luni 28 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

2026

92 articole
Eveniment

Construcțiile în curte: unde se termină dreptul proprietarului și când încep procesele cu vecinii

Poți ridica un garaj, un foișor sau o magazie în propria curte fără să-i ceri automat permisiunea vecinului. Libertatea de a construi se oprește însă la limita proprietății și la dreptul acestuia la siguranță și intimitate. CATUC simplifică, din 25 august 2026, procedurile pentru unele anexe, dar nu înlătură regulile din Codul civil și din documentațiile locale de urbanism. O amplasare greșită, o streașină trecută peste hotar sau o fereastră orientată direct spre curtea alăturată pot duce la oprirea lucrărilor, despăgubiri și chiar desființarea construcției. Poți construi fără să-i ceri automat voie vecinului Faptul că o construcție este amplasată în apropierea gardului nu înseamnă, prin el însuși, că proprietarul are nevoie de acordul vecinului. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație Acesta nu poate decide discreționar dacă îți permite sau nu să construiești pe terenul tău. În principiu, nu ai nevoie de consimțământul lui dacă anexa: - este amplasată integral pe proprietatea ta; - respectă retragerile prevăzute de regulamentul local de urbanism; - nu afectează fundația, zidurile sau stabilitatea construcției vecine; - nu are ferestre ori terase realizate cu încălcarea distanțelor legale; - nu evacuează apa de ploaie pe terenul alăturat; - nu încalcă normele de securitate la incendiu; - este executată prin procedura legală aplicabilă: autorizație, notificare sau, în cazurile expres prevăzute, fără formalități. Un vecin nu poate bloca legal proiectul doar pentru că anexa îi schimbă priveliștea, îi umbrește o parte din curte sau nu îi place aspectul acesteia, dacă toate normele aplicabile sunt respectate. Situația se schimbă însă când construcția îi afectează efectiv proprietatea ori viața privată. CATUC simplifică actele, nu și regulile de construire Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor - CATUC, intrat în vigoare la 25 august 2026 - împarte lucrările în mai multe categorii: lucrări pentru care este necesară autorizație, lucrări realizate prin notificare și intervenții permise fără formalitățile clasice. Citește și: Cum obții mai repede dreptul de a construi după 25 august: autorizație în aproximativ 65 de zile, schimbare majoră pentru casele la țară În anumite localități rurale, anexele gospodărești precum garajele, terasele acoperite, pergolele, bucătăriile de vară, chioșcurile, piscinele sau grupurile sanitare, cu o suprafață cumulată de maximum 50 de metri pătrați, pot fi realizate prin procedura notificării prealabile. Facilitatea nu se aplică însă automat în toate satele. Sunt excluse, între altele, localitățile rurale din teritorii metropolitane, zonele construite protejate și zonele de protecție ale monumentelor istorice. Anumite anexe mici, demontabile, fără fundație, realizate din lemn sau metal, cu o suprafață cumulată de maximum 20 de metri pătrați și o înălțime de cel mult 2,5 metri, pot intra în categoria lucrărilor executate fără autorizație și fără notificare. Însă „fără autorizație” nu înseamnă „oriunde în curte”. CATUC precizează că și aceste construcții trebuie să respecte reglementările urbanistice, normele tehnice, legislația de mediu, regulile de protejare a patrimoniului și celelalte acte normative aplicabile. Nu există o singură distanță legală pentru toate anexele Una dintre cele mai frecvente confuzii este că orice garaj, magazie sau foișor ar trebui amplasat la o distanță standard față de gard. Citește și: Afacere în apartament după 25 august 2026: noile reguli CATUC pentru schimbarea destinației locuinței În realitate, nu există o singură valoare valabilă pentru toate terenurile și toate construcțiile. Distanța poate fi stabilită prin: - regulamentul local de urbanism aferent PUG-ului sau PUZ-ului; - regulile privind amplasarea construcțiilor pe parcelă; - normele de securitate la incendiu; - cerințele privind însorirea și igiena; - caracteristicile clădirilor învecinate; - prevederile Codului civil. Unele regulamente permit amplasarea anexei pe limita de proprietate, de exemplu într-o zonă în care clădirile sunt construite tradițional în regim înșiruit sau cuplat. Altele impun o retragere de doi, trei metri ori o distanță raportată la înălțimea construcției. Din acest motiv, primul document care trebuie verificat este certificatul de urbanism. Acesta arată ce regim juridic și urbanistic are terenul și ce distanțe trebuie respectate în cazul concret. Codul civil stabilește un minimum de 60 de centimetri În lipsa unei reguli speciale prevăzute de lege sau de regulamentul local de urbanism, articolul 612 din Codul civil impune o distanță minimă de 60 de centimetri între construcție și linia de hotar. Cei 60 de centimetri reprezintă însă numai regula civilă generală. Dacă regulamentul local cere trei metri, proprietarul nu poate invoca prevederea din Codul civil pentru a construi la 60 de centimetri. Se aplică norma mai restrictivă. Distanța se măsoară față de linia juridică de hotar, nu neapărat față de gardul pe care proprietarii îl văd în teren. Un gard vechi poate fi deplasat, iar limitele reale pot fi diferite de cele presupuse de vecini. Înaintea proiectării unei anexe lângă hotar este, de aceea, recomandată o ridicare topografică. Dacă fundația, peretele sau streașina depășește chiar și parțial limita cadastrală, nu mai este vorba doar despre nerespectarea unei distanțe, ci despre ocuparea proprietății altuia. Când devine necesar acordul vecinului Acordul vecinului poate fi necesar atunci când proprietarul vrea să se abată de la distanța minimă prevăzută de Codul civil sau când lucrările pot afecta imobilul alăturat. De exemplu, consimțământul său poate deveni relevant dacă: - anexa urmează să fie amplasată sub distanța legală față de hotar; - construcția se lipește de un zid sau de o clădire existentă; - săpăturile pot afecta fundația imobilului vecin; - trebuie realizate lucrări de consolidare ori protecție pe proprietatea alăturată; - se dorește deschiderea unor ferestre sau balcoane sub distanțele legale; - proiectul presupune folosirea unui zid comun. O simplă semnătură pe o schiță sau o înțelegere verbală nu oferă întotdeauna suficientă protecție. Atunci când se derogă de la distanțele impuse de Codul civil, acordul trebuie exprimat prin înscris autentic. Nici acordul vecinului nu permite însă orice. Proprietarii nu pot înlătura printr-o înțelegere privată normele obligatorii de urbanism, cerințele de securitate la incendiu sau restricțiile aplicabile zonelor protejate. Ferestrele spre curtea vecinului au reguli separate O anexă poate respecta distanța față de hotar și totuși să încalce dreptul la intimitate al vecinului. Codul civil stabilește reguli distincte pentru ferestre, balcoane, terase și alte amenajări care permit vederea asupra terenului alăturat. Pentru o fereastră sau un balcon cu vedere directă spre proprietatea vecină trebuie păstrată o distanță de cel puțin doi metri față de linia de hotar. Dacă vederea este oblică, distanța minimă este de un metru. Aceasta se măsoară perpendicular, de la punctul cel mai apropiat al ferestrei sau balconului până la hotar. Prin urmare, faptul că peretele garajului a fost amplasat legal la o anumită distanță nu înseamnă că în acel perete poate fi deschisă orice fereastră. Amplasarea construcției și amplasarea ferestrelor sunt două probleme juridice diferite. Ce este „servitutea de vedere” Prin „servitute de vedere” se înțelege dreptul de a avea și păstra o fereastră, un balcon sau o altă deschidere care permite vederea asupra proprietății vecine în alte condiții decât cele permise de regula generală. Dacă vecinul acceptă o fereastră amplasată sub distanța legală, înțelegerea ar trebui consemnată prin act autentic și, după caz, înscrisă în cartea funciară. Astfel, situația rămâne clară inclusiv după vânzarea uneia dintre proprietăți. O permisiune verbală este riscantă. Vecinul se poate răzgândi, iar noul proprietar al terenului alăturat poate refuza să recunoască înțelegerea despre care nu există nicio dovadă. Într-un zid comun nu poate fi realizată o fereastră sau o altă deschidere fără acordul proprietarilor, indiferent de dimensiunile acesteia. O fereastră de lumină nu este neapărat o fereastră de vedere Codul civil permite realizarea unei ferestre destinate exclusiv iluminării, chiar dacă nu sunt respectate distanțele cerute pentru vederea directă sau oblică, dar numai dacă aceasta este construită astfel încât să împiedice vederea spre terenul vecin. Poate fi vorba despre un geam mat, fix, amplasat suficient de sus și conceput astfel încât o persoană să nu poată privi în curtea alăturată. Nu este suficient ca proprietarul să spună că deschiderea este „doar pentru lumină”. Modul de realizare trebuie să facă efectiv imposibilă vederea. În cazul unui foișor sau al unei terase acoperite, analiza poate fi mai complicată. Chiar dacă nu există ferestre, laturile deschise și platforma ridicată pot oferi o vedere permanentă asupra curții vecine. Amplasarea și soluțiile de protecție trebuie stabilite încă din proiect. Streașina și apa de ploaie nu pot trece hotarul Proprietarul trebuie să construiască acoperișul astfel încât apa de ploaie să se scurgă pe terenul său. Un burlan îndreptat spre curtea alăturată sau o streașină care trimite apa peste gard poate atrage răspunderea civilă. Niciun element al construcției nu ar trebui să depășească hotarul fără un drept legal. Regula privește nu numai zidul, ci și fundația, izolația, streașina, jgheabul ori alte elemente constructive. Chiar dacă anexa a fost autorizată, vecinul poate cere în instanță înlăturarea părților care îi ocupă proprietatea și repararea prejudiciului produs de infiltrații sau de evacuarea apelor. Autorizația nu înseamnă că vecinul nu mai poate contesta lucrarea Autorizația de construire și procedura notificării privesc relația dintre proprietar și autoritatea publică. Ele nu înlătură drepturile civile ale vecinului. Primăria poate autoriza o construcție pe baza documentelor depuse, dar nu soluționează definitiv un litigiu privind hotarul, proprietatea terenului sau afectarea unei clădiri învecinate. În funcție de situație, vecinul poate cere: - verificarea și oprirea lucrărilor; - suspendarea sau anularea autorizației; - readucerea construcției în limitele aprobate; - închiderea ori modificarea ferestrelor nelegale; - înlăturarea elementelor care depășesc hotarul; - repararea prejudiciilor; - desființarea totală sau parțială a construcției. Nici aprobarea tacită a unei notificări nu legalizează o lucrare care încalcă regulamentul de urbanism, Codul civil sau dreptul de proprietate al vecinului. Cum eviți un proces înainte să începi construcția Cea mai sigură soluție este verificarea situației juridice și urbanistice înainte de cumpărarea materialelor sau turnarea fundației. Proprietarul ar trebui să afle: - unde se află exact hotarul cadastral; - ce retrageri impune regulamentul local; - în ce procedură se încadrează anexa; - dacă sunt necesare autorizația ori notificarea; - ce distanțe de securitate la incendiu trebuie respectate; - dacă ferestrele, terasa sau foișorul permit vederea spre curtea vecină; - dacă lucrările pot afecta o fundație sau un zid existent; - unde vor fi evacuate apele de pe acoperiș. CATUC reduce birocrația pentru unele construcții mici, dar transferă o parte importantă a răspunderii către beneficiar, proiectanți și executanți. Faptul că o anexă poate fi ridicată prin notificare sau fără autorizația clasică nu îl scutește pe proprietar de obligația de a verifica toate regulile aplicabile. În fond, dreptul de a construi în propria curte este real, dar nu absolut. Proprietarul nu trebuie să ceară voie vecinului pentru fiecare garaj, foișor sau magazie. Trebuie însă să se asigure că lucrarea rămâne, juridic și fizic, în limitele terenului său. Dincolo de această limită încep reclamațiile, procesele și, în cazurile grave, obligația de a modifica sau desființa ceea ce a construit.

Construcțiile în curte: unde se termină dreptul proprietarului și când încep procesele cu vecinii
Gard, pergolă, garaj, piscină sau mansardă: ce mai poți construi fără autorizație după 25 august 2026
Eveniment

Gard, pergolă, garaj, piscină sau mansardă: ce mai poți construi fără autorizație după 25 august 2026

Noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, intrat în vigoare la 25 august 2026, schimbă una dintre regulile cu care proprietarii s-au obișnuit în ultimele decenii. Pentru o serie de lucrări, autorizația de construire nu mai este obligatorie. Asta nu înseamnă însă că orice gard, garaj, piscină sau modificare a casei poate fi făcută pur și simplu. Legea nr. 169/2026 introduce, în realitate, mai multe niveluri: lucrări care pot fi executate fără autorizație și fără notificare, lucrări care necesită notificarea prealabilă a primăriei, lucrări realizate pe baza unui aviz de amplasare și, în continuare, lucrări pentru care este obligatorie autorizația de construire. Fără autorizație nu înseamnă întotdeauna fără acte Una dintre cele mai importante noutăți ale Codului este procedura simplificată de notificare, reglementată de articolele 294-298. Citește și: Cum obții mai repede dreptul de a construi după 25 august: autorizație în aproximativ 65 de zile, schimbare majoră pentru casele la țară Proprietarul nu mai solicită autorizație de construire, dar trebuie să trimită primăriei, înainte de începerea lucrărilor, un formular de notificare și un proiect tehnic de execuție cu conținut simplificat, realizat de specialiști. Primăria are apoi 15 zile lucrătoare pentru a cere clarificări, documente suplimentare, pentru a respinge notificarea sau pentru a informa proprietarul că lucrarea necesită totuși autorizație. Dacă nu intervine o asemenea situație, aprobarea tacită produce efecte la expirarea celor 15 zile lucrătoare. Separat există lucrările prevăzute la art. 299, care nu necesită nici autorizație, nici notificarea prealabilă în sensul procedurii de mai sus. Chiar și aici însă proprietarul trebuie să respecte regulile de urbanism, normele tehnice, de mediu și de protecție a patrimoniului. Pentru unele categorii legea solicită, în plus, o simplă informare prealabilă, iar recepția la terminarea anumitor lucrări rămâne obligatorie. Un gard nou: de regulă notificare. Repararea celui vechi: fără notificare În cazul împrejmuirilor, diferența dintre reparație și construire este esențială. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație Dacă proprietarul repară gardul existent fără să-i schimbe forma și materialele, lucrarea poate fi executată fără autorizație și fără notificare, în afara zonelor construite protejate și a zonelor de protecție a monumentelor istorice. Dacă însă gardul existent este desființat și se construiește unul nou, Codul îl trece în categoria intervențiilor executabile pe baza notificării prealabile, cu condiția respectării reglementărilor urbanistice aplicabile. Cu alte cuvinte, simpla formulă „gardurile se fac fără autorizație” este incompletă: regimul diferă în funcție de ceea ce face efectiv proprietarul. Pergola poate fi făcută chiar fără notificare Pentru proprietarii de case, pergola este unul dintre exemplele cele mai interesante. Citește și: Balcoanele închise fără autorizație intră sub reguli noi din 25 august: cum pot fi legalizate și când se ajunge la demolare Art. 299 permite realizarea, în interiorul proprietății și în afara zonelor construite protejate, a unor terase exterioare demontabile și pergole, fără autorizație și fără procedura notificării. Codul mai prevede separat că, în mediul rural, pot fi ridicate fără formalitățile de autorizare construcții noi de tip anexă, precum terase acoperite, pergole, bucătării de vară, chioșcuri sau magazii, dacă nu depășesc cumulat 20 mp și 2,5 metri înălțime, sunt fără fundație, au caracter provizoriu și demontabil și sunt realizate pe structură din lemn sau metal. Trebuie însă respectate în continuare PUG-ul, regulamentul local de urbanism și regulile civile aplicabile. Atenție însă la denumire: faptul că proprietarul numește o construcție „pergolă” nu o transformă automat într-o pergolă în sensul legii. O structură masivă, închisă, cu fundație și caracter permanent poate avea alt regim juridic. Garajul fără autorizație: facilitatea este pentru mediul rural Și în cazul garajelor apare o limitare foarte importantă. Art. 294 permite realizarea, pe baza notificării, a unor construcții noi exterioare locuințelor unifamiliale, precum garaje, terase acoperite, pergole, bucătării de vară, chioșcuri sau piscine, dacă acestea nu depășesc cumulat 50 mp. Facilitatea se aplică însă numai în intravilanul din mediul rural, în afara zonelor protejate și a zonelor de protecție a monumentelor istorice, cu respectarea documentațiilor de urbanism. Sunt exceptate localitățile rurale aflate în zone metropolitane. Legislația în vigoare nu mai stabilește o rază fixă în kilometri în jurul marilor orașe. Pentru București, teritoriul metropolitan cuprinde cel puțin județul Ilfov, iar în jurul municipiilor delimitarea se face în funcție de așa-numitele coroane urbane: localitățile aflate în imediata vecinătate a municipiului și, în cazul municipiilor reședință de județ, inclusiv o a doua coroană de localități. În practică, aceasta înseamnă că numeroase comune din jurul marilor orașe pot fi excluse de la facilitățile de construire simplificată pe care noul Cod le rezervă intravilanului rural din afara zonelor metropolitane. Prin urmare, nu se poate trage concluzia că, după 25 august, orice proprietar dintr-un oraș își poate construi un garaj prin simpla notificare. Pentru construcțiile noi care nu intră expres în excepțiile Codului rămâne aplicabil regimul autorizației de construire. Autorizația continuă să fie regula pentru clădirile noi, intervențiile și amenajările care nu beneficiază de o derogare expresă. Piscina: notificarea simplificată nu este o regulă generală Același principiu se aplică piscinelor. Codul menționează expres piscina printre construcțiile exterioare locuințelor unifamiliale care pot fi realizate în baza notificării, în limita cumulată de 50 mp. Dar și această facilitate este legată de mediul rural, intravilan, în afara zonelor protejate și, din nou, nu se aplică localităților rurale aflate în zone metropolitane. Așadar, formula „piscine fără autorizație după 25 august” trebuie folosită cu mare precauție. La oraș, o piscină nouă nu intră prin simplul fapt că este piscină în această excepție destinată construcțiilor rurale. Mansardarea podului existent se poate face prin notificare O altă schimbare importantă privește mansardele. Articolul 294 permite amenajarea unei mansarde într-un pod existent, inclusiv realizarea circulațiilor verticale într-o locuință unifamilială, pe baza notificării în locul autorizației de construire. Există însă două condiții majore: să nu se modifice volumetria generală a clădirii și să nu fie necesare măsuri de consolidare. Prin urmare, transformarea podului într-un spațiu locuibil poate beneficia de procedura simplificată, dar ridicarea pereților exteriori, crearea unui nivel suplimentar ori intervențiile structurale care depășesc condițiile prevăzute de Cod nu devin automat lucrări „fără autorizație”. Acoperișul poate fi și reconfigurat, dar numai cu maximum 50 de centimetri Și intervențiile asupra acoperișurilor trebuie diferențiate. O simplă reparație a acoperișului, învelitorii sau terasei, fără schimbarea formei și aspectului, poate fi executată fără autorizație și fără notificare. Dacă proprietarul vrea însă să înlocuiască acoperișul în aceeași formă sau să îl reconfigureze, procedura trece la nivelul notificării. Codul permite inclusiv înălțarea cu cel mult 0,50 metri, cu condiția ca înălțimea la streașină și la coamă să rămână în limitele maxime admise de regulamentul de urbanism. Ce poți repara în casă fără să mergi la primărie Lista lucrărilor care pot fi făcute fără autorizație și fără notificarea prevăzută la art. 294 este destul de largă. Printre acestea se numără: reparațiile și înlocuirile tâmplăriei interioare, anumite înlocuiri ale tâmplăriei exterioare cu păstrarea formei și dimensiunilor golurilor, reparațiile la zugrăveli, tencuieli, placaje și pardoseli, reparațiile instalațiilor interioare, sobelor și coșurilor de fum, montarea aparatelor individuale de climatizare sau a sistemelor locale de încălzire și preparare a apei calde. În cazul sistemelor fotovoltaice și al panourilor solare, autorizația de construire nu este necesară, dar legea cere înștiințarea prealabilă a autorității locale, precum și respectarea cerințelor tehnice privind stabilitatea structurii de susținere. La apartament, unele modificări trec pe notificare Procedura simplificată nu privește numai casele. În afara zonelor construite protejate și a zonelor de protecție a monumentelor, art. 294 permite pe baza notificării inclusiv renovarea și extinderea bucătăriei sau băii și închiderea în mod unitar a logiilor și balcoanelor din apartamentele aflate în clădiri de locuințe colective. Tot prin notificare pot fi realizate anumite compartimentări interioare nestructurale, demontabile și din materiale ușoare, dacă nu sunt afectate căile de evacuare, instalațiile de securitate la incendiu sau stabilitatea la foc a construcției. Asta nu înseamnă însă că orice perete dintr-un apartament poate fi mutat fără autorizație. Dacă intervenția nu se încadrează în condițiile exacte prevăzute de Cod, simpla notificare nu este suficientă. Ce este avizul de amplasare Noul Cod mai introduce un regim distinct, destinat unor categorii speciale de obiecte și amenajări: avizul de amplasare. Fără autorizație de construire, dar pe baza acestui aviz, pot fi instalate, printre altele: rastele pentru biciclete și trotinete, stații de încărcare pentru mașini electrice, toalete ecologice mobile, anumite sisteme pentru colectarea deșeurilor, tonete pentru presă, cărți și flori, automate de curierat, anumite rulote sau automate de vânzare, amenajări temporare pentru spectacole, târguri, expoziții, patinoare ori parcuri de distracții. Așadar, avizul de amplasare este o a treia variantă și nu trebuie confundat nici cu notificarea, nici cu autorizația clasică. Zonele protejate rămân o categorie specială O regulă esențială pentru proprietari este verificarea amplasamentului. Multe dintre scutirile prevăzute de Cod se aplică numai în afara zonelor construite protejate și a zonelor de protecție a monumentelor istorice. Pentru anumite intervenții în aceste zone există totuși o procedură de notificare specială, însă aceasta presupune și notificarea serviciului deconcentrat al autorității competente pentru patrimoniu și obținerea acordului scris al acestuia. Cu atât mai puțin trebuie presupus că lucrările asupra unui monument istoric pot fi realizate liber doar pentru că o lucrare cu aceeași denumire este exceptată în cazul unei case obișnuite.

Ajutoare de urgență pentru pensionari în 2026: cine poate primi bani și unde trebuie depusă cererea
Eveniment

Ajutoare de urgență pentru pensionari în 2026: cine poate primi bani și unde trebuie depusă cererea

O pensie mică nu aduce automat dreptul la un „ajutor de urgență”, însă pensionarii care ajung într-o situație financiară gravă din cauza unei boli, a unui incendiu, a pierderii locuinței sau a altor împrejurări excepționale pot solicita sprijin financiar sau în natură. În 2026 există două mecanisme principale: ajutoarele de urgență acordate de Guvern, din bugetul de stat, și cele acordate de primării, din bugetele locale. Condițiile și procedurile nu sunt însă identice, iar în cazul ajutoarelor locale sumele și criteriile pot diferi semnificativ de la o localitate la alta. Legea nr. 196/2016 permite atât ajutoare de urgență, cât și ajutoare comunitare pentru persoanele aflate în dificultate. Nu există un plafon național de pensie care garantează ajutorul Prima regulă importantă este că legea nu stabilește un plafon unic de pensie sub care orice pensionar primește automat un ajutor de urgență. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Venitul este unul dintre criteriile analizate, alături de gravitatea situației, cheltuielile pe care persoana trebuie să le suporte, starea de sănătate, nivelul de îndatorare și posibilitatea de a acoperi cheltuiala fără a-și pune în pericol nevoile elementare de trai. Așadar, două persoane cu aceeași pensie pot primi decizii diferite dacă una trebuie, de exemplu, să suporte cheltuieli medicale foarte mari, iar cealaltă nu se află într-o situație de necesitate comparabilă. Boala și cheltuielile medicale pot justifica acordarea unui ajutor Pentru pensionari, una dintre cele mai importante situații prevăzute de lege este cea legată de sănătate. Citește și: Drepturile pensionarilor în spitale în 2026: când pot face gratuit RMN și CT, ce fac dacă li se cer bani și unde reclamă abuzurile Ajutorul de urgență poate interveni atunci când boala sau tratamentul generează cheltuieli pe care persoana nu le poate acoperi fără să îi fie afectate nevoile de bază. La evaluarea cererii se iau în calcul gravitatea afecțiunii, durata tratamentului sau recuperării, dar și cât din costul serviciilor medicale, medicamentelor, protezelor, ortezelor ori dispozitivelor medicale este decontat de sistemul de asigurări de sănătate sau de alte surse. Pentru justificarea situației pot fi prezentate scrisori medicale, adeverințe de la medicul de familie sau specialist, precum și documente privind costul dispozitivelor ori materialelor medicale necesare. Prin urmare, un pensionar care are nevoie de un aparat auditiv, o proteză, un dispozitiv medical sau un tratament costisitor neacoperit integral nu trebuie să presupună că lipsa banilor îl lasă automat fără nicio soluție de asistență socială. Incendiu, inundație sau locuință grav afectată Legea enumeră expres situațiile de necesitate provocate de calamități naturale, incendii sau accidente grave. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 Totuși, un detaliu legal crucial în 2026 este că ajutoarele de stat pentru calamități naturale (cutremur, inundații, alunecări de teren) sunt condiționate de existența asigurării obligatorii a locuinței (PAD). Cei care nu au casa asigurată pierd, prin lege, dreptul la ajutoare publice pentru reconstrucție în aceste trei situații. În schimb, în caz de incendiu sau avarii, sprijinul se acordă evaluând gradul de distrugere a bunurilor și valoarea pagubelor. În legislația românească aplicată în 2026, nu există o sumă maximă fixă plafonată prin legea-cadru pentru ajutoarele de urgență acordate de Guvern în caz de incendiu. Totuși, practica administrativă curentă a Guvernului prin Ministerul Muncii stabilește plafoane standard de până la 10.000 de lei per familie, valoare care poate fi depășită masiv (ajungând la 15.000 - 30.000 de lei) doar în cazuri de incendii de proporții sau dezastre cu impact comunitar major printr-o Hotărâre de Guvern. Ajutorul nu este rezervat exclusiv proprietarului. Poate beneficia de sprijin pentru bunurile proprii pierdute sau distruse și persoana care locuiește acolo cu chirie, în comodat sau ca tolerat, cu condiția ca aceasta să aibă formele legale de locuire (domiciliul sau reședința) înregistrate oficial la acea adresă. Ajutorul poate acoperi și alte situații grave de viață Lista nu este limitată la incendii și boli. Articolul 84 din Legea nr. 196/2016 permite intervenția și în alte situații care pot provoca sau accentua riscul de excluziune socială. Scopul ajutorului este, potrivit normelor, acoperirea unor nevoi precum menținerea locuinței și a condițiilor de locuit, asigurarea traiului zilnic sau accesul la servicii medicale și recuperare. În evaluarea unei cereri poate conta inclusiv nivelul de îndatorare al persoanei, dacă acesta a ajuns să creeze un risc real de excluziune socială, precum și posibilitatea pensionarului de a suporta cheltuiala excepțională din veniturile proprii fără să rămână fără resurse pentru necesitățile elementare. Cu alte cuvinte, autoritățile nu ar trebui să privească doar cifra înscrisă pe talonul de pensie, ci situația concretă în care se află persoana. Primul tip de sprijin: ajutorul acordat de Guvern Ajutoarele de urgență de la bugetul de stat sunt acordate în baza art. 84 din Legea nr. 196/2016. Guvernul le poate acorda, la propunerea Ministerului Muncii, persoanelor și familiilor aflate în situații de necesitate. Beneficiarii sunt aprobați nominal prin hotărâre de Guvern, iar banii provin din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii. Așadar, acesta nu este un ajutor pe care funcționarul de la ghișeu îl aprobă pur și simplu pe loc. Procedura începe însă printr-o cerere și o declarație pe propria răspundere, însoțite de documentele disponibile, depuse la agenția teritorială pentru plăți și inspecție socială – AJPIS – din zona în care solicitantul domiciliază, are reședința sau locuiește. Cererea poate fi depusă personal, prin poștă sau prin mijloace electronice. Agenția poate cere apoi primăriei să verifice situația în teren. Ancheta verifică și veniturile, nu doar problema reclamată Verificarea realizată de serviciul public de asistență socială urmărește componența familiei, veniturile realizate și situația concretă pentru care a fost solicitat ajutorul. Atunci când AJPIS solicită primăriei verificarea, aceasta trebuie efectuată în termen de maximum 10 zile, iar rezultatele sunt transmise agenției teritoriale. În funcție de caz, pensionarului îi pot fi cerute documente medicale, acte privind producerea unui incendiu sau a unui dezastru, documente de asigurare, acte privind costurile unui dispozitiv medical ori alte dovezi relevante. Există însă o prevedere favorabilă solicitantului: lipsa unora dintre documente nu conduce automat la respingerea cererii. Autoritatea trebuie să stabilească, inclusiv prin verificarea situației, dacă ajutorul este necesar. În schimb, dacă solicitantul refuză să furnizeze informațiile necesare verificării, legea permite concluzia că nu sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea sprijinului. Ajutorul de urgență poate fi cerut și de la primărie Există însă și o a doua cale, foarte importantă și uneori mai accesibilă: ajutorul de urgență local. Articolul 85 din Legea nr. 196/2016 permite autorităților locale să acorde, din bugetul propriu, ajutoare de urgență persoanelor aflate în situațiile prevăzute de lege, dar și ajutoare comunitare, în bani sau în natură, persoanelor singure și familiilor aflate în dificultate. Aici intervine însă o diferență majoră: condițiile concrete sunt stabilite prin hotărârile consiliului local. De aceea, un pensionar din București, Iași, Cluj sau dintr-o comună poate găsi plafoane de venit, cuantumuri, situații eligibile și documente diferite. Nu există o sumă unică pe țară pentru ajutorul local de urgență. Primul drum util este, prin urmare, la direcția sau serviciul de asistență socială al primăriei de domiciliu. Poți primi ajutor chiar dacă nu beneficiezi de venit minim de incluziune O confuzie frecventă poate apărea chiar din denumirea legii: ajutoarele sunt reglementate prin Legea privind venitul minim de incluziune, dar ajutorul de urgență nu este rezervat exclusiv beneficiarilor de VMI. Legea vorbește despre familii și persoane singure aflate în situații de necesitate sau dificultate, iar veniturile sunt analizate ca parte a evaluării sociale. Așadar, un pensionar nu trebuie să renunțe să depună cererea doar pentru că nu primește venit minim de incluziune. Pentru unele situații, ajutorul poate fi acordat din nou În cazul situațiilor deosebite determinate de starea de sănătate sau de alte cauze care pot conduce la excluziune socială, normele prevăd că ajutorul de urgență de la bugetul de stat poate fi acordat periodic, în principiu nu mai mult de o dată într-o perioadă de 12 luni. Pentru cazuri deosebite există însă posibilitatea acordării unui nou ajutor înainte de expirarea celor 12 luni, dacă necesitatea este justificată printr-un referat special. Prin urmare, regula nu este „ai primit o dată și nu mai poți cere nimic”, mai ales dacă apare o nouă situație gravă. Ajutorul nu este impozitat și nu taie alte drepturi sociale Ajutoarele de urgență acordate de Guvern potrivit art. 84 alin. (1) nu sunt supuse impozitului pe venit. Mai important pentru persoanele cu venituri foarte mici, aceste sume nu sunt luate în calcul la stabilirea altor drepturi de asistență socială acordate din bugetul de stat sau din bugetele locale. Prin urmare, primirea unui asemenea ajutor excepțional nu ar trebui să transforme suma respectivă într-un „venit” care să îl scoată ulterior pe beneficiar dintr-o altă schemă de sprijin. Atenție: ajutorul de urgență nu este ajutorul financiar acordat pensionarilor în 2026 Cele două măsuri nu trebuie confundate. Separat de sistemul ajutoarelor de urgență, în 2026 Guvernul a instituit prin OUG nr. 23/2026 un ajutor financiar special pentru pensionarii cu venituri lunare cumulate de până la 3.000 de lei. În funcție de venit, ajutorul anual este de 1.000, 800 sau 600 de lei și se plătește în două tranșe egale, în mai și decembrie 2026. Acesta este acordat din oficiu, prin casele de pensii, fără cerere din partea pensionarului. Ajutorul de urgență funcționează exact invers: nu este acordat tuturor pensionarilor sub un anumit prag, ci presupune existența unei situații extraordinare de dificultate și o evaluare individuală. Ce trebuie să facă pensionarul care are nevoie urgentă de bani Practic, pensionarul aflat într-o situație gravă are două uși la care poate bate. Pentru ajutorul local, trebuie să contacteze serviciul sau direcția de asistență socială a primăriei și să ceară informații despre hotărârea consiliului local privind ajutoarele de urgență și ajutoarele comunitare. Pentru ajutorul de la bugetul de stat, cererea și declarația pe propria răspundere se adresează AJPIS din județul în care solicitantul domiciliază, are reședința sau locuiește. Documentele medicale, dovezile cheltuielilor, actele privind pagubele și veniturile trebuie anexate atunci când există. Cel mai important este însă ca solicitantul să explice concret ce s-a întâmplat, cât îl costă situația respectivă și de ce veniturile sale nu îi permit să suporte cheltuiala fără să îi fie afectate nevoile de bază. Pentru că, în materia ajutoarelor de urgență, nu numai valoarea pensiei contează. Contează mai ales diferența dintre veniturile pe care pensionarul le are și povara excepțională pe care trebuie să o suporte.

Construcții începute înainte de 25 august: ce acte nu trebuie refăcute și ce poți pierde dacă o iei de la zero
Eveniment

Construcții începute înainte de 25 august: ce acte nu trebuie refăcute și ce poți pierde dacă o iei de la zero

Intrarea în vigoare, la 25 august 2026, a noului Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor nu înseamnă că proprietarii care aveau deja un certificat de urbanism, avize sau un PUZ în lucru trebuie să arunce dosarul și să înceapă procedura de la zero. Legea nr. 169/2026 conține reguli tranzitorii tocmai pentru proiectele începute sub vechea legislație. Certificatele de urbanism emise înainte de 25 august rămân valabile, PUZ-urile și PUD-urile deja inițiate pot continua după regulile vechi, iar avizele obținute nu sunt automat anulate. Există însă diferențe importante în funcție de stadiul în care se afla dosarul la 25 august. Certificatul de urbanism obținut înainte de 25 august Cea mai simplă situație este cea a proprietarului care avea deja un certificat de urbanism emis înainte de intrarea în vigoare a noului Cod. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație Articolul 582 alin. (4) din Legea nr. 169/2026 stabilește expres că certificatele de urbanism emise anterior intrării în vigoare a Codului își păstrează valabilitatea. Prin urmare, proprietarul nu trebuie să solicite automat un nou certificat doar pentru că, între timp, legislația s-a schimbat. Contează însă termenul înscris în document. Dacă certificatul era încă valabil la 25 august, el poate fi folosit în continuare până la expirarea sa. Mai mult, pentru obținerea autorizației de construire se păstrează, în principiu, traseul stabilit prin certificatul respectiv. Cu alte cuvinte, primăria nu ar trebui să spună proprietarului: „a apărut noul Cod, luați alt certificat și începeți totul din nou”. Ce se întâmplă cu avizele cerute prin certificatul vechi Și aici Codul oferă o protecție importantă proprietarului. Citește și: Cum obții mai repede dreptul de a construi după 25 august: autorizație în aproximativ 65 de zile, schimbare majoră pentru casele la țară Autorizația de construire sau de desființare poate fi emisă pe baza avizelor solicitate prin certificatul de urbanism eliberat înainte de 25 august, iar acestea urmează regimul juridic aplicabil la data emiterii certificatului. Așadar, dacă certificatul de urbanism din iunie 2026 cerea, de exemplu, avize de la operatorii de utilități, mediu, cultură sau alte instituții, simpla intrare în vigoare a Codului nu rescrie automat lista respectivă. Nici avizele deja obținute nu dispar doar pentru că s-a schimbat legea. În cazul documentațiilor de urbanism aflate în procedură, Codul spune chiar expres că avizele deja obținute își păstrează valabilitatea. Trebuie însă verificat dacă un anumit aviz avea propriul termen de valabilitate sau dacă între timp s-au schimbat elementele proiectului ori condițiile care au stat la baza emiterii lui. PUZ sau PUD început înainte de 25 august Pentru Planurile Urbanistice Zonale, Planurile Urbanistice de Detaliu și celelalte documentații de urbanism, regula tranzitorie este și mai clară. Citește și: Balcoanele închise fără autorizație intră sub reguli noi din 25 august: cum pot fi legalizate și când se ajunge la demolare Procedurile de elaborare, avizare și aprobare demarate înainte de 25 august 2026 rămân supuse legislației în vigoare la data la care au fost inițiate. În practică, un PUZ început legal înainte de intrarea Codului în vigoare nu trebuie refăcut după toate regulile noului Cod doar pentru că aprobarea sa are loc după 25 august. Aceeași logică se aplică și PUD-urilor sau altor documentații de urbanism aflate deja în procedură. Primăria Cluj-Napoca, de exemplu, și-a actualizat deja informațiile pentru public și precizează expres că formularele aferente vechii proceduri pot continua să fie folosite pentru documentațiile de urbanism inițiate în baza certificatelor emise înainte de 25 august 2026. „Am început proiectul” nu înseamnă că procedura juridică a fost începută Noul Cod impune o demarcație clară în acest sens. Pentru documentațiile de urbanism (PUZ/PUD), data inițierii procedurii nu este ziua în care proprietarul a angajat arhitectul sau a început să schițeze planurile. În sens administrativ, procedura se consideră începută doar dacă solicitarea oficială a fost înregistrată la primărie, iar autoritatea a emis actul de pornire, cum este Certificatul de Urbanism în scop de PUZ/PUD sau Avizul de Oportunitate, înainte de 25 august 2026. Este o diferență esențială: un proprietar care spune „lucrez la planuri din luna mai” dar nu a depus nicio cerere oficială la primărie până la 25 august va fi obligat să supună întregul proiect regulilor stricte din noul Cod, fără a beneficia de vechea legislație. Avize lipsă pentru un PUZ început anterior: Codul permite o scurtătură Există și o facilitate interesantă pentru documentațiile de urbanism aflate în curs. Chiar dacă procedura începută înainte de 25 august rămâne, ca regulă, sub legea veche, pentru avizele care nu fuseseră încă obținute, noul Cod permite continuarea procedurii într-o formă simplificată, prin analizarea documentației în comisia de avizare integrată. Avizele deja obținute sunt luate în considerare și își păstrează valabilitatea. Există însă o nuanță: textul spune că procedura „poate” fi continuată astfel. Nu rezultă că orice solicitant poate impune automat utilizarea traseului simplificat, indiferent de stadiul documentației și de organizarea efectivă a noilor comisii. Dacă între timp s-a schimbat primăria sau instituția care emite autorizația Noul Cod schimbă în anumite cazuri și competența autorităților care emit actele. Ce se întâmplă cacă certificatul de urbanism a fost emis de o instituție, iar după 25 august autorizația ar trebui emisă de alta? Codul spune că certificatul vechi nu se pierde. Dacă între emiterea certificatului și solicitarea autorizației competența s-a mutat la altă autoritate, noua autoritate competentă poate emite autorizația pe baza certificatului de urbanism deja eliberat și aflat în termen de valabilitate. Proprietarul nu trebuie, așadar, să reia automat întreaga procedură numai pentru că între timp s-a modificat instituția competentă. Dacă autorizația de construire a fost deja emisă O autorizație de construire legal emisă înainte de 25 august nu devine nulă doar pentru că legea în baza căreia a fost acordată a fost ulterior abrogată. În practică, autorizațiile deja emise continuă să producă efecte potrivit termenelor și condițiilor pentru care au fost eliberate. Specialiștii în urbanism care au explicat tranziția către CATUC au arătat, de asemenea, că autorizațiile deja emise rămân valabile până la finalizarea lucrărilor ori până la expirarea termenului aplicabil. Proprietarul trebuie însă să respecte exact autorizația: proiectul, termenul de începere, durata de execuție și eventualele obligații înscrise în ea. Schimbarea legii nu este un motiv pentru modificarea unilaterală a proiectului deja autorizat. Zona gri: cererea pentru autorizație depusă, autorizația nu a fost încă emisă Aici apare una dintre cele mai importante capcane ale regimului tranzitoriu. Articolul 582 protejează explicit certificatele de urbanism emise anterior și stabilește reguli foarte clare pentru documentațiile de urbanism începute înainte de 25 august. În schimb, Codul nu conține la fel de explicit o regulă generală pentru toate cererile de autorizație de construire depuse înainte de 25 august și rămase nesoluționate la acea dată. Această lacună a fost semnalată și în analizele juridice ale noului act normativ. Există opinii ale specialiștilor din administrația de urbanism potrivit cărora dosarele deja depuse ar trebui continuate conform legislației aplicabile la momentul depunerii. Așadar, dacă dosarul de autorizație era deja depus, dar nesoluționat la 25 august, proprietarul ar trebui să solicite în scris autorității confirmarea regimului procedural aplicat dosarului, mai ales dacă i se cer documente suplimentare sau refacerea unor părți ale proiectului. Ce acte nu trebuie refăcute automat după 25 august Pentru proprietarul care se află la jumătatea procedurii, regula practică poate fi rezumată simplu: Certificatul de urbanism emis înainte de 25 august: rămâne valabil până la expirarea termenului său. Avizele deja obținute: nu sunt anulate automat; pentru documentațiile de urbanism în curs Codul prevede expres menținerea valabilității lor. PUZ sau PUD inițiat legal înainte de 25 august: continuă, ca regulă, potrivit legislației aplicabile la data inițierii procedurii. Autorizația de construire deja emisă: nu este anulată de simpla intrare în vigoare a noului Cod și trebuie folosită în condițiile și termenele sale. Dosarul pregătit, dar procedura administrativă neîncepută: nu beneficiază automat de regulile tranzitorii doar pentru că proprietarul cheltuise deja bani pe arhitect, proiect sau studii. Nu renunța la un certificat vechi înainte să verifici ce pierzi O greșeală ar putea fi solicitarea inutilă a unui nou certificat de urbanism doar pentru că „s-a schimbat legea”. Un certificat nou înseamnă că proiectul intră pe actualul cadru legislativ și poate conduce la un traseu procedural diferit, alte cerințe sau alte documente. De aceea, cine are deja un certificat valabil, avize sau o documentație de urbanism în curs ar trebui să verifice mai întâi dacă poate continua procedura existentă. Cu atât mai mult cu cât articolul 582 a fost introdus tocmai pentru ca schimbarea radicală de legislație de la 25 august să nu transforme mii de dosare aflate deja în lucru în maculatură. Legea veche vs Codul nou Pentru PUZ, PUD și celelalte documentații de urbanism inițiate înainte de 25 august, regula este continuarea după legislația existentă la momentul inițierii. Pentru certificatele de urbanism deja emise, documentele rămân valabile și pot fi folosite în continuare, în termenul lor. Pentru avizele deja obținute, schimbarea Codului nu impune automat reluarea procedurii. Pentru proiectele începute administrativ după 25 august, se aplică noul Cod. Iar în cazul unei cereri de autorizație deja depuse, dar încă nesoluționate la 25 august, situația trebuie tratată cu mai multă prudență, deoarece dispozițiile tranzitorii nu formulează aceeași regulă explicită pe care o prevăd pentru PUZ/PUD și certificatele de urbanism. Regula cea mai importantă pentru proprietari este, prin urmare, una foarte practică: nu aruncați actele vechi și nu începeți procedura de la zero înainte de a verifica regimul tranzitoriu aplicabil exact dosarului dumneavoastră.

Cum obții mai repede dreptul de a construi după 25 august: autorizație în aproximativ 65 de zile, schimbare majoră pentru casele la țară
Eveniment

Cum obții mai repede dreptul de a construi după 25 august: autorizație în aproximativ 65 de zile, schimbare majoră pentru casele la țară

Noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, intrat în vigoare la 25 august 2026, schimbă semnificativ procedurile pentru cei care vor să construiască o casă sau să facă alte investiții imobiliare. Una dintre promisiunile majore ale CATUC este reducerea timpului necesar pentru obținerea unei autorizații de construire la aproximativ 65 de zile, față de cele patru-opt luni pe care Ministerul Dezvoltării le indica pentru vechiul sistem. Separat, pentru anumite construcții mici din mediul rural, Codul introduce o procedură și mai simplă: notificarea primăriei, în locul autorizației clasice. Autorizația „în 65 de zile” CATUC scurtează și disciplinează mai multe etape ale procedurii: certificatul de urbanism, obținerea avizelor și emiterea autorizației. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație Ministerul Dezvoltării a prezentat noul sistem ca pe unul care ar trebui să reducă durata totală a autorizării la aproximativ 65 de zile. Codul nu spune însă, într-un singur articol, că orice autorizație trebuie obligatoriu emisă în maximum 65 de zile. Există termene distincte pentru diferitele etape: certificatul de urbanism, avizele și autorizația propriu-zisă. Dacă documentația este incompletă sau proiectul necesită clarificări ori proceduri suplimentare, durata totală poate fi mai mare. Ce încearcă noul Cod să elimine Una dintre marile probleme ale vechiului sistem era că proprietarul sau proiectantul trebuia să obțină succesiv numeroase avize de la instituții diferite. Citește și: Balcoanele închise fără autorizație intră sub reguli noi din 25 august: cum pot fi legalizate și când se ajunge la demolare CATUC introduce treptat o logică de ghișeu unic, digitalizare și avizare integrată. Certificatele de urbanism, avizele și autorizațiile urmează să fie gestionate printr-o platformă digitală națională, iar avizele să fie corelate mai eficient între instituții. Scopul este ca solicitantul să nu mai petreacă luni întregi transportând documente între primărie, furnizorii de utilități și diferite autorități. Marea noutate: anumite case de la țară nu mai trec prin autorizația clasică Pentru proprietarii din mediul rural există însă o schimbare și mai spectaculoasă. Citește și: Afacere în apartament după 25 august 2026: noile reguli CATUC pentru schimbarea destinației locuinței CATUC permite, în condiții stricte, construirea unei singure locuințe unifamiliale pentru folosință proprie, cu o suprafață desfășurată totală de maximum 150 mp, prin procedura notificării administrației locale. Cu alte cuvinte, proprietarul nu mai parcurge procedura obișnuită de autorizare, dar nici nu poate construi pur și simplu după bunul plac. Ce condiții trebuie să îndeplinească locuința Facilitatea nu se aplică oricărei case. Locuința trebuie să fie amplasată în intravilanul unei localități rurale, să fie destinată folosinței proprii și să aibă o suprafață desfășurată de cel mult 150 mp. Regimul admis este unul redus: parter sau demisol și parter, fără subsol și fără etaje suplimentare. Construcția trebuie în continuare să respecte regulamentul de urbanism aplicabil terenului, retragerile față de limitele proprietății, regimul de ocupare a terenului, accesul, utilitățile și celelalte condiții urbanistice. „Fără autorizație” nu înseamnă „fără proiect” Aceasta este probabil cea mai importantă precizare. Noul Cod nu elimină arhitectul, inginerul și proiectul tehnic. Casa poate fi realizată fie pe baza unui proiect-tip pus la dispoziție de autorități, fie pe baza unui proiect individual întocmit de specialiști: arhitecți cu drept de semnătură, ingineri proiectanți de structuri și proiectanți de instalații. În cazul proiectului individual trebuie respectat și specificul arhitectural local, iar documentația este verificată în condițiile prevăzute de Cod. Așadar, ceea ce dispare este procedura clasică de emitere a autorizației, nu obligația de a construi corect și în baza unei documentații tehnice. Primăria are 15 zile pentru notificare Procedura simplificată presupune depunerea unei notificări, însoțită de documentația prevăzută de Cod. Autoritatea locală are un termen scurt, de 15 zile, pentru verificarea situației. Dacă proiectul nu se încadrează în condițiile procedurii simplificate, proprietarul poate fi obligat să urmeze procedura obișnuită de autorizare. Prin urmare, notificarea nu este o simplă informare de tipul „vă anunț că mâine încep casa”, ci o procedură administrativă în care administrația verifică dacă investiția poate beneficia de regimul simplificat. Anexele de până la 50 mp, procedura simplificată CATUC introduce aceeași logică și pentru o serie de construcții gospodărești din mediul rural. Prin notificare pot fi realizate, în condițiile Codului, garaje, terase acoperite, pergole, bucătării de vară, chioșcuri, piscine, grupuri sanitare și alte anexe, dacă suprafața lor nu depășește 50 mp cumulat. În această categorie pot intra inclusiv construcții mai mici de 20 mp dacă sunt permanente, au fundație și nu se încadrează în categoria anexelor provizorii care pot fi realizate fără notificare. Atenție: regula nu se aplică în toate comunele Există și o limitare geografică importantă. Procedura simplificată pentru aceste anexe se aplică în mediul rural, însă nu și localităților rurale din zonele metropolitane, potrivit regulilor stabilite de CATUC. De aceea, faptul că terenul se află administrativ într-o comună nu este suficient pentru a presupune automat că proprietarul poate construi prin simpla notificare. Zonele protejate rămân sub reguli mai stricte Nici existența unei case mici și nici amplasarea în mediul rural nu înlătură regimul special al patrimoniului. Dacă terenul se află într-o zonă construită protejată sau în zona de protecție a unui monument istoric, pot interveni obligații suplimentare și procedura simplificată nu se aplică în aceleași condiții. Aceeași prudență este necesară și în cazul terenurilor cu alte restricții speciale. Ce este cu adevărat nou față de vechea legislație Sub vechea Lege nr. 50/1991, construirea unei locuințe noi presupunea, ca regulă, obținerea unei autorizații de construire. Legea permitea deja anumite simplificări și exceptări pentru lucrări minore, dar nu exista acest regim general prin care o casă unifamilială nouă de până la 150 mp să poată fi construită în mediul rural pe baza procedurii de notificare. Prin urmare, aici vorbim despre o noutate reală: pentru o categorie foarte precisă de locuințe, controlul administrației se mută de la procedura clasică de autorizare la verificarea unei notificări și a proiectului. Ce nu s-a schimbat CATUC simplifică birocrația, dar nu legalizează construcția „după ureche”. Proprietarul trebuie în continuare să aibă dreptul de a construi pe teren, să respecte documentațiile de urbanism, să folosească proiecte întocmite de specialiști, să respecte cerințele de siguranță și calitate în construcții și să achite taxele datorate. O casă de 149 mp care încalcă retragerile față de vecini sau regimul urbanistic nu devine legală doar pentru că este sub pragul de 150 mp. Două proceduri diferite pe care proprietarii nu trebuie să le confunde După 25 august 2026, pentru publicul larg sunt importante două simplificări distincte. Pentru majoritatea construcțiilor, autorizația de construire rămâne necesară, dar noul Cod încearcă să reducă semnificativ timpul de obținere prin termene mai scurte, avizare integrată și digitalizare. Pentru anumite locuințe unifamiliale și anexe din mediul rural, legea merge mai departe și permite procedura notificării, care poate înlocui autorizația clasică dacă sunt îndeplinite toate condițiile. Așadar, formula „casă de 150 mp fără autorizație” este adevărată doar pe jumătate. Mai corect este: o casă mică, în mediul rural, poate fi construită fără autorizația clasică, dar numai cu proiect, cu respectarea regulilor urbanistice și după parcurgerea procedurii legale de notificare.

Paradoxul 2026: în plină explozie a inteligenței artificiale, facultățile de Informatică și Automatică pierd candidați
Eveniment

Paradoxul 2026: în plină explozie a inteligenței artificiale, facultățile de Informatică și Automatică pierd candidați

Facultățile de Informatică, Automatică și Calculatoare din Iași înregistrează în 2026 unele dintre cele mai mari scăderi de candidați din ultimii ani, relatează Ziarul de Iași. Paradoxal, declinul vine într-o perioadă dominată de dezvoltarea inteligenței artificiale, însă universitățile spun că este prea devreme pentru a lega direct cele două fenomene. La Automatică și Calculatoare, scădere de 59% La Facultatea de Automatică și Calculatoare a TUIASI, numărul candidaților a coborât de la 1.080 în 2023 la numai 448 în 2026, o reducere de aproximativ 59%. Citește și: Cine controlează Eco Igienizare București, compania care protejează de la dispariție țânțarii Capitalei Pentru prima dată în cel puțin 15 ani, facultatea va avea locuri disponibile și la admiterea din toamnă. Decanul Adrian Burlacu spune că fenomenul se observă la nivel național și că trebuie analizate inclusiv percepția tinerilor asupra domeniilor dificile, bazate pe matematică și fizică. Informatica pierde peste jumătate dintre candidați Și Facultatea de Informatică a UAIC a coborât de la 719 candidați în 2024 la 326 în 2026, o scădere de aproximativ 55%. Pentru toamnă au rămas 48 de locuri. La ETTI, doar 273 de candidați s-au înscris pentru 325 de locuri, iar facultatea redeschide admiterea de toamnă după doi ani.

Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026
Eveniment

Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026

Punctele de stabilitate au devenit una dintre cele mai importante componente ale noii formule de calcul a pensiilor. Ele îi avantajează pe cei care au contribuit mai mult de 25 de ani la sistemul public de pensii și pot aduce, în cazul unei cariere lungi, câteva sute de lei în plus la pensia lunară. În 2026, sistemul rămâne neschimbat, iar valoarea punctului de referință este de 81 de lei. Ce sunt, de fapt, punctele de stabilitate Punctele de stabilitate sunt un bonus introdus prin Legea nr. 360/2023 pentru persoanele care au un stagiu de cotizare contributiv mai mare de 25 de ani. Citește și: Scutiri și reduceri la impozitul pe casă în 2026: ce s-a schimbat pentru pensionari și persoanele cu handicap Ideea este simplă: cu cât o persoană a cotizat efectiv mai mult timp la sistemul public de pensii, peste pragul de 25 de ani, cu atât primește un bonus mai mare. Punctele de stabilitate nu reprezintă o indemnizație separată și nu sunt plătite distinct. Ele se adaugă la punctele obținute din contribuțiile plătite de-a lungul vieții profesionale, iar rezultatul intră în formula de calcul a pensiei. De la câți ani se primesc punctele de stabilitate Primii 25 de ani de stagiu contributiv nu aduc puncte de stabilitate. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 Bonusul începe numai pentru ceea ce depășește acest prag. Legea stabilește trei trepte: pentru fiecare an contributiv peste 25 și până la 30 de ani inclusiv se acordă 0,50 puncte; pentru fiecare an peste 30 și până la 35 de ani inclusiv se acordă 0,75 puncte; pentru fiecare an contributiv peste 35 de ani se acordă 1 punct. Bonusul crește astfel cu vechimea: anii de muncă de după 35 de ani sunt recompensați cel mai mult. Câți bani înseamnă punctele în 2026 În sistemul actual, pensia se determină folosind numărul total de puncte și valoarea punctului de referință. În 2026, aceasta este menținută la 81 de lei. Prin urmare, numai componenta reprezentată de punctele de stabilitate poate fi ilustrată astfel: 30 de ani contributivi: 5 ani × 0,50 puncte = 2,50 puncte de stabilitate 2,50 × 81 lei = 202,50 lei 35 de ani contributivi: 5 × 0,50 + 5 × 0,75 = 6,25 puncte 6,25 × 81 lei = 506,25 lei 40 de ani contributivi: 5 × 0,50 + 5 × 0,75 + 5 × 1 = 11,25 puncte 11,25 × 81 lei = 911,25 lei Aceste sume nu constituie însă un „spor” plătit separat. Ele arată contribuția punctelor de stabilitate la cuantumul rezultat din formula pensiei. Se acordă puncte și pentru luni, nu doar pentru ani întregi Un pensionar nu trebuie să aibă exact 30, 35 sau 40 de ani pentru a beneficia de bonus. Sunt luate în calcul și fracțiunile de an. Normele de aplicare stabilesc: - între 25 și 30 de ani: 0,04167 puncte pentru fiecare lună; - între 30 și 35 de ani: 0,06250 puncte pentru fiecare lună; - după 35 de ani: 0,08333 puncte pentru fiecare lună. Există inclusiv valori stabilite pentru fiecare zi de stagiu contributiv. Astfel, cine are, de exemplu, 35 de ani și șase luni contributive nu pierde jumătatea de an la calcul. Atenție: vechimea totală nu este întotdeauna vechime contributivă Aceasta este una dintre cele mai importante confuzii. Pentru punctele de stabilitate contează stagiul de cotizare contributiv, adică, în principiu, perioadele pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale ori, în cazul contractelor de asigurare socială, contribuțiile au fost datorate și plătite. În dosarul unei persoane pot exista însă și perioade asimilate sau necontributive care sunt valorificate la pensie, fără să fie automat incluse în stagiul folosit pentru acordarea punctelor de stabilitate. De exemplu, studiile universitare la zi, serviciul militar sau anumite alte perioade recunoscute de lege nu trebuie confundate cu anii de contribuție efectivă folosiți la acest bonus. La fel, sporurile de vechime acordate pentru fostele grupe I și II de muncă nu reprezintă, prin ele însele, ani contributivi suplimentari pentru calculul punctelor de stabilitate. Documentele CNPP separă în mod expres stagiul contributiv utilizat pentru punctele de stabilitate de perioadele asimilate și necontributive. Dacă ai lucrat după pensionare primești alte puncte de stabilitate? Nu pentru perioadele în care pensia este cumulată cu venituri pentru care persoana este asigurată. Legea prevede expres că punctele de stabilitate nu se acordă pentru perioadele în care o persoană cumulează pensia din sistemul public, sau o pensie de serviciu, cu venituri asigurate. Cu alte cuvinte, simplul fapt că un pensionar continuă să lucreze și să plătească CAS nu înseamnă că acea perioadă îi generează și puncte de stabilitate. Două contracte de muncă nu dublează vechimea O altă regulă importantă îi privește pe cei care au lucrat simultan la mai mulți angajatori. Dacă, într-un anumit an, o persoană a avut două sau chiar mai multe contracte de muncă, perioada respectivă nu devine doi sau trei ani de vechime pentru punctele de stabilitate. Timpul calendaristic se ia în calcul o singură dată. Veniturile și contribuțiile pot influența punctajul obținut, dar un an lucrat rămâne un an în ceea ce privește durata stagiului contributiv pentru bonusul de stabilitate. Unde pot fi verificate punctele de stabilitate În decizia de pensionare și în anexa de calcul există distinct informații despre stagiile valorificate. Modelul oficial al CNPP cuprinde inclusiv rubrica „Stagiu de cotizare contributiv pentru puncte de stabilitate”. Această rubrică este importantă mai ales atunci când numărul de ani pe care pensionarul crede că i-a lucrat diferă de perioada folosită de Casa de Pensii pentru stabilirea bonusului. De exemplu, o persoană poate avea trecută în documente o vechime totală de 37 de ani, dar stagiul contributiv care generează puncte de stabilitate poate fi mai mic dacă în cei 37 de ani sunt incluse perioade asimilate sau necontributive. Punctele de stabilitate pot face diferențe mari la pensie Mecanismul îi avantajează în special pe cei cu cariere foarte lungi. După 35 de ani contributivi, fiecare an suplimentar aduce un punct întreg de stabilitate. La valoarea punctului de referință din 2026, de 81 de lei, un an contributiv suplimentar după pragul de 35 de ani înseamnă, prin componenta de stabilitate, 81 de lei în plus în formula pensiei. De aceea, pentru pensionarii cu 35, 40 sau chiar peste 40 de ani de contribuții, verificarea stagiului contributiv înscris în decizia de pensie este esențială. O perioadă lucrată care lipsește din evidențe poate afecta nu numai punctajul obținut pentru salariile din acea perioadă, ci și numărul punctelor de stabilitate. Pe scurt, în 2026, punctele de stabilitate se acordă automat pentru stagiul contributiv care depășește 25 de ani. Cu cât cariera contributivă este mai lungă, cu atât bonusul crește, iar după 35 de ani fiecare an suplimentar valorează un punct întreg. Pentru pensionar, cheia este însă expresia „stagiu contributiv”: nu orice an recunoscut drept vechime produce automat și puncte de stabilitate.

Bani pentru nou-născuți în 2026: capcanele din lege care te pot lăsa fără alocație sau indemnizație
Eveniment

Bani pentru nou-născuți în 2026: capcanele din lege care te pot lăsa fără alocație sau indemnizație

Nașterea unui copil deschide dreptul familiei la mai multe forme de sprijin financiar, însă banii nu vin toți automat și nici nu sunt solicitați în același loc. În 2026, părinții pot beneficia de alocația de stat pentru copil, indemnizația pentru creșterea copilului și, dacă revin la muncă, de stimulentul de inserție. În unele localități există și ajutoare suplimentare pentru nou-născuți, acordate din bugetele locale. Termenele sunt importante: pentru unele drepturi, întârzierea nu înseamnă pierderea completă a banilor, dar poate însemna pierderea unor luni de plată. Alocația pentru copil: 719 lei pe lună până la 2 ani În 2026, alocațiile de stat au fost menținute la nivelul din decembrie 2025. Citește și: Pensia alimentară, reguli noi în 2026: procese mai simple pentru majorare și măsuri dure împotriva părinților rău-platnici Pentru un nou-născut, alocația este de: - 719 lei pe lună, de la naștere până la împlinirea vârstei de 2 ani; - 719 lei pe lună până la 3 ani, în cazul copilului cu dizabilitate; - după împlinirea vârstei de 2 ani, alocația obișnuită este de 292 de lei pe lună, până la 18 ani; - pentru copilul cu dizabilitate, cuantumul de 719 lei se menține și între 3 și 18 ani. În mod normal, cuantumurile ar trebui indexate anual cu inflația, însă Legea nr. 141/2025 prevede expres că în 2026 alocațiile rămân la nivelul acordat pentru decembrie 2025. Alocația nu vine automat după naștere Este una dintre cele mai utile precizări pentru părinți: înregistrarea copilului la Starea Civilă nu este suficientă pentru ca alocația să înceapă automat să fie virată. Citește și: Șomajul, facultatea, armata și concediul pentru creșterea copilului pot conta la pensie: ce ani sunt recunoscuți în 2026 Legea nr. 61/1993 prevede că stabilirea dreptului se face pe baza unei cereri și a documentelor justificative. Dreptul există începând cu luna următoare celei în care s-a născut copilul, iar plata începe, în principiu, în luna următoare depunerii cererii. Dacă părinții depun cererea mai târziu, nu pierd imediat toate sumele restante: alocația poate fi plătită retroactiv, însă pentru cel mult 12 luni anterioare depunerii cererii. De aceea, este recomandat ca dosarul să fie depus cât mai curând după obținerea certificatului de naștere. Alocația poate fi cumulată cu indemnizația de creștere Alocația copilului și indemnizația pentru creșterea copilului sunt două drepturi diferite. Părintele care intră în concediu de creștere poate primi în același timp alocația copilului și indemnizația pentru creștere. Alocația aparține, juridic, copilului, în timp ce indemnizația este dreptul părintelui care întrerupe sau reduce activitatea pentru a-l îngriji. Legea permite expres cumularea alocației cu indemnizația sau cu stimulentul de inserție. Indemnizația de creștere: între 1.651 și 8.500 de lei Pentru indemnizația de creștere a copilului nu există o sumă identică pentru toți părinții. În 2026, indemnizația reprezintă 85% din media veniturilor nete realizate în 12 luni din ultimii doi ani anteriori nașterii copilului. Sunt stabilite însă două limite: - indemnizație minimă: 1.651 lei pe lună; - indemnizație maximă: 8.500 lei pe lună. Pentru stabilirea celor 12 luni pot fi luate în calcul și anumite perioade asimilate prevăzute de lege, nu numai lunile în care părintele a lucrat efectiv. Concediul și indemnizația se acordă, de regulă, până când copilul împlinește 2 ani, respectiv până la 3 ani pentru copilul cu dizabilitate. Atenție: din indemnizație se reține 10% CASS Din august 2025, indemnizația pentru creșterea copilului este supusă contribuției de asigurări sociale de sănătate. Prin urmare, în 2026, din dreptul stabilit se reține 10% CASS. Astfel, o indemnizație stabilită la nivelul minim de 1.651 lei înseamnă, după reținerea CASS, aproximativ 1.486 de lei efectiv încasați, iar la indemnizația maximă de 8.500 lei plata după CASS este de aproximativ 7.650 de lei. Alocația de stat pentru copil nu este afectată de această reținere. Când trebuie cerută indemnizația pentru a nu pierde bani Termenul este important. Pentru părintele care beneficiază de concediu de maternitate, indemnizația pentru creșterea copilului poate fi acordată începând cu ziua următoare încetării concediului de maternitate, dar nu mai devreme de a 43-a zi de la naștere, dacă cererea este depusă în 60 de zile lucrătoare de la acel moment. Pentru persoanele care nu au dreptul la concediu de maternitate, indemnizația poate fi stabilită începând cu data nașterii, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la naștere. Dacă aceste termene sunt depășite, dreptul nu dispare, însă indemnizația se acordă, în principiu, începând cu data depunerii cererii, ceea ce înseamnă că părintele poate pierde plata pentru perioada anterioară. Unde se depune dosarul pentru indemnizație Pentru salariați există practic două demersuri. Cererea pentru concediul de creștere a copilului se adresează angajatorului. Părintele trebuie să îl anunțe, de regulă, cu cel puțin 10 zile înainte de terminarea concediului de maternitate sau înainte de data la care dorește să înceapă concediul pentru creșterea copilului. Cererea și actele pentru indemnizația de creștere a copilului se depun la primăria localității sau sectorului unde solicitantul are domiciliul ori reședința, documentele fiind transmise ulterior către AJPIS/APISMB. În 2026 există și posibilitatea depunerii cererii prin HUB-ul de servicii al Ministerului Muncii. Printre documentele uzuale se află actul de identitate, certificatul de naștere al copilului și actele care dovedesc veniturile și perioadele luate în calcul. Stimulent de inserție de până la 1.500 de lei Părinții eligibili pentru concediul de creștere care reiau activitatea profesională și obțin venituri pot solicita stimulentul de inserție. Sunt două situații principale. Dacă părintele începe să obțină venituri înainte ca bebelușul să împlinească 6 luni, stimulentul este de 1.500 de lei pe lună. În cazul copilului cu dizabilitate, limita este de un an. Stimulentul de 1.500 de lei se plătește până când copilul ajunge la vârsta de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu dizabilitate. Dacă revenirea la activitate are loc după împlinirea vârstei de 6 luni, stimulentul este de 650 de lei pe lună. După terminarea perioadei obișnuite de concediu pentru creștere, stimulentul de 650 de lei poate continua, în condițiile legii, până când copilul împlinește 3 ani, respectiv 4 ani pentru copilul cu dizabilitate. Stimulentul de inserție nu se acordă automat Simpla întoarcere la serviciu nu determină automat intrarea banilor în cont. Stimulentul se acordă pe bază de cerere. Pentru părintele care revine la muncă în timpul perioadei în care ar fi avut dreptul la concediul de creștere, o regulă esențială este termenul de 30 de zile lucrătoare de la data realizării veniturilor. Dacă solicitarea este făcută în această perioadă, stimulentul poate fi acordat începând cu ziua următoare celei în care părintele a început să realizeze venituri. Dacă termenul este depășit, plata se face începând cu data depunerii cererii. Prin urmare, amânarea dosarului poate însemna pierderea unor sume. Pentru salariați mai există o obligație: intenția de revenire la serviciu trebuie comunicată în scris angajatorului cu cel puțin 30 de zile înainte. Indemnizația și stimulentul nu se primesc în același timp Un părinte nu poate încasa simultan indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție. În momentul în care sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea stimulentului, plata indemnizației pentru creștere se suspendă. Alocația copilului continuă însă să fie plătită, indiferent dacă părintele se află în concediu de creștere sau s-a întors la serviciu. Unele primării dau bani în plus pentru nou-născuți Pe lângă drepturile naționale, unele autorități locale acordă propriile stimulente pentru nașterea unui copil. Aceste ajutoare nu există însă în toate localitățile, iar cuantumurile, condițiile și termenele sunt stabilite prin hotărâri ale consiliilor locale. Un exemplu este Bucureștiul, unde în 2026 DGASMB acordă un stimulent financiar de 2.500 de lei net pentru fiecare nou-născut, dacă sunt îndeplinite condițiile programului. Printre acestea se află domiciliul sau reședința de cel puțin șase luni în București și înregistrarea nașterii într-o maternitate din municipiu. Aici termenul este deosebit de scurt: dosarul trebuie depus în cel mult o lună de la nașterea copilului. Ajutorul se acordă o singură dată și numai pe bază de cerere. De aceea, părinții ar trebui să verifice imediat după naștere site-ul primăriei și al direcției locale de asistență socială. Un program local poate exista într-un an și poate fi modificat, suspendat sau eliminat în altul. Bani nu vin automat după naștere Pentru un părinte care tocmai a avut un copil, regula cea mai simplă este aceasta: alocația de stat trebuie solicitată, indemnizația pentru creșterea copilului trebuie solicitată, iar stimulentul de inserție trebuie solicitat. Nici faptul că nașterea a fost înregistrată la Starea Civilă, nici faptul că angajatorul știe că salariatul a devenit părinte nu înlocuiesc procedurile pentru acordarea acestor drepturi. Diferența este că, în cazul alocației, legea permite recuperarea retroactivă a sumelor pentru cel mult 12 luni, în timp ce pentru indemnizația de creștere și stimulentul de inserție depășirea termenelor legale poate face ca dreptul să fie acordat numai de la data cererii. Un mic „calendar” pentru părinți după naștere După obținerea certificatului de naștere, părinții ar trebui să verifice cât mai repede alocația de stat și eventualele ajutoare oferite de primărie, deoarece unele programe locale au termene de numai câteva săptămâni. Părintele care dorește să intre în concediul de creștere trebuie să pregătească din timp documentele privind veniturile și să respecte termenul pentru solicitarea indemnizației. Iar dacă decide să revină la serviciu înainte de expirarea concediului, trebuie să verifice imediat condițiile pentru stimulentul de inserție și să nu confunde reluarea activității cu acordarea automată a banilor. În 2026, cele trei drepturi principale se pot completa: copilul poate primi alocația, iar părintele poate beneficia, în funcție de situația sa profesională, fie de indemnizația pentru creștere, fie de stimulentul de inserție. Diferența o face însă respectarea procedurilor și, mai ales, a termenelor.

Ajutorul de deces a ajuns la 9.192 de lei în 2026: trei ani la dispoziție pentru depunerea cererii
Eveniment

Ajutorul de deces a ajuns la 9.192 de lei în 2026: trei ani la dispoziție pentru depunerea cererii

Ajutorul de deces este unul dintre drepturile acordate prin sistemul public de pensii care poate fi obținut într-un termen relativ scurt după pierderea unei persoane apropiate. În 2026, suma a fost majorată, iar legea stabilește clar cine poate cere banii, ce documente trebuie prezentate și în cât timp trebuie făcută plata. Un lucru important, adesea înțeles greșit, este că ajutorul nu se acordă automat soțului, copiilor sau moștenitorilor. Îl primește persoana care dovedește că a suportat cheltuielile provocate de deces. Cât este ajutorul de deces în 2026 Potrivit Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026, începând cu intrarea acesteia în vigoare, cuantumul ajutorului este: Citește și: Scutiri și reduceri la impozitul pe casă în 2026: ce s-a schimbat pentru pensionari și persoanele cu handicap - 9.192 de lei, în cazul decesului unui asigurat sau pensionar; - 4.596 de lei, în cazul decesului unui membru de familie al unui asigurat sau pensionar, dacă persoana decedată nu era la rândul ei asigurată sau pensionară. A doua sumă reprezintă jumătate din ajutorul acordat în cazul decesului unui asigurat sau pensionar. Cuantumul este stabilit anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, iar pentru o cerere formulată ulterior se ia în calcul suma prevăzută de lege la data decesului, nu cea existentă în ziua depunerii cererii. Cine poate încasa cei 9.192 de lei În cazul decesului unui pensionar sau al unei persoane asigurate în sistemul public de pensii, ajutorul se acordă unei singure persoane. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 Aceasta poate fi: - soțul sau soția supraviețuitoare; - un copil; - unul dintre părinți; - o altă rudă; - chiar o persoană fără legătură de rudenie cu decedatul. Condiția esențială este ca solicitantul să poată demonstra că el a suportat cheltuielile ocazionate de deces. Prin urmare, gradul de rudenie nu oferă în sine prioritate. Dacă, de exemplu, înmormântarea unui pensionar a fost plătită de un nepot, acesta poate solicita ajutorul dacă face dovada cheltuielilor, chiar dacă pensionarul are și copii. Legea permite inclusiv plata către o persoană juridică ce demonstrează că a suportat costurile respective. Ajutorul se acordă și dacă persoana nu mai lucra la data decesului Există și o regulă mai puțin cunoscută. Ajutorul integral se poate acorda și în cazul unei persoane care a avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii în ultimele șase luni înainte de deces, chiar dacă în ziua decesului nu mai era asigurată. Nu este impus un stagiu minim de cotizare realizat în aceste șase luni. În general, acordarea ajutorului de deces nu este condiționată de realizarea unui anumit stagiu de cotizare. Când se primesc 4.596 de lei pentru un membru de familie Un asigurat sau pensionar poate primi ajutor de deces și atunci când moare un membru al familiei care nu era asigurat și nici pensionar în sistemul public. Legea consideră membri de familie, între alții: - soțul sau soția; - copiii până la 18 ani; - copiii care își continuă studiile, până la terminarea acestora, dar fără a depăși 26 de ani; - copiii care și-au pierdut capacitatea de muncă înainte de limitele de vârstă prevăzute de lege; - părinții și bunicii oricăruia dintre soți. În această situație, solicitantul trebuie să dovedească și propria calitate de asigurat sau pensionar la data decesului membrului de familie. Ce acte trebuie pregătite Pentru ca plata să nu fie întârziată de lipsa unor documente, dosarul trebuie pregătit complet. În mod obișnuit, pentru o persoană fizică sunt necesare: - cererea pentru acordarea ajutorului de deces; - certificatul de deces, în original și copie; - actul de identitate al solicitantului, în original și copie; - actele de stare civilă din care rezultă relația de rudenie, dacă este cazul; - dovada că solicitantul a suportat cheltuielile ocazionate de deces, în original; - dovada calității de asigurat, atunci când este necesară; - extras de cont, dacă se solicită plata prin virament bancar. În situațiile speciale pot fi solicitate documente suplimentare: adeverință de studii pentru un membru de familie cu vârsta între 18 și 26 de ani, documente medicale pentru copilul inapt de muncă, declarație pe propria răspundere că membrul de familie decedat nu era asigurat sau pensionar ori procură specială, dacă solicitarea este făcută prin mandatar. Ce poate dovedi că ai plătit înmormântarea Aceasta este una dintre cele mai importante părți ale dosarului. Legea prevede că solicitantul trebuie să facă dovada că a suportat cheltuielile legate de deces, iar dovada poate fi făcută prin mijloace de probă admise de lege. În practică, este prudent ca persoana care achită serviciile funerare să păstreze facturile, chitanțele și celelalte documente justificative emise pe numele său. De aceea, atunci când familia știe cine va solicita ajutorul, este util ca documentele pentru serviciile funerare să fie eliberate încă de la început pe numele acelei persoane. Pot fi astfel evitate explicații și documente suplimentare la depunerea cererii. Unde se depune cererea Cererea se depune la casa teritorială de pensii competentă. Pentru decesul unui pensionar sau asigurat, competența revine, în principiu, casei de pensii din raza domiciliului persoanei decedate. Dacă este solicitat ajutorul pentru decesul unui membru de familie neasigurat, este competentă casa de pensii din raza domiciliului asiguratului sau pensionarului care solicită dreptul. În cât timp trebuie plătiți banii Ajutorul de deces este unul dintre drepturile pentru care legea stabilește un termen scurt de plată. Casa teritorială de pensii trebuie să îl achite în termen de trei zile lucrătoare de la solicitare, dacă sunt îndeplinite condițiile și dosarul conține documentele necesare. Pentru persoanele fizice, plata poate fi făcută și prin virament într-un cont bancar. Nu este obligatoriu să ceri banii imediat după înmormântare Deși este recomandată depunerea rapidă a documentelor, dreptul nu se pierde după câteva zile sau săptămâni. Persoana îndreptățită are la dispoziție trei ani, calculați de la data emiterii certificatului de deces, pentru a depune cererea și actele justificative. Prin urmare, dacă familia nu a putut face demersurile imediat, din cauza situației emoționale sau pentru că nu avea toate documentele, dreptul nu se pierde. Atenție însă: va fi achitat cuantumul ajutorului prevăzut de lege la data decesului, nu cel valabil la momentul depunerii cererii. Cea mai importantă regulă: păstrați documentele de plată Pentru familii, cea mai utilă regulă practică este simplă: persoana care urmează să solicite ajutorul de deces trebuie să păstreze toate actele originale care demonstrează plata cheltuielilor funerare. Ajutorul nu este o moștenire și nici un drept rezervat automat rudelor apropiate. Este o sumă destinată compensării parțiale a cheltuielilor provocate de deces, iar cel care dovedește că le-a suportat este cel care poate încasa banii.

Pensia alimentară, reguli noi în 2026: procese mai simple pentru majorare și măsuri dure împotriva părinților rău-platnici
Eveniment

Pensia alimentară, reguli noi în 2026: procese mai simple pentru majorare și măsuri dure împotriva părinților rău-platnici

Pensia alimentară nu este o sumă pe care un părinte o poate plăti sau nu, în funcție de relația pe care o are cu fostul partener. Este o obligație față de copil, iar atunci când plata nu se face voluntar există două mecanisme diferite: executarea silită, prin care pot fi recuperați banii, și, în anumite condiții, răspunderea penală pentru abandon de familie. În 2026 a apărut și o schimbare importantă pentru părinții care cer în instanță majorarea pensiei de întreținere. Prin Decizia nr. 36/2026, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit că, într-un proces care privește exclusiv majorarea pensiei, nu mai sunt obligatorii nici audierea copilului de peste 10 ani, nici ancheta psihosocială. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 495 din 16 iunie 2026 și este obligatorie pentru instanțe. Cum se stabilește pensia alimentară Denumirea folosită de Codul civil este „pensie de întreținere”. Citește și: Șomajul, facultatea, armata și concediul pentru creșterea copilului pot conta la pensie: ce ani sunt recunoscuți în 2026 La stabilirea acesteia, instanța ia în calcul atât nevoile copilului, cât și mijloacele părintelui obligat la plată. Codul civil stabilește plafoanele până la care poate ajunge obligația unui părinte: până la o pătrime din venitul lunar net pentru un copil; până la o treime din venitul lunar net pentru doi copii; până la jumătate din venitul lunar net pentru trei sau mai mulți copii. Aceste procente reprezintă limite maxime, nu sume minime garantate. Instanța stabilește cuantumul concret în funcție de situația familiei. Pensia poate fi stabilită fie într-o sumă fixă, fie ca procent din venitul net al părintelui. În plus, dacă pensia a fost stabilită într-o sumă fixă, aceasta se indexează de drept, trimestrial, în funcție de rata inflației. Dacă veniturile părintelui sau nevoile copilului se modifică, instanța poate majora ori reduce pensia. Ce înseamnă creșterea salariului minim din iulie 2026 Salariul minim brut a crescut de la 4.050 de lei la 4.325 de lei de la 1 iulie 2026, potrivit HG nr. 146/2026. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 Într-un caz standard, acest brut corespunde unui salariu net de aproximativ 2.699 de lei, față de circa 2.574 de lei în prima jumătate a anului. Astfel, dacă un părinte câștigă exact salariul minim net și instanța stabilește pentru un singur copil plafonul maxim de 25%, rezultatul orientativ ar fi: ianuarie–iunie 2026: 2.574 lei × 25% = aproximativ 644 lei; din iulie 2026: 2.699 lei × 25% = aproximativ 675 lei. Important: acestea nu reprezintă o „pensie alimentară minimă” stabilită de lege. Sunt doar exemple matematice ale plafonului de 25%, calculate pentru un anumit nivel al venitului. Noutatea din 2026 Până la intervenția ÎCCJ existau practici diferite privind necesitatea audierii copilului și efectuarea anchetei psihosociale atunci când unul dintre părinți solicita doar majorarea pensiei de întreținere. Citește și: Drepturile mamelor la revenirea la serviciu: mitul celor 6 luni de protecție împotriva concedierii Prin Decizia nr. 36 din 23 februarie 2026, Înalta Curte a stabilit că, în procedurile având ca obiect majorarea pensiei de întreținere datorate copilului, nu este obligatorie audierea copilului care a împlinit 10 ani. Rațiunea este importantă: un proces de acest tip privește în principal modificarea unei obligații patrimoniale în funcție de veniturile părintelui și de nevoile copilului, fără ca minorul să fie atras automat într-un conflict financiar între adulți. Judecătorul poate însă aprecia, în funcție de circumstanțele concrete ale dosarului, că audierea este necesară. Nici ancheta psihosocială nu mai este obligatorie Aceeași decizie stabilește că ancheta psihosocială nu trebuie efectuată automat într-un proces care are ca obiect majorarea pensiei de întreținere. ÎCCJ a arătat că art. 531 din Codul civil, care reglementează modificarea pensiei, nu impune o asemenea anchetă. Judecătorul rămâne însă liber să o dispună dacă situația concretă a familiei o justifică. Practic, un proces simplu de majorare a pensiei nu mai trebuie încărcat obligatoriu cu două proceduri, audierea minorului și ancheta psihosocială, care pot prelungi soluționarea dosarului. Când poate fi cerută majorarea pensiei Pensia stabilită cu câțiva ani în urmă nu rămâne obligatoriu neschimbată până la majoratul copilului. Codul civil permite instanței să o majoreze atunci când se schimbă nevoile copilului sau mijloacele părintelui care plătește. Pot conta, de exemplu, creșterea veniturilor acestuia, înaintarea în vârstă a copilului, cheltuielile cu școala, transportul, alimentația ori alte nevoi justificate. De regulă, pensia majorată se datorează de la data introducerii cererii de chemare în judecată. Codul civil permite acordarea ei pentru o perioadă anterioară doar dacă introducerea acțiunii a fost întârziată din culpa debitorului. Ce poate face părintele dacă pensia nu este plătită Pentru recuperarea banilor, părintele la care locuiește copilul nu trebuie să deschidă un nou proces prin care să demonstreze încă o dată că celălalt părinte datorează pensia. Dacă există deja un titlu executoriu – în mod obișnuit hotărârea prin care a fost stabilită pensia – acesta poate fi pus în executare. Mai mult, hotărârile primei instanțe privind sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sunt executorii de drept, tocmai pentru că legea consideră că aceste venituri nu pot fi amânate până la finalizarea tuturor căilor de atac. Părintele creditor se poate adresa unui executor judecătoresc, căruia îi prezintă titlul executoriu și solicită recuperarea ratelor neachitate. Executorul poate pune poprire pe salariu Una dintre cele mai eficiente metode este poprirea veniturilor. În cazul obligațiilor de întreținere, Codul de procedură civilă permite urmărirea salariilor și a altor venituri periodice până la jumătate din venitul lunar net al debitorului. Limita este mai mare decât în cazul datoriilor obișnuite, pentru care regula generală este de până la o treime. Executorul poate urmări, în condițiile legii, veniturile și bunurile debitorului, inclusiv prin poprire asupra salariului sau asupra sumelor existente în conturile bancare. Prin executare pot fi recuperate atât ratele restante, cât și, pe măsură ce devin scadente, sumele periodice datorate potrivit titlului. Dacă părintele refuză să plătească nu șterge datoria Un argument de tipul „nu am vrut să dau banii celuilalt părinte” nu înlătură obligația. Pensia este destinată copilului. Nici conflictele dintre părinți, nici disputele privind programul de vizitare nu permit suspendarea unilaterală a plății. Dacă părintele consideră că pensia este prea mare sau că situația sa financiară s-a schimbat, trebuie să ceară instanței diminuarea ei. Până când instanța modifică titlul, obligația stabilită anterior trebuie respectată. Când neplata devine problemă penală Executarea silită și răspunderea penală sunt două lucruri diferite. Codul penal sancționează, ca abandon de familie, neplata cu rea-credință, timp de trei luni, a pensiei de întreținere stabilite pe cale judecătorească sau notarială. Pedeapsa prevăzută de art. 378 este închisoarea de la șase luni la trei ani sau amenda. Așadar, simplul fapt că există trei rate neachitate nu înseamnă automat condamnare penală. Trebuie dovedită și rea-credința. Există o diferență între părintele care are posibilitatea să plătească, dar refuză deliberat, și cel care se află într-o imposibilitate obiectivă de plată. Situația concretă este analizată de organele judiciare. Plângerea penală nu pornește automat Pentru această formă a abandonului de familie, acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. În cazul copilului minor, demersurile sunt făcute prin reprezentantul său legal, în condițiile legii. Codul penal prevede și o posibilitate de înlăturare a răspunderii: dacă, înainte de terminarea urmăririi penale, inculpatul își îndeplinește obligațiile, fapta nu se pedepsește. Dacă plata intervine ulterior, dar înainte de rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, legea prevede anumite soluții favorabile privind pedeapsa. Executarea silită și plângerea penală se pot folosi separat Plângerea penală nu este o procedură de recuperare a banilor care să înlocuiască executorul judecătoresc. Pentru recuperarea efectivă a restanțelor, instrumentul principal rămâne executarea silită. Dacă sunt îndeplinite și condițiile infracțiunii de abandon de familie, neplata poate avea, separat, consecințe penale. Cu alte cuvinte, părintele nu trebuie să aștepte trei luni pentru a merge la executor. Executarea silită poate fi cerută pentru sumele ajunse la scadență, în timp ce termenul de trei luni este relevant pentru eventuala răspundere penală. Restanțele nu trebuie lăsate ani întregi nerecuperate Codul de procedură civilă prevede, ca regulă generală, un termen de trei ani pentru dreptul de a obține executarea silită, calculat potrivit regulilor aplicabile creanței și titlului executoriu. În cazul prestațiilor periodice pot apărea particularități privind momentul de la care curge prescripția pentru fiecare sumă scadentă. Din acest motiv, un părinte care acumulează restanțe nu ar trebui să amâne nejustificat sesizarea executorului. Copilul major poate avea în continuare drept la întreținere Obligația părintelui nu se oprește în orice situație exact în ziua în care copilul împlinește 18 ani. Codul civil prevede că părinții sunt obligați să îl întrețină pe copilul devenit major dacă acesta își continuă studiile, până la terminarea lor, fără a depăși vârsta de 26 de ani. După majorat însă, titularul dreptului este copilul major, care își poate exercita singur drepturile în justiție. Regula esențială pentru părinți Pensia alimentară nu trebuie confundată cu o datorie între foști parteneri. Beneficiarul real este copilul. Dacă plata încetează, părintele la care se află copilul poate apela la executor fără să aștepte trei luni. Dacă neplata continuă timp de cel puțin trei luni și este făcută cu rea-credință, situația poate trece din zona exclusiv civilă în cea penală. Iar din 16 iunie 2026, procesele care urmăresc exclusiv majorarea pensiei de întreținere au o regulă procedurală mai clară: copilul de peste 10 ani nu trebuie audiat automat, iar ancheta psihosocială nu mai reprezintă o etapă obligatorie. Scopul este ca o dispută în esență financiară să poată fi soluționată fără implicarea inutilă a minorului și fără formalități care nu sunt necesare în fiecare dosar.

Apartamentul modificat fără autorizație poate deveni greu de vândut: autorizația de regularizare, soluția care apare din 25 august
Eveniment

Apartamentul modificat fără autorizație poate deveni greu de vândut: autorizația de regularizare, soluția care apare din 25 august

Un perete demolat pentru a mări sufrageria, o bucătărie extinsă, două camere unite sau un balcon închis par modificări banale cât timp proprietarul locuiește în apartament. Problema poate apărea abia după ani, exact în momentul în care locuința trebuie vândută. Dacă viitorul cumpărător apelează la un credit ipotecar, evaluatorul poate constata că apartamentul pe care îl vede nu mai corespunde documentației cadastrale depuse la bancă. De la 25 august 2026, situația unor asemenea proprietari se poate schimba. Noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, adoptat prin Legea nr. 169/2026, introduce autorizația de regularizare, o procedură destinată lucrărilor executate fără autorizație ori cu nerespectarea autorizației existente. Codul a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 661 din 10 august și intră în vigoare la 25 august 2026. Un perete demolat, problemă la vânzare La cumpărarea unei locuințe prin credit ipotecar, banca nu analizează numai veniturile cumpărătorului. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație Este verificat și imobilul care urmează să constituie garanția creditului: actele de proprietate, cartea funciară, cadastrul și situația tehnică a locuinței. În dosar intră, de regulă, și schița cadastrală, iar evaluatorul inspectează efectiv proprietatea. Aici ies la iveală modificările făcute de-a lungul anilor. Dacă în releveu există un perete, iar în realitate acesta a dispărut, dacă bucătăria a fost extinsă, configurația încăperilor s-a schimbat ori balconul a fost închis fără ca documentele să fie puse în acord cu situația reală, evaluatorul poate semnala neconcordanța. În funcție de natura lucrării și de politica instituției de credit, analiza imobilului poate fi suspendată sau garanția poate să nu fie acceptată până la clarificarea situației. Cu alte cuvinte, cumpărătorul poate fi perfect eligibil financiar, iar creditul să se împotmolească din cauza apartamentului. Nu orice renovare modifică însă situația juridică a locuinței Trebuie făcută o diferență importantă între simpla renovare și modificarea construcției. Citește și: Balcoanele închise fără autorizație intră sub reguli noi din 25 august: cum pot fi legalizate și când se ajunge la demolare Zugrăvirea, schimbarea pardoselii sau alte lucrări obișnuite de întreținere nu transformă automat apartamentul într-un imobil „neconform”. Noul Cod permite, de altfel, executarea fără autorizație a mai multor categorii de reparații care nu afectează structura ori caracteristicile esențiale ale construcției. Regimul devine însă diferit atunci când proprietarul a schimbat efectiv configurația locuinței. Noul Cod distinge inclusiv între compartimentările interioare ușoare, nestructurale și demontabile și intervențiile mai importante. Pentru anumite modificări nestructurale realizate din materiale ușoare sunt prevăzute proceduri simplificate, însă condițiile trebuie verificate concret, inclusiv din perspectiva securității la incendiu și a concepției spațiale a clădirii. Prin urmare, regula „dacă nu am atins un perete de rezistență, nu aveam nevoie de acte” este prea simplă și poate fi greșită. Ce se schimbă la 25 august: apare autorizația de regularizare Articolul 301 din noul Cod introduce expres autorizația de regularizare. Principiul este simplu: dacă au fost realizate lucrări fără autorizația necesară sau cu nerespectarea unei autorizații existente, titularul lucrării poate solicita autorității competente emiterea unei autorizații prin care situația să fie adusă în legalitate. Aceasta este diferența importantă față de ideea populară de „legalizare”. Autorizația de regularizare nu înseamnă că proprietarul depune o cerere, plătește o taxă și primește automat aprobarea pentru ceea ce a construit. Primăria trebuie să verifice dacă lucrarea poate fi menținută legal. Ce poate fi regularizat permanent După încheierea perioadei tranzitorii prevăzute de lege, autorizația de regularizare va putea fi emisă, în regimul general, numai pentru anumite categorii enumerate de Cod: locuințe unifamiliale cu parter sau parter și etaj și maximum 150 mp suprafață construită desfășurată, anumite anexe și lucrări de închidere a balcoanelor, fără extinderea pe domeniul public. Citește și: Lifturi plătite de stat pentru blocurile vechi: cine va beneficia de programul „Lift pentru viață” din 19 august 2026 Sunt excluse, în condițiile prevăzute de lege, anumite imobile protejate sau aflate în zone protejate. Pentru proprietarii de apartamente este importantă menționarea expresă a balcoanelor. O închidere făcută în trecut fără actele necesare poate intra, așadar, în sfera mecanismului, dacă sunt îndeplinite toate condițiile impuse de Cod. Fereastră de timp importantă: un an Cea mai interesantă prevedere pentru proprietarii care au modificat apartamente este însă alta. Art. 301 alin. (7) instituie, pentru maximum un an de la intrarea în vigoare a Codului, o excepție mult mai largă: autorizația de regularizare poate fi solicitată și pentru alte categorii de construcții decât cele care vor rămâne permanent în regimul obișnuit al regularizării. Practic, intervalul care începe la 25 august 2026 poate deveni o fereastră importantă pentru proprietarii unor imobile modificate în trecut fără actele necesare. Dar există condiții. Lucrarea trebuie să se încadreze în reglementările urbanistice valabile la data emiterii autorizației de regularizare, trebuie să respecte cerințele fundamentale privind calitatea în construcții, să fie îndeplinite obligațiile fiscale și să fie aplicate măsurile contravenționale prevăzute de lege. Nu orice perete demolat poate rămâne demolat Autorizația nu este o amnistie pentru lucrările ilegale. Respectarea cerințelor fundamentale privind calitatea construcției trebuie verificată prin expertize tehnice realizate de experți atestați, pentru domeniile cerute de lege, între care rezistența mecanică și stabilitatea, securitatea la incendiu, igiena și sănătatea, siguranța în exploatare, protecția la zgomot și eficiența energetică. Dacă lucrarea nu respectă condițiile legale, autoritatea poate cere modificarea ei. Codul permite primăriei să impună lucrări de aducere la conformitate și, dacă este necesar, chiar obținerea unei autorizații pentru desființarea parțială a intervenției. Dacă cerințele nu pot fi îndeplinite, se ajunge la aplicarea regulilor privind desființarea lucrărilor. Așadar, dacă proprietarul a eliminat un element structural, a afectat instalații comune sau a făcut o intervenție incompatibilă cu regulile aplicabile clădirii, simplul fapt că există noua procedură nu garantează păstrarea modificării. Intrarea în legalitate va fi și mai scumpă Fereastra de un an vine și cu un cost important. Pentru construcțiile care beneficiază de regimul tranzitoriu extins, Codul stabilește că atât anumite cote aferente controlului de stat, cât și taxa pentru certificatul de urbanism și autorizare vor fi de zece ori mai mari decât cele care ar fi fost datorate dacă lucrarea ar fi fost executată legal de la început. Cu alte cuvinte, noua lege deschide o cale de rezolvare, dar nu recompensează construirea fără acte. În plus, pentru clădirile executate nelegal și încă neregularizate la intrarea în vigoare a Codului, impozitul pe clădire se majorează cu 100%, de la constatarea situației de către autoritatea locală și până la regularizare sau desființarea lucrării. Plata impozitului majorat nu legalizează construcția și nu înlătură eventualele sancțiuni. Autorizația de regularizare rezolvă automat problema cu banca? Nu imediat. Autorizația de regularizare rezolvă problema legalității lucrării, dacă proprietarul îndeplinește condițiile cerute. Pentru o vânzare, trebuie însă ca și documentația cadastrală și evidențele imobilului să reflecte corect situația rezultată. Cu alte cuvinte, proprietarul nu ar trebui să se oprească la obținerea autorizației. După regularizarea intervențiilor și îndeplinirea formalităților tehnice aplicabile, documentația cadastrală trebuie adusă în acord cu configurația legală a apartamentului. Procedurile oficiale stabilesc clar modul în care aceste modificări sunt recepționate de ANCPI și înscrise în cartea funciară. Abia atunci dispare problema fundamentală care poate apărea la evaluarea bancară: diferența dintre imobilul descris în acte și cel pe care evaluatorul îl găsește la adresă. Ce ar trebui să verifice proprietarul Cel mai prost moment pentru a descoperi o asemenea problemă este după semnarea antecontractului cu un cumpărător care are nevoie de credit. Înainte să scoată locuința la vânzare, proprietarul ar trebui să compare releveul cadastral cu apartamentul actual și să identifice toate intervențiile făcute în timp: pereți eliminați sau mutați, uși sau goluri noi, bucătărie ori baie extinse, balcon închis, suprafețe alipite locuinței sau alte modificări ale compartimentării. Dacă există diferențe, trebuie stabilit mai întâi dacă intervenția necesita autorizare potrivit regimului legal aplicabil și, dacă da, dacă poate fi regularizată în baza noii proceduri. Este mult mai sigur ca această verificare să fie făcută înainte de găsirea cumpărătorului decât în momentul în care evaluatorul băncii bate la ușă. Un an pentru apartamentele modificate în trecut Noul Cod nu transformă modificările fără autorizație în modificări legale prin simplul fapt că au trecut anii. Face însă ceva important: creează o procedură explicită prin care anumite situații pot fi corectate și, în primul an de aplicare, deschide temporar această posibilitate unui spectru mai larg de construcții și intervenții. Pentru proprietarul care știe că apartamentul său nu mai arată ca în schița cadastrală, perioada începută la 25 august 2026 merită, prin urmare, tratată ca o ocazie de a verifica situația înainte ca problema să apară la vânzare. Pentru că diferența dintre un perete desenat pe hârtie și unul care nu mai există în realitate poate părea neimportantă cât timp locuiești acolo. În ziua în care apartamentul trebuie să devină garanția unei bănci, poate deveni însă diferența dintre un contract semnat și un dosar de credit oprit.

Scutiri și reduceri la impozitul pe casă în 2026: ce s-a schimbat pentru pensionari și persoanele cu handicap
Eveniment

Scutiri și reduceri la impozitul pe casă în 2026: ce s-a schimbat pentru pensionari și persoanele cu handicap

Regulile privind impozitul pe locuințe și terenuri s-au schimbat semnificativ în 2026, iar unele dintre facilitățile pe care contribuabilii le cunoșteau din anii trecuți nu mai funcționează în aceeași formă. Persoanele cu handicap grav sau accentuat nu mai beneficiază de scutirea integrală pe care o aveau anterior, iar pensionarii cu venituri mici nu mai au o facilitate națională generală acordată doar în funcție de nivelul pensiei. Există însă în continuare reduceri, scutiri pentru anumite categorii protejate și, în unele localități, facilități suplimentare aprobate prin hotărâri ale consiliilor locale. Persoanele cu handicap grav nu mai sunt scutite integral Una dintre cele mai importante modificări din 2026 a fost introdusă prin OUG nr. 9/2026. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 Pentru persoanele cu handicap grav, impozitul pe clădirea folosită ca domiciliu și pe terenul aferent se reduce cu 50%. Aceeași facilitate este acordată reprezentanților legali, pe perioada în care au în îngrijire, supraveghere și întreținere o persoană cu handicap grav. Pentru persoanele cu handicap accentuat, reducerea este de 25%, atât pentru clădirea de domiciliu, cât și pentru terenul aferent. Prin urmare, regula din 2026 nu mai este „scutire totală”, ci o reducere diferențiată în funcție de gradul de handicap. Ce se întâmplă dacă locuința este deținută împreună cu soțul OUG nr. 9/2026 prevede o regulă favorabilă în cazul proprietății comune între soți. Dacă locuința de domiciliu sau terenul aferent sunt deținute împreună de persoana cu handicap grav ori accentuat și de soțul sau soția acesteia, reducerea se poate aplica întregului imobil ori terenului aflat în coproprietatea celor doi. Dacă însă o cotă-parte aparține unui terț – de exemplu, unui copil, frate sau altei persoane – reducerea nu se aplică și cotei acelui coproprietar. Gradul I de invaliditate nu trebuie confundat cu handicapul grav Aici apare una dintre cele mai importante confuzii. La începutul anului 2026, persoanele încadrate în gradul I de invaliditate s-au numărat printre categoriile care au pierdut vechea scutire de la plata impozitului pe clădiri și terenuri. Ulterior, OUG nr. 9/2026 a introdus reducerile de 50% și 25% pentru persoanele cu handicap grav, respectiv accentuat, dar această modificare nu trebuie extinsă automat și la persoanele încadrate exclusiv în gradul I de invaliditate. În unele localități, autoritățile au decis însă să compenseze această pierdere prin ajutoare locale. De exemplu, municipiul Târgu Mureș a instituit în 2026 o compensație financiară pentru persoane cu handicap grav sau accentuat și persoane încadrate în gradul I de invaliditate. Prin urmare, un pensionar cu gradul I de invaliditate ar trebui să verifice și hotărârile consiliului local din localitatea în care locuiește. Pensionarii cu venituri mici nu mai au automat scutire în 2026 O altă schimbare importantă îi privește pe pensionarii cu venituri reduse. Citește și: Medicamente compensate pentru pensionari în 2026: cine primește și ce înseamnă, de fapt, reducerea de 90% Până la modificările fiscale aplicabile din 2026, legislația permitea facilități pentru persoanele ale căror venituri lunare erau mai mici decât salariul minim brut pe țară ori proveneau exclusiv din anumite prestații sociale. Începând cu anul fiscal 2026, această categorie nu mai beneficiază, în baza regulii naționale anterioare, de scutirea de la impozitul pe clădiri și terenuri. Direcția de Taxe Locale Sector 5 a enumerat explicit persoanele cu venituri sub salariul minim printre categoriile care nu mai beneficiază de vechea facilitate. Asta nu înseamnă însă că niciun pensionar cu venituri mici nu mai poate primi ajutor. Consiliile locale pot adopta măsuri proprii de sprijin în limitele stabilite de Codul fiscal și de bugetele locale. De aceea, condițiile pot diferi de la un municipiu la altul. Nu există un plafon național unic pentru pensionarii cu venituri mici Este important ca pensionarii să nu plece de la ideea că există în 2026 un plafon de venit valabil în toată țara sub care impozitul pe casă dispare automat. Citește și: Șomajul, facultatea, armata și concediul pentru creșterea copilului pot conta la pensie: ce ani sunt recunoscuți în 2026 Un asemenea plafon național general nu mai funcționează pentru această facilitate. Dacă o primărie acordă în continuare reduceri, compensații sau ajutoare persoanelor cu venituri mici, plafonul de venit, documentele necesare și cuantumul sprijinului trebuie căutate în hotărârea consiliului local sau în regulamentul DITL. De aceea, două persoane cu aceeași pensie și cu locuințe similare, dar care trăiesc în localități diferite, pot beneficia de facilități diferite. Veteranii de război păstrează scutirea Există însă categorii pentru care scutirea integrală continuă să fie acordată. Printre acestea se numără veteranii de război, văduvele de război și văduvele necăsătorite ale veteranilor de război, potrivit informațiilor publicate de Direcția Generală de Impozite și Taxe Locale Sector 4. Pentru aceste categorii, facilitatea fiscală este distinctă de reducerile acordate persoanelor cu handicap. Foștii deținuți politici și persoanele deportate pot beneficia de scutire Scutirea se menține și pentru anumite persoane persecutate din motive politice sau deportate, în condițiile prevăzute de Decretul-lege nr. 118/1990 și OG nr. 105/1999. Începând cu 2026, însă, sfera beneficiarilor este mai restrânsă decât înainte. Autoritățile fiscale locale au precizat că scutirea se menține pentru persoanele prevăzute de art. 1 din respectivele acte normative, nu automat și pentru toate categoriile de urmași care beneficiau anterior de facilități. O casă veche poate avea o valoare impozabilă mai mică OUG nr. 9/2026 a păstrat și reduceri legate de vechimea clădirii. Pentru anumite clădiri, valoarea luată în calcul la stabilirea impozitului este redusă în funcție de vechime: cu 15% pentru clădirile cu o vechime între 50 și 100 de ani inclusiv și cu 25% pentru clădirile mai vechi de 100 de ani. Aceasta nu este însă o „scutire pentru pensionari”, ci o regulă de calcul legată de caracteristicile imobilului. Prin urmare, poate beneficia de ea și un proprietar care nu este pensionar. Ce trebuie făcut pentru a obține reducerea În cazul facilităților care depind de situația personală a contribuabilului, proprietarul trebuie să se adreseze Direcției de Impozite și Taxe Locale în evidența căreia se află imobilul. Documentele diferă în funcție de facilitate și de autoritatea locală, dar în practică pot fi solicitate: cererea pentru acordarea scutirii sau reducerii; - actul de identitate; - actul de proprietate; - certificatul de încadrare în grad de handicap; - documentele care atestă calitatea de veteran, persoană persecutată politic sau altă calitate protejată; Pentru facilitățile locale acordate în funcție de venit, sunt necesare talonul de pensie și alte acte privind veniturile familiei. De exemplu, DGITL Sector 4 solicită, pentru unele cereri bazate pe venit, documente privind veniturile, adeverințe fiscale și talonul de pensie. Lista exactă trebuie însă verificată la DITL din localitatea de domiciliu. Dacă impozitul este deja plătit integral OUG nr. 9/2026 a intrat în vigoare după începutul anului fiscal, când mulți contribuabili își achitaseră deja taxele locale. Într-o asemenea situație, dacă după recalculare rezultă că persoana a achitat mai mult decât datora, suma plătită în plus poate fi supusă regulilor fiscale privind compensarea sau restituirea. Practic, contribuabilul trebuie să solicite DITL recalcularea obligației fiscale și să verifice dacă diferența este restituită sau rămâne în evidență pentru compensarea altor obligații. Nu este însă prudent să se presupună că suma va fi transferată automat ca plată pentru anul 2027: procedura concretă trebuie verificată la administrația fiscală locală. Reducerea nu începe întotdeauna din ziua în care ai depus dosarul Și aici regulile trebuie verificate în funcție de temeiul legal al facilității. Nu toate scutirile și reducerile fiscale funcționează după formula „din prima zi a lunii următoare depunerii cererii”. Momentul de la care se aplică facilitatea poate depinde de data dobândirii dreptului, de reglementarea fiscală aplicabilă și de hotărârea consiliului local. De aceea, este bine ca solicitantul să ceară DITL, în scris, două informații: de la ce dată se aplică facilitatea și pentru ce perioadă fiscală produce efecte. Ghișeul.ro este util pentru verificare, dar decizia aparține DITL După aprobarea reducerii sau scutirii, contribuabilul poate verifica obligațiile fiscale și prin platformele electronice puse la dispoziție de autorități, inclusiv Ghișeul.ro, acolo unde administrația locală este conectată la sistem. DITL Sector 5 indică, de exemplu, Ghișeul.ro printre serviciile online disponibile contribuabililor. Portalul arată însă ceea ce administrația fiscală locală a înregistrat în evidențe; el nu acordă în sine scutirea. Ce trebuie să rețină pensionarii în 2026 Cea mai importantă schimbare este că nu mai trebuie pornit de la regula veche potrivit căreia „pensionarul cu venit mic” sau „persoana cu handicap” este automat scutită integral de impozitul pe locuință. În 2026, situațiile trebuie diferențiate. Persoana cu handicap grav poate beneficia de reducere de 50%, iar cea cu handicap accentuat, de 25%, pentru locuința de domiciliu și terenul aferent. Pensionarii cu venituri mici trebuie să verifice dacă primăria lor a instituit o facilitate locală, deoarece vechea scutire națională bazată pe nivelul venitului a fost eliminată. Veteranii de război și anumite persoane persecutate politic rămân printre categoriile care pot beneficia de scutire totală, în condițiile prevăzute de lege. Înainte de plata impozitului sau, dacă acesta a fost deja achitat, înainte de a considera situația închisă, merită verificat direct la Direcția de Taxe Locale dacă proprietarul se încadrează într-o facilitate națională sau într-un program suplimentar adoptat de consiliul local.

Balcoanele închise fără autorizație intră sub reguli noi din 25 august: cum pot fi legalizate și când se ajunge la demolare
Eveniment

Balcoanele închise fără autorizație intră sub reguli noi din 25 august: cum pot fi legalizate și când se ajunge la demolare

Mii de apartamente din blocurile construite în ultimele decenii au balcoane închise cu tâmplărie fără ca proprietarii să fi obținut, la momentul lucrării, autorizația cerută de lege. Situația poate deveni o problemă la un control, la vânzarea locuinței sau atunci când actele imobilului trebuie actualizate. Din 25 august 2026, însă, proprietarii primesc o procedură expresă pentru intrarea în legalitate: autorizația de regularizare. Noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor – CATUC, adoptat prin Legea nr. 169/2026 și publicat în Monitorul Oficial nr. 661 din 10 august 2026, intră în vigoare la 25 august. Legea menționează explicit printre lucrările ce pot fi regularizate închiderile de balcoane care nu se extind pe domeniul public. Balconul deja închis nu devine automat legal pe 25 august Prima precizare importantă este că intrarea în vigoare a noului Cod nu legalizează automat balcoanele închise în trecut fără autorizație. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație Articolul 301 din CATUC spune că, atunci când au fost realizate lucrări fără autorizație de construire sau cu nerespectarea autorizației, titularul lucrării trebuie să solicite autorității competente o autorizație de regularizare. Prin urmare, proprietarul unui apartament care și-a închis balconul fără actele necesare nu trebuie să presupună că simpla schimbare a legii rezolvă situația. El trebuie să înceapă procedura de aducere în legalitate la autoritatea locală competentă. Balcoanele, incluse în categoria lucrărilor care pot fi regularizate Este una dintre cele mai favorabile prevederi ale noului Cod pentru proprietarii de apartamente. Citește și: Lifturi plătite de stat pentru blocurile vechi: cine va beneficia de programul „Lift pentru viață” din 19 august 2026 Autorizația de regularizare poate fi emisă, în regim permanent, pentru mai multe categorii limitate de construcții și lucrări, printre care legea enumeră expres „lucrări de închidere a balcoanelor fără extinderea pe domeniul public”. Asta înseamnă că simpla existență a unei închideri executate fără autorizație nu conduce automat la obligația de desființare. Primăria trebuie însă să verifice dacă lucrarea poate fi menținută potrivit condițiilor prevăzute de lege. Regularizarea nu este o amnistie Posibilitatea de regularizare trebuie diferențiată de o „amnistie” a construcțiilor ilegale. Autorizația poate fi emisă numai dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile legale, printre care respectarea reglementărilor urbanistice și a cerințelor fundamentale privind calitatea construcției. Dacă există probleme care pot fi remediate, autoritatea poate cere lucrări de aducere la conformitate sau chiar desființarea parțială a unor elemente. Dacă lucrarea nu poate fi făcută conformă, se aplică procedurile privind desființarea. În cazul unui balcon, pot conta, de exemplu, modul în care a fost realizată închiderea, intervențiile asupra structurii, conformarea la regulile urbanistice și situația particulară a clădirii. Va fi nevoie de verificarea tehnică a lucrării Codul nu permite regularizarea exclusiv pe baza declarației proprietarului. Respectarea cerințelor fundamentale de calitate în construcții trebuie verificată prin expertize tehnice realizate de experți tehnici atestați, legea enumerând domenii precum rezistența mecanică și stabilitatea, securitatea la incendiu, igiena și sănătatea, siguranța în exploatare, protecția împotriva zgomotului și performanța energetică. În funcție de situația concretă, primăria va stabili prin procedura de regularizare documentația și verificările necesare. De aceea, proprietarul nu ar trebui să înceapă prin a demonta tâmplăria, ci prin a cere informații de la serviciul de urbanism al primăriei și, după caz, prin a apela la specialiști autorizați. Termenul de un an nu funcționează la fel pentru balcoane Noul Cod instituie și o perioadă tranzitorie de maximum un an de la intrarea în vigoare, adică de la 25 august 2026, în care autorizația de regularizare poate fi solicitată și pentru alte categorii de construcții decât cele care vor putea fi regularizate în mod obișnuit. Pentru acestea, fereastra tranzitorie este esențială. Balcoanele reprezintă însă un caz diferit. Închiderea balcoanelor fără extindere pe domeniul public apare chiar în lista permanentă de la art. 301 alin. (2). Prin urmare, posibilitatea legală de regularizare a unui asemenea balcon nu dispare, în principiu, după împlinirea anului. Asta nu înseamnă însă că proprietarul are interesul să amâne demersurile. După perioada tranzitorie, Codul oferă autorităților instrumente mult mai ferme pentru intervenția asupra lucrărilor neautorizate. Taxele de zece ori mai mari nu se aplică automat balconului O altă diferență importantă trebuie făcută în privința costurilor. CATUC stabilește că, pentru construcțiile care beneficiază de regularizarea excepțională din perioada de un an, cotele aferente controlului de stat și taxele pentru certificatul de urbanism și autorizare sunt de zece ori mai mari decât cele normale. Această regulă este prevăzută expres pentru situațiile de la art. 301 alin. (7). Închiderea unui balcon fără extindere pe domeniul public este însă prevăzută separat, la alin. (2), printre lucrările care pot fi regularizate în regimul obișnuit. Prin urmare, nu trebuie afirmat că orice proprietar care își regularizează balconul va plăti automat taxele majorate de zece ori. Impozitul poate fi majorat pentru construcțiile rămase neregularizate Codul introduce însă o măsură severă pentru construcțiile realizate fără respectarea procedurilor legale și rămase neregularizate. Art. 301 alin. (11) prevede o majorare cu 100% a impozitului pe clădire, de la data la care autoritatea locală constată situația de construire neautorizată și până la obținerea autorizației de regularizare sau desființarea lucrării. Plata impozitului majorat nu înseamnă intrarea în legalitate și nici nu înlătură eventualele sancțiuni. Aplicarea concretă a acestei prevederi în cazul unei simple închideri de balcon va depinde și de încadrarea situației constatate de autoritatea fiscală și de urbanism. Primăria poate cere modificarea balconului înainte să îl regularizeze Există și situația în care balconul poate rămâne închis, dar nu exact în forma în care se află. Dacă specialiștii constată că există soluții pentru aducerea lucrării la normele urbanistice și tehnice, primăria poate impune realizarea unor lucrări de conformare. Codul permite inclusiv solicitarea unei autorizații pentru desființarea parțială a unor elemente. Practic, proprietarul poate ajunge în situația de a păstra balconul închis, dar numai după modificarea soluției existente. Dacă însă condițiile legale nu pot fi îndeplinite, regularizarea poate fi refuzată și poate fi cerută desființarea lucrării. Regularizarea balconului vechi vs noua procedură de notificare CATUC aduce o altă noutate importantă: pentru lucrările care urmează să fie executate după intrarea în vigoare a Codului, închiderea în mod unitar a logiilor și balcoanelor apartamentelor din locuințe colective este inclusă printre intervențiile care pot fi realizate prin procedura simplificată de notificare, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege. Cele două proceduri nu trebuie confundate. Un balcon deja închis ilegal intră pe procedura de regularizare. Un balcon care urmează să fie închis poate beneficia, dacă îndeplinește condițiile legii, de noua procedură simplificată de notificare. Proprietarul nu poate transforma retroactiv o lucrare veche într-una legală trimițând pur și simplu o notificare după 25 august. „Închidere unitară” Pentru lucrările viitoare, Codul vorbește expres despre închiderea „în mod unitar” a logiilor și balcoanelor din clădirile de locuințe colective. Această formulare este importantă deoarece fațada unui bloc nu este exclusiv proprietatea celui care deține apartamentul. Regimul condominiului și regulamentele urbanistice rămân aplicabile, iar procedura simplificată nu trebuie interpretată drept libertatea fiecărui proprietar de a instala orice tip de tâmplărie, în orice culoare și configurație. De asemenea, procedura simplificată prevăzută de art. 294 pentru aceste intervenții se aplică în afara zonelor construite protejate și a zonelor de protecție a monumentelor istorice. Pentru imobilele și zonele protejate există reguli suplimentare. Ce ar trebui să facă, practic, proprietarul după 25 august Pentru cine are deja balconul închis fără autorizație, primul pas este să se adreseze serviciului de urbanism al primăriei și să solicite intrarea în procedura de emitere a autorizației de regularizare în baza art. 301 din CATUC. În funcție de situația imobilului, vor trebui stabilite documentația tehnică, expertizele și eventualele lucrări necesare pentru conformare. Important este ca proprietarul să nu confunde trei situații juridice diferite: existența balconului în fapt, plata impozitelor și legalitatea urbanistică a lucrării. Faptul că balconul există de mulți ani, apare în anumite evidențe sau nu a fost niciodată reclamat nu îl transformă automat într-o lucrare autorizată. Noul Cod oferă însă, pentru prima dată într-o formulare expresă, o cale clară prin care închiderea unui balcon realizată fără autorizație poate fi analizată și, dacă respectă condițiile tehnice și urbanistice, adusă în legalitate prin autorizația de regularizare.

Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026
Eveniment

Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026

Pensionarii cu venituri reduse pot beneficia în 2026 de mai multe forme de sprijin acordate de stat, însă fiecare program are propriile condiții de eligibilitate și propriul mecanism de plată. Unele ajutoare sunt acordate automat, odată cu pensia, în timp ce pentru altele este necesară depunerea unei cereri. În plus, nu toate programele anunțate pentru perioada 2025-2027 au în acest moment tranșe stabilite explicit pentru anul 2026. Până la 1.000 de lei în plus pentru pensionarii mici Cea mai importantă măsură nouă pentru pensionarii cu venituri mici este ajutorul financiar reglementat prin OUG nr. 23/2026. Citește și: Șomajul, facultatea, armata și concediul pentru creșterea copilului pot conta la pensie: ce ani sunt recunoscuți în 2026 În anul 2026, sprijinul se acordă pensionarilor din sistemul public de pensii și pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat care au domiciliul în România și ale căror venituri lunare cumulate nu depășesc 3.000 de lei. Valoarea totală a ajutorului depinde de nivelul veniturilor: 1.000 de lei pentru venituri lunare de până la 1.500 de lei inclusiv; 800 de lei pentru venituri între 1.501 și 2.000 de lei inclusiv; 600 de lei pentru venituri între 2.001 și 3.000 de lei inclusiv. Ajutorul este plătit în două tranșe egale, în mai și decembrie 2026. Astfel, un pensionar din prima categorie primește câte 500 de lei la fiecare tranșă, unul din categoria a doua câte 400 de lei, iar un pensionar cu venituri între 2.001 și 3.000 de lei primește câte 300 de lei. Pentru ajutorul financiar nu trebuie depusă cerere Un avantaj important este că pensionarii eligibili nu trebuie să depună o cerere pentru această plată. Citește și: Medicamente compensate pentru pensionari în 2026: cine primește și ce înseamnă, de fapt, reducerea de 90% Casele de pensii stabilesc beneficiarii pe baza informațiilor disponibile, iar ajutorul se achită odată cu drepturile de pensie, prin modalitatea obișnuită prin care beneficiarul își primește pensia. Prin urmare, pensionarul nu trebuie să meargă la ghișeu pentru a solicita banii. Trebuie însă urmărită o nuanță importantă: plafonul nu privește întotdeauna numai cuantumul pensiei propriu-zise, ci veniturile lunare cumulate luate în calcul potrivit ordonanței. De aceea, în cazul persoanelor care au și alte venituri dintre cele prevăzute de actul normativ, eligibilitatea trebuie verificată în funcție de venitul total relevant. Tichetul pentru energie continuă până la sfârșitul anului 2026 Un alt ajutor important este tichetul electronic pentru plata energiei electrice. Citește și: Indemnizația de însoțitor a crescut în 2026 pentru o categorie de pensionari: cine primește banii și când poate fi suspendată plata Mecanismul introdus prin OUG nr. 35/2025 a fost prelungit, prin OUG nr. 89/2025, până la 31 decembrie 2026. Sprijinul este de 50 de lei pe lună și poate fi folosit pentru plata facturilor de energie electrică. Pot beneficia: - persoanele singure cu un venit net lunar de maximum 1.940 de lei; - familiile cu un venit net lunar de maximum 1.784 de lei pentru fiecare membru. Programul nu este destinat exclusiv pensionarilor. Un pensionar poate primi acest ajutor dacă îndeplinește criteriile de venit și celelalte condiții prevăzute de lege. Tichetul de energie nu vine automat Spre deosebire de ajutorul financiar acordat pensionarilor cu venituri de până la 3.000 de lei, tichetul de energie presupune depunerea unei solicitări. Cererea poate fi înregistrată prin aplicația electronică EPIDS. Pentru persoanele care nu folosesc internetul, legislația permite sprijin pentru completarea și transmiterea solicitării prin structurile desemnate, inclusiv prin intermediul Poștei Române și al autorităților locale. După validarea dreptului, tichetul electronic atestă existența sprijinului și suma disponibilă pentru locul de consum respectiv. Banii nu pot fi retrași în numerar și nu pot fi folosiți pentru alte cumpărături, ci numai în scopul prevăzut de program: plata energiei electrice. Ce se întâmplă cu voucherele pentru alimente în 2026 Situația cardurilor sociale pentru alimente este mai puțin simplă și trebuie diferențiată de celelalte două ajutoare. OUG nr. 115/2023 a prevăzut continuarea programului pentru perioada 2025-2027 și a stabilit o valoare nominală de 125 de lei pentru tichetul social destinat produselor alimentare și meselor calde. Ulterior, OUG nr. 45/2025 a reglementat concret acordarea sprijinului în două tranșe până la 31 decembrie 2025 și a adus modificări mecanismului de finanțare și distribuire. De aceea, afirmația potrivit căreia pensionarii primesc automat în 2026 două tranșe de câte 125 de lei, de exemplu în septembrie și decembrie, trebuie tratată cu prudență. Cadrul legislativ permite continuarea programului în intervalul 2025-2027, însă calendarul concret al încărcărilor și condițiile efective pentru anul 2026 trebuie urmărite în actele normative și anunțurile oficiale emise pentru acest an. Cine poate intra în programul cardurilor sociale În anii anteriori, programul a inclus mai multe categorii vulnerabile, printre care și pensionari cu venituri reduse, dar și alte persoane aflate în situații sociale dificile. Tocmai de aceea, cardul pentru alimente nu trebuie prezentat drept un beneficiu destinat exclusiv pensionarilor. Pentru 2026, pensionarii interesați trebuie să urmărească atât plafonul de venit stabilit pentru tranșele efectiv acordate, cât și eventualele modificări ale categoriilor de beneficiari. Trei ajutoare, trei reguli diferite Pentru un pensionar cu venituri mici, diferența dintre programe este importantă. Ajutorul financiar de până la 1.000 de lei, prevăzut de OUG nr. 23/2026, se acordă pensionarilor eligibili fără o cerere individuală și este plătit în mai și decembrie. Tichetul pentru energie, în valoare de 50 de lei pe lună, continuă până la sfârșitul anului 2026, dar presupune îndeplinirea unor criterii de venit și depunerea unei solicitări. În cazul cardurilor sociale pentru alimente, programul are un cadru legislativ care se întinde până în 2027, însă pensionarii nu ar trebui să pornească de la premisa că există automat în 2026 același număr de tranșe și același calendar ca în anii precedenți. Ce trebuie să verifice pensionarii în 2026 Cel mai important este ca beneficiarii să nu confunde plafoanele și procedurile. Un pensionar poate fi eligibil pentru ajutorul financiar acordat celor cu venituri de până la 3.000 de lei, dar să nu se încadreze în plafonul mai mic necesar pentru tichetul de energie. Invers, unele programe pot lua în calcul veniturile individuale, iar altele veniturile gospodăriei. În plus, unele drepturi se stabilesc automat, în timp ce altele se acordă numai după solicitarea beneficiarului. Pentru pensionarii cu venituri reduse, anul 2026 aduce astfel mai multe forme de sprijin, dar și o regulă esențială: nu toate „voucherele” funcționează la fel, iar existența unui program multianual nu înseamnă automat că valoarea și calendarul plăților sunt identice în fiecare an.

Lifturi plătite de stat pentru blocurile vechi: cine va beneficia de programul „Lift pentru viață” din 19 august 2026
Eveniment

Lifturi plătite de stat pentru blocurile vechi: cine va beneficia de programul „Lift pentru viață” din 19 august 2026

Românii care locuiesc în blocuri vechi construite fără ascensor vor putea beneficia de finanțare pentru instalarea unui lift sau a unor soluții alternative de accesibilizare. Legea nr. 153/2026, care instituie Programul Național de Accesibilizare a Locuințelor – „Lift pentru viață”, intră în vigoare la 19 august 2026. Programul se adresează în special blocurilor în care locuiesc la etaj persoane vârstnice, persoane cu mobilitate redusă sau cu dizabilități, dar și familii cu copii mici. Important însă: 19 august este data la care intră în vigoare legea, nu data la care proprietarii vor putea primi imediat finanțarea. Pentru ca programul să devină efectiv operațional trebuie aprobate normele de aplicare și mecanismul de finanțare, iar ulterior vor fi lansate procedurile prin care autoritățile locale vor putea solicita banii. Ce este programul „Lift pentru viață” Programul a fost creat prin Legea nr. 153 din 20 iulie 2026 și urmărește accesibilizarea blocurilor de locuințe care nu au fost prevăzute cu lift din proiectul inițial. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație Legea a fost promulgată la 20 iulie și publicată în Monitorul Oficial nr. 592 din aceeași zi. Nu este vorba numai despre ascensoare clasice. În funcție de caracteristicile clădirii și de soluția tehnică posibilă, finanțarea poate acoperi și platforme elevatoare, rampe de acces sau alte instalații destinate persoanelor cu dificultăți de deplasare. Scopul legii este, în primul rând, să permită persoanelor care au dificultăți de mobilitate să poată intra și ieși din propriile locuințe fără să depindă de ajutorul altor persoane. Ce blocuri pot beneficia de finanțare Legea se referă la condominiile cu trei sau mai multe niveluri supraterane, care nu au fost prevăzute cu lift în proiectul inițial. Citește și: Lia Savonea îi sugerează Siminei Tănăsescu, șefa CCR, să-și dea demisia, după întâlnirea cu Bolojan Prin urmare, simplul fapt că un bloc nu are ascensor nu este suficient: clădirea trebuie să se încadreze în condițiile tehnice stabilite de program. Există și clădiri care nu pot intra în procedura obișnuită de finanțare. Sunt exceptate, între altele, imobilele clasate sau aflate în curs de clasare ca monumente istorice și blocurile expertizate tehnic și încadrate în clasele de risc seismic RsI sau RsII. Pentru acestea din urmă, lucrările de accesibilizare pot fi corelate, în anumite situații, cu programele de consolidare seismică. Cine are prioritate la instalarea liftului Programul nu funcționează după regula „primul venit, primul servit”. Legea stabilește criterii sociale de prioritizare. La selectarea blocurilor contează dacă, la un alt nivel decât parterul, locuiește cel puțin o persoană vârstnică; o persoană cu mobilitate redusă; o persoană cu dizabilități locomotorii, o familie cu un copil antepreșcolar sau preșcolar. Prin urmare, existența într-o scară de bloc a unei persoane care nu poate utiliza ușor scările poate crește prioritatea acelei clădiri la finanțare. Proprietarul nu depune singur cererea la minister Un aspect important este că proprietarul unui apartament nu poate solicita individual Ministerului Dezvoltării instalarea unui lift. Procedura pornește de la asociația de proprietari, iar investiția este derulată prin autoritatea publică locală. Asociația trebuie să adopte o hotărâre privind înscrierea blocului sau a scării în program și să mandateze primăria pentru realizarea demersurilor necesare. În lipsa unei asociații de proprietari, legea permite derularea procedurii în baza acordului unei majorități calificate a proprietarilor, în condițiile prevăzute de actul normativ. Ce documente trebuie să pregătească asociația de proprietari Pentru înscriere, asociația va trebui să depună la autoritatea locală o solicitare însoțită, între altele, de: - contractul de mandat încheiat cu primăria; - hotărârea adunării generale privind înscrierea în program; - tabelul nominal din care rezultă acordul scris al proprietarilor; - lista proprietarilor din scara condominiului vizată de intervenție. Autoritatea locală va trebui apoi să pregătească documentația tehnică necesară și să stabilească ce soluție poate fi aplicată clădirii respective: lift exterior, platformă elevatoare, rampă sau alt sistem de accesibilizare. Cine plătește instalarea liftului Investiția poate fi finanțată din fonduri europene, bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltării, bugetele locale și alte surse legal constituite. Sumele acordate de la bugetul de stat în cadrul programului au caracter nerambursabil. În practică, aceasta înseamnă că asociația de proprietari nu trebuie să strângă singură întreaga sumă necesară pentru achiziționarea și instalarea liftului, cost care poate ajunge la zeci de mii de euro pentru o scară de bloc. Autoritățile locale pot însă suporta din propriile bugete anumite cheltuieli care nu sunt eligibile sau care sunt necesare pentru finalizarea investiției. Prima etapă va cuprinde cel mult 100 de blocuri Programul nu va putea acoperi din prima toate blocurile fără lift din țară. Legea prevede inițial un proiect-pilot pentru maximum 100 de condominii, care urmează să se desfășoare în primele 18 luni de aplicare. După această etapă, programul ar urma să fie extins, în funcție de finanțările disponibile. Așadar, existența unei cereri și îndeplinirea condițiilor nu garantează automat că blocul va primi un lift în prima etapă. Numărul imobilelor care vor putea fi finanțate inițial este limitat. Primăriile trebuie să inventarieze blocurile fără lift Legea pune obligații și în sarcina administrațiilor locale. Primăriile care au pe raza lor blocuri eligibile trebuie să realizeze un inventar al condominiilor cu trei sau mai multe niveluri supraterane construite fără lift. Inventarul trebuie să conțină informații precum regimul de înălțime, perioada construirii și caracteristicile constructive ale clădirilor. Termenul prevăzut este de șase luni de la intrarea în vigoare a legii. Aceste date vor fi folosite ulterior pentru dimensionarea programului și pentru stabilirea necesarului de finanțare. Liftul este finanțat, dar întreținerea nu va fi gratuită Una dintre cele mai importante precizări pentru proprietari este că finanțarea instalării unui lift nu înseamnă că acesta va rămâne fără costuri pentru locatari. După finalizarea lucrărilor, cheltuielile de exploatare, întreținere și revizie a liftului sau a instalației alternative vor fi suportate de asociația de proprietari și repartizate proprietarilor potrivit regulilor aplicabile condominiilor. Așadar, programul poate elimina sau reduce substanțial costul inițial foarte mare al instalării ascensorului, dar nu elimină cheltuielile lunare și periodice generate de funcționarea acestuia. Cine va fi proprietarul liftului În principiu, după instalare, liftul devine parte a proprietății comune a condominiului și aparține proprietarilor în cotă-parte indiviză. Există însă o situație particulară: dacă instalația trebuie construită pe un teren exterior care aparține autorității locale, proprietatea asupra instalației poate reveni unității administrativ-teritoriale, iar asociația de proprietari primește dreptul de utilizare. Ce se întâmplă din 19 august 2026 Intrarea în vigoare a legii nu înseamnă că, începând din 19 august, asociațiile pot merge la primărie și pot cere imediat montarea liftului. Mai întâi trebuie adoptate normele metodologice și mecanismul de finanțare al proiectului-pilot. Legea prevede un termen de 90 de zile de la intrarea sa în vigoare pentru această etapă. Ulterior trebuie lansate efectiv finanțările și deschise procedurile prin care autoritățile locale pot depune proiectele. Prin urmare, proprietarii interesați pot folosi perioada următoare pentru a discuta în cadrul asociației, pentru a verifica dacă blocul îndeplinește condițiile și pentru a urmări anunțurile primăriei. Ce poate face acum un proprietar care locuiește într-un bloc fără lift Primul pas este să aducă problema în discuția asociației de proprietari. Dacă în scară locuiesc persoane vârstnice, persoane cu dizabilități sau cu mobilitate redusă ori familii cu copii mici la etaj, acest lucru va fi relevant pentru prioritizarea cererii. Asociația poate apoi solicita informații primăriei privind pregătirea proiectului-pilot și poate începe procedurile interne pentru adoptarea hotărârii de înscriere. Este însă important ca proprietarii să nu confunde noua lege cu o promisiune că fiecare bloc vechi va primi imediat un ascensor gratuit. Legea creează pentru prima dată un mecanism național de finanțare și pornește cu numai 100 de condominii. Pentru mii de blocuri fără lift, accesul efectiv la bani va depinde de extinderea programului, de bugetele disponibile și de proiectele depuse de autoritățile locale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră