul se face doar prin puncte de control prestabilite. Cooperare cu FBI și Mossad În jurul arenei și al obiectivelor cheie ale concursului, a fost instituită o zonă de interdicție totală a dronelor pe o rază de 1,5 kilometri. În premieră, pentru combaterea amenințărilor cibernetice și securizarea infrastructurii digitale a Eurovision, autoritățile colaborează cu o celulă cibernetică specială creată la New York de către FBI. De asemenea, serviciile de informații austriece colaborează direct și cu Mossad, pentru protecția delegațiilor expuse. Discuții privind homofobia și libertatea artistică Pe lângă tensiunile politice, ediția din acest an a readus în atenție și discuțiile legate de libertatea artistică și reprezentarea comunității LGBT+. Reprezentantul Danemarcei, Søren Torpegaard Lund, a declarat că a fost ținta unor reacții homofobe în propria țară și că anumite persoane au încercat să îl convingă să își „tempereze” prestația scenică. Într-un context similar, reprezentantul Norvegiei, Jonas Lovv, a afirmat că a primit recomandări informale privind modificarea show-ului său, considerat de unii oficiali „prea provocator”. Controversele legate de melodia Alexandrei Căpitănescu Piesa Alexandrei Căpitănescu a atras numeroase critici care au vizat versurile melodiei, considerate „controversate” și având un caracter „potențial periculos”, fiind acuzate că „promovează” sau „normalizează” o practică sexuală riscantă. Publicații britanice majore, precum The Guardian, au scos în evidență faptul că sintagma „choke me” (sufocă-mă) este repetată de exact 30 de ori pe parcursul celor trei minute ale piesei. Activiștii împotriva violenței sexuale au catalogat melodia drept „periculoasă și nesăbuită”, acuzând-o că normalizează asfixierea erotică. Experți în drept și activiști au avertizat că melodia „se joacă cu viața tinerelor femei”. S-a subliniat că promovarea unor versuri ca „It's hard to breathe in” sau „make my lungs explode” la un concurs cu audiență globală minoră poate incita la practici medicale ce provoacă leziuni cerebrale sau deces. În replică la aceste acuzații, Alexandra Căpitănescu a transmis clarificări oficiale. Artista a explicat că „sâmburele acestei melodii este, de fapt, atacul de panică și anxietatea”. Expresia „choke me” (strangulează-mă) descrie starea fizică și mentală din timpul unei crize de anxietate, când simți că nu mai ai aer și ești blocat în propriile gânduri. Cântăreața a infirmat ferm criticile din presa internațională care susțineau că melodia ar promova practici sexuale periculoase. Presiuni pentru descalificarea sau modificarea piesei Presiunea publică din Marea Britanie a mers până la solicitări oficiale adresate EBU pentru descalificarea sau modificarea drastică a piesei. În ciuda presiunilor, textul piesei „Choke Me” a rămas intact. Directorul concursului Eurovision, Martin Green, a declarat oficial că explicația oferită de Alexandra Căpitănescu privind substratul psihologic al piesei (lupta cu anxietatea) a fost pe deplin acceptată, nefiind necesară nicio cenzură. Finala, ordinea melodiilor Ordinea în care vor urca pe scenă cei 25 de artişti calificați în finală este următoarea: Danemarca: Soren Torpegaard Lund, "For Vi Gar Hjem" Germania: Sarah Engels, "Fire" Israel: Noam Bettan, "Michelle" Belgia: Essyla, "Dancing on the Ice" Albania: Alis, "Nan" Grecia: Akylas, "Ferto" Ucraina: Leleka, "Ridnym" Australia: Delta Goodrem, "Eclipse" Serbia: Lavina, "Kraj mene" Malta: Aidan, "Bella" Republica Cehă: Daniel Zizka, "Crossroads" Bulgaria: Dara, "Bangaranga" Croaţia: Lelek, "Andromeda" Regatul Unit: Look Mum No Computer, "Eins, Zwei, Drei" Franţa: Monroe, "Regarde!" Moldova: Satoshi, "Viva, Moldova!" Finlanda: Linda Lampenius & Pete Parkkonen, "Liekinheitin" Polonia: Alicja, "Pray" Lituania: Lion Ceccah, "Solo quiero mas" Suedia: Felicia, "My System" Cipru: Antigoni, "Jalla" Italia: Sal Da Vinci, "Per sempre si" Norvegia: Jonas Lovv, "Ya Ya Ya" România: Alexandra Căpitănescu, "Choke Me" Austria: Cosmo, "Tanzschein"

Economie

Dezastru la prețul energiei electrice: creștere cu aproape 60% față de 2025. Cum s-a scumpit totul după 2020

Prețul energiei electrice a înregistrat cea mai mare creștere din ultimul an, majorându-se cu 57,2% în martie 2026 comparativ cu aceeași lună din 2025, potrivit datelor Institutul Național de Statistică. Scumpirea este determinată în principal de eliminarea schemei de plafonare a prețurilor. Alimentele se scumpesc: cafeaua și fructele, în topul creșterilor În categoria alimentelor, cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la cafea (+23,29%), fructe proaspete (+14,23%) și produse din fructe (+11,79%). Citește și: Ce avantaje economice rusești importante pierde Ungaria după victoria lui Magyar De asemenea, zahărul și produsele zaharoase au crescut cu 11,16%, iar ouăle s-au scumpit cu 14,63%. Alte majorări importante au fost consemnate la: carne de bovine (+11,47%) pâine (+9,86%) lapte de vacă (+9,69%) carne de pasăre (+7,73%) Uleiul, peștele și băuturile alcoolice, în creștere Prețurile au crescut și pentru alte produse de bază, precum peștele proaspăt (+7,91%), uleiul (+7,31%) și citricele (+9,35%). În același timp, berea s-a scumpit cu 7,74%, iar vinul cu 6,19%. Carnea de porc a avut o creștere mai moderată, de 3,08%. Scăderi de prețuri la unele alimente Există și produse care s-au ieftinit în martie 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut. Printre acestea se numără: cartofii (-11,08%) leguminoasele (-5,01%) făina (-3,38%) mălaiul (-1,78%) Zahărul a înregistrat o ușoară scădere de 0,52%. Scumpiri importante și la produsele nealimentare În categoria mărfurilor nealimentare, energia electrică rămâne principalul factor de creștere a prețurilor. Alte majorări semnificative au fost înregistrate la: energie termică (+13,41%) cărți, ziare și reviste (+10,11%) detergenți (+9,89%) tutun și țigări (+7,42%) Prețurile medicamentelor au crescut cu 4,13%, iar combustibilii cu 12,93%. Singura scădere importantă din categoria nealimentară a fost înregistrată la gaze, care s-au ieftinit cu 7,08% față de martie 2025. Serviciile continuă să se scumpească accelerat În sectorul serviciilor, cele mai mari creșteri de prețuri au fost înregistrate la: bilete CFR (+24,40%) apă, canal și salubritate (+15,49%) servicii de igienă și cosmetică (+14,12%) servicii industriale (+15,68%) De asemenea, s-au scumpit serviciile de reparații auto (+13,55%) și cele de confecționare și reparare a îmbrăcămintei și încălțămintei (+13,91%). Creșteri la chirii, transport și servicii medicale Chiriile au crescut cu 8,26% în ultimul an, iar serviciile medicale cu 12,26%. Transportul urban s-a scumpit cu 8,88%, iar cel interurban rutier cu 9,48%. Tarifele serviciilor poștale au crescut cu 9,79% în martie 2026. Singura scădere de preț din categoria serviciilor a fost înregistrată la transportul aerian, ale cărui tarife au scăzut cu 7,49% față de anul precedent. INS precizează că, în calculul inflației începând cu august 2025, a fost inclusă eliminarea schemei de plafonare a prețurilor la energie electrică, introdusă prin OUG nr. 6/2025, ceea ce a contribuit semnificativ la creșterea prețurilor din ultimele luni. Evoluția prețurilor în România (2020–2026) În perioada 2020–2026, România a înregistrat creșteri semnificative de prețuri atât la produsele alimentare, cât și la cele nealimentare, pe fondul inflației ridicate și al crizelor economice succesive. Datele Institutului Național de Statistică arată că unele categorii de produse s-au scumpit mult peste media generală. Scumpiri accelerate la alimente în ultimii ani La alimente, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în special în ultimii ani. De exemplu, în 2026, cafeaua s-a scumpit cu peste 23%, ouăle cu aproximativ 14–15%, iar fructele proaspete cu peste 14% într-un singur an. Creșteri importante au fost consemnate și la produse de bază precum pâinea (+9–10%) sau laptele (+9,7%). În unele perioade, anumite alimente au avut scumpiri și mai accentuate: fructele proaspete au înregistrat creșteri de aproape 40% într-un an, iar produsele din fructe peste 25%. Alimentele, cu până la 50% mai scumpe față de 2020 Pe termen mai lung, comparativ cu 2020, alimentele sunt în prezent cu aproximativ 40–50% mai scumpe, potrivit analizelor bazate pe date INS. Această evoluție a fost determinată de creșterea costurilor cu energia, transportul și materiile prime. În cazul produselor nealimentare, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la energie și utilități. Energia electrică a avut creșteri spectaculoase, de peste 50–60% într-un singur an, iar gazele naturale au ajuns să fie cu peste 80% mai scumpe față de 2020. Combustibili și alte produse nealimentare în creștere Combustibilii au crescut și ei cu aproximativ 13% anual în unele perioade recente. Alte produse nealimentare care s-au scumpit semnificativ includ detergenții (aproape 10%), îmbrăcămintea și produsele textile, dar și medicamentele. În paralel, serviciile au devenit mai scumpe, cu creșteri notabile la transport, reparații auto sau servicii de îngrijire personală. Per ansamblu, inflația cumulată din ultimii ani a dus la o creștere generală a prețurilor de aproape 45% față de 2020. Această evoluție nu a fost uniformă: alimentele și energia au înregistrat cele mai mari scumpiri, influențând direct costul vieții.

Eveniment

Vreme capricioasă de Paște: după zile calde, România se pregătește pentru frig și ploi

Paștele vine anul acesta cu o vreme capricioasă, marcată de schimbări bruște de temperatură și episoade de ploi în mai multe regiuni ale țării. După zile aproape de vară, răcirea accentuată și precipitațiile consistente ar putea da peste cap planurile de sărbătoare. Vreme capricioasă și ploi de Paște Vremea va fi instabilă în aproape toate regiunile țării în următoarele două săptămâni (6–19 aprilie), cu alternanțe de temperatură și episoade de ploi însemnate cantitativ, în special în perioada Sărbătorilor Pascale, potrivit prognozei publicate de Administrația Națională de Meteorologie. Citește și: Două foste consiliere ale lui Ciolacu sprijină abandonarea parteneriatului cu SUA. Una dintre ele este senatoare PSD În Banat și Crișana, începutul intervalului aduce temperaturi ridicate, de 19–21 de grade, urmate de o răcire semnificativă până în jurul datei de 12 aprilie, când maximele vor coborî spre 10–12 grade. Ulterior, valorile termice vor crește din nou spre 18–19 grade. Minimele vor scădea până la valori apropiate de 0 grade, apoi vor reveni treptat la 5–6 grade. Probabilitatea de precipitații va crește după 10–11 aprilie, cu ploi mai consistente în jurul datei de 13 aprilie. Transilvania și Maramureș: scăderi bruște de temperatură și ploi În Transilvania, temperaturile vor scădea de la aproximativ 20 de grade la 8–9 grade, menținându-se scăzute până la jumătatea lunii. În Maramureș, răcirea va fi resimțită rapid, cu maxime ce vor coborî spre 9 grade, urmate de o revenire treptată spre 18 grade spre finalul intervalului. În ambele regiuni, nopțile vor aduce temperaturi negative în prima parte a intervalului, iar precipitațiile vor fi frecvente, mai ales în a doua săptămână. Moldova și Dobrogea: variații mari și ploi însemnate În Moldova, temperaturile vor scădea de la 21 de grade la aproximativ 9 grade, urmând apoi o creștere spre 16–17 grade. În Dobrogea, maximele vor coborî de la 22 de grade la 10 grade, apoi vor reveni spre 16–17 grade. În ambele regiuni, sunt așteptate precipitații pe aproape toată perioada, cu intensificări în intervalul 12–14 aprilie. Muntenia și Oltenia: răcire rapidă, apoi încălzire treptată În Muntenia și Oltenia, începutul perioadei aduce temperaturi de până la 22 de grade, însă acestea vor scădea rapid spre 10–11 grade până la finalul primei săptămâni. În a doua parte a intervalului, vremea se va încălzi din nou, cu maxime de aproximativ 19 grade. Minimele vor coborî spre 1 grad, apoi vor reveni treptat la 6 grade. Ploile vor deveni mai frecvente după 9–10 aprilie, cu cantități mai mari în perioada 11–14 aprilie. La munte: revenirea iernii în prima săptămână În zonele montane, vremea se va răci accentuat, cu maxime ce vor coborî de la 9–10 grade la -1 grad și minime care pot ajunge până la -7 grade. După 12 aprilie, temperaturile vor începe să crească treptat, iar maximele vor ajunge din nou la aproximativ 8 grade. Precipitațiile vor fi prezente pe tot parcursul intervalului, cu episoade mai consistente în jurul datei de 12–14 aprilie.

Eveniment

Pensiile speciale, tot mai multe: magistrații rămân în top, cu peste 25.000 lei lunar

Numărul pensiilor de serviciu continuă să crească în România, iar diferențele față de sistemul bazat pe contributivitate devin tot mai vizibile. În februarie 2026, aproape 12.000 de persoane beneficiază de astfel de pensii, iar în cazul magistraților, sumele medii depășesc 25.000 de lei lunar. Magistrații domină topul pensiilor de serviciu Numărul total al beneficiarilor de pensii de serviciu a ajuns, în februarie 2026, la 11.898 de persoane, în creștere cu 40 față de luna precedentă, potrivit datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Citește și: Probabil cea mai îndrăzneață misiune de salvare a unui pilot american: adânc în teritoriul inamic, căutat de civili stimulați de recompensa uriașă. SUA au improvizat un aeroport Dintre aceștia, 7.863 de beneficiari primesc pensii calculate și pe baza contributivității, din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS). Cea mai numeroasă categorie de beneficiari este reprezentată de foștii judecători și procurori, în baza Legii nr. 303/2022. Numărul acestora a ajuns la 5.820 de persoane, dintre care 2.530 beneficiază și de pensie din sistemul contributiv. Această categorie înregistrează și cea mai mare pensie medie de serviciu: 25.488 de lei. Din această sumă, 7.534 de lei provin din BASS, iar restul de 22.374 de lei este suportat de la bugetul de stat. Pensiile diplomaților și ale funcționarilor parlamentari În cazul membrilor Corpului diplomatic și consular, reglementați prin Legea nr. 216/2015, numărul beneficiarilor este de 786 de persoane, dintre care 690 au pensie din BASS. Pensia medie pentru această categorie este de 7.002 lei, din care 3.052 lei reprezintă componenta finanțată de la bugetul de stat. Pentru funcționarii publici parlamentari, în baza Legii nr. 215/2015, sunt înregistrați 870 de beneficiari, dintre care 655 primesc și pensie din BASS. Pensia medie este de 6.250 lei, cu 3.558 lei acoperiți din bugetul de stat. Pensii ridicate pentru personalul aeronautic civil Personalul aeronautic civil navigant profesionist, beneficiari ai Legii nr. 83/2015, numără 1.333 de pensionari, toți cu pensii din BASS. Pensia medie în acest sector ajunge la 13.111 lei, din care 8.067 lei sunt suportați din bugetul de stat. Situația pensiilor pentru Curtea de Conturi Pentru foștii angajați ai Curții de Conturi, pensii de serviciu sunt acordate unui număr de 688 de persoane, toate având componentă contributivă. Pensia medie este de 10.478 lei, iar suma suportată din bugetul de stat este de 2.550 lei. Personalul auxiliar din justiție: peste 2.400 de beneficiari Conform Legii nr. 130/2015, privind personalul auxiliar din instanțe și parchete, beneficiază de pensii de serviciu 2.401 persoane. Dintre acestea, 1.967 au și componentă contributivă. Pensia medie pentru această categorie este de 7.207 lei, din care 4.448 lei sunt acoperiți din bugetul de stat.

Economie

Creștere alarmantă a firmelor dizolvate în 2026: peste 11.000 de companii închise în doar două luni

Numărul firmelor dizolvate în România a înregistrat o creștere semnificativă în primele două luni din 2026. Potrivit datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, au fost înregistrate 11.066 de dizolvări, în creștere cu 38,31% față de aceeași perioadă din 2025, când se consemnau 8.001 firme închise. București și marile județe, în topul dizolvărilor Cele mai multe firme dizolvate au fost raportate în București, unde 2.117 companii și-au încetat activitatea, în creștere cu 45,1% față de primele două luni din 2025. Citește și: Suveraniștii sponsorizați de PSD își acuză colegii de ideologie că vor să trădeze la Bolojan În topul județelor afectate se mai află: Cluj – 621 firme dizolvate (plus 40,50%) Ilfov – 523 firme (plus 56,12%) Constanța – 498 firme (plus 61,69%) Timiș – 494 firme (plus 44,87%) Iași – 426 firme (plus 39,22%) Județele cu cele mai puține dizolvări de firme La polul opus, cele mai puține dizolvări au fost înregistrate în: Mehedinți – 39 firme (minus 35%) Ialomița – 54 firme (plus 45,95%) Călărași – 64 firme (plus 23,08%) Covasna – 65 firme (plus 47,73%) Giurgiu – 82 firme (plus 17,14%) Teleorman – 89 firme (plus 30,88%) Creșteri spectaculoase în anumite județe Cele mai mari creșteri procentuale ale numărului de firme dizolvate au fost raportate în: Gorj – plus 78,76% Galați – plus 73,15% Mureș – plus 72,88% Dolj – plus 71,3% În schimb, scăderi ale numărului de dizolvări s-au înregistrat doar în câteva județe: Mehedinți – minus 35% Buzău – minus 4,11% Vrancea – minus 2,11% Comerțul, cel mai afectat sector Domeniul de activitate cel mai afectat de dizolvări rămâne comerțul cu ridicata și cu amănuntul, inclusiv repararea autovehiculelor și motocicletelor. În acest sector au fost raportate 2.074 de firme dizolvate la nivel național, în creștere cu 5,23% față de perioada similară din 2025. Alte domenii vulnerabile: servicii profesionale și construcții Conform datelor Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, și alte sectoare importante au fost afectate: Activități profesionale, științifice și tehnice – 846 firme dizolvate (plus 17,66%) Construcții – 775 firme dizolvate (plus 1,44%) Situația din februarie 2026 Doar în luna februarie 2026, au fost înregistrate 5.663 de dizolvări de firme. Cele mai multe cazuri au fost raportate în: București – 1.119 firme Cluj – 348 firme Ilfov – 288 firme Iași – 246 firme Timiș – 246 firme Creșterea accelerată a numărului de firme dizolvate reflectă presiunile economice din mediul de afaceri și indică o dinamică îngrijorătoare pentru antreprenoriatul românesc în 2026.

Eveniment

Schimbarea orei, un risc ignorat: cum afectează sănătatea inimii, somnul și siguranța zilnică

Schimbarea orei de două ori pe an ar trebui să înceteze, avertizează tot mai mulți specialiști, care susțin că această practică are efecte negative, atât asupra sănătății cât și siguranței publice. Pe măsură ce ceasurile sunt date înainte în ultima duminică din martie, pierderea unei ore de somn devine o rutină anuală pentru milioane de oameni. Însă, potrivit cercetătorilor, această ajustare aparent minoră poate avea consecințe semnificative. „Nu mai aduce beneficii, dar implică riscuri reale” John O'Neill, specialist în ritmuri celulare la Laboratorul de Biologie Moleculară din Cambridge, atrage atenția asupra efectelor schimbării orei. Citește și: Locuința, un lux pentru tineri: de ce este greu pentru generația Z să își cumpere o casă în România „Nu mai aduce cu adevărat beneficii nimănui în prezent, dar ne expune la o serie de riscuri mici, dar semnificative”, a declarat acesta. El compară impactul schimbării orei cu un fenomen de „jet lag” colectiv: „Este ca și cum toată populația ar suferi un decalaj de fus orar de o oră, în același timp.” Creșteri ale riscului de infarct, AVC și accidente rutiere Potrivit expertului, schimbarea orei este asociată cu o creștere temporară a unor riscuri majore pentru sănătate și siguranță. „Se observă o creștere a numărului de infarcte și accidente vasculare cerebrale și, de asemenea, o creștere a accidentelor rutiere în zilele care urmează schimbării orei”, a explicat John O'Neill. Unele studii indică o creștere de aproximativ 6% a riscului de accidente rutiere fatale după trecerea la ora de vară. O practică veche de peste 100 de ani Schimbarea orei a fost introdusă în 1916, cu scopul de a eficientiza utilizarea luminii naturale și de a crește productivitatea în lunile de vară. În prezent, ceasurile sunt date înainte cu o oră în ultima duminică din martie și înapoi în ultima duminică din octombrie. Argumentul tradițional este că astfel oamenii beneficiază de mai multă lumină naturală în timpul zilei de lucru. Corpul nu este pregătit pentru schimbare Specialiștii atrag însă atenția că organismul uman nu este adaptat pentru aceste modificări bruște. „Dacă impui toate aceste solicitări, de exemplu asupra sistemului cardiovascular, cu o oră mai devreme, acesta nu este pregătit să facă față cererii”, a explicat John O'Neill. „În cazul persoanelor mai în vârstă sau cu probleme de sănătate, crește riscul unor evenimente adverse, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral.” Efecte psihologice: oboseală, scăderea atenției și decizii mai slabe Și din perspectivă psihologică, schimbarea orei are efecte negative. Katie Barge subliniază impactul asupra funcționării cognitive. „Chiar și mici modificări ale somnului și ritmului circadian pot avea un impact măsurabil asupra funcțiilor cognitive”, a explicat aceasta. „Atunci când se schimbă ora, ceasul intern al organismului devine temporar nealiniat cu cerințele externe, ceea ce duce la scăderea vigilenței, timpi de reacție mai lenți și o diminuare a capacității de concentrare și luare a deciziilor.” Riscuri crescute pentru anumite categorii profesionale Efectele sunt resimțite mai intens în primele zile după schimbarea orei, iar unele persoane sunt mai vulnerabile decât altele. „Acest fenomen este asociat cu o creștere a presiunii de somn și o activitate redusă în cortexul prefrontal, zona responsabilă de controlul impulsurilor, evaluarea riscurilor și funcțiile executive”, a mai spus Katie Barge. „Ca urmare, oamenii pot deveni mai predispuși la erori, pierderi de concentrare și comportamente ușor mai riscante.” Persoanele care lucrează în domenii critice, precum șoferii, lucrătorii în schimburi sau cei din medii operaționale, sunt cele mai expuse. „Pentru aceste categorii, chiar și o oboseală ușoară poate crește semnificativ riscul de greșeli sau accidente”, avertizează psihologul.

2026

Taxarea pensiilor în 2026: ce impozite plătesc pensionarii și ce reguli se aplică persoanelor cu handicap

Reducerea vârstei de pensionare pentru mame în 2026: cine are dreptul și ce condiții trebuie îndeplinite

Vouchere de vacanță 2026: bugetarii pot primi 800 de lei impozitabili, dar nu îi pot cheltui oriunde

Bilete de tratament balnear pentru pensionari 2026: cine le poate primi, cum se acordă și când sunt programate seriile

Pensia de invaliditate în 2026: cine o poate primi, cum se calculează și când se acordă indemnizația pentru însoțitor

Pensia anticipată în 2026: cine se poate pensiona mai devreme, cum se calculează suma și ce acte sunt necesare

Marele mister al bacalaureatului din pandemie: de șapte ori mai puține note de 10 în 2026 față de 2020

Subiectele la Limba română de la Bacalaureat 2026: accesibile și echilibrate, susțin profesorii

Pensiile din iunie 2026: mii de pensionari încă așteaptă majorările promise după recalculare

Eurovision 2026, sub protecția FBI și Mossad: boicoturi, proteste și tensiuni fără precedent

Dezastru la prețul energiei electrice: creștere cu aproape 60% față de 2025. Cum s-a scumpit totul după 2020

Vreme capricioasă de Paște: după zile calde, România se pregătește pentru frig și ploi

Pensiile speciale, tot mai multe: magistrații rămân în top, cu peste 25.000 lei lunar

Creștere alarmantă a firmelor dizolvate în 2026: peste 11.000 de companii închise în doar două luni

Schimbarea orei, un risc ignorat: cum afectează sănătatea inimii, somnul și siguranța zilnică

Ultima oră

Kelemen Hunor negociază să treacă în tabăra PSD. Pozițiile PSD, preluate de UDMR

Efect de boomerang - greva din Sănătate i-a mutat pe pacienţi din Ambulatoriu, la Urgenţe, recunoaște chiar Sanitas

Taxarea pensiilor în 2026: ce impozite plătesc pensionarii și ce reguli se aplică persoanelor cu handicap

Sorin Grindeanu propus să devină Cetăţean de Onoare al Judeţului de către un consilier AUR

VIDEO Dacă un director la stat se dă dimineața jos din pat, a bifat criteriile de performanță (Radu Miruță, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

O companie privată din Cluj va produce drone militare, în cooperare cu o firmă din Ucraina

Averea impresionantă a sindicalistului Marica, care apără interesele prea-cinstiților vameși. SedLex, condus de Marica, e în grevă de solidaritate cu Sanitas

De la un liceu tehnologic, la Facultatea de Arhitectură: eleva de nota 10 care și-a urmat visul

Fotbalul ieșean, între improvizație și incertitudine: două echipe cu probleme se luptă pentru Cupa României

Nu și-ar fi făcut treaba, acum are de plătit peste 100.000 de euro: fosta juristă a unui spital, obligată la despăgubiri

Grindeanu cere AUR „să-și clarifice niște lucruri” pentru a putea guverna cu PSD

EXCLUSIV Diana Buzoianu a refuzat protecția și transportul SPP. Are un birou de parlamentar într-un apartament lângă Guvern

Cu ajutorul lui Florin Iordache, președinte al Consiliului Legislativ, PSD atacă în justiție, pe bandă rulantă, HG-urile emise de Bolojan. Partidul anunță și plângeri penale

Olguța Vasilescu vrea un spital de paliație la Craiova: costuri astronomice și fără bani de la UE, în această etapă

Reducerea vârstei de pensionare pentru mame în 2026: cine are dreptul și ce condiții trebuie îndeplinite