Schimbarea orei, un risc ignorat: cum afectează sănătatea inimii, somnul și siguranța zilnică
Schimbarea orei de două ori pe an ar trebui să înceteze, avertizează tot mai mulți specialiști, care susțin că această practică are efecte negative, atât asupra sănătății cât și siguranței publice. Pe măsură ce ceasurile sunt date înainte în ultima duminică din martie, pierderea unei ore de somn devine o rutină anuală pentru milioane de oameni. Însă, potrivit cercetătorilor, această ajustare aparent minoră poate avea consecințe semnificative. „Nu mai aduce beneficii, dar implică riscuri reale” John O'Neill, specialist în ritmuri celulare la Laboratorul de Biologie Moleculară din Cambridge, atrage atenția asupra efectelor schimbării orei. Citește și: Locuința, un lux pentru tineri: de ce este greu pentru generația Z să își cumpere o casă în România „Nu mai aduce cu adevărat beneficii nimănui în prezent, dar ne expune la o serie de riscuri mici, dar semnificative”, a declarat acesta. El compară impactul schimbării orei cu un fenomen de „jet lag” colectiv: „Este ca și cum toată populația ar suferi un decalaj de fus orar de o oră, în același timp.” Creșteri ale riscului de infarct, AVC și accidente rutiere Potrivit expertului, schimbarea orei este asociată cu o creștere temporară a unor riscuri majore pentru sănătate și siguranță. „Se observă o creștere a numărului de infarcte și accidente vasculare cerebrale și, de asemenea, o creștere a accidentelor rutiere în zilele care urmează schimbării orei”, a explicat John O'Neill. Unele studii indică o creștere de aproximativ 6% a riscului de accidente rutiere fatale după trecerea la ora de vară. O practică veche de peste 100 de ani Schimbarea orei a fost introdusă în 1916, cu scopul de a eficientiza utilizarea luminii naturale și de a crește productivitatea în lunile de vară. În prezent, ceasurile sunt date înainte cu o oră în ultima duminică din martie și înapoi în ultima duminică din octombrie. Argumentul tradițional este că astfel oamenii beneficiază de mai multă lumină naturală în timpul zilei de lucru. Corpul nu este pregătit pentru schimbare Specialiștii atrag însă atenția că organismul uman nu este adaptat pentru aceste modificări bruște. „Dacă impui toate aceste solicitări, de exemplu asupra sistemului cardiovascular, cu o oră mai devreme, acesta nu este pregătit să facă față cererii”, a explicat John O'Neill. „În cazul persoanelor mai în vârstă sau cu probleme de sănătate, crește riscul unor evenimente adverse, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral.” Efecte psihologice: oboseală, scăderea atenției și decizii mai slabe Și din perspectivă psihologică, schimbarea orei are efecte negative. Katie Barge subliniază impactul asupra funcționării cognitive. „Chiar și mici modificări ale somnului și ritmului circadian pot avea un impact măsurabil asupra funcțiilor cognitive”, a explicat aceasta. „Atunci când se schimbă ora, ceasul intern al organismului devine temporar nealiniat cu cerințele externe, ceea ce duce la scăderea vigilenței, timpi de reacție mai lenți și o diminuare a capacității de concentrare și luare a deciziilor.” Riscuri crescute pentru anumite categorii profesionale Efectele sunt resimțite mai intens în primele zile după schimbarea orei, iar unele persoane sunt mai vulnerabile decât altele. „Acest fenomen este asociat cu o creștere a presiunii de somn și o activitate redusă în cortexul prefrontal, zona responsabilă de controlul impulsurilor, evaluarea riscurilor și funcțiile executive”, a mai spus Katie Barge. „Ca urmare, oamenii pot deveni mai predispuși la erori, pierderi de concentrare și comportamente ușor mai riscante.” Persoanele care lucrează în domenii critice, precum șoferii, lucrătorii în schimburi sau cei din medii operaționale, sunt cele mai expuse. „Pentru aceste categorii, chiar și o oboseală ușoară poate crește semnificativ riscul de greșeli sau accidente”, avertizează psihologul.
