luni 28 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

2026

92 articole
Eveniment

Ce impozite trebuie să plătească pensionarii în 2026: ce scutiri se păstrează și ce s-a schimbat

Anul 2026 a adus o reformă profundă a taxelor și impozitelor locale, iar pensionarii din România sunt direct afectați de noile reguli fiscale. În timp ce regula de bază rămâne clară, pensiile de până la 3.000 de lei fiind complet scutite de impozit și contribuții de sănătate, scutirile pentru casă, teren sau mașină au fost modificate drastic. Unele facilități de care pensionarii au beneficiat anul trecut nu se mai prelungesc automat în 2026.  Pensii de până la 3.000 de lei: fără impozit și fără CASS Pentru o pensie lunară de cel mult 3.000 de lei inclusiv, nu se rețin impozit pe venit și contribuție de asigurări sociale de sănătate, cunoscută drept CASS. Citește și: Pensiile de peste 3.000 de lei, diminuate în 2026: cât se reține și cum se calculează suma netă Dacă pensia depășește plafonul, nu este taxată integral. CASS de 10% se calculează pentru partea care trece de 3.000 de lei. Impozitul de 10% se aplică după scăderea atât a plafonului, cât și a CASS datorate. De exemplu, pentru o pensie obișnuită de 4.000 de lei, CASS este 100 de lei, iar impozitul este 90 de lei. Pensionarul primește 3.810 lei, în absența altor rețineri. Pentru pensia plătită de o casă de pensii din România, plafonul este aplicat de instituția plătitoare. Nu trebuie depusă o cerere anuală și nici Declarația unică doar pentru această pensie. Pensii scutite integral de impozitul pe venit Pensionarii încadrați în grad de handicap grav sau accentuat beneficiază de scutire de impozit pe veniturile din pensii, inclusiv atunci când pensia depășește 3.000 de lei. Citește și: Mica recalculare a pensiilor, pas cu pas. Ce faceți dacă adeverința este respinsă, arhiva nu mai există sau dosarul întârzie Este necesar certificatul de încadrare în grad de handicap. Scutirea fiscală nu se obține doar cu un diagnostic medical și nici doar pentru că persoana are pensie de invaliditate. Pentru obținerea scutirii trebuie depuse cererea de aplicare și certificatul justificativ. Scutirea se raportează la data încadrării în gradul de handicap, potrivit documentelor. Dacă certificatul este depus mai târziu, trebuie solicitată în scris verificarea impozitului reținut pentru perioada în care îndeplineai condițiile. Dacă documentul are termen de valabilitate, trebuei transmis și certificatul nou. Scutirea de impozit nu elimină automat contribuția la sănătate Un pensionar cu handicap grav sau accentuat poate să nu plătească impozit pe pensie, dar să datoreze CASS. CNPP precizează că exceptarea persoanelor cu handicap privește veniturile acordate în baza Legii nr. 448/2006, precum indemnizația de handicap. Pentru pensie, se reține CASS de 10% asupra părții care depășește 3.000 de lei. Astfel, la o pensie de 4.000 de lei, o persoană cu handicap grav sau accentuat, căreia i s-a aplicat scutirea de impozit, rămâne cu 3.900 de lei după CASS. Indemnizația de handicap are un regim distinct Pensia de invaliditate și certificatul de handicap sunt lucruri diferite. Citește și: Scandalul pensiilor calculate greșit: cine trebuie să dea banii înapoi și ce pot face pensionarii care primesc decizii de recuperare Inclusiv încadrarea în gradul I de invaliditate trebuie analizată separat. Ea nu înlocuiește certificatul de handicap grav sau accentuat pentru facilitățile care cer expres acest document. Locuința, terenul și mașina, reduceri în 2026 După eliminarea vechilor scutiri integrale, OUG nr. 9/2026 a introdus reduceri pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat. Citește și: Ajutoare de urgență pentru pensionari în 2026: cine poate primi bani și unde trebuie depusă cererea Astfel, pentru clădirea folosită ca domiciliu și terenul aferent, reducerea este acum de 50% în cazul persoanelor cu handicap grav și de 25% pentru cele cu handicap accentuat. Aceleași procente se aplică și pentru un singur mijloc de transport ales de contribuabil, însă atenție la detalii: legea cere ca mașina să aibă o capacitate cilindrică mai mică de 2.000 cmc. Asta înseamnă că un motor de 1.998 cmc se încadrează, dar unul de exact 2.000 cmc va fi taxat integral. De aceste facilități beneficiază și reprezentanții legali, pe perioada în care au persoanele cu dizabilități în îngrijire. În cazul bunurilor deținute în comun, reducerea se aplică pentru întreaga locuință sau teren dacă sunt împărțite cu soțul sau soția, însă cota unui alt coproprietar (cum ar fi un copil) nu va fi redusă. Ce acte se depun pentru reducerea impozitelor locale În primul rând, dosarul se depune la direcția de impozite și taxe locale din localitatea ta sau la compartimentul fiscal al primăriei, nu la ANAF. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Pe lângă cererea-tip, actul de identitate și certificatul de handicap valabil, veți mai avea nevoie de: Documentele de proprietate ale casei și terenului; Actele mașinii (trebuie să indicați exact vehiculul pentru care e cerută reducerea); Certificatul de căsătorie (pentru bunurile deținute împreună cu soțul/soția); Documentul care atestă calitatea de reprezentant legal, dacă este cazul. Vestea bună pentru cei care au avut scutire în trecut: dacă actele erau deja în evidența fiscală la 31 decembrie 2025 și sunt valabile, noua reducere se aplică automat. În schimb, dacă depuneți dosarul pentru prima dată în 2026, Ordonanța nr. 9/2026 prevede că reducerea se va calcula începând cu luna următoare depunerii cererii. Transmiterea dosarului se poate face la ghișeu, prin poștă sau online, pe platformele electronice ale primăriilor. Veteranii de război și persoanele persecutate În acest an, Codul Fiscal păstrează scutirile integrale de impozit pentru locuința de domiciliu, terenul aferent și un singur mijloc de transport la alegere. De aceste facilități beneficiază veteranii de război, văduvele de război și văduvele nerecăsătorite ale acestora. De asemenea, măsurile se aplică și persoanelor persecutate politic, deportate, luate prizonieri sau persecutate etnic (titularii prevăzuți de Decretul-lege nr. 118/1990 și OG nr. 105/1999). Atenție însă: dreptul nu se mai extinde automat prin moștenire către copii, iar bazele de date au fost restructurate. Ca regulă de bază, scutirea nu se aplică pentru toate apartamentele deținute. Dacă locuința este împărțită cu soțul sau soția, facilitățile rămân în vigoare pentru întregul imobil, dar cotele deținute de copii sau alți terți vor fi taxate. Pentru dosar aveți nevoie de cerere, act de identitate, actele bunurilor și decizia de recunoaștere a calității (legitimație/adeverință). Văduvele nerecăsătorite pot fi solicitate să prezinte acte recente de stare civilă, iar dacă dosarul este depus de o altă persoană, este obligatorie o împuternicire legală. Urmașii, revoluționarii și participanții la misiuni militare În 2026, regulile s-au înăsprit drastic. De exemplu, scutirile naționale obligatorii pentru clădiri și terenuri nu se mai aplică automt urmașilor (copiilor sau soților supraviețuitori) prevăzuți de Decretul-lege nr. 118/1990. De asemenea, dacă ați moștenit un bun care era scutit în trecut, dreptul nu se transmite automat mai departe. Situația s-a schimbat complet și pentru categoriile de revoluționari sau pentru participanții la misiuni militare internaționale (Legea nr. 168/2020). Pentru aceștia din urmă, facilitățile au devenit opționale. Consiliul Local din localitate decide dacă le mai aprobă sau nu. De aceea, este vital să verificați legitimația sau decizia după articolul exact în baza căruia a fost emisă. Nu vă bazați pe faptul că ați depus o cerere în 2025 sau că aveți un talon de indemnizație valabil. În 2026, vechile facilități pot fi istorie. Pensia mică și impozitul pe casă Nu există o scutire națională generală de impozit pe locuință pentru toți pensionarii cu venituri mici. Plafonul de 3.000 de lei folosit la taxarea pensiei nu este și plafon național pentru scutirea casei. Pot exista facilități aprobate local, în cadrul permis de Codul fiscal. Hotărârea consiliului local stabilește beneficiarii, veniturile luate în calcul, bunurile eligibile, documentele și termenele. Dacă localitatea are o asemenea facilitate, dosarul poate include taloanele de pensie și dovezi ale celorlalte venituri ale solicitantului sau familiei, declarații privind componența gospodăriei, actele de proprietate și alte documente prevăzute în regulament. La primărie, întrebarea utilă este: „Ce facilități fiscale pentru venituri reduse sunt în vigoare în 2026, prin ce hotărâre și până când se poate depune cererea?”. Trebuie solicitate regulamentul și lista de acte, nu doar o informație verbală. Taxa de salubritate Și pentru taxa de salubrizare sau alte taxe speciale trebuie consultat regulamentul local. Art. 485 din Codul fiscal permite facilități pentru anumite categorii, inclusiv persoane cu handicap grav sau accentuat și persoane încadrate în gradul I de invaliditate, însă acordarea lor depinde de hotărârea autorității locale. O factură emisă de operatorul de salubritate nu este automat același lucru cu o taxă specială încasată de primărie. Beneficii pentru pensionarii din Apuseni și Delta Dunării O facilitate fiscală distinctă, reconfirmată și clarificată prin OG nr. 6/2026, vizează pensionarii care locuiesc în localitățile din Munții Apuseni și din Rezervația Biosferei Delta Dunării (prevăzute în HG nr. 323/1996 și HG nr. 395/1996). Aceștia beneficiază de o reducere cu 50% a impozitului pentru locuința de domiciliu, terenul aferent acesteia și pentru un singur mijloc de transport la alegere. Atenție însă la condițiile stricte: Din calculul reducerii sunt excluse încăperile din casă folosite pentru activități economice (firme, cabinete sau magazine). Nu este suficient să dețineți o casă de vacanță în aceste regiuni.  Pentru a obține reducerea, trebuie să aveți domiciliul legal acolo și să locuiți efectiv în acea gospodărie. Pentru aplicarea facilității, depuneți la compartimentul fiscal local actul de identitate, actele de proprietate și documentele sau declarațiile cerute de primăria ta pentru a dovedi locuirea efectivă în zonă. Pensii de urmaș, pensii de război și alte venituri protejate Pentru pensia de urmaș, impozitul se stabilește în raport cu dreptul fiecărui beneficiar, nu prin tratarea sumei cuvenite mai multor urmași ca pensie a unei singure persoane. Copiii și tinerii care se încadrează în categoriile exceptate de la CASS, precum minorii și, în condițiile legii, elevii sau studenții de până la 26 de ani, beneficiază de regimul respectiv pentru pensia de urmaș. Adeverința de studii și actele de identitate trebuie să fie actualizate la plătitor. Scutirea de CASS nu reprezintă, prin ea însăși, scutire integrală de impozitul pe venit. Art. 62 lit. k) din Codul fiscal declară neimpozabile anumite pensii pentru invalizi, orfani și văduve sau văduvi de război, precum și pensii acordate în cazurile de invaliditate ori deces legate de misiuni sau de serviciul în instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională. Sunt neimpozabile și sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor încadrați în gradul I de invaliditate. Aceste excepții nu fac neimpozabile toate pensiile militare și nici toate pensiile de invaliditate. Încadrarea se verifică în decizia de acordare, la casa plătitoare. Indemnizațiile reparatorii acordate prin legi speciale trebuie separate de pensia propriu-zisă. Pensionarii care lucrează: când nu datorează CAS sau CASS Pentru veniturile din activități independente și din drepturi de proprietate intelectuală, pensionarii sunt exceptați de la CAS, contribuția pentru pensie, în condițiile art. 150 din Codul fiscal. Persoanele care realizează venituri din pensii sunt exceptate de la CASS pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală. De exemplu, un pensionar care încasează drepturi de autor pentru o carte beneficiază de aceste excepții, dar poate datora impozit pe venit. La plătitorul drepturilor de autor se prezintă documentele care dovedesc calitatea de pensionar. Pentru activitatea independentă, statutul se declară corespunzător în Declarația unică, iar decizia de pensionare se păstrează ca document justificativ. Scutirea de CAS pentru un PFA nu înseamnă și scutire generală de CASS sau de impozit. Dacă pensionarul este salariat, pensionarea nu elimină contribuțiile aferente salariului. Există însă o excepție de la calcularea contribuțiilor la nivelul salariului minim pentru anumite persoane pensionate pentru limită de vârstă în sistemul public care au salarii sub acest nivel. Sunt excluse din această facilitate unele situații de pensii de serviciu și cumul cu sisteme neintegrate. Încadrarea se verifică la angajator, pe baza deciziei de pensionare. Pentru pensionarii cu handicap grav sau accentuat, scutirea de impozit pe venit privește și salariile, activitățile independente, drepturile de proprietate intelectuală și anumite venituri agricole, silvice sau piscicole, în condițiile art. 60. Certificatul se prezintă plătitorului ori organului fiscal competent, după tipul venitului. Scutirea nu se extinde automat la chirii, dividende sau dobânzi. Pensii private: contribuțiile proprii nu sunt impozitate ca un câștig La plata banilor din Pilonul II sau Pilonul III, impozitul pe venit vizează partea care depășește contribuțiile nete, după aplicarea plafonului neimpozabil și a deducerilor legale. La plata unică, fiecare fond aplică un singur plafon de 3.000 de lei. La plățile eșalonate, plafonul se aplică pentru fiecare rată lunară, de la fiecare fond. Administratorul calculează și reține taxele. CASS are altă bază: în regimul aplicabil plăților din 2026, contribuția se calculează asupra plății care depășește 3.000 de lei, nu doar asupra câștigului investițional. Solicitați administratorului o simulare a sumei nete. Dacă aveți certificat de handicap grav sau accentuat, depuneți-l și la fondul privat pentru scutirea de impozit; înregistrarea lui la casa publică de pensii nu înlocuiește acest demers. Documentele și forma copiilor sunt cele prevăzute în procedura administratorului. Rovinieta gratuită Pe lângă dările clasice, pensionarii cu dizabilități grave sau accentuate pot beneficia de scutirea totală de la plata rovinietei, în baza Legii nr. 448/2006. Este vorba de o facilitate complet diferită de reducerea impozitului auto. Dosarul nu se depune la primărie, ci la DGASPC, și trebuie să includă cererea, buletinul, certificatul de handicap și talonul mașinii. Dacă mașina aparține asistentului personal sau însoțitorului, sunt necesare documentele care dovedesc această calitate. Atenție însă: rovinieta gratuită nu este activă instant, așa că verificați data exactă de la care devine valabilă în sistem. Acte scutite de taxe și procese fără taxe de timbru O altă facilitate vizează veteranii, văduvele de război și persoanele persecutate politic sau etnic. Articolul 476 din Codul Fiscal îi scutește pe aceștia de taxele locale pentru eliberarea de certificate, avize și autorizații, în baza documentelor care le atestă statutul depuse direct la instituția emitentă. În plus, dacă sunteți nevoiți să deschideți un proces în instanță împotriva Casei de Pensii (pentru erori de calcul sau stagiul de cotizare), legea pensiilor (nr. 360/2023, art. 132) prevede că toate litigiile privind drepturile de pensie sunt scutite de taxa judiciară de timbru. Această gratuitate se aplică tuturor pensionarilor, indiferent de valoarea pensiei pe care o încasează. Cum verificați că nu plătiți mai mult decât datorați în 2026 Verificarea începe întotdeauna cu două documente de bază: talonul de pensie și decizia de impunere a impozitelor locale. Analizați separat fiecare categorie: impozitul pe venit, CASS-ul, apoi taxele pe casă, teren și mașină. Pentru fiecare facilitate la care aveți dreptul, solicitați instituției competente trei informații clare: -temeiul legal exact, - lista completă de acte - data de la care se aplică reducerea. Păstrați cu sfințenie numărul de înregistrare al fiecărei cereri depuse. Un pont extrem de important: la primărie, întrebați și despre facilitățile legate de clădire, nu doar despre cele legate de statutul de pensionar. De exemplu, Codul Fiscal reduce valoarea impozabilă a caselor vechi. Primiți o reducere de 15% pentru imobilele vechi de 50-100 de ani și de 25% pentru cele care depășesc 100 de ani. Ce faceți dacă ați plătit deja în plus Nu vă faceți face griji, banii pot fi recuperați. Conform normelor OUG nr. 9/2026, sumele achitate în plus pot fi compensate cu alte taxe viitoare sau pot fi restituite direct în cont. Pentru a primi banii înapoi, depuneți o cerere scrisă la direcția fiscală locală, atașați dovezile plății, actele care demonstrează dreptul la reducere și un extras de cont cu codul IBAN.

Ce impozite trebuie să plătească pensionarii în 2026: ce scutiri se păstrează și ce s-a schimbat
Cât pierd pensionarii prin CASS și impozit: ce sumă ia statul și cum verifici dacă pensia netă este calculată corect
Eveniment

Cât pierd pensionarii prin CASS și impozit: ce sumă ia statul și cum verifici dacă pensia netă este calculată corect

Pensionarii care primesc mai mult de 3.000 de lei brut pe lună trebuie să suporte două rețineri: contribuția de asigurări sociale de sănătate și impozitul pe venit. Ambele sunt calculate și oprite automat înainte ca pensia să ajungă în cont sau să fie plătită prin poștă. Calculul nu este însă atât de simplu pe cât pare. CASS și impozitul nu se aplică întregii pensii, dar nici nu se calculează identic. Pentru a verifica suma primită, pensionarul trebuie să pornească de la cuantumul brut înscris pe talon și să urmărească separat fiecare reținere. Pensiile de până la 3.000 de lei Pensiile cu o valoare brută de cel mult 3.000 de lei pe lună nu sunt supuse nici impozitului pe venit, nici contribuției de asigurări sociale de sănătate. Citește și: Mica recalculare a pensiilor, pas cu pas. Ce faceți dacă adeverința este respinsă, arhiva nu mai există sau dosarul întârzie Prin urmare, un pensionar care are o pensie brută de 2.800 de lei trebuie să primească, în mod obișnuit, aceeași sumă netă. La fel se întâmplă în cazul unei pensii de exact 3.000 de lei. Plafonul funcționează ca o sumă protejată: chiar dacă pensia depășește acest nivel, primii 3.000 de lei nu intră în baza de calcul a celor două rețineri. CASS se aplică numai diferenței care depășește plafonul Pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei, contribuția de asigurări sociale de sănătate este de 10% și se aplică numai diferenței dintre pensia brută și plafon. Citește și: Scandalul pensiilor calculate greșit: cine trebuie să dea banii înapoi și ce pot face pensionarii care primesc decizii de recuperare Regula poate fi exprimată astfel: CASS = 10% × (pensia brută – 3.000 de lei) În cazul unei pensii brute de 5.000 de lei, diferența supusă CASS este de 2.000 de lei. Contribuția reținută va fi, așadar, de 200 de lei, nu de 500 de lei. CASS pentru pensiile care depășesc plafonul se aplică începând din august 2025. Potrivit legislației actuale, pensionarii urmează să fie exceptați din nou de la plata acestei contribuții pentru veniturile din pensii realizate începând cu 1 ianuarie 2028. Impozitul de 10% se calculează după scăderea CASS Aici apare principala sursă de confuzie. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Impozitul pe venit nu se calculează direct asupra întregii diferențe care depășește 3.000 de lei. Din pensia brută se scad mai întâi suma neimpozabilă de 3.000 de lei și contribuția de sănătate. Abia asupra rezultatului se aplică impozitul de 10%. Formula este: Venit impozabil = pensia brută – 3.000 de lei – CASS Impozit = 10% × venitul impozabil Această ordine a operațiunilor este confirmată și de Casa Națională de Pensii Publice: impozitul se aplică după deducerea plafonului neimpozabil și, după caz, a contribuției de sănătate. Exemplu pentru o pensie brută de 3.500 de lei Din pensia brută de 3.500 de lei se scade plafonul de 3.000 de lei. Rămâne o diferență de 500 de lei. CASS reprezintă 10% din această diferență, adică 50 de lei. Pentru stabilirea impozitului, din cei 500 de lei se mai scade CASS de 50 de lei. Baza impozabilă va fi astfel de 450 de lei, iar impozitul de 10% va fi de 45 de lei. Pensionarul va primi: 3.500 – 50 – 45 = 3.405 lei net Reținerile totale sunt de 95 de lei, nu de 100 de lei. Exemplu pentru o pensie brută de 5.000 de lei În cazul unei pensii de 5.000 de lei, partea care depășește plafonul este de 2.000 de lei. CASS va fi de 200 de lei. Venitul impozabil se stabilește scăzând din pensia brută atât plafonul de 3.000 de lei, cât și contribuția de 200 de lei. Rezultă o bază impozabilă de 1.800 de lei, pentru care impozitul este de 180 de lei. Pensia netă va fi: 5.000 – 200 – 180 = 4.620 de lei În total, din pensia brută se rețin 380 de lei. Cât se reține dintr-o pensie de 8.000 de lei Pentru o pensie brută de 8.000 de lei, diferența care depășește plafonul este de 5.000 de lei. CASS este de 500 de lei. După scăderea plafonului și a contribuției, baza de impozitare rămâne de 4.500 de lei. Impozitul va fi de 450 de lei. Pensionarul trebuie să primească: 8.000 – 500 – 450 = 7.050 de lei net Reținerile totale ajung în acest caz la 950 de lei. Pensionarul nu trebuie să depună declarație Pentru pensiile plătite în România, CASS și impozitul sunt calculate, reținute și virate statului de instituția care plătește pensia. Pensionarul nu trebuie să depună Declarația unică și nici să achite separat aceste sume. Impozitul reținut este final. Regula se aplică pensiilor din sistemul public, pensiilor militare și celorlalte venituri din pensii plătite de entități care au obligația legală de a efectua reținerea. Situația poate fi diferită pentru pensiile încasate din străinătate. În acest caz trebuie verificate convenția de evitare a dublei impuneri încheiată de România cu statul respectiv, obligația declarării venitului și regulile fiscale aplicabile în funcție de domiciliul fiscal al beneficiarului. Persoanele cu handicap grav sau accentuat au o regulă specială Persoanele încadrate în grad de handicap grav sau accentuat sunt scutite de impozitul pe veniturile din pensii. Scutirea de impozit nu înseamnă însă automat și scutirea de CASS. CNPP a precizat că, dacă pensia unei persoane cu handicap depășește 3.000 de lei, contribuția de sănătate de 10% se aplică diferenței care trece peste plafon. Indemnizația de handicap acordată în baza Legii nr. 448/2006 rămâne distinctă și este exceptată de la CASS. De exemplu, pentru o pensie brută de 5.000 de lei, o persoană care beneficiază legal de scutirea de impozit poate avea de achitat CASS de 200 de lei, fără impozitul pe venit aplicat în situația obișnuită. Ce trebuie verificat pe talonul de pensie Pensionarul trebuie să identifice mai întâi cuantumul brut al pensiei, care nu trebuie confundat cu suma efectiv încasată. Apoi poate verifica dacă apar distinct contribuția de sănătate, impozitul și eventualele alte rețineri. Calculul trebuie făcut în această ordine: Se scad 3.000 de lei din pensia brută. Se calculează CASS de 10% asupra diferenței. Din diferență se scade CASS. Se calculează impozitul de 10% asupra rezultatului. Din pensia brută se scad CASS și impozitul. Pe talon pot apărea și alte diminuări, care nu au legătură cu fiscalitatea pensiei: popriri, debite recuperate de casa de pensii, pensie de întreținere sau alte obligații executorii. Acestea trebuie analizate separat. Ce faci dacă suma primită nu corespunde calculului Dacă reținerile înscrise pe talon par greșite, pensionarul poate solicita explicații instituției care îi plătește pensia. Pentru pensiile din sistemul public, cererea se adresează casei teritoriale de pensii de care aparține beneficiarul. În cazul pensiilor militare, solicitarea se transmite casei de pensii sectoriale competente. La cerere este util să fie anexate o copie a talonului, decizia de pensionare și actul de identitate. Pensionarul trebuie să solicite în scris prezentarea modului de calcul și, dacă există o eroare, corectarea reținerilor și restituirea eventualelor sume oprite nejustificat. Verificarea talonului este importantă mai ales după majorarea sau recalcularea pensiei. O creștere a cuantumului brut poate determina depășirea plafonului de 3.000 de lei și apariția celor două rețineri. Aceasta nu înseamnă că întreaga pensie a devenit impozabilă, ci numai că partea care depășește plafonul intră în mecanismul fiscal prevăzut de lege.

Noi condiții de pensionare pentru femei din octombrie 2026: când trebuie depus dosarul pentru a nu pierde bani
Eveniment

Noi condiții de pensionare pentru femei din octombrie 2026: când trebuie depus dosarul pentru a nu pierde bani

Începând din octombrie 2026, crește din nou stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut pentru femei. Modificarea este o etapă din calendarul stabilit prin Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii. Schimbarea le privește direct pe femeile născute în martie 1964, care ajung la vârsta standard de pensionare în octombrie 2026. Pentru a primi pensia de la data la care îndeplinesc condițiile, cererea trebuie înregistrată în cel mult 30 de zile calendaristice. Ce se modifică din octombrie 2026 Potrivit anexei nr. 5 la Legea pensiilor, pentru femeile născute în martie 1964 sunt valabile următoarele condiții: Citește și: Mica recalculare a pensiilor, pas cu pas. Ce faceți dacă adeverința este respinsă, arhiva nu mai există sau dosarul întârzie - vârsta standard de pensionare: 62 de ani și 7 luni; - stagiul complet de cotizare contributiv: 33 de ani și 7 luni; - stagiul minim de cotizare contributiv: 15 ani. Aceste femei îndeplinesc condițiile de pensionare în cursul lunii octombrie 2026, în funcție de ziua nașterii. De exemplu, o femeie născută la 10 martie 1964 împlinește vârsta standard de pensionare la 10 octombrie 2026. Față de femeile născute în februarie 1964, stagiul complet contributiv crește cu o lună, de la 33 de ani și 6 luni la 33 de ani și 7 luni. Vârsta standard rămâne, pentru această etapă, la 62 de ani și 7 luni, iar stagiul minim rămâne 15 ani. CNPP precizează că vârsta standard și stagiul complet contributiv cresc treptat pentru femei până în ianuarie 2035, când vor ajunge la 65 de ani, respectiv 35 de ani. Stagiul complet nu trebuie confundat cu stagiul minim O distincție importantă este cea dintre stagiul minim și stagiul complet de cotizare contributiv. Citește și: Scandalul pensiilor calculate greșit: cine trebuie să dea banii înapoi și ce pot face pensionarii care primesc decizii de recuperare Pentru pensia obișnuită pentru limită de vârstă, femeia trebuie să îndeplinească simultan două condiții: să ajungă la vârsta standard stabilită în funcție de luna și anul nașterii și să aibă cel puțin 15 ani de contribuții. Prin urmare, o femeie care ajunge în octombrie 2026 la vârsta de 62 de ani și 7 luni poate obține pensie pentru limită de vârstă chiar dacă nu are stagiul complet de 33 de ani și 7 luni, cu condiția să fi realizat stagiul minim contributiv de 15 ani. Cuantumul pensiei va fi însă calculat în funcție de contribuțiile și punctele acumulate. Stagiul complet de 33 de ani și 7 luni devine esențial în special pentru aplicarea unor reduceri ale vârstei standard, precum cele acordate pentru copii, activitatea în condiții deosebite sau speciale ori pentru accesul la pensia anticipată. Cine se poate pensiona mai devreme Femeile care au realizat stagiul complet contributiv pot beneficia, în anumite situații, de reducerea vârstei standard. Citește și: Ajutoare de urgență pentru pensionari în 2026: cine poate primi bani și unde trebuie depusă cererea Mamele care au născut și au crescut copii până la vârsta de 16 ani – sau au adoptat și crescut copii cel puțin 13 ani – beneficiază de o reducere cu: - șase luni pentru un copil; - un an pentru doi copii; - un an și șase luni pentru trei copii; - doi ani pentru patru copii; - doi ani și șase luni pentru cinci copii; - trei ani pentru șase copii; - trei ani și șase luni pentru șapte sau mai mulți copii. Reducerea se acordă numai dacă este îndeplinit stagiul complet contributiv prevăzut pentru luna și anul nașterii. Pot exista reduceri și pentru perioadele lucrate în fostele grupe I și a II-a, în condiții deosebite sau speciale, calculate după regulile proprii fiecărei categorii. Când trebuie depus dosarul de pensionare Cererea poate fi depusă din momentul în care sunt îndeplinite condițiile legale de pensionare. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Pentru femeile născute în martie 1964, data exactă diferă în funcție de ziua nașterii. Dosarul trebuie înregistrat la casa teritorială de pensii în 30 de zile calendaristice de la data îndeplinirii condițiilor. Dacă această perioadă este respectată, pensia pentru limită de vârstă se acordă de la data la care persoana a devenit eligibilă, chiar dacă decizia este emisă mai târziu. De exemplu, dacă o femeie îndeplinește condițiile la 10 octombrie 2026 și depune cererea în interiorul termenului de 30 de zile, drepturile se acordă începând cu 10 octombrie. Dacă dosarul este depus după expirarea termenului, pensia se acordă, în principiu, numai de la data înregistrării cererii. Lunile sau zilele dintre momentul îndeplinirii condițiilor și cel al depunerii nu mai sunt recuperate. Legea nu acordă automat pensia: este necesară o cerere. Ce înseamnă, de fapt, „pierderea retroactivității” Expresia este folosită frecvent, dar juridic este mai corect să spunem că solicitantul pierde posibilitatea ca drepturile să fie acordate de la data îndeplinirii condițiilor. Termenul de 30 de zile nu înseamnă că dosarul trebuie depus obligatoriu pe 1 octombrie și nici că toate femeile vizate au aceeași dată-limită. Cele 30 de zile se calculează individual, începând de la data la care fiecare persoană împlinește vârsta standard sau vârsta redusă aplicabilă. De aceea, pensionarea nu trebuie calculată numai după anul nașterii. Contează luna și ziua nașterii, stagiul contributiv efectiv și eventualele reduceri legale. Ce trebuie verificat înainte de depunerea cererii Persoanele care urmează să se pensioneze ar trebui să solicite din timp verificarea stagiului de cotizare și să pregătească documentele pentru perioadele care nu apar în evidențele electronice. Dosarul poate cuprinde, după caz, carnetul de muncă, adeverințe privind vechimea, sporurile permanente, grupele de muncă sau condițiile speciale, actele de stare civilă, diploma de studii universitare urmate la zi, livretul militar și certificatele de naștere ale copiilor. Adeverințele lipsă pot influența atât momentul pensionării, cât și valoarea pensiei. În special atunci când este solicitată o reducere a vârstei standard, câteva luni nerecunoscute pot face diferența dintre admiterea și respingerea cererii. Calendarul continuă să se modifice În noiembrie 2026 vor ajunge la vârsta standard femeile născute în aprilie 1964. Pentru acestea rămân valabile vârsta de 62 de ani și 7 luni, stagiul complet de 33 de ani și 7 luni și stagiul minim de 15 ani. Următoarea creștere intervine pentru femeile născute în mai 1964, care se pot pensiona, potrivit calendarului general, în ianuarie 2027: vârsta standard urcă la 62 de ani și 8 luni, iar stagiul complet la 33 de ani și 8 luni.

Vecinul cu bormașina riscă amenzi de până la 6.000 de lei în 2026: noile reguli privind zgomotul la bloc
Eveniment

Vecinul cu bormașina riscă amenzi de până la 6.000 de lei în 2026: noile reguli privind zgomotul la bloc

Bormașina pornită dimineața devreme, mobilierul montat în pauza de prânz sau renovarea care pare să nu se mai termine pot transforma viața la bloc într-un test de rezistență. Din 13 iunie 2026, sancțiunile pentru zgomotul care tulbură liniștea locatarilor au crescut, iar repetarea faptelor într-un interval de 72 de ore poate atrage, în cazul încălcării orelor de liniște, amenzi de până la 6.000 de lei. Amenzi noi în 2026 Noile reguli au fost introduse prin Legea nr. 92/2026, care a modificat Legea nr. 61/1991. Citește și: Proprietarii de apartamente cu termopan pot rămâne fără gaze: când este obligatoriu detectorul și cât costă montarea în 2026 Legea stabilește două intervale obligatorii de liniște: între orele 22:00 și 08:00; între orele 13:00 și 14:00. În aceste perioade este interzisă tulburarea liniștii locatarilor prin zgomote, larmă sau folosirea la intensitate mare a oricărui aparat, obiect ori instrument muzical, în locuințe, în alte spații din imobilele rezidențiale sau în imediata vecinătate a acestora. Bormașina, rotopercutorul, ciocanul, polizorul, aspiratorul industrial și alte unelte folosite la renovări pot intra în categoria aparatelor sau obiectelor care produc zgomote. Folosirea lor în orele legale de liniște poate fi, prin urmare, sancționată. Programul se aplică în toate zilele săptămânii, inclusiv sâmbăta, duminica și în zilele de sărbătoare legală. Legea nu stabilește un program național separat pentru weekend. Ce amendă riscă vecinul care folosește bormașina Legea face diferența între zgomotul produs în orele de liniște și tulburarea liniștii locuitorilor în restul zilei. Citește și: Proprietarii care vând sau închiriază locuințe riscă amenzi de până la 7.500 de lei: obligativitatea certificatului energetic Dacă un vecin folosește bormașina în intervalele 22:00–08:00 sau 13:00–14:00 și tulbură liniștea locatarilor, poate primi o amendă cuprinsă între 1.000 și 2.000 de lei. Dacă această contravenție este repetată într-un interval de 72 de ore de la constatarea primei fapte, sancțiunea crește la 4.000–6.000 de lei. Alternativ, legea prevede prestarea a 70–120 de ore de activități în folosul comunității. Amenda de până la 6.000 de lei nu se aplică automat la prima folosire a bormașinii. Ea poate interveni dacă tulburarea orelor de liniște este constatată și apoi repetată în intervalul prevăzut de lege. De ce apare aceeași amendă și în cazul petrecerilor Amenda de 4.000–6.000 de lei apare în lege și pentru o altă faptă: organizarea de petreceri private și utilizarea aparaturii muzicale la o intensitate care tulbură liniștea locuitorilor, în corturi, curți, alte amenajări sau spații neacoperite situate în apropierea locuințelor ori a imobilelor cu caracter social. Citește și: Apartamentele cu bucătării open space pot rămâne fără gaze: când este obligatoriu detectorul În această situație, sancțiunea de 4.000–6.000 de lei poate fi aplicată de la prima constatare. Dacă petrecerea zgomotoasă este repetată în 72 de ore, amenda ajunge la 6.000–12.000 de lei sau poate fi dispusă prestarea a 100–150 de ore de activități în folosul comunității. Prin urmare, nunțile, botezurile și petrecerile în aer liber au un regim diferit de cel aplicabil bormașinii folosite într-un apartament. Poate fi aplicată amendă și în afara orelor de liniște Faptul că lucrările sunt executate la ora 10:00 sau la ora 17:00 nu înseamnă că proprietarul are dreptul să producă orice nivel de zgomot, fără nicio limită. Legea sancționează, separat, „tulburarea, fără drept, a liniștii locuitorilor” prin zgomote produse cu orice aparat sau obiect ori prin strigăte și larmă. Această contravenție nu este legată exclusiv de intervalele 22:00–08:00 și 13:00–14:00. Prima faptă poate fi sancționată cu o amendă cuprinsă între 200 și 1.000 de lei. Dacă este repetată în 72 de ore de la prima constatare, amenda crește la 1.000–3.000 de lei sau poate fi aplicată sancțiunea prestării a 50–100 de ore de activități în folosul comunității. În practică, agentul constatator va analiza situația concretă. Durata, intensitatea și caracterul repetat al zgomotului pot conta în stabilirea faptului că liniștea locuitorilor a fost tulburată fără drept. O intervenție scurtă, efectuată la o oră rezonabilă și în afara programului de liniște, nu constituie automat contravenție. Situația este însă diferită atunci când zgomotul este puternic, prelungit sau se repetă zile la rând. Este legal să folosești bormașina toată ziua? Legea nu stabilește un număr maxim de minute sau de ore în care poate fi folosită o bormașină. Nu există însă nici o regulă potrivit căreia proprietarul ar avea dreptul să găurească pereții fără întrerupere în tot intervalul cuprins între orele 08:00 și 22:00. Chiar și în afara orelor de liniște, lucrările trebuie executate astfel încât să nu tulbure fără drept liniștea celorlalți locatari. O intervenție de câteva minute la ora 11:00 nu este comparabilă cu folosirea rotopercutorului timp de mai multe ore, zile la rând. Nici faptul că apartamentul este proprietate privată nu îi permite titularului să afecteze nelimitat folosirea normală a celorlalte locuințe. Asociația poate stabili un program mai strict Regulamentul condominiului poate conține reguli privind comportamentul locatarilor, folosirea părților comune și desfășurarea lucrărilor zgomotoase. Asociația poate adopta intervale de liniște mai largi decât minimul stabilit de lege, de exemplu o pauză mai lungă după-amiaza sau anumite restricții privind renovările în weekend. Regulile interne trebuie adoptate și aduse la cunoștința proprietarilor, chiriașilor și persoanelor găzduite. Ele nu modifică însă intervalele din Legea nr. 61/1991 și nu permit asociației să aplice amenzile contravenționale prevăzute de aceasta. Asociația, prin președinte și organele sale de conducere, poate solicita respectarea regulamentului și poate sesiza autoritățile. Nu poate însă aplica, din proprie inițiativă, amenda de până la 6.000 de lei pentru tulburarea liniștii. De asemenea, încălcarea programului intern nu înseamnă automat că poliția va aplica o amendă în temeiul Legii nr. 61/1991. Agentul trebuie să constate existența unei contravenții prevăzute de lege. Trebuie anunțată asociația înaintea renovării? Legea nu impune, la nivel național, anunțarea asociației înaintea oricărei renovări interioare. O asemenea obligație poate fi însă prevăzută în regulamentul condominiului. Anunțarea vecinilor și afișarea perioadei estimate a lucrărilor reprezintă măsuri utile, mai ales dacă renovarea presupune folosirea repetată a unor unelte zgomotoase. Simplul anunț nu îi oferă însă proprietarului dreptul de a ignora orele de liniște. Mesajul „Renovăm între 1 și 15 octombrie, ne cerem scuze pentru disconfort” nu reprezintă o autorizație pentru folosirea bormașinii la ora 07:00, între orele 13:00 și 14:00 sau noaptea. În plus, dacă lucrările afectează structura de rezistență, proprietatea comună, instalațiile comune, fațada, aspectul exterior ori destinația spațiului, pot fi necesare acorduri, proiecte și autorizații. Respectarea programului de liniște nu face legală o lucrare care necesită aprobări separate. Cum procedezi când vecinul nu se oprește Primul pas poate fi o discuție calmă, dacă situația permite acest lucru. Uneori, vecinul nu își dă seama cât de puternic se transmite zgomotul prin pereți și planșee. Locatarii îi pot solicita un program previzibil, astfel încât operațiunile foarte zgomotoase să fie concentrate în anumite intervale rezonabile. Dacă problema continuă, persoana afectată poate: - să informeze în scris președintele asociației; - să verifice regulamentul condominiului; - să noteze zilele, orele și durata zgomotelor; - să păstreze mesajele schimbate cu vecinul sau cu asociația; - să solicite intervenția Poliției ori a Poliției Locale, în limitele competențelor acesteia. Pentru ca fapta să poată fi constatată mai ușor, sesizarea ar trebui făcută în timp ce zgomotul se produce. Dacă echipajul ajunge după oprirea lucrărilor, constatarea directă poate deveni mai dificilă. Numărul 112 trebuie folosit numai atunci când situația necesită o intervenție imediată sau când există și alte pericole, precum amenințări, violență, scandal ori distrugeri. Pentru situațiile fără caracter de urgență pot fi contactate secția de poliție competentă sau dispeceratul Poliției Locale. Trebuie măsurat zgomotul cu o aplicație? Locatarul nu este obligat să dețină un sonometru și nici să prezinte o măsurătoare oficială pentru a face o sesizare. Contravențiile prevăzute de lege nu sunt condiționate, în fiecare situație, de demonstrarea depășirii unui anumit număr de decibeli în apartamentul reclamantului. O înregistrare realizată cu telefonul poate ajuta la indicarea momentului, duratei și caracterului repetat al zgomotului, dar nu reprezintă o măsurătoare acustică omologată. Aplicațiile de mobil sunt doar orientative, deoarece microfonul telefonului nu este un instrument profesional de măsurare. Pentru aplicarea sancțiunii, agentul constatator analizează situația și probele disponibile. În cazul unui proces civil referitor la un zgomot persistent, pot fi utile și declarațiile altor vecini, sesizările scrise, procesele-verbale întocmite de autorități și, dacă este necesar, o expertiză de specialitate. Ce înseamnă repetarea faptei în 72 de ore Una dintre cele mai importante modificări aduse de Legea nr. 92/2026 este extinderea intervalului în care repetarea contravenției atrage sancțiuni mai severe. Termenul a crescut de la 24 la 72 de ore și se calculează de la constatarea primei fapte. Nu este suficient ca un locatar să susțină că vecinul „face mereu gălăgie”. Pentru aplicarea sancțiunii majorate trebuie să existe o primă contravenție constatată, urmată de repetarea faptei în intervalul prevăzut de lege. În cazul bormașinii folosite în orele de liniște, diferența este considerabilă: prima faptă poate atrage o amendă de 1.000–2.000 de lei, iar repetarea în 72 de ore poate majora sancțiunea la 4.000–6.000 de lei.

Amenzi pentru proprietarii fără poliță PAD în 2026. Ce s-a schimbat pentru blocurile cu risc seismic
Eveniment

Amenzi pentru proprietarii fără poliță PAD în 2026. Ce s-a schimbat pentru blocurile cu risc seismic

Proprietarii de case și apartamente sunt obligați și în 2026 să încheie o poliță PAD, care protejează locuința în cazul cutremurelor, inundațiilor naturale și alunecărilor de teren. Asigurarea costă 50 sau 130 de lei pe an, în funcție de materialele din care este construit imobilul, iar lipsa ei poate atrage o amendă de până la 500 de lei. Cine trebuie să încheie polița PAD Obligația revine persoanelor fizice și juridice care dețin în România construcții înregistrate fiscal cu destinația de locuință și folosite efectiv ca atare. Citește și: Proprietarii cu centrale termice riscă oprirea gazelor: verificările obligatorii și costurile din 2026 Regula se aplică atât caselor, cât și apartamentelor, indiferent dacă proprietarul locuiește acolo, a închiriat imobilul sau îl folosește doar ocazional. În cazul locuințelor aflate în proprietatea statului ori a autorităților locale, obligația revine persoanelor sau instituțiilor care le administrează. Pentru locuințele cumpărate prin leasing financiar răspunde locatorul, dacă în contract nu este stabilit altfel. Chiriașul nu este obligat să cumpere polița PAD, deoarece responsabilitatea legală aparține proprietarului. Dacă o persoană deține mai multe apartamente sau case, trebuie încheiată câte o poliță pentru fiecare unitate locativă. Nu poate fi folosită aceeași asigurare pentru două proprietăți diferite. Cât costă asigurarea obligatorie în 2026 Prețul poliței este stabilit prin lege, nu în funcție de valoarea de piață a imobilului sau de localitatea în care se află acesta. Citește și: Ce faci dacă îți sunt furați banii de pe card: pașii de urmat în caz de fraudă și cum îți poți recupera banii Pentru locuințele de tip A, prima este de 130 de lei pe an, iar suma maximă asigurată este de 100.000 de lei. În această categorie intră clădirile cu structură de rezistență din beton armat, metal ori lemn sau cu pereți exteriori din piatră, cărămidă arsă ori alte materiale tratate termic sau chimic. Pentru locuințele de tip B, polița costă 50 de lei pe an, iar despăgubirea maximă este de 50.000 de lei. Sunt încadrate aici, în principal, construcțiile cu pereți exteriori din cărămidă nearsă, chirpici sau alte materiale care nu au fost tratate termic ori chimic. Prima se achită integral, înainte de emiterea contractului. PAD poate fi încheiată pentru 12 luni sau pentru o perioadă mai lungă, cu plata primei corespunzătoare fiecărui an. Unde poate fi cumpărată polița Asigurarea poate fi încheiată direct online, prin platforma PAID, prin intermediul asigurătorilor autorizați sau al distribuitorilor cu care PAID colaborează. Contractul poate fi emis și în format electronic. Proprietarul trebuie să furnizeze datele de identificare, adresa exactă a imobilului, informațiile cadastrale sau fiscale cerute și materialele din care este construită locuința. Declararea greșită a tipului clădirii poate avea consecințe la acordarea despăgubirii. Dacă o locuință de tip A este asigurată în mod eronat drept locuință de tip B, plata va fi limitată la suma înscrisă în contract, respectiv 50.000 de lei. Valabilitatea poliței poate fi verificată în baza de date administrată de PAID România. Polița poate fi cumpărată și prin Ghișeul.ro. Ce riscuri acoperă PAD Polița obligatorie are o acoperire limitată la trei categorii de dezastre naturale: - cutremurul; - alunecarea de teren; - inundația produsă din cauze naturale. În cazul inundațiilor pot fi acoperite pagubele provocate de revărsarea râurilor, lacurilor sau mării, ruperea digurilor, formarea torenților și acumularea apelor provenite din precipitații abundente ori din topirea bruscă a zăpezii. Asigurarea acoperă construcția propriu-zisă și elementele legate structural de aceasta: pereți, planșee, acoperiș, fundație, instalații și dependințe care fac parte din clădire. Pot intra în despăgubire și unele pagube indirecte, precum incendiul sau explozia produse ca urmare directă a unui cutremur, a unei inundații ori a unei alunecări de teren. Câți bani primește proprietarul Despăgubirea nu este acordată automat la valoarea maximă înscrisă în poliță. PAID plătește costul constatat al reparațiilor sau al înlocuirii elementelor distruse, fără să depășească: 100.000 de lei pentru o locuință de tip A; 50.000 de lei pentru o locuință de tip B. Dacă reparațiile unei locuințe de tip A sunt evaluate la 35.000 de lei, proprietarul va primi cel mult această sumă, nu plafonul de 100.000 de lei. Dacă paguba este de 180.000 de lei, PAD va acoperi cel mult 100.000 de lei. Diferența poate fi acoperită numai printr-o poliță facultativă, dacă proprietarul deține una. Ce nu este acoperit de asigurarea obligatorie PAD nu este o asigurare completă a casei. În mod obișnuit, aceasta nu acoperă: - mobila, aparatura electrocasnică, hainele sau celelalte bunuri din interior; - incendiul care nu a fost provocat de unul dintre cele trei dezastre asigurate; - explozia, furtul, vandalismul, furtuna, grindina sau greutatea zăpezii; - inundația produsă de o țeavă spartă, instalația sanitară sau un vecin; - piscinele, saunele, rampele auto, gardurile, pergolele, magaziile și alte anexe care nu sunt legate structural de locuință; - cazarea provizorie pe perioada reparațiilor; - tasarea normală a terenului și defectele de construcție; - pagubele favorizate de extinderi sau modificări executate fără autorizație, dacă acestea au afectat structura de rezistență. Pentru incendiu, furt, avarii la instalații, bunurile din casă și răspunderea față de vecini este necesară o asigurare facultativă. Cele două polițe se completează, însă asigurarea facultativă nu înlocuiește PAD. În principiu, o poliță facultativă pentru locuință nu poate fi emisă fără existența unei PAD valabile. Ce se întâmplă cu blocurile încadrate în clasa I de risc seismic Proprietarii locuințelor încadrate oficial în clasa I de risc seismic nu pot încheia PAD și nu riscă amendă pentru lipsa acesteia, dar pot solicita o asigurare facultativă Locuințele din clădiri expertizate tehnic și încadrate oficial în clasa I de risc seismic nu pot fi asigurate prin PAD până la recepția lucrărilor de consolidare. Întrucât legea nu permite încheierea poliței PAD pentru aceste locuințe, proprietarii lor nu riscă amendă pentru lipsa asigurării obligatorii. Regula se aplică numai imobilelor care au primit această încadrare printr-un raport de expertiză, nu oricărei clădiri vechi sau considerate informal „cu risc”. Ce a schimbat Legea nr. 115/2023 Legea nr. 115/2023 a introdus posibilitatea de a asigura facultativ imobilele cu risc seismic chiar și în absența poliței obligatorii. Pentru celelalte imobile, asigurarea facultativă poate fi emisă, de regulă, numai dacă există deja o poliță PAD valabilă. Încheierea unei asigurări facultative pentru o locuință dintr-un bloc încadrat în clasa I de risc seismic nu este însă garantată. Acceptarea cererii depinde de evaluarea riscului și de condițiile fiecărui asigurător. După consolidarea clădirii și recepția lucrărilor, locuința va putea fi asigurată prin PAD, dacă îndeplinește cerințele legale. Cum se solicită despăgubirea După producerea dezastrului, proprietarul trebuie să anunțe imediat, după caz, pompierii, poliția, primăria sau celelalte autorități competente și să solicite documente privind cauzele și pagubele. Dauna trebuie notificată în scris asigurătorului care a emis polița sau direct PAID, după caz, în cel mult 60 de zile de la producerea evenimentului. Depășirea termenului poate fi acceptată numai dacă proprietarul dovedește că s-a aflat în imposibilitatea de a face notificarea. Constatarea trebuie efectuată, în principiu, în maximum cinci zile lucrătoare de la avizare sau din momentul în care accesul în zona calamitată devine posibil. Proprietarul nu ar trebui să înceapă reparațiile definitive înainte de constatarea pagubelor, cu excepția intervențiilor urgente necesare pentru salvarea persoanelor, limitarea daunelor sau protejarea clădirii. Este util să păstreze fotografii, filmări, facturi și toate documentele eliberate de autorități. După primirea ultimului document necesar, asigurătorul sau PAID trebuie să soluționeze cererea în 15 zile lucrătoare. Plata se face, de regulă, în maximum zece zile lucrătoare de la acceptarea ofertei de despăgubire. Când poate fi refuzată despăgubirea Cererea poate fi respinsă dacă paguba nu a fost produsă de un risc acoperit, dacă evenimentul a avut loc în afara perioadei de valabilitate sau dacă proprietarul nu poate dovedi legătura dintre dezastru și avariile reclamate. Refuzul poate apărea și atunci când au fost furnizate informații false, pagubele au fost exagerate, locuința nu a fost întreținută corespunzător ori proprietarul a contribuit intenționat sau din culpă la producerea sau agravarea lor. Ce amendă riscă proprietarii fără PAD Nerespectarea obligației de asigurare constituie contravenție și poate fi sancționată cu amendă de la 100 la 500 de lei. Constatarea și aplicarea sancțiunilor intră în atribuțiile autorităților locale, prin persoanele împuternicite în acest scop. Plata amenzii nu îl scapă pe proprietar de obligație: acesta va trebui să încheie ulterior și polița PAD. Pentru cine deține mai multe locuințe neasigurate, obligația există separat pentru fiecare dintre ele. Mai important, proprietarii care nu au o poliță valabilă nu pot pretinde despăgubiri de la PAID. Legea stabilește și că persoanele care refuză asigurarea nu beneficiază, pentru locuințele respective, de despăgubiri din bugetul de stat sau din bugetele locale pentru pagubele provocate de dezastrele acoperite prin PAD. Prin urmare, polița de 50 sau 130 de lei oferă doar o protecție financiară minimă. Pentru o locuință a cărei valoare depășește cu mult plafonul PAD, protecția reală presupune combinarea asigurării obligatorii cu una facultativă.

Proprietarii cu centrale termice riscă oprirea gazelor: verificările obligatorii și costurile din 2026
Eveniment

Proprietarii cu centrale termice riscă oprirea gazelor: verificările obligatorii și costurile din 2026

Verificarea centralei termice și controlul instalației de gaze nu sunt aceeași operațiune, chiar dacă mulți proprietari le numesc generic „revizie”. Centrala, conductele de gaze și aparatele racordate au propriile verificări, termene și documente. În 2026, proprietarul unei locuințe cu centrală pe gaz trebuie să urmărească trei lucrări distincte: verificarea tehnică periodică a centralei, verificarea instalației de gaze la cel mult doi ani și revizia instalației de gaze la cel mult zece ani. Dacă termenele sunt depășite sau sunt găsite defecțiuni periculoase, centrala poate fi declarată necorespunzătoare, iar alimentarea cu gaze poate fi întreruptă până la remedierea problemelor. Trei operațiuni diferite, care nu se înlocuiesc între ele Prima confuzie care trebuie lămurită este cea dintre centrală și instalația de gaze. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație Verificarea tehnică periodică a centralei – VTP ISCIR privește aparatul de încălzire: funcționarea, arderea, evacuarea gazelor arse și dispozitivele de siguranță. Verificarea tehnică a instalației de gaze privește conductele, îmbinările, robinetele și aparatele consumatoare racordate la instalație. Revizia tehnică a instalației de gaze este o examinare mai amplă, făcută periodic sau atunci când apar anumite situații speciale. Prin urmare, faptul că o firmă a verificat centrala nu înseamnă automat că a verificat și instalația de gaze. Nici o simplă curățare sau operațiune de service asupra centralei nu ține locul VTP-ului ISCIR. Verificarea centralei termice se face la cel mult doi ani Centralele termice de apartament intră, de regulă, sub incidența Prescripției tehnice ISCIR PT A1-2010, aplicabilă aparatelor de încălzit cu puteri nominale de până la 400 kW. Citește și: Din 25 august se simplifică birocrația pentru renovări: dacă primăria nu răspunde timp de 15 zile, se activează aprobarea tacită Verificarea tehnică periodică trebuie efectuată la intervalul stabilit în documentele aparatului, fără a depăși, în mod obișnuit, doi ani. Data următoarei verificări poate fi găsită în livretul centralei sau în documentul eliberat la verificarea precedentă. În cadrul VTP, specialistul verifică, între altele: - existența și corectitudinea livretului aparatului; - integritatea centralei și condițiile de instalare; - funcționarea dispozitivelor de control și siguranță; - reglarea instalației de ardere; - evacuarea gazelor arse; - încadrarea noxelor în limitele admise; - etanșeitatea și funcționarea aparatului în condiții de siguranță. La final, rezultatul se înscrie în livret: „ADMIS”, dacă centrala poate continua să funcționeze, sau „RESPINS”, dacă sunt descoperite probleme care împiedică utilizarea în siguranță. Prescripțiile tehnice aplicabile sunt publicate de ISCIR. Revizia anuală de service nu este același lucru cu VTP-ul Unele firme sau manuale ale producătorilor recomandă o revizie de întreținere în fiecare an, înaintea sezonului rece. Citește și: Aer condiționat, copertină sau cameră pe fațada blocului: greșeli care pot aduce amenzi de până la un milion de lei Aceasta poate include curățarea arzătorului și a schimbătorului de căldură, controlul presiunii, al vasului de expansiune și al altor componente. Revizia anuală este utilă pentru prevenirea defecțiunilor, reducerea consumului și menținerea garanției, dacă producătorul o cere. Ea nu înlocuiește însă verificarea tehnică periodică ISCIR, decât dacă operatorul autorizat efectuează și consemnează în mod expres toate operațiunile necesare pentru VTP. Proprietarul trebuie să întrebe clar ce cumpără: o curățare, o revizie de service, un VTP ISCIR sau un pachet care le cuprinde pe amândouă. Diferența se vede și în acte: după o revizie de service primești o factură și un raport de intervenție, în timp ce după un VTP ISCIR primești obligatoriu o fișă de verificări tehnice și completarea livretului aparatului, documente care se raportează în baza de date ISCIR. Instalația de gaze trebuie verificată la cel mult doi ani Separat de centrală, instalația de utilizare a gazelor naturale trebuie supusă unei verificări tehnice periodice la interval de maximum doi ani. Obligația revine clientului final, iar lucrarea poate fi efectuată numai de un operator economic autorizat ANRE pentru asemenea intervenții. Potrivit ANRE, pentru verificarea și revizia instalației de utilizare trebuie aleasă o firmă cu autorizație de tip EDIB, iar lucrarea se face în baza unui contract de prestări servicii încheiat anterior. Lista firmelor poate fi consultată în portalul ANRE. Specialistul urmărește, în principal, starea conductelor, îmbinărilor și robinetelor, etanșeitatea instalației, funcționarea aparatelor racordate, aerisirea încăperilor și evacuarea gazelor de ardere. Dacă există aparate racordate la coș, pot fi cerute și documente care să ateste verificarea și curățarea coșului de fum, în condițiile aplicabile instalației respective. Revizia instalației de gaze este obligatorie la zece ani Revizia tehnică a instalației de gaze se efectuează periodic la cel mult zece ani. Termenul se calculează de la data punerii în funcțiune a instalației sau de la ultima revizie tehnică. Lucrarea devine obligatorie și înainte de împlinirea celor zece ani: - după întreruperea utilizării instalației pentru mai mult de șase luni; - după orice eveniment care ar fi putut afecta funcționarea acesteia în siguranță; - atunci când sunt descoperite defecțiuni ori modificări care impun o examinare mai amplă; - la solicitarea justificată a operatorului sistemului de distribuție. Revizia presupune verificări mai extinse decât controlul efectuat la doi ani și poate include probe de rezistență și etanșeitate, în funcție de situația concretă. O locuință în care gazele au fost oprite mai mult de șase luni nu poate fi repusă pur și simplu în funcțiune pe baza vechii verificări. Înaintea reluării utilizării poate fi necesară revizia tehnică și remedierea tuturor neconformităților. Furnizorul trebuie să trimită o notificare înaintea scadenței Potrivit procedurii aprobate prin Ordinul ANRE nr. 179/2015, furnizorul de gaze trebuie să transmită gratuit clientului o notificare cu minimum 60 de zile înaintea datei la care expiră verificarea sau revizia periodică. Notificarea nu înseamnă însă că furnizorul va face automat lucrarea și nici că obligația trece asupra sa. Clientul trebuie să contacteze o firmă autorizată, să încheie contractul și să permită accesul specialistului. Furnizorul poate oferi propriul serviciu sau un pachet comercial, dar consumatorul nu este obligat să aleagă firma recomandată de acesta. Poate contracta orice operator care deține autorizația ANRE necesară. Nici lipsa notificării nu trebuie tratată ca o prelungire a valabilității. Proprietarul ar trebui să urmărească și documentele precedente, mai ales dacă a schimbat furnizorul, titularul contractului ori datele de contact. Cât costă verificările în 2026 Nu există un tarif unic stabilit de stat. Prețul diferă în funcție de oraș, firmă, puterea centralei, numărul aparatelor racordate, complexitatea instalației și deplasarea echipei. Ofertele publice și tarifele întâlnite pe piață în 2026 indică, orientativ: 190–350 de lei pentru VTP ISCIR la o centrală obișnuită de apartament; 180–350 de lei pentru verificarea instalației de gaze; 300–900 de lei pentru revizia instalației de gaze, în funcție de tipul și dimensiunea acesteia; 200–350 de lei pentru o revizie sau întreținere anuală a centralei. Pentru o casă cu mai multe puncte de consum ori o instalație mai complexă, costul poate fi mai mare. Unele firme oferă pachete care cuprind atât VTP-ul centralei, cât și verificarea instalației de gaze. Prețul inițial nu include întotdeauna piesele, reparațiile, curățarea extinsă, montarea detectorului, schimbarea robinetelor sau deplasarea în afara localității. Înaintea programării trebuie cerut un preț final și trebuie verificat dacă acesta include TVA, documentele și transmiterea fișei către operatorul de distribuție. Când devine obligatoriu detectorul de gaze Detectorul nu se montează automat în orice locuință doar pentru că aceasta are centrală sau aragaz. Necesitatea sa depinde de configurația încăperii și de cerințele normelor tehnice. În încăperile cu aparate alimentate cu gaze în care există ferestre cu geamuri mai groase de patru milimetri, geam securizat ori tâmplărie de tip termopan, normele pot impune detectoare automate care acționează o electrovană și opresc alimentarea atunci când este sesizată o scurgere. Dacă la verificare se constată că locuința nu îndeplinește condițiile privind ventilarea, admisia aerului, evacuarea gazelor arse sau detecția scurgerilor, instalația poate fi declarată neconformă. Proprietarul va trebui să execute lucrările cerute înainte de a primi un rezultat favorabil. Detectorul și electrovalva trebuie instalate de personal autorizat, nu improvizate sau montate exclusiv după indicațiile unui comerciant. Ce documente trebuie pregătite Lista exactă poate varia în funcție de lucrare și de situația instalației, însă proprietarului i se pot solicita: - notificarea primită de la furnizor; - actul de identitate; - documentația tehnică a instalației de gaze; - ultima fișă de verificare sau revizie; - livretul centralei; - documentele privind punerea în funcțiune și verificările anterioare; - dovada verificării coșului de fum, dacă este cazul; - documentele detectorului și electrovalvei; - dovada remedierii neconformităților constatate anterior. Pierderea proiectului instalației poate întârzia lucrarea și poate genera costuri suplimentare. Firma autorizată sau operatorul de distribuție trebuie întrebat ce procedură se aplică pentru recuperarea ori reconstituirea documentației. Ce se întâmplă dacă instalația nu trece verificarea Dacă specialistul găsește scurgeri, conducte corodate, racorduri necorespunzătoare, aparate montate ilegal, lipsa ventilării sau alte pericole, verificarea nu poate fi încheiată favorabil doar pentru că proprietarul a plătit serviciul. În funcție de gravitatea problemei, se poate dispune: - oprirea aparatului defect; - închiderea robinetului; - întreruperea alimentării cu gaze; - remedierea instalației; - înlocuirea unor componente; - refacerea documentației tehnice; - efectuarea unei noi probe înaintea reluării alimentării. Costul reparațiilor este separat de tariful verificării. Gazele pot fi reluate numai după ce problema a fost remediată și sunt îndeplinite condițiile de funcționare în siguranță. Ce riști dacă lași termenul să expire Consecința practică cea mai importantă nu este o „taxă de întârziere”, ci posibilitatea de a rămâne fără gaze. În lipsa verificării sau reviziei valabile, operatorul de distribuție poate întrerupe alimentarea până la îndeplinirea obligațiilor legale. Dacă perioada de neutilizare depășește șase luni, pentru repornire poate deveni necesară o revizie, mai amplă și mai costisitoare decât verificarea obișnuită. În cazul centralei, expirarea VTP înseamnă că aparatul nu mai are o verificare tehnică valabilă. Dacă acesta este declarat „RESPINS”, utilizarea sa trebuie oprită până la remediere și reverificare. Proprietarul răspunde și pentru funcționarea în siguranță a instalației. Dacă se produce un incendiu, o explozie sau o intoxicare, lipsa verificărilor poate avea consecințe civile sau penale. Despăgubirea prin polița de asigurare va depinde de contract și de cauzele evenimentului; de aceea nu trebuie presupus automat nici că asigurătorul va refuza plata, nici că va acoperi orice daună provocată prin nerespectarea obligațiilor de siguranță. Cine plătește într-o locuință închiriată În raport cu operatorii din domeniu, obligația trebuie urmărită de titularul locului de consum și de deținătorul sau utilizatorul instalației, după caz. Între proprietar și chiriaș, plata depinde și de contractul de închiriere. În practică, verificările periodice și lucrările care țin de instalația permanentă sunt suportate adesea de proprietar, iar defecțiunile provocate de folosirea necorespunzătoare pot reveni chiriașului. Pentru a evita situația în care fiecare crede că se ocupă celălalt, contractul ar trebui să precizeze cine programează verificările, cine plătește și cine păstrează documentele. La bloc trebuie verificată și instalația comună Într-un condominiu pot exista atât instalații individuale, cât și o instalație comună de utilizare a gazelor. Verificarea centralei din apartament nu acoperă conductele comune ale blocului. Asociația de proprietari trebuie să urmărească lucrările care privesc partea comună, iar fiecare proprietar trebuie să permită accesul acolo unde controlul instalației o impune. O problemă descoperită într-un singur apartament poate întârzia reluarea gazelor pentru mai mulți locatari dacă afectează instalația comună sau siguranța întregului tronson. Cum verifici dacă ești la zi Pentru centrală, trebuie consultate livretul aparatului și ultimul proces-verbal VTP. Pentru instalația de gaze, data scadentă apare în notificarea furnizorului și în ultima fișă de verificare sau revizie. Înainte de a contracta o firmă, proprietarul trebuie să-i verifice autorizația, să ceară prețul complet și să afle cine transmite documentele către operatorul de distribuție. Cel mai simplu este ca termenele să fie trecute într-un calendar imediat după efectuarea lucrărilor. O centrală curățată recent poate avea VTP-ul expirat, iar o instalație verificată la doi ani poate ajunge separat la termenul reviziei de zece ani. În domeniul gazelor, trei operațiuni cu denumiri asemănătoare nu înseamnă aceeași obligație.

Pensia de urmaș în 2026: cine o poate primi, cum se calculează și când poate fi cumulată cu alte venituri
Eveniment

Pensia de urmaș în 2026: cine o poate primi, cum se calculează și când poate fi cumulată cu alte venituri

În 2026 pensia de urmaș nu se acordă automat oricărei rude a unei persoane decedate. Potrivit Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, beneficiari pot fi numai copiii și soțul supraviețuitor, iar condițiile diferă în funcție de vârstă, continuarea studiilor, invaliditate, durata căsătoriei și veniturile obținute. În anumite situații, pensia poate fi cumulată cu salariul sau cu alte surse de venit, însă depășirea plafonului legal poate duce la suspendarea plății. Cine poate primi pensie de urmaș Pensia de urmaș se acordă după decesul unei persoane care: Citește și: Ce este „Pachetul de solidaritate” pentru pensionari în 2026: cine primește 1.000 de lei și când intră a doua tranșă - era deja pensionară; - sau îndeplinea, la data decesului, condițiile pentru obținerea unei pensii în sistemul public. Legea recunoaște două categorii de urmași: copiii și soțul supraviețuitor. Părinții, frații, surorile ori alte rude nu pot solicita acest tip de pensie, chiar dacă au fost întreținute de persoana decedată. Până la ce vârstă primesc copiii pensia de urmaș Copiii au dreptul la pensie de urmaș în aceste condiții: Citește și: Ajutoare de urgență pentru pensionari în 2026: cine poate primi bani și unde trebuie depusă cererea - până la împlinirea vârstei de 16 ani; - până la terminarea studiilor, fără a depăși vârsta de 26 de ani, dacă urmează o formă de învățământ organizată potrivit legii; - pe toată durata invalidității, indiferent de grad, dacă aceasta a apărut înainte de împlinirea vârstei de 16 ani sau în perioada în care copilul își continua studiile, dar nu mai târziu de 26 de ani. După împlinirea vârstei de 16 ani, beneficiarul trebuie să dovedească în fiecare an continuarea studiilor. Adeverința se prezintă casei teritoriale de pensii în termen de zece zile de la începerea anului școlar sau universitar. Dacă documentul nu este depus, plata se suspendă. Pentru elevii și studenții care își întrerup studiile, pensia încetează să mai fie datorată din momentul în care nu mai sunt îndeplinite condițiile legale. Simplul fapt că tânărul nu a împlinit încă 26 de ani nu este suficient. Copilul poate lucra și primi pensie de urmaș Legea nr. 360/2023 nu interzice copilului beneficiar să obțină simultan venituri din muncă. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 Un elev sau un student poate avea contract de muncă, inclusiv cu normă întreagă, fără ca pensia de urmaș să fie suspendată din cauza salariului, atât timp cât continuă studiile și nu a împlinit 26 de ani. Prin urmare, plafonul reprezentat de salariul minim brut nu se aplică urmașilor copii. În cazul lor contează vârsta, continuarea studiilor și, după caz, existența invalidității în condițiile stabilite de lege. Există însă o situație distinctă atunci când beneficiarul are și o pensie proprie. Copilul care îndeplinește condițiile atât pentru o pensie proprie, cât și pentru pensia de urmaș trebuie să opteze pentru dreptul mai avantajos; cele două pensii din sistemul public nu se încasează împreună. Când primește soțul supraviețuitor pensie pe viață Soțul supraviețuitor dobândește dreptul la pensie de urmaș pe tot timpul vieții după împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă mariajul a durat cel puțin 15 ani. Vârsta standard nu este aceeași pentru toate persoanele, ci se stabilește în funcție de sex și data nașterii, potrivit anexei nr. 5 la Legea pensiilor. De aceea, verificarea trebuie făcută pentru fiecare beneficiar în parte. Dacă mariajul a durat între 10 și 15 ani, dreptul poate fi acordat, dar suma este redusă cu 0,5% pentru fiecare lună de căsătorie lipsă până la 15 ani, echivalentul unei diminuări de 6% pentru fiecare an. De exemplu, la o căsătorie de 13 ani, cuantumul cuvenit soțului supraviețuitor va fi redus cu 12%. Dacă mariajul a durat exact zece ani, reducerea ajunge la 30%. O căsătorie mai scurtă de zece ani nu permite acordarea pensiei pe viață la vârsta standard, dar soțul poate beneficia de drept în alte situații prevăzute de lege. Pensia de urmaș înaintea vârstei de pensionare Soțul supraviețuitor care nu a ajuns încă la vârsta standard poate primi pensie de urmaș pe perioada în care este încadrat în gradul I sau II de invaliditate, dacă mariajul a durat cel puțin un an. În această situație trebuie respectată și condiția referitoare la veniturile profesionale: acestea nu trebuie să depășească salariul minim brut pe țară garantat în plată. Durata căsătoriei nu mai contează dacă decesul susținătorului a fost provocat de un accident de muncă sau de o boală profesională. Rămân însă aplicabile condiția de vârstă și cea privind veniturile. Persoanele beneficiare pe motiv de invaliditate trebuie să se prezinte la revizuirile medicale și să respecte programele de recuperare recomandate. Neîndeplinirea acestor obligații poate conduce mai întâi la suspendarea și, ulterior, la încetarea dreptului. Dreptul acordat timp de șase luni după deces Soțul supraviețuitor care nu întrunește condițiile pentru pensia pe viață sau pentru cea acordată pe motiv de invaliditate poate primi pensie de urmaș timp de șase luni de la data decesului. Și în acest caz, veniturile profesionale trebuie să se situeze sub plafonul stabilit de lege. Dreptul încetează după expirarea celor șase luni, fără a fi necesară o altă decizie a beneficiarului. Această perioadă reprezintă o protecție temporară oferită imediat după pierderea susținătorului, nu o pensie permanentă. Situația soțului care îngrijește un copil mic Dacă, la data decesului, soțul supraviețuitor are în îngrijire unul sau mai mulți copii în vârstă de până la șapte ani, pensia de urmaș poate fi plătită până când ultimul copil împlinește această vârstă. Și aici se aplică limita veniturilor profesionale. Dacă beneficiarul depășește plafonul prevăzut de lege, plata pensiei se suspendă. Dreptul încetează atunci când ultimul copil ajunge la vârsta de șapte ani. Ulterior, soțul supraviețuitor poate primi din nou pensia numai dacă îndeplinește o altă condiție legală, de exemplu ajunge la vârsta standard de pensionare și durata căsătoriei îi permite acordarea dreptului. Cum se calculează pensia de urmaș Calculul pornește de la: - pensia pentru limită de vârstă pe care persoana decedată o primea sau la care ar fi avut dreptul; - pensia de invaliditate de gradul I pe care o primea ori ar fi putut să o primească, dacă decesul a survenit înaintea îndeplinirii condițiilor pentru pensia pentru limită de vârstă. Din dreptul astfel determinat se acordă: 50% pentru un singur urmaș; 75% pentru doi urmași; 100% pentru trei sau mai mulți urmași. Procentele nu se acordă fiecărui beneficiar în parte, ci reprezintă cuantumul total destinat tuturor urmașilor îndreptățiți. De exemplu, dacă baza de calcul este de 3.000 de lei, un singur urmaș va primi 1.500 de lei. Pentru doi urmași se acordă în total 2.250 de lei, suma fiind împărțită între ei. Dacă există cel puțin trei urmași, totalul pensiei de urmaș va fi de 3.000 de lei. Când numărul beneficiarilor se modifică – de exemplu, unul dintre copii termină studiile sau împlinește 26 de ani – pensia se recalculează pentru cei care își păstrează dreptul. În cazul copiilor orfani de ambii părinți, drepturile se calculează separat după fiecare părinte și apoi se însumează. Ce venituri poate avea soțul supraviețuitor Pensia de urmaș nu este incompatibilă cu orice fel de venit. Restricția privește în special veniturile obținute: - pe baza unui contract individual de muncă; - dintr-un raport de serviciu; - din funcții elective sau din funcții de numire în autoritățile executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului; - în calitate de membru cooperator, în condițiile prevăzute de lege. Dacă asemenea venituri lunare depășesc salariul minim brut pe țară, plata pensiei de urmaș se suspendă. Începând cu 1 iulie 2026, salariul minim brut general este de 4.325 de lei, potrivit HG nr. 146/2026. În prima jumătate a anului, plafonul a fost de 4.050 de lei. Important: comparația se face cu venitul brut, nu cu suma netă primită „în mână”. În schimb, veniturile care nu se încadrează în categoriile profesionale expres indicate de lege – precum chirii, dividende, dobânzi sau câștiguri din investiții – nu determină, prin ele însele, suspendarea pensiei de urmaș. Pentru situațiile atipice, natura fiscală și juridică a venitului trebuie însă verificată la casa teritorială de pensii. Depășirea plafonului suspendă plata, nu anulează definitiv dreptul Obținerea unui salariu peste plafon nu duce automat la pierderea definitivă a pensiei. Plata este suspendată pe perioada în care există cauza de incompatibilitate. După încetarea activității sau după reducerea veniturilor sub plafon, beneficiarul poate cere reluarea plății. Aceasta se face, de regulă, din luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza suspendării, pe baza cererii și a documentelor doveditoare. Beneficiarul are obligația să comunice casei de pensii în termen de 15 zile modificările care pot influența plata. Încasarea necuvenită a pensiei după depășirea plafonului poate conduce la recuperarea sumelor. Pensia proprie și pensia de urmaș nu se adună O confuzie frecventă privește situația în care văduva sau văduvul are deja propria pensie pentru limită de vârstă. Legea nu permite încasarea integrală a ambelor pensii din sistemul public. Beneficiarul poate opta pentru cea mai avantajoasă: - fie își păstrează pensia proprie; - fie solicită pensia de urmaș calculată după soțul decedat. Nu se adaugă 50% din pensia soțului peste pensia proprie. Plata dreptului ales se face începând cu luna următoare depunerii solicitării. Dacă raportul dintre cele două cuantumuri se schimbă ulterior, persoana poate cere din nou trecerea la pensia mai avantajoasă. Când încetează definitiv pensia de urmaș Dreptul poate înceta, între altele, atunci când: - beneficiarul decedează; - copilul împlinește 16 ani și nu își continuă studiile; - copilul termină studiile sau împlinește 26 de ani; - beneficiarul încadrat în grad de invaliditate își redobândește capacitatea de muncă; - soțul supraviețuitor se recăsătorește; - expiră perioada de șase luni pentru care fusese acordat dreptul temporar; - ultimul copil aflat în îngrijire împlinește șapte ani; - urmașul este condamnat definitiv pentru omor sau tentativă de omor asupra susținătorului. Recăsătorirea duce la încetarea dreptului, nu doar la suspendarea lui. În schimb, depășirea plafonului de venit ori nedepunerea la timp a adeverinței de studii determină, în principiu, suspendarea plății, care poate fi reluată după remedierea situației. Cererea trebuie depusă în cel mult 30 de zile pentru a nu pierde bani Pensia de urmaș se acordă numai la cerere. Dacă susținătorul era pensionar și solicitarea este depusă în termen de 30 de zile de la deces, drepturile se plătesc din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul. Dacă persoana decedată nu era pensionară, dar îndeplinea condițiile pentru pensie, cererea depusă în 30 de zile permite acordarea dreptului de la data decesului. Când termenul este depășit, pensia se acordă, de regulă, numai de la data înregistrării cererii, nu retroactiv pentru întreaga perioadă anterioară. Dosarul cuprinde, în principal, certificatul de deces, actele de stare civilă ale urmașilor, documentele privind studiile sau invaliditatea și, dacă susținătorul nu era pensionar, actele necesare stabilirii pensiei la care acesta ar fi avut dreptul. Cererea poate fi depusă la casa teritorială de pensii, online prin serviciile puse la dispoziție de CNPP sau prin mandatar cu procură specială.

Alocațiile pentru copii în toamna anului 2026: cine primește 292 de lei și cine are dreptul la 719 lei
Eveniment

Alocațiile pentru copii în toamna anului 2026: cine primește 292 de lei și cine are dreptul la 719 lei

Alocația de stat este un drept al copilului, nu un ajutor acordat în funcție de veniturile părinților. În 2026, banii se plătesc tuturor copiilor care îndeplinesc condițiile legale, indiferent dacă părinții lucrează, sunt șomeri sau obțin venituri ridicate. În această toamnă, cuantumurile rămân însă înghețate pentru al doilea an consecutiv: 292 de lei pentru majoritatea copiilor și 719 lei pentru copiii mici sau cu handicap. Cât este alocația de stat în toamna anului 2026 Potrivit Legii nr. 141/2025, alocațiile se mențin pe tot parcursul anului 2026 la nivelul cuvenit în decembrie 2025. Citește și: Bani pentru nou-născuți în 2026: capcanele din lege care te pot lăsa fără alocație sau indemnizație Cum nici în 2025 nu a fost aplicată indexarea cu inflația, sumele sunt practic aceleași din 2024. În septembrie 2026, cuantumurile sunt: 719 lei lunar pentru copiii cu vârsta de până la doi ani; 719 lei lunar pentru copiii cu handicap, până la vârsta de trei ani; 292 de lei lunar pentru copiii cu vârsta între doi și 18 ani; 719 lei lunar pentru copiii cu handicap cu vârsta între trei și 18 ani; 292 de lei lunar pentru tinerii de peste 18 ani care continuă liceul sau școala profesională. Legea nr. 61/1993 prevede, ca regulă, indexarea anuală cu rata medie a inflației. Pentru 2026, această regulă a fost suspendată, alocațiile fiind păstrate la nivelul lunii decembrie 2025. Ultima majorare efectivă a avut loc în ianuarie 2024. Cine are dreptul la alocație Alocația se acordă tuturor copiilor cetățeni români până la împlinirea vârstei de 18 ani, fără condiție de venit și fără obligația ca părinții să fie salariați. Citește și: Drepturile mamelor la revenirea la serviciu: mitul celor 6 luni de protecție împotriva concedierii Pot beneficia și copiii cetățenilor străini ori ai persoanelor fără cetățenie care au rezidență legală în România, dacă locuiesc împreună cu părinții. Titularul dreptului este copilul, chiar dacă, până la o anumită vârstă, banii sunt încasați și administrați de unul dintre părinți sau de reprezentantul legal. Alocația poate fi plătită: - unuia dintre părinți, pe baza acordului acestora; - părintelui la care locuiește copilul, potrivit unei hotărâri judecătorești; - tutorelui, curatorului, asistentului maternal ori persoanei sau familiei la care copilul a fost dat în plasament; - direct copilului care a împlinit 14 ani, cu acordul reprezentantului legal; - direct tânărului care a împlinit 18 ani și continuă studiile. Alocația continuă și după împlinirea vârstei de 18 ani Tinerii care urmează cursurile unui liceu sau ale unei școli profesionale pot primi în continuare alocația, în cuantum de 292 de lei, până la terminarea studiilor. Pentru tinerii cu handicap care urmează o formă de învățământ preuniversitar, dreptul poate fi păstrat până la finalizarea studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani. Există însă o excepție importantă: elevii de peste 18 ani care repetă anul școlar nu mai primesc alocația. Plata poate continua numai dacă anul a fost repetat din motive medicale, dovedite prin certificat. În anul școlar 2025–2026, peste 200.000 de tineri majori au beneficiat de acest drept, potrivit ANPIS. Unde se depune cererea Dosarul se depune, de regulă, la primăria localității sau sectorului în care părintele ori reprezentantul legal are domiciliul sau reședința. Primăria verifică actele și transmite documentația către agenția județeană pentru plăți și inspecție socială – AJPIS. În București, dosarele sunt prelucrate prin Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială a Municipiului București. Unele primării permit trimiterea documentelor online, prin platforma proprie sau prin e-mail. Procedura poate diferi de la o localitate la alta, astfel că părinții trebuie să verifice lista publicată de direcția locală de asistență socială. Pentru tinerii de peste 18 ani care continuă studiile liceale, procedura este diferită: cererea nu se mai depune la primărie, ci se depune direct la secretariatul școlii sau liceului unde sunt înmatriculați, însoțită de o adeverință de elev. Ce documente sunt necesare Dosarul obișnuit cuprinde: - cererea-tip; - actele de identitate ale părinților sau reprezentantului legal; - certificatul de naștere al copilului; - certificatul de căsătorie, dacă este cazul; - extrasul de cont pe numele persoanei care va încasa alocația, dacă se solicită plata prin bancă; - certificatul de încadrare în grad de handicap, pentru acordarea cuantumului majorat; - documentele privind divorțul, stabilirea locuinței copilului, tutela, adopția sau plasamentul, atunci când este cazul. Primăria poate solicita declarații suplimentare, inclusiv privind situația părinților care lucrează sau locuiesc în alt stat al Uniunii Europene. Dacă alocația este cerută împreună cu indemnizația pentru creșterea copilului, în unele localități se depune un singur dosar, solicitantul bifând ambele drepturi în formular. Din ce lună se acordă alocația Dreptul la alocație se naște din luna următoare nașterii copilului. Totuși, plata efectivă este pusă în practică după depunerea și aprobarea cererii. Dacă părintele nu depune imediat dosarul, poate solicita și sumele restante, dar numai în limita termenului legal de prescripție. Pentru a evita întârzieri sau discuții privind perioadele neachitate, cererea ar trebui depusă cât mai curând după eliberarea certificatului de naștere. În cazul schimbării reprezentantului legal, al domiciliului, al contului bancar sau al situației copilului, modificarea trebuie comunicată în scris agenției teritoriale în termen de 15 zile. Cum se primesc banii Solicitantul poate alege între: - virament într-un cont bancar sau cont de card; - mandat poștal, la domiciliu. Contul trebuie să fie deschis, în principiu, pe numele persoanei căreia i se plătește alocația. După împlinirea vârstei de 18 ani, plata se face direct tânărului beneficiar. În septembrie 2026, alocațiile plătite prin bancă au fost virate pe 8 septembrie. Pentru beneficiarii care au ales mandatul poștal, distribuirea începe ulterior, potrivit graficului Poștei Române. În lunile următoare, data poate fi devansată dacă ziua obișnuită de plată cade într-un weekend sau într-o sărbătoare legală. Alocația poate fi cumulată cu alte venituri Alocația nu depinde de salariul părinților și poate fi cumulată cu: - indemnizația pentru creșterea copilului; - stimulentul de inserție; - salariile părinților; - pensia de urmaș a copilului; - bursele școlare; - alte beneficii sociale, dacă sunt îndeplinite separat condițiile pentru acestea. Alocația de stat nu trebuie confundată cu indemnizația de creștere a copilului. Prima aparține copilului și se acordă fără testarea veniturilor, în timp ce indemnizația este un drept al părintelui și depinde de veniturile obținute anterior nașterii. Când poate înceta plata Dreptul încetează din luna următoare celei în care nu mai sunt îndeplinite condițiile legale, de exemplu: - copilul împlinește 18 ani și nu mai urmează liceul sau școala profesională; - tânărul major termină ori abandonează studiile; - elevul de peste 18 ani repetă anul din motive care nu sunt medicale; - copilul sau tânărul beneficiar decedează; - copilul cetățean străin nu mai locuiește legal în România; - se constată că alocația este plătită necuvenit. Sumele încasate fără drept pot fi recuperate de AJPIS, inclusiv prin rețineri din plățile viitoare.

Drepturile asiguratului în sistemul CNAS în 2026: operații gratuite, RMN și medicamente compensate
Eveniment

Drepturile asiguratului în sistemul CNAS în 2026: operații gratuite, RMN și medicamente compensate

Plata contribuției la sănătate oferă acces la un pachet extins de servicii medicale, dar nu transformă automat orice consultație, analiză sau intervenție într-un serviciu gratuit. Pentru a nu plăti, pacientul trebuie să aleagă un furnizor aflat în contract cu casa de asigurări, să respecte traseul medical și să dețină documentele necesare. Chiar și atunci pot exista liste de așteptare, plafoane epuizate sau costuri pentru servicii care nu fac parte din pachetul de bază. Primul pas: verificarea calității de asigurat Calitatea de asigurat poate fi verificată online, în sistemul pus la dispoziție de CNAS, prin introducerea codului numeric personal. Citește și: Abandonată șase zile în spitalul Floreasca, cu fracturi grave: „Nu m-am simțit o ființă umană”. S-a operat la privat, 8.000 de euro Dacă o persoană apare ca neasigurată, deși contribuția îi este reținută sau face parte dintr-o categorie asigurată fără plata contribuției, trebuie să ceară clarificări casei județene de asigurări de sănătate. Multe case județene permit acum transmiterea acestor documente (adeverință, cupon de pensie) online, prin e-mail sau prin platforme dedicate de reglare a asigurării, fără să mai fie necesară deplasarea fizică la ghișeu. Pot fi necesare acte precum adeverința de salariat, documente fiscale, cuponul de pensie sau un document care dovedește încadrarea într-o categorie protejată. Asiguratul are dreptul să își aleagă casa de asigurări, furnizorii aflați în contract cu aceasta și medicul de familie. Medicul de familie poate fi schimbat, de regulă, după cel puțin șase luni de la înscriere. Ce servicii oferă gratuit medicul de familie Medicul de familie este principala poartă de intrare în sistem. Citește și: Medicamente cu reducere de 90% pentru pensionari: cum poți cere o variantă mai ieftină în farmacie În baza asigurării pot fi acordate consultații pentru boli acute și cronice, monitorizarea unor afecțiuni, consultații preventive, vaccinări incluse în programele naționale, îngrijiri legate de sarcină și lăuzie, precum și anumite servicii la domiciliu. Tot medicul de familie poate elibera, atunci când situația medicală o justifică: - bilete de trimitere pentru consultații la specialiști; - trimiteri pentru analize de laborator și investigații imagistice; - rețete compensate sau gratuite; - concedii medicale; - recomandări pentru îngrijiri la domiciliu; - documente necesare internării. Consultația este decontată numai dacă medicul se află în contract cu o casă de asigurări, iar serviciul solicitat face parte din pachetul de bază. O adeverință cerută pentru școala de șoferi, permis de armă sau alte scopuri administrative poate fi contra cost, chiar dacă este emisă de medicul de familie. Cum ajungi gratuit la un medic specialist Pentru o consultație decontată în ambulatoriu, de exemplu, la cardiologie, neurologie, endocrinologie, ortopedie sau dermatologie, pacientul are nevoie, în mod obișnuit, de bilet de trimitere de la medicul de familie ori de la un alt medic specialist care poate emite trimiteri. Citește și: Drepturile pensionarilor în spitale în 2026: când pot face gratuit RMN și CT, ce fac dacă li se cer bani și unde reclamă abuzurile Pacientul poate alege orice cabinet sau clinică aflată în contract cu o casă de asigurări, nu doar unitatea recomandată verbal de medic. Înaintea programării asiguratul trebuie să întrebe explicit: - dacă medicul lucrează în contract cu CAS; - dacă specialitatea și serviciul solicitat sunt decontate; - dacă există locuri disponibile prin CNAS; - ce documente trebuie prezentate. La consultație sunt necesare, de regulă, cardul de sănătate, actul de identitate și biletul de trimitere. În cazul copiilor sau al persoanelor pentru care nu a fost emis card, se folosesc documentele prevăzute de sistem. Nu este necesară trimitere pentru urgențele medico-chirurgicale. Există și anumite afecțiuni ori situații pentru care pacientul se poate prezenta direct la specialist, conform regulilor din pachetul de servicii, dar excepția trebuie verificată înainte de programare. O singură trimitere poate acoperi mai mult decât prima consultație Biletul de trimitere nu plătește doar câteva minute petrecute în cabinet. Citește și: Pensionarii pot primi ajutor pentru medicamente de la Primărie: unde există programe locale și ce acte se cer Consultația de specialitate poate include evaluarea pacientului, stabilirea diagnosticului, recomandări terapeutice, eliberarea unei rețete, trimiterea la investigații ori internare și, când normele permit, consultații ulterioare pentru același episod de boală. Pacientul nu ar trebui trimis inutil înapoi la medicul de familie numai pentru ca specialistul să evite emiterea documentelor medicale pe care are dreptul să le elibereze. Valabilitatea trimiterii diferă în funcție de tipul serviciului și de diagnostic. De aceea, data înscrisă pe bilet trebuie verificată imediat, iar programarea trebuie făcută înainte de expirarea documentului. Cum obții analize medicale gratuite Pentru analize decontate, pacientul are nevoie de bilet de trimitere eliberat de un medic aflat în contract cu sistemul de asigurări. Pe bilet trebuie să fie înscrise investigațiile considerate necesare medical. Cu trimiterea, pacientul poate contacta un laborator aflat în contract cu CAS. Nu este obligat să meargă numai la laboratorul indicat de medic și nici să aleagă o unitate din aceeași rețea cu cabinetul. Înainte de recoltare trebuie să verifice dacă: - laboratorul are contract pentru analizele respective; - investigațiile sunt incluse în pachetul de bază; - există fonduri disponibile; - programarea se încadrează în termenul de valabilitate al biletului; - este necesară o pregătire specială, precum repausul alimentar. O trimitere nu oferă acces gratuit la orice analiză dorită de pacient. CNAS decontează investigațiile înscrise de medic și incluse în pachetul de servicii. Ce faci când laboratorul spune că „s-a terminat plafonul” Pentru multe investigații paraclinice, laboratoarele lucrează în limita valorii contractate cu casa de asigurări. De aceea, fondurile se pot epuiza înainte de sfârșitul lunii. Pacientul nu este însă obligat să accepte pe loc varianta cu plată. În acest sens, pacientul poate: - solicita programarea la o dată ulterioară, în termenul de valabilitate al trimiterii; - contacta alte laboratoare aflate în contract; - cere casei de asigurări lista furnizorilor contractați; - întreba laboratorul dacă poate fi înscris pe o listă de programare; - solicita explicații dacă analiza aparține unei categorii pentru care există reguli speciale de decontare. Dacă biletul riscă să expire înainte de data oferită, pacientul trebuie să ceară lămuriri laboratorului și medicului prescriptor. Nu este prudent să lase trimiterea la laborator fără o dovadă a programării. Investigațiile necesare monitorizării unor boli incluse în programe speciale, cele legate de sarcină, prevenție sau suspiciunea și monitorizarea bolilor oncologice pot avea reguli distincte. Marcajele înscrise de medic pe bilet sunt importante și nu trebuie modificate de pacient. CNAS publică listele furnizorilor contractați, iar informațiile pot fi cerute și casei județene de asigurări. RMN-ul și CT-ul pot fi gratuite Investigațiile imagistice de înaltă performanță, precum CT, RMN, angiografia sau scintigrafia, pot fi decontate dacă sunt recomandate medical, sunt incluse în pachet și sunt efectuate de un furnizor aflat în contract cu CAS. Dificultatea practică este găsirea unui loc disponibil. Furnizorul poate avea o listă de așteptare, cu excepția situațiilor care beneficiază de circuite sau reglementări speciale. Dacă pacientul dorește efectuarea imediată într-un loc fără disponibilitate CNAS, clinica îi poate oferi serviciul contra cost. Plata este însă alegerea pacientului; existența unei liste de așteptare la un furnizor nu anulează posibilitatea de a căuta un loc decontat la altul. Pentru o urgență reală, investigațiile necesare sunt efectuate în cadrul serviciului medical de urgență sau al internării, fără ca bolnavul să fie trimis să caute singur un „plafon” în ambulatoriu. Cum se obține o rețetă compensată Rețeta poate fi emisă de medicul de familie sau de medicul specialist, în limitele competenței sale și cu respectarea protocoalelor terapeutice. Compensarea se aplică la prețul de referință stabilit pentru medicamentul respectiv, nu neapărat la întregul preț de vânzare al mărcii alese. Din acest motiv, un medicament „compensat 50%” nu înseamnă întotdeauna că pacientul achită exact jumătate din prețul afișat. Dacă pacientul alege un produs mai scump decât prețul de referință, va suporta și diferența. El poate întreba farmacistul dacă există un medicament cu aceeași substanță activă pentru care contribuția personală este mai mică, fără a schimba însă tratamentul din proprie inițiativă. În linii generale, listele de compensare includ niveluri diferite: medicamente compensate cu 90%, 50%, 100% sau, pentru unele categorii, 20% din prețul de referință. Tratamentul gratuit integral apare numai în condițiile stabilite pentru anumite boli, medicamente și programe. Listele și prețurile de referință sunt actualizate periodic, astfel încât suma plătită poate varia. Farmacia poate refuza o rețetă compensată? Farmacia trebuie să fie în contract cu sistemul de asigurări și să aibă medicamentul disponibil. Dacă produsul lipsește, pacientul poate întreba când va fi adus sau se poate adresa altei farmacii contractate. Rețeta are un termen de valabilitate, care diferă în funcție de tipul afecțiunii și de perioada pentru care a fost prescris tratamentul. Pentru unele boli cronice se pot emite prescripții pentru perioade mai lungi, cu eliberarea medicamentelor potrivit regulilor aplicabile. Pacientul trebuie să verifice ce cantitate a fost eliberată, ce contribuție personală a achitat și dacă medicamentele primite corespund prescripției. Operații gratuite prin CNAS În sistemul public de sănătate din România, CNAS decontează mii de tipuri de intervenții chirurgicale, de la operații de urgență de rutină până la proceduri de înaltă complexitate cardiovasculară sau oncologică. Pentru a fi gratuite, acestea trebuie să fie considerate necesare medical (să aibă scop curativ sau de reconstrucție, nu estetic) și să fie efectuate într-un spital aflat în contract cu casa de asigurări. Printre cele mai frecvente operații decontate integral se numără: - intervențiile de chirurgie generală (operațiile de hernie, îndepărtarea colecistului sau a apendicelui), - chirurgia oncologică (extirparea tumorilor), - procedurile oftalmologice (precum operația de cataractă cu implant de cristalin standard). De asemenea, există și intervenții complexe de ortopedie (proteze de șold sau genunchi), neurochirurgie (hernie de disc) sau cardiologie (bypass sau implant de stent). Pachetul de bază garantează gratuitatea pentru asistența la naștere (atât nașterea naturală, cât și cezariana cu indicație medicală), asigurând pacienților accesul la tratamente esențiale fără costuri de spitalizare. Când spitalul public trimite pacientul să cumpere materiale Pentru un caz internat și decontat, spitalul trebuie să asigure medicamentele și materialele sanitare necesare. Pacientului nu ar trebui să i se ceară informal să vină de acasă cu medicamente, fire chirurgicale, mănuși ori alte materiale indispensabile operației. Dacă un produs sau un dispozitiv nu este inclus în pachetul decontat ori pacientul dorește o variantă diferită de cea asigurată de spital, situația trebuie explicată clar, înainte de intervenție. Bolnavul are dreptul să știe ce acoperă CNAS, ce ar trebui să plătească, de ce și în baza cărui tarif. Orice sumă achitată trebuie să fie fiscalizată. Banii solicitați direct personalului medical, fără documente, nu reprezintă contribuție legală a pacientului. Dacă totuși spitalul nu are pe stoc cele necesare și sunteți nevoit să le cumpărați din buzunar pe durata internării, aveți dreptul legal să solicitați spitalului rambursarea banilor, în baza facturilor, bonurilor fiscale și a foii de observație medicală, conform normelor CNAS. În spitalele private poate apărea contribuția personală Un spital privat poate avea contract cu CAS, dar acest lucru nu înseamnă că toate costurile sunt suportate de fondul de sănătate. Pentru spitalizarea continuă, unitatea privată poate percepe contribuție personală, reprezentând diferența dintre tariful cerut de spital și suma decontată de casa de asigurări. Înainte de internare, pacientul trebuie informat asupra costului estimat și trebuie să își exprime acordul. Este recomandat să solicite în scris: - suma decontată de CNAS; - contribuția personală estimată; - serviciile și materialele incluse; - costurile care pot apărea suplimentar; - condițiile în care devizul se poate modifica. Formularea „lucrăm cu CNAS” nu este suficientă. Pacientul trebuie să întrebe dacă operația concretă este contractată și care este suma pe care o va plăti. Coplata nu este același lucru cu prețul operației Pentru unele internări continue poate exista o coplată de valoare redusă, stabilită în limitele legale. Aceasta nu reprezintă plata operației și nu trebuie confundată cu o contribuție personală de sute sau mii de lei percepută de un furnizor privat. Mai multe categorii sunt scutite de coplată, în condițiile legii, între care copiii, anumite persoane cu boli cuprinse în programe naționale și unele categorii vulnerabile. Serviciile medicale de urgență nu trebuie condiționate de plata anticipată. Dreptul și la recuperare și îngrijiri la domiciliu Pachetul CNAS nu se limitează la consultații și internări. În funcție de indicația medicală și de regulile aplicabile, asiguratul poate beneficia de: - consultații preventive; - investigații pentru depistarea precoce a bolilor; - servicii stomatologice incluse în pachet; - recuperare medicală și fizioterapie; - îngrijiri medicale la domiciliu; - îngrijiri paliative; - dispozitive medicale, proteze și orteze; - servicii acordate prin programele naționale de sănătate. Pentru unele dintre acestea este necesară recomandarea medicului, aprobarea casei de asigurări sau alegerea unui furnizor contractat. Pot exista termene de așteptare și limite privind numărul procedurilor sau perioada de acordare. Documente necesare pentru consultație sau internare În funcție de serviciu, pot fi necesare: - actul de identitate; - cardul național de sănătate; - biletul de trimitere; - biletul de internare; - documentele medicale anterioare; - dovada calității de asigurat, dacă sistemul informatic nu o confirmă; - scrisoarea medicală ori recomandarea specialistului. Pentru urgențe, acordarea îngrijirii nu poate fi amânată până când pacientul obține bilet de trimitere sau rezolvă o problemă administrativă cu cardul. Biletul de trimitere sau de internare poate fi prezentat și în format digital (de exemplu, codul de bare sau seria primite de la medic pe telefon/e-mail), nefiind obligatoriu printul pe hârtie dacă datele pot fi scanate de furnizor. Această facilitate este integrată oficial prin noul portal e-Sănătatea Mea gestionat de CNAS, care digitalizează complet traseul documentelor medicale. Unde reclami dacă ți se cer bani pentru un serviciu decontat Mai întâi, pacientul trebuie să solicite furnizorului explicația în scris: serviciul este sau nu în contract, ce sumă decontează CNAS și care este temeiul pentru plata cerută. Dacă răspunsul este neclar, poate sesiza: - casa județeană de asigurări de sănătate cu care furnizorul are contract; - conducerea spitalului sau a clinicii; - CNAS; - direcția de sănătate publică, dacă problema ține de funcționarea unității; - Colegiul Medicilor, pentru aspecte privind conduita profesională. Trebuie păstrate biletul de trimitere, recomandările, facturile, chitanțele, devizul și orice refuz primit în scris.  

Panouri fotovoltaice pe casă sau în curte: când le montezi fără autorizație și când apar restricții în 2026
Eveniment

Panouri fotovoltaice pe casă sau în curte: când le montezi fără autorizație și când apar restricții în 2026

Panourile fotovoltaice destinate consumului propriu pot fi montate, în cele mai multe situații, fără autorizație de construire, atât pe acoperișul casei, cât și pe o anexă ori direct pe sol. Scutirea nu înseamnă însă libertate totală: proprietarul trebuie să înștiințeze primăria, să nu afecteze structura de rezistență și să respecte regulile privind patrimoniul, coproprietatea și racordarea la rețeaua electrică. Dacă panourile sunt amplasate pe o construcție nouă – de exemplu, o copertină sau un garaj ridicat special pentru ele – regimul acelei construcții trebuie verificat separat. Regula generală: panourile prosumatorului nu mai cer autorizație Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, CATUC, intrat în vigoare la 25 august 2026, păstrează procedura simplificată pentru sistemele energetice destinate consumului propriu. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație Astfel, pot fi montate fără autorizație de construire: - sistemele fotovoltaice instalate pe clădiri; - panourile amplasate pe anexele gospodărești; - sistemele fotovoltaice montate direct pe sol; - panourile solare pentru încălzirea sau prepararea apei calde menajere; - infrastructura asociată necesară funcționării sistemului, în limitele stabilite de lege. Scutirea este destinată, în principal, prosumatorilor (persoane sau firme care produc energie pentru consumul propriu și care pot livra în rețea energia rămasă neutilizată). Prin urmare, proprietarul unei case obișnuite nu trebuie să obțină certificat de urbanism și autorizație de construire numai pentru a fixa câteva panouri pe acoperișul existent. Fără autorizație nu înseamnă fără înștiințarea primăriei Chiar dacă autorizația de construire nu este necesară, legea cere înștiințarea prealabilă a autorității locale. Citește și: Gard, pergolă, garaj, piscină sau mansardă: ce mai poți construi fără autorizație după 25 august 2026 Proprietarul trebuie să comunice primăriei intenția de a executa lucrarea înainte de începerea montajului. În practică, unele administrații au formulare proprii și solicită informații precum: - datele proprietarului și adresa imobilului; - dovada dreptului asupra clădirii sau terenului; - descrierea sistemului care urmează să fie instalat; - locul și modul de amplasare; - planul de încadrare sau o schiță; - caracteristicile tehnice ale instalației; - declarația ori documentația din care rezultă că structura de rezistență nu este afectată. Înștiințarea nu trebuie confundată cu o cerere de autorizare. Primăria nu emite o autorizație clasică pentru lucrarea exceptată de lege, dar documentul depus dovedește că proprietarul și-a îndeplinit obligația de informare. Este prudent ca înștiințarea să fie înregistrată și păstrată împreună cu proiectul tehnic, contractul de montaj și documentele instalației. O discuție verbală la ghișeu nu înlocuiește dovada depunerii. Panouri pe acoperiș: structura trebuie să suporte greutatea Scutirea de la autorizare funcționează cât timp instalarea nu presupune intervenții majore asupra clădirii. Citește și: Balcoanele închise fără autorizație intră sub reguli noi din 25 august: cum pot fi legalizate și când se ajunge la demolare Panourile, profilele metalice, cablurile și celelalte elemente nu trebuie să pună în pericol acoperișul sau structura de rezistență. Pentru o casă veche, un acoperiș degradat ori o șarpantă fragilă, proprietarul nu ar trebui să se bazeze doar pe aprecierea echipei de montaj. O verificare realizată de un inginer structurist poate arăta dacă acoperișul suportă greutatea instalației, solicitările produse de vânt și încărcările suplimentare din timpul iernii. Dacă montajul necesită consolidarea sau modificarea structurală a acoperișului, trebuie analizat separat regimul lucrării de consolidare. Panourile pot fi exceptate de la autorizație, dar intervenția asupra structurii clădirii poate necesita proiect, expertiză tehnică și autorizare. Cu alte cuvinte, exceptarea sistemului fotovoltaic nu transformă automat în lucrări libere toate modificările făcute pentru a-l susține. Panouri în curte: și montajul pe sol poate fi exceptat Regula favorabilă nu se limitează la acoperiș. Prosumatorul poate amplasa panourile și pe sol, în curtea casei, fără autorizație de construire, dacă instalația deservește consumul propriu și se încadrează în condițiile legii. Montajul pe sol poate fi o soluție mai bună atunci când acoperișul este umbrit, orientat nefavorabil sau nu poate suporta instalația. Și în acest caz trebuie făcută înștiințarea primăriei, iar amplasarea trebuie să respecte dreptul de proprietate, siguranța instalației și eventualele restricții urbanistice sau de protecție. Atenție însă la suportul pe care sunt așezate panourile. O structură metalică simplă, strict necesară susținerii instalației, poate intra în infrastructura asociată sistemului. Situația se schimbă dacă proprietarul construiește, sub denumirea de „suport pentru panouri”, un garaj, o copertină, o terasă acoperită ori o construcție cu fundații și utilizare proprie. Într-un asemenea caz trebuie verificat separat dacă noua construcție poate fi executată fără autorizație, prin notificare sau numai după autorizare. Faptul că acoperișul său va purta panouri fotovoltaice nu scutește automat garajul ori copertina de regulile aplicabile construcțiilor. Panourile de pe un bloc nu sunt doar problema proprietarului apartamentului La bloc, dificultatea principală nu este autorizația, ci dreptul asupra acoperișului și fațadei. Acestea sunt, de regulă, părți comune ale condominiului, chiar dacă se află deasupra unui anumit apartament. Un proprietar nu poate ocupa unilateral o porțiune din acoperiș pentru sistemul său individual și nici nu poate perfora învelitoarea sau modifica traseele comune fără implicarea asociației de proprietari. În funcție de soluția tehnică și de modul în care este utilizată partea comună, pot fi necesare: - hotărârea adunării generale a asociației; - acordurile proprietarilor direct afectați; - stabilirea suprafeței de acoperiș care poate fi folosită; - reguli privind accesul pentru întreținere și reparații; - asumarea costurilor pentru eventualele deteriorări sau infiltrații; - un proiect comun, dacă energia urmează să deservească instalațiile condominiului. Excepția de la autorizația de construire nu anulează Legea nr. 196/2018 privind asociațiile de proprietari. Proprietarul apartamentului poate fi titularul instalației electrice, dar nu devine automat proprietarul acoperișului. Casele din zone protejate au un regim special Cea mai sensibilă situație apare atunci când casa este monument istoric, se află în curs de clasare, într-o zonă construită protejată ori în zona de protecție a unui monument. Panourile pot modifica vizibil învelitoarea, silueta acoperișului și imaginea stradală. De aceea, simpla regulă potrivit căreia sistemele fotovoltaice se montează fără autorizație nu trebuie aplicată mecanic. În cazul unui imobil care nu este monument, dar se află într-o zonă protejată, scutirea poate funcționa numai dacă lucrarea nu modifică structura de rezistență și nici aspectul arhitectural protejat al clădirii. Regulamentul local poate impune amplasarea panourilor pe versantul nevizibil din stradă, integrarea lor în acoperiș, anumite culori sau limitarea suprafeței ocupate. Pentru monumentele istorice și clădirile cu valoare arhitecturală, intervenția trebuie analizată împreună cu Direcția Județeană pentru Cultură sau, după caz, cu Ministerul Culturii. Pot fi cerute avize și soluții proiectate de specialiști atestați. Înainte de a cumpăra sistemul, proprietarul ar trebui să verifice în certificatul de urbanism, în lista monumentelor istorice și în regulamentul local dacă imobilul are un regim de protecție. O casă nu trebuie să fie ea însăși monument pentru ca restricțiile de patrimoniu să se aplice. Scutirea este pentru instalație, nu pentru un parc fotovoltaic O altă confuzie apare între sistemul unui prosumator și o investiție energetică independentă. Montarea câtorva panouri care produc energie pentru casă nu este echivalentă cu amenajarea unui parc fotovoltaic destinat în principal producției și comercializării electricității. Pentru proiectele de amploare pot interveni: - regulile privind funcțiunea permisă a terenului; - documentații de urbanism; - scoaterea terenului din circuitul agricol; - acordul sau autorizația de mediu; - avize privind accesul și racordarea; - autorizația de construire pentru lucrările și echipamentele proiectului. Dimensiunea instalației, destinația energiei și caracterul activității sunt esențiale. Un proprietar nu poate invoca regimul simplificat al prosumatorului pentru a amenaja, fără documentație, o capacitate comercială pe un teren liber. Lipsa autorizației nu elimină proiectul electric și procedura de racordare Autorizația de construire privește executarea lucrărilor asupra clădirii sau terenului. Pentru conectarea instalației la rețeaua publică există o procedură distinctă. Proprietarul care dorește să devină prosumator trebuie să urmeze cerințele operatorului de distribuție, care pot include: - cererea de racordare sau de actualizare a racordului existent; - documentația tehnică a instalației; - verificarea puterii aprobate; - executarea lucrărilor de către personal autorizat; - montarea ori înlocuirea contorului cu unul bidirecțional; - certificarea conformității instalației; - încheierea contractelor necesare pentru energia livrată în rețea. Un sistem izolat, care nu injectează energie în rețeaua publică, are un traseu diferit de unul conectat la rețea. În ambele cazuri trebuie însă respectate normele tehnice, de securitate electrică și de prevenire a incendiilor. Așadar, „fără autorizație de construire” nu înseamnă „fără proiect, fără electrician autorizat și fără acte la distribuitor”. Distanța față de vecin și reflexia luminii pot crea conflicte Legea nu stabilește o distanță generală unică de câțiva metri față de gard pentru orice panou montat în curte. Amplasarea trebuie însă să rămână pe proprietatea beneficiarului, să fie sigură și să nu producă vecinului prejudicii anormale. Problemele pot apărea dacă: - structura depășește limita de proprietate; - apa sau zăpada sunt dirijate spre terenul vecin; - instalația umbrește în mod excesiv proprietatea alăturată; - reflexia luminii creează un disconfort grav; - panourile sunt amplasate astfel încât pot cădea pe terenul vecin; - cablurile ori lucrările necesită acces pe proprietatea altuia. Respectarea regimului administrativ nu îl exonerează pe proprietar de răspunderea civilă. Chiar dacă primăria nu cere autorizație, vecinul poate solicita încetarea tulburării și repararea prejudiciului, dacă dovedește că instalația îi afectează în mod nejustificat proprietatea. Când trebuie cerut un răspuns scris de la primărie Proprietarul ar trebui să solicite un punct de vedere scris înainte de montaj atunci când: - casa este veche sau se află într-o zonă centrală protejată; - nu este clar dacă imobilul are valoare arhitecturală; - panourile vor fi montate pe un suport de mari dimensiuni; - lucrarea presupune fundații, consolidări ori modificarea acoperișului; - terenul se află în extravilan; - sistemul deservește mai multe imobile; - montajul se face pe acoperișul unui bloc; - instalația are o capacitate mult mai mare decât necesarul obișnuit al locuinței; - regulamentul local conține reguli speciale de aspect sau amplasare. Dacă autoritatea consideră că proiectul depășește simpla montare a unui sistem fotovoltaic, proprietarul va ști din timp ce documentație este necesară. Este mult mai sigur decât să afle după executarea lucrării că fundația, copertina ori intervenția structurală trebuia autorizată. Cea mai frecventă greșeală Regula corectă este mai nuanțată: sistemul fotovoltaic al prosumatorului poate fi montat fără autorizație, cu înștiințarea prealabilă a primăriei și respectarea legislației aplicabile. Scutirea nu acoperă automat consolidarea acoperișului, construirea unui garaj, ocuparea acoperișului comun al blocului, intervenția neavizată asupra unui monument sau amenajarea unui parc fotovoltaic. Înainte de montaj trebuie verificate patru lucruri: cine deține acoperișul ori terenul, dacă structura este sigură, dacă imobilul se află într-o zonă protejată și ce procedură cere operatorul de distribuție. Pentru o casă obișnuită, cu sistem destinat consumului propriu, drumul administrativ este simplificat considerabil. Situația devine însă mai complicată în momentul în care panourile nu mai sunt singura lucrare executată.

Bani în plus pentru pensionari de la Primărie: unde se mai pot depune cereri pentru tichete sociale în toamna lui 2026
Eveniment

Bani în plus pentru pensionari de la Primărie: unde se mai pot depune cereri pentru tichete sociale în toamna lui 2026

Pensionarii cu venituri mici pot primi, în anumite orașe, tichete sociale acordate din bugetul local, separat de ajutoarele plătite de stat. Programele nu sunt însă identice în toată țara: fiecare consiliu local stabilește suma, plafonul de venit, perioada de înscriere și produsele care pot fi cumpărate. În toamna anului 2026, cererile mai pot fi depuse la Cluj-Napoca, iar la Roman se deschide în octombrie o nouă sesiune pentru ajutorul de Crăciun. În alte municipii, campaniile de iarnă sunt anunțate, de regulă, mai târziu. Ajutoarele primăriei nu sunt aceleași cu tichetele acordate de stat Primul lucru pe care pensionarii trebuie să îl știe este că există două categorii diferite de sprijin. Citește și: Ajutoare de urgență pentru pensionari în 2026: cine poate primi bani și unde trebuie depusă cererea Programul național privind tichetele sociale pentru alimente și mese calde este finanțat din fonduri europene și de la bugetul de stat. În perioada 2025–2027, cardul este încărcat cu 125 de lei o dată la șase luni. În cazul pensionarilor, sprijinul se acordă persoanelor de cel puțin 65 de ani care beneficiază de indemnizația socială pentru pensionari. Pentru acest program nu se depune, de regulă, cerere la primărie, beneficiarii fiind identificați prin bazele de date ale instituțiilor publice. Separat, consiliile locale pot crea propriile programe, finanțate din bugetul municipiului. Aici regulile diferă considerabil: într-un oraș se pot acorda 500 de lei pe an, în altul 100 sau 200 de lei înaintea sărbătorilor, iar plafonul de venit poate varia de la aproximativ 1.300 de lei la 2.600 de lei. Primirea ajutorului național nu înseamnă automat că pensionarul este exclus de la programul local. Cumulul depinde de regulamentul adoptat de fiecare consiliu local. Cluj: 500 de lei pentru alimente, cu cereri până la 27 noiembrie Cel mai consistent program local identificat în această toamnă este „Alimente 2026”, derulat de Primăria Cluj-Napoca prin Direcția de Asistență Socială și Medicală. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 Peste 9.000 de clujeni cu venituri reduse ar urma să beneficieze de tichete sociale în valoare de 500 de lei pentru fiecare persoană eligibilă. Cererile pot fi depuse până vineri, 27 noiembrie 2026, ultima zi lucrătoare a lunii. Sprijinul este acordat pe card și poate fi utilizat pentru cumpărarea de alimente. Pentru pensionari și celelalte categorii asimilate – invalizi, veterani, văduve de război, persoane deportate, foști prizonieri sau persecutați politic – plafonul este: - maximum 2.600 de lei venit net lunar, dacă solicitantul locuiește singur; - maximum 1.700 de lei venit net lunar pentru fiecare membru al familiei, dacă pensionarul locuiește împreună cu alte persoane. Programul îi include și pe șomerii cu venituri reduse, beneficiarii venitului minim de incluziune, persoanele cu handicap grav sau accentuat neinstituționalizate, victimele violenței domestice și victimele traficului de persoane. Dosarul pensionarului trebuie să conțină cererea și declarația pe propria răspundere, actele privind componența familiei, cupoanele de pensie și documentele care arată toate veniturile obținute de membrii familiei în luna anterioară solicitării. Cererile pot fi depuse la primăriile de cartier, la sediul DASM sau online, prin registratura electronică. Primăria verifică veniturile în sistemul PatrimVen și în propriile baze de date. O condiție importantă este ca solicitantul să își fi achitat obligațiile restante către bugetul local. Regulile complete sunt publicate de Primăria Cluj-Napoca. Roman: cererile pentru tichetele de Crăciun se depun din octombrie La Roman, pensionarii cu venituri reduse și persoanele cu handicap pot solicita două tranșe de tichete sociale în 2026: una pentru Paște și una pentru Crăciun. Citește și: Drepturile pensionarilor în spitale în 2026: când pot face gratuit RMN și CT, ce fac dacă li se cer bani și unde reclamă abuzurile Pentru tranșa de iarnă, cererile se depun în perioada 1 octombrie–6 noiembrie 2026, la Direcția de Asistență Socială Roman. Tichetele vor fi distribuite între 2 și 23 decembrie și trebuie ridicate până la sfârșitul anului. Ajutorul are o valoare de 100 de lei pentru fiecare tranșă și poate fi folosit pentru cumpărarea alimentelor de bază și a medicamentelor. Pot beneficia: - persoanele singure pensionare; - familiile în care cel puțin un membru este pensionar; - persoanele singure sau familiile în care există o persoană cu handicap; Condiția este ca venitul net să nu depășească 2.000 de lei pe lună pentru fiecare membru al familiei și solicitantul să aibă domiciliul în municipiul Roman. Dosarul cuprinde cererea-tip, declarația pe propria răspundere, actele de identitate, cuponul de pensie, documentele privind starea civilă și, dacă este cazul, adeverințele de salariu ale celorlalți membri ai familiei sau certificatul de handicap. Pentru persoanele nedeplasabile, cererea poate fi depusă de soț, soție ori de reprezentantul legal. Regulamentul prevede însă că declarațiile se completează și se semnează în prezența funcționarului Direcției de Asistență Socială. Calendarul și condițiile apar în regulamentul Primăriei Roman. Brașov: programul „Dar din suflet pentru seniori” Brașovul derulează programul „Dar din suflet pentru seniori”, prin care pensionarii cu venituri reduse primesc tichete sociale pe card, în valoare totală de 200 de lei, pentru cumpărarea de produse alimentare. La campania organizată înaintea Paștelui 2026 au fost eligibili pensionarii cu domiciliul în municipiul Brașov și venituri lunare de cel mult 2.000 de lei. Programul are la bază Hotărârea Consiliului Local nr. 102/2023 și este organizat, în mod obișnuit, atât înaintea Paștelui, cât și înaintea Crăciunului. La începutul lunii septembrie, sesiunea pentru sărbătorile de iarnă 2026 nu fusese încă anunțată oficial. Pensionarii care îndeplinesc plafonul de venit ar trebui să urmărească, în lunile octombrie și noiembrie, pagina Direcției de Asistență Socială Brașov. În campaniile anterioare, persoanele care dețineau deja cardul social primeau suma pe același suport, iar noii beneficiari trebuiau să depună documentele cerute de direcție. Iași: tichete de 100 de lei pentru aproape 12.000 de pensionari Primăria Iași acordă tradițional tichete sociale pensionarilor cu venituri mici, atât înaintea Paștelui, cât și cu ocazia sărbătorilor de iarnă. În primăvara anului 2026 au fost incluși în program 11.839 de pensionari de drept și pensionari de invaliditate ale căror pensii cumulate nu depășeau 1.800 de lei. Fiecare beneficiar a primit un carnet în valoare totală de 100 de lei, format din zece tichete a câte 10 lei. Pentru campania pascală, beneficiarii au fost identificați pe baza evidențelor Casei Județene de Pensii, cu condiția să aibă domiciliul în municipiul Iași și să fie în plată în luna de referință. Campania pentru Crăciun 2026 nu era încă lansată la începutul toamnei. Dacă municipalitatea păstrează procedura utilizată în anii precedenți, informațiile privind beneficiarii și distribuirea vor fi publicate mai aproape de sărbători de Direcția de Asistență Socială Iași. Pensionarii nu ar trebui să presupună însă că plafonul de 1.800 de lei sau suma de 100 de lei vor rămâne automat neschimbate: acestea trebuie confirmate prin anunțul aferent noii ediții. Botoșani: program separat pentru pensionarii cu cele mai mici venituri Și municipiul Botoșani acordă, în mod tradițional, tichete înaintea Paștelui și Crăciunului. În prima campanie din 2026, au fost eligibili pensionarii sistemului public care împliniseră sau urmau să împlinească vârsta de 65 de ani și aveau domiciliul în municipiu. Venitul provenit din pensie, la care s-a adăugat a douăsprezecea parte din dobânda anuală netă aferentă depozitelor bancare, nu putea depăși 1.307 lei. De asemenea, solicitantul nu trebuia să primească anumite indemnizații destinate persoanelor cu handicap grav sau accentuat. Tichetele puteau fi folosite nu numai pentru alimente, ci și pentru îmbrăcăminte, produse de igienă, medicamente, servicii medicale ori servicii de curățenie. Direcția de Asistență Socială Botoșani nu publicase încă, la începutul lunii septembrie, calendarul pentru Crăciun 2026. Existența campaniilor din anii anteriori nu înlocuiește însă anunțul oficial: pensionarii trebuie să verifice dacă programul este reluat și dacă plafonul de venit a fost modificat. Bistrița: sesiunea din 2026 s-a încheiat, dar programul continuă La Bistrița, cererile pentru tichetele și cardurile sociale din 2026 au fost primite între 2 iunie și 10 iulie. Au putut aplica pensionarii pentru limită de vârstă, beneficiarii pensiilor de invaliditate sau de urmaș, indiferent de vârstă, dacă aveau venituri nete lunare de cel mult 1.800 de lei. Au mai fost eligibile persoanele cu handicap accentuat neinstituționalizate, cu venituri în aceeași limită, precum și persoanele de peste 65 de ani fără niciun venit. Dosarul a cuprins actul de identitate, cuponul de pensie și, după caz, certificatul de handicap sau declarația privind lipsa veniturilor. Condițiile ediției din 2026 au fost publicate de Primăria Bistrița. În septembrie nu mai pot fi depuse cereri pentru această sesiune, dar programul este relevant pentru pensionarii care vor să urmărească lansarea ediției următoare. De ce diferă atât de mult sumele și plafoanele Tichetele locale nu reprezintă un drept acordat în mod uniform tuturor pensionarilor din România. Ele sunt beneficii de asistență socială create prin hotărâri ale consiliilor locale și plătite din bugetele municipiilor. Din acest motiv, două persoane care au aceeași pensie, dar locuiesc în orașe diferite, pot primi ajutoare diferite sau este posibil ca numai una dintre ele să fie eligibilă. Primăria poate condiționa sprijinul de: - domiciliul în localitate; - un anumit plafon al pensiei ori al venitului pe membru de familie; - vârsta solicitantului; - lipsa datoriilor la bugetul local; - depunerea unei cereri într-un interval strict; - prezentarea tuturor veniturilor familiei; - neinstituționalizarea beneficiarului. Unele programe iau în calcul exclusiv pensia, altele adună salariile membrilor familiei, indemnizațiile, veniturile din șomaj sau chiar dobânzile obținute din depozite bancare. Ce trebuie să facă pensionarul înainte de a merge la primărie Primul pas este verificarea site-ului primăriei și al direcției locale de asistență socială. Informațiile vechi găsite pe rețelele sociale pot conține termene, plafoane și sume care nu mai sunt valabile. În mod obișnuit, dosarul cuprinde: - cererea-tip și declarația pe propria răspundere; - cartea de identitate; - cuponul de pensie din luna anterioară; - acte privind membrii familiei; - dovezi ale veniturilor acestora; - certificatul de handicap, dacă este cazul; - împuternicirea sau documentele reprezentantului legal, dacă pensionarul nu se poate deplasa. Este importantă și data depunerii. Un pensionar care îndeplinește toate condițiile poate pierde ajutorul dacă prezintă dosarul după expirarea termenului. În toamna lui 2026, certitudinea este că programul de la Cluj-Napoca primește cereri până la 27 noiembrie, iar sesiunea de la Roman se desfășoară între 1 octombrie și 6 noiembrie. Pentru Brașov, Iași, Botoșani și alte localități care organizează campanii de Crăciun, pensionarii trebuie să urmărească noile anunțuri: simplul fapt că au primit tichete anul trecut sau înaintea Paștelui nu garantează acordarea automată a unei noi tranșe.

Renovări în apartament fără acte sau construcții ilegale: mai puțin de un an pentru autorizația care le poate salva
Eveniment

Renovări în apartament fără acte sau construcții ilegale: mai puțin de un an pentru autorizația care le poate salva

O casă ridicată fără autorizație, o anexă construită „după ureche”, un balcon închis fără acte sau un apartament modificat față de planul cadastral nu devin legale doar pentru că au trecut câțiva ani. Din 25 august 2026, noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC) introduce o procedură clară prin care anumite lucrări pot fi aduse în legalitate: autorizația de regularizare. Proprietarii trebuie să știe că aceasta nu este o amnistie și nu garantează păstrarea construcției. Dacă imobilul nu respectă regulile de urbanism, de siguranță sau de protecție a mediului, soluția poate fi modificarea ori chiar demolarea sa. Ce este autorizația de regularizare Autorizația de regularizare este una dintre marile noutăți ale CATUC, adoptat prin Legea nr. 169/2026 și intrat în vigoare la 25 august. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație Potrivit articolului 301 din Cod, procedura se aplică atunci când au fost executate lucrări: - fără autorizația de construire cerută de lege; - cu încălcarea autorizației obținute; - diferit față de proiectul care fusese aprobat. Autorizația este emisă de aceeași autoritate care ar fi fost competentă să elibereze autorizația de construire – de regulă, primăria localității sau, în anumite situații, consiliul județean. Pe înțelesul tuturor, proprietarul nu cere aprobarea pentru ceva ce intenționează să construiască, ci solicită verificarea și, dacă legea permite, intrarea în legalitate a unei lucrări deja executate. Regularizarea nu înseamnă legalizare automată Existența noii proceduri nu înseamnă că orice clădire ridicată ilegal poate fi păstrată în schimbul unei taxe. Citește și: Gard, pergolă, garaj, piscină sau mansardă: ce mai poți construi fără autorizație după 25 august 2026 Primăria trebuie să stabilească dacă lucrarea respectă cumulativ: - reglementările urbanistice valabile; - cerințele fundamentale privind calitatea construcțiilor; - condițiile impuse de legislația de mediu; - cerințele speciale aplicabile anumitor imobile; - obligațiile fiscale și măsurile contravenționale prevăzute de lege. Așadar, proprietarul nu poate construi într-un loc în care planul urbanistic interzice construcția, iar apoi să oblige primăria să o accepte. De altfel, CATUC interzice inițierea sau aprobarea unei documentații de urbanism făcute special pentru a introduce în legalitate o construcție nelegală. Autorizația de regularizare este o cale de remediere, nu un drept necondiționat la păstrarea construcției. Ce construcții vor putea fi regularizate permanent După expirarea perioadei tranzitorii, procedura va rămâne disponibilă numai pentru anumite categorii expres prevăzute de articolul 301: Citește și: Balcoanele închise fără autorizație intră sub reguli noi din 25 august: cum pot fi legalizate și când se ajunge la demolare - locuințe unifamiliale cu regim de înălțime parter sau parter și un etaj și cu o suprafață construită desfășurată de maximum 150 de metri pătrați; - anexe ale locuințelor, anexe gospodărești sau anexe ale exploatațiilor agricole, cu o suprafață construită desfășurată de cel mult 150 de metri pătrați; - lucrări de închidere a balcoanelor, dacă nu s-a realizat o extindere pe domeniul public. Regimul permanent nu este destinat monumentelor istorice, construcțiilor din zonele de protecție ale monumentelor sau celor aflate în zone construite protejate, în condițiile stabilite de Cod. Nici în cazul acestor construcții mici regularizarea nu este garantată: casa, anexa sau balconul trebuie să treacă toate verificările urbanistice, tehnice și de mediu. Fereastra specială de un an, până la 25 august 2027 Cea mai importantă facilitate pentru proprietarii care au deja construcții sau modificări fără acte este perioada tranzitorie introdusă de CATUC. Până la 25 august 2027, autorizația de regularizare poate fi solicitată și pentru alte categorii de construcții decât cele care vor rămâne permanent eligibile. În această categorie pot intra, în funcție de situația concretă, clădiri mai mari, alte tipuri de imobile sau intervenții realizate în apartamente și clădiri existente. Condițiile rămân însă stricte. Lucrările trebuie să se încadreze în reglementările de urbanism aprobate și aplicabile la data emiterii autorizației de regularizare, să respecte cerințele fundamentale privind calitatea în construcții, iar proprietarul trebuie să își îndeplinească obligațiile fiscale și să suporte măsurile contravenționale aplicabile. Prin urmare, termenul de un an nu reprezintă o perioadă în care „se iartă” construcțiile ilegale. Este o fereastră limitată în care un număr mai mare de lucrări poate fi analizat pentru intrarea în legalitate. Primul pas: verificarea urbanistică Înainte de a cheltui bani pe toate expertizele, proprietarul ar trebui să afle dacă lucrarea are măcar șansa de a fi menținută. Un arhitect sau un urbanist poate compara situația din teren cu regulile aplicabile parcelei: funcțiunea permisă, retragerile față de limitele proprietății, regimul de înălțime, procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare, distanțele față de vecini și eventualele restricții privind zonele protejate. Această verificare este esențială. Dacă, de exemplu, construcția ocupă o zonă în care nu poate exista legal, depășește limite care nu pot fi corectate sau este amplasată pe domeniul public, simpla întocmire a unui dosar nu o va salva. Siguranța construcției trebuie dovedită prin expertize Primăria nu se poate baza numai pe declarația proprietarului că imobilul „stă în picioare de ani de zile și nu are nimic”. Respectarea cerințelor fundamentale de calitate se verifică prin expertize tehnice realizate de experți atestați. În funcție de tipul și amploarea lucrării, pot fi analizate: - rezistența mecanică și stabilitatea; - securitatea la incendiu; - igiena, sănătatea și protecția mediului; - siguranța și accesibilitatea în exploatare; - protecția împotriva zgomotului; - economia de energie și izolarea termică. În cazul unui apartament, de pildă, va conta dacă a fost afectat un perete structural, dacă intervenția pune în pericol clădirea, dacă au fost modificate instalații comune sau dacă lucrarea afectează evacuarea în caz de incendiu. Pentru o casă ori o anexă, expertul va verifica dacă soluția constructivă permite utilizarea în siguranță și dacă imobilul poate fi menținut în forma existentă. Primăria poate cere lucrări de conformare O construcție nu trebuie neapărat să fie perfect conformă în momentul depunerii cererii pentru a avea orice șansă de regularizare. Dacă problemele identificate pot fi remediate, autoritatea locală poate impune lucrări de aducere la conformitate. Uneori poate fi necesară și o autorizație de construire pentru lucrările corective sau o autorizație de desființare parțială. De exemplu, proprietarului i s-ar putea cere: - să consolideze anumite elemente; - să refacă o intervenție care afectează siguranța; - să reducă suprafața construită; - să desființeze o extindere nepermisă; - să elimine numai partea care încalcă reglementările. Aceasta este una dintre diferențele importante aduse de noua procedură: între păstrarea integrală și demolarea totală poate exista o soluție de conformare sau de desființare parțială. Dacă însă cerințele legale nu pot fi îndeplinite, primăria trebuie să aplice procedura de desființare. Ce documente pot fi necesare Conținutul concret al dosarului depinde de tipul construcției și de problemele constatate, dar proprietarul trebuie să se pregătească pentru o procedură tehnică, nu pentru o simplă cerere administrativă. În mod obișnuit, demersul poate presupune: - actele de proprietate; - documentația cadastrală și extrasul de carte funciară; - măsurători și relevee ale situației existente; - certificatul de urbanism; - proiectul întocmit de specialiști; - expertizele tehnice cerute pentru construcția respectivă; - verificarea încadrării în reglementările urbanistice; - actele sau punctele de vedere necesare în materia protecției mediului; - avizele și acordurile solicitate prin certificatul de urbanism; - dovada achitării taxelor și a celorlalte obligații; - documentele privind măsurile contravenționale aplicate. Lista exactă trebuie stabilită pentru fiecare imobil, după verificarea situației din teren și a cerințelor formulate de autoritatea competentă. Taxele pot fi de zece ori mai mari Intrarea în legalitate nu va fi ieftină, mai ales pentru construcțiile care pot beneficia numai de fereastra tranzitorie de un an. Articolul 301 prevede că, în acest regim excepțional, cotele aferente controlului de stat în amenajarea teritoriului, urbanism și construcții sunt de zece ori mai mari decât cele care ar fi fost datorate dacă lucrarea ar fi fost executată legal. Tot de zece ori este majorată taxa pentru certificatul de urbanism și pentru autorizare. La acestea se adaugă costurile proiectului, măsurătorilor, expertizelor, avizelor și eventualelor lucrări de conformare. Mecanismul a fost conceput astfel încât regularizarea să ofere o soluție pentru problemele existente, fără să devină o variantă mai comodă și mai ieftină decât obținerea autorizației înainte de începerea lucrărilor. Impozitul pe clădire se poate dubla Pentru clădirile executate nelegal și neregularizate, CATUC prevede majorarea cu 100% a impozitului pe clădiri. Majorarea se aplică de la data la care autoritatea locală constată situația de construire neautorizată și continuă până la obținerea autorizației de regularizare sau până la desființarea lucrărilor. Este importantă o precizare: plata impozitului dublu nu legalizează imobilul. Nici declararea construcției la direcția de taxe locale și nici plata impozitului timp de mai mulți ani nu țin loc de autorizație și nu înlătură sancțiunile privind disciplina în construcții. Amenda nu dispare prin regularizare Solicitarea autorizației de regularizare nu șterge automat contravenția săvârșită prin executarea lucrărilor fără actele necesare. CATUC prevede sancțiuni severe pentru executarea fără autorizație sau cu nerespectarea acesteia, amenzile putând ajunge, în funcție de gravitatea faptei și de impactul asupra vecinătăților, de la 50.000 la un milion de lei. Organul de control poate dispune oprirea lucrărilor și, după caz, încadrarea lor în autorizația inițială, obținerea autorizației de regularizare sau desființarea elementelor nelegale. Regularizarea rezolvă situația construcției pentru viitor, dacă sunt îndeplinite condițiile, dar nu transformă executarea inițială fără autorizație într-o faptă legală. Ce se întâmplă după 25 august 2027 După expirarea ferestrei tranzitorii, procedura va rămâne disponibilă numai pentru categoriile limitate prevăzute de regimul permanent. Pentru celelalte construcții neautorizate care nu au intrat în legalitate, autoritățile locale vor putea trece la desființarea lucrărilor, cu recuperarea cheltuielilor de la proprietar, sau vor solicita instanței demolarea totală ori parțială. În situațiile în care este necesară intervenția instanței, proprietarul va fi citat și își va putea formula apărările. Hotărârea prin care se dispune desființarea constituie însă titlu executoriu, iar costurile demolării vor fi suportate de persoana responsabilă. Autorizația nu este ultimul pas După obținerea autorizației și executarea eventualelor lucrări de conformare, proprietarul trebuie să finalizeze procedurile tehnice și cadastrale aplicabile. Situația din teren trebuie să corespundă cu documentația cadastrală și cu informațiile înscrise în cartea funciară. Acest lucru este deosebit de important la vânzarea imobilului sau la contractarea unui credit ipotecar. O construcție poate fi regularizată urbanistic, dar diferențele dintre realitate, releveul cadastral și cartea funciară trebuie la rândul lor corectate. Proprietarul nu ar trebui, prin urmare, să se oprească imediat ce primește autorizația. Ce ar trebui să facă proprietarul Persoana care știe că a construit sau a modificat un imobil fără actele necesare ar trebui să urmeze câțiva pași esențiali: Autoevaluarea: Să compare situația reală cu autorizația, proiectul și documentația cadastrală. Consultarea specialiștilor: Să ceară unui arhitect sau urbanist o verificare preliminară a posibilității de regularizare. Solicitarea actelor: Să solicite informații și certificatul de urbanism de la autoritatea competentă. Dosarul tehnic: Să obțină expertizele tehnice și documentațiile cerute. Conformarea: Să remedieze neconformitățile pentru care există soluții tehnice. Plata obligațiilor: Să achite taxele, obligațiile fiscale și sancțiunile aplicabile. Respectarea termenului: Să depună cererea în timp util, mai ales dacă imobilul intră numai în fereastra care se încheie la 25 august 2027. După regularizare, trebuie să actualizeze cadastrul și cartea funciară. Marea schimbare adusă de CATUC este, prin urmare, că proprietarii primesc o procedură expresă și previzibilă pentru rezolvarea unor situații rămase ani întregi într-o zonă gri. Dar mesajul legii este la fel de clar: ceea ce poate fi adus la conformitate poate fi salvat; ceea ce încalcă iremediabil regulile de urbanism, siguranță sau mediu nu poate fi păstrat numai pentru că a fost deja construit.

Cum obții pensia comunitară dacă ai lucrat în mai multe țări: acte necesare și reguli valabile în 2026
Eveniment

Cum obții pensia comunitară dacă ai lucrat în mai multe țări: acte necesare și reguli valabile în 2026

Românii care au lucrat legal în mai multe state europene nu pierd anii de contribuție și nici nu trebuie să deschidă câte un dosar în fiecare țară. Perioadele de asigurare se cumulează pentru stabilirea dreptului la pensie, însă fiecare stat calculează și plătește numai partea corespunzătoare activității desfășurate sub legislația sa. Dosarul poate fi depus la o singură instituție, care va comunica apoi cu toate țările implicate. Ce este, de fapt, „pensia comunitară” Denumirea de „pensie comunitară” este folosită curent, dar nu desemnează o pensie specială plătită de Uniunea Europeană și nici o pensie unică în care sunt transferate toate contribuțiile. Citește și: Ajutoare de urgență pentru pensionari în 2026: cine poate primi bani și unde trebuie depusă cererea Este mecanismul prin care sistemele publice de pensii din statele europene își coordonează regulile, astfel încât o persoană care a muncit în mai multe țări să nu piardă perioadele de asigurare. Principalele reguli sunt prevăzute de Regulamentul european nr. 883/2004 și de Regulamentul de aplicare nr. 987/2009. Acestea nu uniformizează pensiile și nu obligă statele să folosească aceeași vârstă de pensionare ori aceeași formulă de calcul.  Ele stabilesc însă trei principii esențiale: - perioadele de asigurare realizate în diferite state se iau în considerare împreună pentru deschiderea dreptului; - fiecare țară calculează partea care îi revine; - pensia poate fi plătită, de regulă, și în alt stat decât cel care a acordat-o. Regulile se aplică în statele Uniunii Europene, precum și, în condițiile acordurilor existente, în Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Elveția. Pentru Regatul Unit trebuie verificată situația concretă, deoarece după Brexit se aplică Acordul de retragere sau noile reguli de coordonare dintre UE și Regatul Unit. Anii lucrați în străinătate se adaugă la vechimea din România Cea mai importantă regulă este totalizarea perioadelor de asigurare. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Să presupunem că o persoană a lucrat 11 ani în România, 14 ani în Italia și 8 ani în Germania. Pentru verificarea îndeplinirii stagiului minim, instituțiile pot lua în calcul un total de 33 de ani. Astfel, cei 11 ani din România nu sunt analizați izolat atunci când persoana nu ar îndeplini doar cu aceștia condiția cerută de legislația română. Această adunare a perioadelor nu înseamnă însă că România va plăti pentru toți cei 33 de ani. România va suporta numai partea aferentă perioadelor recunoscute în sistemul său, Italia partea pentru cei 14 ani, iar Germania partea pentru cei opt ani. Prin urmare, contribuțiile nu se mută dintr-o țară în alta, iar salariile obținute în străinătate nu sunt transformate automat în puncte de pensie românești. Poți primi două, trei sau chiar mai multe pensii În practică, beneficiarul poate primi mai multe plăți și mai multe decizii de pensionare. Citește și: Drepturile pensionarilor în spitale în 2026: când pot face gratuit RMN și CT, ce fac dacă li se cer bani și unde reclamă abuzurile Fiecare instituție verifică propriile perioade de cotizare și aplică legislația națională. Dacă solicitantul a lucrat în România, Spania și Germania, el poate ajunge să primească: o pensie din România; o pensie din Spania; o pensie din Germania. Sumele pot intra separat în cont și chiar în zile diferite. Nu există o instituție europeană care să adune banii și să vireze lunar o singură „pensie comunitară”. Cum calculează fiecare țară suma datorată Instituția de pensii din fiecare stat efectuează, după caz, două calcule. Primul este calculul național sau „pensia independentă”. Acesta se face numai pe baza contribuțiilor plătite în țara respectivă, dacă persoana îndeplinește condițiile legale fără să fie nevoie de anii din celelalte state. Al doilea este calculul european, proporțional. Instituția adună perioadele realizate în statele participante și stabilește mai întâi o pensie teoretică: suma pe care persoana ar fi primit-o dacă ar fi lucrat toată perioada în acel sistem. Apoi păstrează numai proporția aferentă anilor lucrați efectiv în țara respectivă. Un exemplu simplificat: dacă o persoană are 30 de ani de asigurare în total, dintre care zece într-un anumit stat, acesta va calcula pensia teoretică pentru 30 de ani și va plăti partea corespunzătoare celor zece ani. Dacă sunt posibile ambele calcule, autoritatea trebuie să compare rezultatele și să acorde prestația mai avantajoasă, potrivit regulilor europene. Comisia Europeană explică mecanismul calculului național și pro-rata. Patru ani lucrați într-o țară nu se pierd O confuzie frecventă este că o perioadă mai mică decât stagiul minim cerut de un stat ar fi pierdută. De exemplu, dacă Germania solicită cel puțin cinci ani pentru deschiderea dreptului, iar o persoană a lucrat acolo numai patru ani, instituția germană trebuie să ia în considerare și perioadele realizate în celelalte state europene pentru a verifica eligibilitatea. Dacă stagiul minim este îndeplinit prin totalizare, Germania va putea plăti partea aferentă celor patru ani. Există o regulă specială pentru perioadele mai mici de un an. Dacă legislația statului respectiv nu permite acordarea unei pensii pentru o asemenea perioadă, lunile nu dispar, ci pot fi preluate în calcul de statul sau statele în care persoana a fost asigurată mai mult timp. Perioadele suprapuse nu sunt însă numărate de două ori. Dacă o persoană figurează asigurată simultan în două sisteme pentru același interval, instituțiile vor aplica regulile europene privind legislația competentă. Nu toate pensiile încep în aceeași zi Fiecare stat își păstrează propria vârstă standard de pensionare și propriile condiții de acordare. O persoană poate îndeplini condițiile pentru pensia românească în 2026, dar să fie obligată să mai aștepte pentru partea datorată de un alt stat. Pensia din acea țară va începe numai după atingerea vârstei prevăzute de legislația sa. Așadar, faptul că România emite o decizie de pensionare nu obligă automat Germania, Italia, Spania sau Franța să înceapă plata în aceeași lună. Solicitantul trebuie să analizeze atent și pensionarea anticipată. Începerea mai devreme a unei pensii poate reduce definitiv suma acordată de statul respectiv și poate avea consecințe diferite în celelalte sisteme.  Autoritățile europene recomandă verificarea vârstelor și a regulilor din fiecare țară înainte de alegerea datei pensionării. Unde se depune dosarul dacă locuiești în România Persoana cu domiciliul sau reședința obișnuită în România depune cererea la casa teritorială de pensii de care aparține. Nu trebuie să călătorească în fiecare țară și nici să depună, din proprie inițiativă, câte un dosar complet la fiecare instituție. Casa de pensii devine instituție de contact și transmite informațiile către autoritățile statelor în care solicitantul declară că a lucrat. Cererea depusă la instituția competentă este, în principiu, valabilă pentru toate statele implicate. Solicitantul trebuie însă să enumere complet țările și perioadele lucrate. O țară omisă din cerere poate însemna verificări suplimentare, întârzieri sau chiar necesitatea deschiderii ulterioare a unei noi proceduri. Solicitantul trebuie să completeze în mod obligatoriu o anexă specială la cererea de pensie, unde va nota: denumirea angajatorilor din străinătate, perioadele exacte (luna/anul), localitatea și, extrem de important, numărul de securitate socială/de identificare la pensie primit din acea țară (de exemplu, Codice Fiscale în Italia, N.A.F. sau N.I.R. în Franța, N.I.E. în Spania etc.). Acest număr scurtează timpul de căutare în bazele de date externe cu până la 80%. Unde depui cererea dacă locuiești în străinătate Românul stabilit într-un alt stat european depune cererea la instituția de asigurări sociale de la locul său de reședință, dacă a fost asigurat și acolo. Acea instituție va contacta casa teritorială de pensii din România și autoritățile celorlalte țări în care persoana a lucrat. Nu este necesară deplasarea în România. Dacă solicitantul nu a lucrat niciodată în statul în care locuiește, cererea se depune, de regulă, la instituția din statul în care a lucrat ultima dată. Aceeași regulă este prezentată atât de CNPP, cât și de Comisia Europeană. Ce acte sunt necesare Lista exactă depinde de tipul pensiei și de țările implicate. Pentru partea românească pot fi necesare, între altele: actul de identitate și documentele de stare civilă; carnetul de muncă și adeverințele privind vechimea; adeverințele privind sporurile, veniturile și condițiile de muncă; livretul militar sau diploma de studii, dacă perioadele respective sunt relevante; documentele cerute pentru pensia de invaliditate ori de urmaș, după caz; datele contului bancar. Pentru perioadele din străinătate sunt foarte importante: numărul de asigurare socială atribuit în fiecare țară; denumirea și adresa angajatorilor; datele exacte sau aproximative ale angajării; contractele de muncă, fluturașii de salariu, certificatele de activitate ori extrasele de contribuții disponibile; eventualele decizii sau comunicări primite de la instituțiile străine. Lipsa contractelor nu înseamnă automat pierderea perioadei. Instituțiile trebuie să verifice evidențele oficiale între ele. Totuși, un număr de asigurare greșit, un nume schimbat prin căsătorie sau lipsa datelor despre angajator poate prelungi considerabil procedura. Munca „la negru”, pentru care nu au fost declarate și plătite contribuții, nu devine stagiu de cotizare doar pentru că persoana poate demonstra că a locuit în țara respectivă. Excepție fac sistemele în care anumite drepturi sunt legate și de perioadele de rezidență, potrivit legislației acelui stat. Cu cât timp înainte trebuie începută procedura Dosarele internaționale durează mai mult decât cele exclusiv naționale, deoarece instituțiile trebuie să identifice persoana, să confirme perioadele și să schimbe documente. Este prudent ca verificarea situației să înceapă cu cel puțin șase luni înainte de data estimată a pensionării. Extraselor oficiale de cotizare din străinătate (cum ar fi cel de la INPS în Italia sau Deutsche Rentenversicherung în Germania) poate dura câteva luni. Asta nu înseamnă neapărat depunerea prematură a cererii oficiale, ci solicitarea extraselor de contribuții, verificarea numelor și numerelor de asigurare și strângerea actelor. O întârziere administrativă nu ar trebui să anuleze dreptul, dar depunerea tardivă a cererii poate afecta data de la care sunt acordate sumele, în funcție de legislația fiecărui stat. De aceea, pensionarul nu trebuie să aștepte până când toate autoritățile străine îi confirmă informal vechimea pentru a se adresa instituției competente. Fiecare stat emite propria decizie După verificări, fiecare țară transmite propria decizie privind dreptul, cuantumul și data începerii plății. Instituția de contact întocmește și o sinteză a deciziilor, cunoscută în procedura europeană sub forma documentului P1. Dacă deciziile par să se influențeze negativ sau există neconcordanțe între ele, beneficiarul poate solicita reexaminarea, în condițiile prevăzute de regulile europene. O decizie greșită nu se contestă însă „la Bruxelles”. Decizia emisă de România se atacă potrivit legislației române, iar cea emisă de Italia, Germania sau Spania se contestă prin procedura și în termenul indicate de instituția țării respective. Regulamentul nr. 987/2009 obligă fiecare autoritate să precizeze căile de atac și termenele aplicabile. Pensia poate fi virată într-un cont din România Pensia dobândită într-un stat european poate fi, în principiu, plătită beneficiarului care locuiește într-un alt stat participant. Persoana poate furniza un cont bancar acceptat de instituția plătitoare, însă trebuie să verifice eventualele comisioane de transfer și de schimb valutar. Faptul că pensionarul se mută în România nu îi anulează pensia obținută în străinătate. El trebuie însă să anunțe schimbarea adresei și să respecte obligațiile instituției plătitoare, inclusiv trimiterea certificatului de viață atunci când acesta este solicitat. Pensia comunitară nu se acordă automat Instituțiile europene schimbă informații, dar procedura nu pornește numai pentru că persoana a ajuns la o anumită vârstă. Este necesară o cerere de pensionare. De asemenea, simpla contribuție într-un stat nu garantează aceeași categorie de pensie în toate țările. O instituție poate acorda pensie pentru limită de vârstă, în timp ce alta poate considera că solicitantul nu a împlinit încă vârsta legală. În cazul pensiei de invaliditate, statele pot face evaluări medicale distincte și pot ajunge la concluzii diferite. Mit vs realitate În spațiul public există mai multe informații greșite privind pensiile comunitare. Atenție, așadar, la aceste afirmații: „Trebuie să aleg țara din care vreau pensia” – Fals. Persoana poate avea drepturi în fiecare stat în care a fost asigurată. „Anii din străinătate se transferă în România” – Fals. Ei sunt totalizați pentru deschiderea dreptului, dar rămân în evidența statului în care au fost realizați. „România va plăti inclusiv pentru salariile din străinătate” – Fals. Fiecare țară își calculează partea potrivit contribuțiilor și regulilor proprii. „Dacă am lucrat numai câțiva ani într-o țară, îi pierd” – De regulă, fals. Perioadele pot fi folosite prin totalizare, iar pentru intervalele mai mici de un an există reguli speciale. „Dacă m-am pensionat în România, toate pensiile pornesc automat” – Fals. Fiecare stat aplică propria vârstă de pensionare. „Trebuie să plătesc un intermediar ca să-mi adune vechimea” – Fals. Comunicarea dintre instituțiile publice este parte a procedurii oficiale și nu presupune plata unui comision către firme private. Regula esențială: anii se adună, banii nu Pentru un român care a lucrat în mai multe țări, formula cea mai simplă este aceasta: perioadele se adună pentru a verifica dreptul la pensie, dar fiecare stat plătește separat numai partea sa. O singură cerere poate pune în mișcare întregul mecanism, însă solicitantul trebuie să declare toate țările, să ofere date cât mai exacte și să înceapă pregătirea din timp. Pensia comunitară nu este un cadou european și nici o pensie în plus, ci garanția că mobilitatea între state nu șterge anii în care contribuțiile au fost plătite.

România și SUA, acord istoric care schimbă pensiile românilor: din 1 septembrie 2026, anii lucrați în cele două țări vor putea fi cumulați
Eveniment

România și SUA, acord istoric care schimbă pensiile românilor: din 1 septembrie 2026, anii lucrați în cele două țări vor putea fi cumulați

Românii care au lucrat legal atât în țară, cât și în Statele Unite își vor putea folosi, de la 1 septembrie 2026, perioadele de asigurare din ambele state pentru a îndeplini condițiile de pensionare. Acordul nu transferă contribuțiile dintr-o țară în alta și nu transformă anii lucrați în America în pensie românească. El elimină însă o problemă birocratică majoră: perioadele prea scurte pentru obținerea unei pensii nu mai rămân izolate în două sisteme care nu comunică între ele. Un acord semnat în 2023, aplicabil abia din 2026 Acordul în domeniul securității sociale dintre România și Statele Unite ale Americii a fost semnat la București la 23 martie 2023 și ratificat de România prin Legea nr. 3/2024. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Ulterior, prin HG nr. 650/2024, a fost aprobat Aranjamentul administrativ care stabilește modul concret în care instituțiile celor două state vor coopera, vor confirma perioadele de asigurare și vor soluționa cererile. Intrarea efectivă în vigoare a fost posibilă numai după finalizarea procedurilor interne din ambele țări și schimbul notificărilor diplomatice. Data de 1 septembrie 2026 a fost stabilită oficial prin Ordinul ministrului Afacerilor Externe nr. 1.076/2026. Documentul este descris drept un acord de „totalizare”, mecanism folosit de Statele Unite în relația cu numeroase alte țări pentru coordonarea sistemelor de securitate socială. Ce problemă exista până acum România și Statele Unite nu aveau un mecanism bilateral prin care perioadele de asigurare să poată fi puse împreună pentru deschiderea dreptului la pensie. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Un român putea, de exemplu, să fi lucrat: - zece ani în România, insuficienți pentru stagiul minim contributiv de 15 ani cerut, în general, pentru pensia pentru limită de vârstă; - opt ani în Statele Unite, insuficienți pentru cele 40 de trimestre de asigurare necesare, în mod obișnuit, unei pensii americane de retragere. Persoana avea în total 18 ani de activitate, dar niciunul dintre cele două sisteme nu putea folosi anii din celălalt stat. Exista astfel riscul ca perioade importante de muncă și contribuție să nu deschidă dreptul la nicio pensie. De la 1 septembrie 2026, România și SUA vor putea totaliza perioadele de asigurare pentru a verifica dacă persoana îndeplinește condițiile minime prevăzute de fiecare legislație. Anii se adună pentru deschiderea dreptului, nu pentru plata unei singure pensii Cea mai importantă regulă este și cea care poate genera cele mai multe confuzii: totalizarea nu înseamnă că România preia contribuțiile plătite în Statele Unite și nici că SUA plătesc pentru anii lucrați în România. Perioadele din cele două țări sunt adunate numai pentru a verifica îndeplinirea condiției de stagiu. După deschiderea dreptului: - România calculează și plătește partea aferentă perioadelor de asigurare realizate în sistemul românesc; - Statele Unite calculează și plătesc partea aferentă perioadelor de asigurare realizate în sistemul federal american. Beneficiarul poate ajunge, așadar, să primească două plăți distincte, stabilite prin două decizii și calculate potrivit legislației fiecărui stat. Un exemplu simplu Să presupunem că o persoană a lucrat zece ani în România și opt ani în Statele Unite. Privite separat, perioadele pot fi insuficiente. Cei zece ani din România sunt sub stagiul minim contributiv de 15 ani. Cei opt ani din SUA pot însemna mai puțin decât cele 40 de trimestre necesare în sistemul american. În baza acordului, instituțiile pot lua în calcul cariera totală de 18 ani pentru a verifica dreptul. Dacă sunt îndeplinite și celelalte condiții, România va calcula o prestație proporțională cu cei zece ani de asigurare românească, iar SUA vor calcula o prestație pe baza veniturilor și perioadelor asigurate în sistemul american. România nu va plăti o pensie pentru 18 ani, iar Statele Unite nu vor considera că persoana a muncit optsprezece ani în SUA. Sunt luați în calcul și anii lucrați înainte de 1 septembrie 2026 Acordul nu se aplică numai muncii desfășurate după intrarea sa în vigoare. La stabilirea drepturilor pot fi luate în considerare și perioadele de asigurare realizate anterior datei de 1 septembrie 2026. Prin urmare, un pensionar sau un viitor pensionar care a lucrat în America în urmă cu zece, douăzeci ori treizeci de ani poate beneficia de noul mecanism, dacă activitatea respectivă a fost acoperită de sistemul federal american de securitate socială. Nu vor putea fi transformate în perioade de asigurare: - munca nedeclarată; - activitățile pentru care nu a existat acoperire în sistemul relevant; - simpla ședere în Statele Unite; - perioadele petrecute cu viză turistică, fără activitate legală; - veniturile pentru care nu au fost create drepturi în sistemul federal american. Acordul recunoaște perioade de asigurare, nu orice perioadă în care persoana s-a aflat sau a desfășurat o activitate în cealaltă țară. Și programele Work and Travel pot conta, dar nu automat Studenții români care au lucrat legal în Statele Unite prin programe de tip Work and Travel se pot întreba dacă lunile respective vor conta la pensie. Răspunsul depinde de modul în care a fost tratat venitul în sistemul american. Dacă persoana a fost exceptată de la contribuțiile Social Security și Medicare, perioada nu generează trimestre de acoperire și nu poate fi folosită prin acord. Faptul că a existat un contract, un număr de securitate socială sau impozit federal reținut nu demonstrează automat plata contribuțiilor pentru pensia americană. Impozitul pe venit și contribuția la Social Security sunt obligații diferite. Persoana trebuie să își verifice istoricul veniturilor și al creditelor de asigurare în evidențele Social Security Administration. Pentru pensia americană sunt necesare cel puțin șase trimestre În sistemul american, dreptul obișnuit la pensia de retragere presupune, în general, acumularea a 40 de „quarters of coverage”, denumite frecvent credite sau trimestre de asigurare. Acordurile de totalizare permit folosirea perioadelor din celălalt stat dacă persoana nu are suficiente credite americane. Social Security Administration precizează însă că trebuie să existe cel puțin șase trimestre de acoperire în SUA pentru ca perioadele din celălalt stat să fie folosite la deschiderea dreptului american. Șase trimestre înseamnă aproximativ un an și jumătate de acoperire, dar nu trebuie confundate mecanic cu șase trimestre calendaristice consecutive. Creditele americane se acordă în funcție de veniturile asigurate realizate într-un an și de regulile valabile în perioada respectivă. Dacă persoana nu are nici măcar cele șase trimestre americane, anii lucrați în România nu vor crea singuri o pensie plătită de SUA. România nu plătește pentru perioade mai mici de un an Acordul conține și o regulă pentru perioadele foarte scurte. Dacă totalul perioadelor de asigurare realizate în România este mai mic de un an și acea perioadă nu generează singură un drept potrivit legislației române, instituția română nu va plăti o prestație separată pentru ea. Perioada nu dispare însă neapărat. Ea poate fi luată în considerare de instituția americană la stabilirea dreptului potrivit regulilor acordului. În sens invers, pentru ca SUA să acorde o prestație totalizată, persoana trebuie să aibă minimum cele șase trimestre de asigurare americană. Dacă îndeplinești condițiile fără totalizare, pensia se calculează după regulile naționale Dacă o persoană are suficient stagiu în România pentru a primi pensie fără anii americani, Casa de Pensii stabilește dreptul pe baza legislației române și a perioadelor realizate în România. În mod similar, dacă persoana are cele 40 de trimestre necesare în Statele Unite, SSA poate acorda prestația americană fără să folosească anii din România. Totalizarea intervine atunci când perioadele proprii unui sistem nu sunt suficiente. Ea este o punte pentru deschiderea dreptului, nu un bonus care dublează anii și nici un mecanism prin care aceeași perioadă este plătită de două ori. Acordul acoperă și pensiile de invaliditate și de urmaș Documentul nu se limitează la pensia pentru limită de vârstă. El se aplică sistemului public de pensii din România și programului federal american pentru bătrânețe, urmași, dizabilitate. Pot beneficia atât persoanele care au fost asigurate în unul sau în ambele state, cât și cele ale căror drepturi derivă de la ele, cum sunt soțul supraviețuitor sau copiii îndreptățiți la prestații de urmaș. Fiecare stat va verifica separat condițiile privind vârsta, invaliditatea, relația de familie, durata căsătoriei sau celelalte criterii prevăzute de propria legislație. Acordul coordonează perioadele de asigurare, dar nu uniformizează condițiile de pensionare din cele două țări. Ajutorul de deces are reguli speciale Pentru România, acordul se aplică și ajutorului de deces din sistemul public de pensii. Dacă dreptul la o prestație forfetară de deces ar exista potrivit legislațiilor ambelor state, acordul stabilește reguli pentru a evita plata dublă pentru același eveniment. Există însă o limitare importantă: drepturile la prestațiile forfetare de deces în baza acordului apar numai pentru decese produse după intrarea sa în vigoare. Acordul nu creează un nou ajutor pentru un deces survenit înainte de 1 septembrie 2026. Cererea se depune într-un singur stat Aici se află una dintre cele mai importante simplificări birocratice. Persoana nu va trebui, în principiu, să deschidă singură două proceduri complet separate și să călătorească între România și Statele Unite pentru a obține confirmarea perioadelor. Solicitantul poate depune cererea la instituția competentă din statul în care locuiește: - în România, la casa teritorială de pensii competentă; - în Statele Unite, la Social Security Administration. Instituția care primește cererea transmite informațiile și documentele necesare instituției din celălalt stat. Autoritățile vor comunica direct pentru confirmarea perioadelor de asigurare și soluționarea drepturilor. SSA arată că o cerere întemeiată pe un acord de totalizare poate fi depusă la un oficiu de securitate socială din SUA sau la instituția competentă din statul partener. Astfel, un român care locuiește în SUA nu trebuie să vină în România doar pentru a începe procedura. Cererea nu trebuie depusă de toată lumea la 1 septembrie Intrarea în vigoare a acordului nu înseamnă că toate persoanele care au lucrat în cele două țări trebuie să se prezinte imediat la Casa de Pensii. Cei care nu au ajuns încă la vârsta sau în situația în care pot solicita o prestație trebuie, în primul rând, să își verifice și să își păstreze documentele. Demersul imediat este important mai ales pentru: - persoanele cărora le-a fost respinsă anterior pensia din cauza stagiului insuficient; - pensionarii care primesc o prestație numai dintr-un stat și cred că pot deschide acum un drept și în celălalt; - urmașii care pot avea drepturi derivate; - persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare începând cu 1 septembrie 2026. Pentru o pensie deja stabilită, acordul nu produce automat o recalculare. Pensionarul trebuie să solicite instituției competente analizarea situației sale în baza noului acord. Activitatea trebuie identificată cât mai exact Instituțiile vor face schimb de date, dar solicitantul trebuie să ofere suficiente informații pentru găsirea perioadelor lucrate. Este util să pregătească: - actele de identitate românești și americane; - codul numeric personal; - numărul american de securitate socială; - perioadele aproximative în care a lucrat în fiecare țară; - denumirea și adresa angajatorilor; - carnetul de muncă și adeverințele românești; - formularele fiscale americane, cum sunt W-2, dacă le mai deține; - extrase sau informații din evidența Social Security Administration; - actele de stare civilă, pentru pensia de urmaș; - deciziile de pensionare sau de respingere emise anterior. Lipsa unui vechi contract american nu înseamnă automat că perioada este pierdută, dacă veniturile și creditele se regăsesc în evidențele SSA. Documentele păstrate de solicitant pot însă ajuta la identificarea și corectarea eventualelor erori. Dubla contribuție socială Acordul rezolvă și problema dublei contribuții sociale. Regula de bază este că o persoană trebuie să fie supusă unui singur sistem de securitate socială pentru aceeași activitate. În lipsa unui acord, un angajat trimis să lucreze în cealaltă țară putea ajunge, în anumite situații, sub incidența obligațiilor sociale din ambele state. Costul afecta atât salariatul, cât și angajatorul, fără să garanteze neapărat un drept suplimentar la pensie. De la 1 septembrie, acordul va stabili care legislație se aplică, astfel încât contribuțiile să fie datorate, în principiu, într-un singur sistem. Această parte a documentului este deosebit de importantă pentru companiile românești cu angajați trimiși în SUA, companiile americane care detașează personal în România și lucrătorii independenți cu activități transfrontaliere. Detașarea temporară și certificatul de acoperire Un angajat trimis temporar de un angajator dintr-un stat să lucreze în celălalt poate rămâne, în condițiile acordului, asigurat numai în sistemul țării de origine. Pentru dovedirea situației este necesar un certificat de acoperire. Acesta arată autorităților din statul gazdă că lucrătorul și angajatorul contribuie în celălalt sistem și sunt exceptați de la contribuțiile sociale acoperite de acord. Certificatul nu trebuie confundat cu: - un permis de muncă; - o viză; - un certificat fiscal general; - un document care scutește persoana de impozitul pe venit. Acordul privește securitatea socială. Nu elimină impozitele, obligațiile de imigrare, regulile de ședere sau toate contribuțiile și asigurările care pot exista în cele două state. Acordul nu acoperă automat asistența medicală Expresia „securitate socială” este mai largă decât pensia, dar acordul România–SUA are un domeniu precis. El vizează sistemul public românesc de pensii și programul federal american pentru bătrânețe, urmași și dizabilitate, precum și regulile de contribuție aferente. Documentul nu creează un sistem comun de asigurări medicale și nu oferă automat unui pensionar român acces gratuit la serviciile medicale din Statele Unite. De asemenea, nu trebuie confundat cu Medicare, Medicaid, asigurarea privată de sănătate, indemnizațiile de șomaj sau pensiile private. Pensia poate fi plătită în celălalt stat Un alt obiectiv al acordurilor de totalizare este protejarea plății prestațiilor atunci când beneficiarul locuiește în cealaltă țară. În principiu, mutarea din România în Statele Unite sau din SUA în România nu trebuie să anuleze pensia contributivă dobândită. Fiecare instituție își va plăti propria prestație potrivit acordului și legislației aplicabile. Există însă excepții. Anumite prestații românești necontributive, legate de domiciliu și de protecția socială internă, nu devin exportabile numai pentru că a intrat în vigoare acordul. În plus, plata unei prestații americane unui beneficiar care nu este cetățean sau rezident fiscal american poate avea reguli fiscale proprii. Acordul de securitate socială nu înlocuiește convențiile și legislația privind impozitarea veniturilor. Este acordul cu adevărat o rezolvare a birocrației? Acordul rezolvă patru obstacole majore: - permite instituțiilor să totalizeze perioadele de asigurare; - creează o procedură oficială de schimb al informațiilor; - permite depunerea cererii la instituția din statul de reședință; - elimină, în situațiile reglementate, dubla contribuție socială. Până acum, lipsa acordului nu era doar o problemă de hârtii. Era un gol juridic: Casa de Pensii din România nu putea folosi anii americani pentru completarea stagiului, iar SSA nu putea folosi perioadele românești pentru acordarea unei prestații totalizate. De la 1 septembrie 2026, cele două sisteme nu devin identice, dar încep oficial să comunice. Ce trebuie să facă persoanele care au lucrat în SUA Primul pas este verificarea istoricului de asigurare din ambele state. Persoana trebuie să afle: - câți ani contributivi are în România; - câte trimestre de acoperire are în Statele Unite; - dacă îndeplinește deja condițiile într-unul dintre sisteme; - dacă totalizarea este necesară pentru deschiderea unui drept; - dacă a primit anterior o decizie de respingere pentru stagiu insuficient. După 1 septembrie 2026, cei care locuiesc în România se pot adresa casei teritoriale de pensii. Cei stabiliți în America pot iniția procedura prin Social Security Administration. Este recomandabil ca solicitantul să menționeze expres că cere analizarea dreptului în baza Acordului în domeniul securității sociale dintre România și Statele Unite ale Americii, nu doar informații generale despre o pensie din străinătate. Anii nu mai rămân captivi între două sisteme Acordul nu oferă o pensie comună româno-americană și nu permite încasarea de două ori a banilor pentru aceeași perioadă. Importanța sa este mai simplă și mai concretă: munca legală desfășurată în cele două state poate forma o singură carieră pentru îndeplinirea condițiilor de pensionare, chiar dacă fiecare țară își calculează și își plătește separat partea. Pentru un român cu zece ani de contribuții în țară și opt ani în America, diferența poate fi uriașă: înainte de acord putea avea două perioade insuficiente; după 1 septembrie 2026, aceleași perioade pot deschide dreptul la prestații din ambele sisteme. Adevărata schimbare nu este că anii se mută dintr-o țară în alta, ci că nu mai rămân pierduți între două administrații care, până acum, nu aveau baza legală să îi pună împreună.

Pensia poate crește și în 2026: adeverința care transformă veniturile uitate în bani în plus
Eveniment

Pensia poate crește și în 2026: adeverința care transformă veniturile uitate în bani în plus

Veniturile uitate prin arhive pot fi transformate, în 2026, în bani în plus la pensie. Primele, orele suplimentare, al 13-lea salariu sau plata în acord, obținute înainte de aprilie 2001, pot fi introduse în calcul dacă pensionarul prezintă adeverința întocmită conform anexei nr. 6 la Legea nr. 360/2023. Documentul poate fi depus fără termen-limită, însă majorarea se acordă numai din luna următoare cererii, astfel că orice amânare poate însemna bani pierduți. Pensia nu a fost calculată întotdeauna după toate veniturile încasate În vechiul sistem, pensia era stabilită în principal pe baza salariilor și sporurilor înscrise în carnetul de muncă. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Numeroase sume primite efectiv de angajați nu erau valorificate sau nu puteau fi dovedite suficient de clar. Noua lege a pensiilor permite folosirea venitului total lunar realizat înainte de 1 aprilie 2001, cu condiția ca asupra acestuia să se fi datorat contribuția de asigurări sociale. Astfel, un pensionar care a fost plătit peste salariul tarifar înscris în carnetul de muncă poate cere ca diferența să fie luată în calcul. Nu denumirea venitului este decisivă, ci caracterul său contributiv și existența documentelor din statele de plată. Casa Națională de Pensii Publice enumeră printre veniturile care pot fi valorificate sporurile nepermanente, primele, premiile, al 13-lea salariu, orele suplimentare și plata în acord. Ce venituri pot aduce bani în plus În funcție de sistemul de salarizare și de perioada în care a lucrat pensionarul, pot fi valorificate: Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 - primele acordate lunar, trimestrial sau anual; - premiile pentru realizări deosebite; - al 13-lea salariu; - plata orelor suplimentare; - sporurile pentru muncă suplimentară; - sporul pentru lucrul sistematic peste program; - indemnizațiile pentru muncă nenormată; - veniturile obținute în acord global; - plata în acord individual sau colectiv; - plata cu bucata ori în regie; - anumite sporuri specifice unei ramuri sau profesii; - recompensele acordate în anumite sectoare; - alte sume plătite din fondul de salarii pentru care s-a datorat contribuția de asigurări sociale. Lista nu înseamnă că orice primă sau recompensă mărește automat pensia. Casa de Pensii verifică regimul legal aplicabil în luna în care suma a fost plătită și dacă aceasta a intrat în baza contribuției de asigurări sociale. Adeverința din Anexa 6 poate mări pensia Pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, veniturile suplimentare nu se găsesc, de regulă, în baza electronică a Casei de Pensii. Citește și: Ajutoare de urgență pentru pensionari în 2026: cine poate primi bani și unde trebuie depusă cererea Pensionarul trebuie să le dovedească printr-o adeverință întocmită conform modelului din anexa nr. 6 la Legea nr. 360/2023. Pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001, CNPP precizează că pensionarii nu trebuie să procure adeverințe privind veniturile nepermanente. Informațiile au fost declarate nominal de angajatori și se află în bazele electronice ale sistemului public de pensii. Prin urmare, demersul îi privește în primul rând pe cei care au lucrat înainte de aprilie 2001 și au câștigat mai mult decât salariul tarifar înscris în carnetul de muncă. Dacă există suspiciunea că veniturile declarate după 2001 sunt greșite sau incomplete, situația trebuie verificată separat. Angajatorul poate fi obligat să corecteze declarațiile nominale, iar o simplă adeverință nu înlocuiește întotdeauna rectificarea datelor fiscale. Carnetul de muncă nu arată întotdeauna câștigul real Carnetul de muncă poate menționa salariul de încadrare, funcția, vechimea și anumite sporuri permanente. El nu cuprinde însă neapărat toate sumele câștigate în fiecare lună. De exemplu, un salariat putea avea înscris un salariu tarifar de 3.000 de lei vechi, dar să primească într-o anumită lună 4.500 de lei datorită muncii în acord, orelor suplimentare și unei prime. Dacă pensia a fost calculată numai pe baza celor 3.000 de lei, diferența poate produce un punctaj lunar mai mare. Pentru recalculare nu este suficient ca pensionarul să își amintească faptul că primea „mai mulți bani în mână”. Sumele trebuie să rezulte din documentele contabile păstrate de fostul angajator sau de deținătorul arhivei. Adeverința trebuie eliberată pe baza statelor de plată Documentul esențial este adeverința privind venitul total lunar realizat, brut sau net, după caz, asupra căruia s-a datorat contribuția de asigurări sociale. Adeverința trebuie să respecte modelul din anexa nr. 6 la Legea nr. 360/2023 și să fie eliberată pe baza statelor de plată. Ea trebuie să permită Casei de Pensii să identifice, lună cu lună: - perioada lucrată; - funcția sau meseria; - salariul de încadrare; - sporurile și celelalte venituri; - venitul total lunar realizat; - temeiul în baza căruia sumele au fost plătite; - faptul că asupra veniturilor s-a datorat contribuția de asigurări sociale. Documentul trebuie să conțină datele de identificare ale angajatorului și ale salariatului, număr și dată de înregistrare, semnătura persoanei autorizate și celelalte elemente cerute de modelul legal. O adeverință generică potrivit căreia salariatul „a beneficiat de prime și ore suplimentare” poate fi insuficientă dacă nu arată cuantumul lunar și baza documentară. Ce trebuie menționat în cerere Dacă fostul angajator este încă activ, pensionarul trebuie să îi adreseze o cerere scrisă. În cerere este bine să solicite expres: „Adeverință privind venitul total lunar realizat, brut sau net, pentru perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001, întocmită conform anexei nr. 6 la Legea nr. 360/2023, pe baza statelor de plată”. Formularea este importantă. O simplă cerere pentru „adeverință de vechime” poate conduce la eliberarea unui document care confirmă doar perioada lucrată, nu și veniturile necesare recalculării. Cererea trebuie înregistrată sau trimisă printr-un mijloc care permite dovedirea datei expedierii. Ce se întâmplă dacă angajatorul s-a desființat Desființarea fabricii sau a întreprinderii nu înseamnă neapărat că și arhiva a dispărut. Documentele pot fi păstrate de: - succesorul în drepturi al fostului angajator; - societatea care a preluat patrimoniul; - lichidatorul judiciar; - un operator economic autorizat să presteze servicii arhivistice; - o instituție publică sau o structură județeană a Arhivelor Naționale. Datele despre societate și eventualii succesori pot fi căutate la Oficiul Național al Registrului Comerțului. Pentru identificarea operatorului care deține arhiva, pensionarul se poate adresa Arhivelor Naționale sau serviciului județean al instituției. Arhivele Naționale publică lista prestatorilor autorizați și tarifele maxime valabile în 2026. Adeverința poate costa, dar tarifele nu sunt nelimitate Dacă documentele sunt păstrate de un operator privat autorizat, serviciile de cercetare a arhivei și eliberare a adeverinței sunt prestate contra cost. Operatorul nu poate stabili însă orice sumă dorește. Limitele maxime ale tarifelor sunt stabilite anual de Arhivele Naționale. Pensionarul ar trebui să ceară înainte: - tariful pentru cercetarea arhivei; - costul adeverinței; - numărul lunilor sau anilor pentru care se face verificarea; - termenul de eliberare; - explicația sumelor solicitate. Înainte de a plăti pentru zeci de ani de cercetare, este util ca persoana să verifice carnetul de muncă, vechile fluturașe de salariu, decizia de pensionare și adeverințele deja aflate în dosar. Astfel poate restrânge perioada în care a primit veniturile suplimentare. „Mica recalculare” nu a închis dreptul pensionarilor Termenul de șase luni despre care s-a vorbit în legătură cu „mica recalculare” a creat impresia că adeverințele nu mai pot fi depuse după martie 2025. Interpretarea este greșită. Termenul de șase luni a fost stabilit pentru casele teritoriale de pensii, în vederea procesării din oficiu a adeverințelor care se găseau deja în dosare la 1 septembrie 2024. Pentru documentele depuse înainte de această dată, recalcularea trebuia efectuată din oficiu, cu acordarea drepturilor de la 1 septembrie 2024. Pensionarii care găsesc documentele ulterior le pot depune și în 2026. CNPP precizează explicit că nu există un termen-limită pentru depunerea lor. Adeverința depusă acum nu aduce toți banii din urmă Lipsa termenului-limită nu înseamnă că pensionarul va primi diferențele retroactiv de la data pensionării. Pentru adeverințele depuse după 1 septembrie 2024, recalcularea se face la cerere, iar drepturile rezultate se acordă începând cu luna următoare înregistrării cererii. De exemplu, dacă cererea și adeverința sunt înregistrate în octombrie 2026, noul cuantum se acordă din noiembrie 2026. Pensionarul nu va primi automat diferențele pentru anii anteriori în care veniturile nu s-au aflat la dosar. Tocmai de aceea, obținerea și depunerea documentului nu trebuie amânate inutil. Dreptul de a solicita recalcularea nu expiră, dar lunile anterioare cererii nu sunt recuperate. Adeverința nu produce efecte dacă rămâne acasă După obținerea documentului, pensionarul trebuie să depună la casa teritorială de pensii: - cererea pentru recalcularea pensiei; - adeverința în original; - actul de identitate; - după caz, alte documente solicitate pentru identificarea dosarului. Formularul este anexa nr. 16 la Normele de aplicare a Legii nr. 360/2023 și poate fi găsit între formularele publicate de CNPP. Cererea trebuie să primească număr de înregistrare. Adeverința trimisă fără o cerere clară de recalculare poate genera întârzieri sau discuții privind data de la care trebuie acordate noile drepturi. Cum verifici dacă venitul a fost deja folosit Înainte de a plăti o arhivă, pensionarul poate solicita Casei de Pensii: - consultarea dosarului de pensie; - copii după adeverințele existente; - buletinul de calcul sau informații privind veniturile valorificate; - confirmarea perioadelor pentru care au fost utilizate salariile din carnetul de muncă ori veniturile brute. Dacă adeverința privind veniturile nepermanente era deja în dosar înainte de 1 septembrie 2024, pensionarul nu trebuie să obțină automat un document nou. Mai întâi trebuie verificat dacă aceasta a fost analizată în cadrul recalculării din oficiu. Pentru adeverințele emise înainte de 1 septembrie 2024 se aplică regulile de valabilitate existente la momentul emiterii, inclusiv modelul prevăzut de Ordinul nr. 487/2021. Faptul că documentul nu arată identic cu noua anexă nr. 6 nu justifică, singur, respingerea sa. Nu orice venit duce la o pensie mai mare Casa de Pensii poate refuza valorificarea unei sume dacă: - nu rezultă că venitul a fost plătit din fondul de salarii; - pentru suma respectivă nu se datora contribuție de asigurări sociale; - documentul nu este întocmit pe baza statelor de plată; - veniturile nu sunt defalcate lunar; - adeverința nu respectă cerințele legale; - emitentul nu deține legal arhiva sau nu poate certifica datele; - sumele au fost deja incluse în calculul pensiei. Diurnele, deconturile, drepturile acordate pentru acoperirea unor cheltuieli și alte sume care nu au avut natură salarială nu devin contributive doar pentru că au fost primite în timpul raportului de muncă. De asemenea, expresia „s-a datorat contribuția” este esențială. Pensionarul nu trebuie să dovedească neapărat că fostul angajator și-a achitat corect toate obligațiile, dar adeverința și regimul legal trebuie să arate că pentru venitul respectiv exista obligația contribuției. Ce faci dacă adeverința este respinsă Casa de Pensii trebuie să emită o decizie de recalculare sau de respingere. Un răspuns verbal la ghișeu nu înlocuiește decizia și nu permite verificarea motivelor. Dacă documentul este respins, pensionarul trebuie să verifice: - ce element lipsește; - dacă venitul este considerat necontributiv; - dacă adeverința nu respectă modelul legal; - dacă emitentul nu a precizat baza documentară; - dacă sumele fuseseră deja valorificate. Uneori problema poate fi remediată prin corectarea sau completarea adeverinței. Dacă pensionarul consideră decizia nelegală, aceasta poate fi contestată la tribunal în termenul prevăzut de Legea nr. 360/2023. Un calcul simplu înainte de plata arhivei O adeverință nu garantează că majorarea va fi spectaculoasă. Efectul depinde de valoarea sumelor, numărul lunilor în care au fost primite și raportul dintre venitul pensionarului și salariul mediu al perioadei. O primă mică, acordată o singură dată, poate avea un efect redus. În schimb, munca în acord sau orele suplimentare plătite constant timp de mai mulți ani pot modifica semnificativ punctajul. Dacă cercetarea arhivei este costisitoare, pensionarul poate cere mai întâi o estimare, poate limita solicitarea la anii în care știe că a primit veniturile și poate consulta Casa de Pensii pentru a afla ce documente se află deja la dosar. Documentul vechi poate produce bani noi În 2026, pensionarii nu au pierdut dreptul de a valorifica primele, premiile, orele suplimentare, al 13-lea salariu sau plata în acord realizate înainte de aprilie 2001. Condițiile sunt ca veniturile să fi fost contributive, să nu fi fost deja incluse în calcul și să fie dovedite printr-o adeverință legală. Cea mai mare greșeală este așteptarea unei noi recalculări generale. Pentru documentele obținute acum, Casa de Pensii nu acționează din oficiu: pensionarul trebuie să depună adeverința împreună cu cererea de recalculare. Pensia poate crește din luna următoare solicitării, dar nu și pentru lunile în care documentul a rămas în arhivă sau în sertarul beneficiarului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră