luni 28 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

2026

92 articole
Eveniment

Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație

Renovarea unui apartament nu înseamnă automat drumuri la primărie și autorizație de construire. Zugrăvirea pereților, schimbarea parchetului sau înlocuirea ușilor interioare sunt cu totul altceva decât intervenția asupra structurii blocului, mutarea unor instalații comune ori modificarea fațadei. În august 2026 apare însă o schimbare importantă. Până la 24 august inclusiv se aplică actualele reguli din Legea nr. 50/1991. Din 25 august 2026 intră însă în vigoare noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, adoptat prin Legea nr. 169/2026. Noul Cod abrogă Legea nr. 50/1991 și introduce, pentru anumite lucrări cu impact redus, o procedură simplificată bazată pe notificarea autorității locale. Dar simplificarea nu înseamnă că, de la 25 august, proprietarul poate lua barosul și poate modifica orice perete din apartament. Regula cea mai sigură rămâne aceeași: înainte să demolezi un perete trebuie să știi ce rol are acesta în clădire și în ce categorie juridică se încadrează lucrarea. Ce poți renova fără autorizație Lucrările obișnuite de întreținere și renovare care nu afectează structura de rezistență ori aspectul arhitectural al clădirii nu necesită, în principiu, autorizație de construire. Citește și: Șefii tribunalelor și Curților de Apel, atac în grup la Bolojan: cer explicații despre discuția cu șefa CCR, Simina Tănăsescu. Procurorul CSM Sandu spune că discuția este o „non știre” În această categorie intră, de regulă: zugrăvelile, vopsitoriile și alte finisaje interioare; schimbarea parchetului, gresiei sau a altor pardoseli; reparațiile și înlocuirea tâmplăriei interioare; anumite reparații ale instalațiilor interioare; înlocuirea tâmplăriei exterioare în condițiile stabilite de lege, dacă nu sunt modificate golurile și aspectul clădirii. Până la intrarea noului Cod în vigoare, asemenea excepții sunt prevăzute de Legea nr. 50/1991. Cu alte cuvinte, pentru o renovare pur cosmetică nu trebuie, de regulă, să ceri autorizație. Lucrurile se schimbă când „renovarea” începe să transforme configurația apartamentului. Poți dărâma un perete fără autorizație? Nu orice perete care nu pare „de rezistență” poate fi demolat după bunul plac. Citește și: FOTO Călin Georgescu și soția, la biserică, înconjurați de vreo 12 gealați, în rol de bodyguarzi. Nicușor Dan și familia, cu 3-4 gărzi, în Făgăraș Trebuie făcută mai întâi diferența dintre elementele structurale și compartimentările nestructurale. Pereții sau elementele structurale contribuie la rezistența și stabilitatea clădirii. Intervenția asupra lor trebuie analizată și proiectată de specialiști și nu intră în categoria lucrărilor care pot fi făcute pur și simplu prin notificarea primăriei. Dar există și o capcană: „nestructural” nu înseamnă automat „fără nicio formalitate”. Din 25 august 2026, noul Cod introduce procedura simplificată pentru anumite modificări de compartimentare interioară nestructurală, demontabilă, realizată din materiale ușoare, dacă nu sunt afectate căile de evacuare, instalațiile cu rol în securitatea la incendiu ori cerințele privind rezistența și stabilitatea la foc a construcției. Aici poate intra, de exemplu, o compartimentare ușoară din gips-carton. Așadar, întrebarea corectă nu este numai „este sau nu perete de rezistență?”, ci și „ce fel de perete este, ce modificare fac și ce procedură cere legea pentru această intervenție?” Din 25 august: când notificarea poate înlocui autorizația Una dintre noutățile noului Cod este apariția unei proceduri simplificate pentru anumite lucrări cu impact redus. În locul procedurii clasice de autorizare, pentru lucrările expres prevăzute de Cod proprietarul poate utiliza notificarea autorității administrației publice competente, în condițiile și cu documentația stabilite de lege. Este important însă de înțeles ce NU înseamnă această schimbare. „Fără autorizație” nu înseamnă automat fără proiect, fără specialiști, fără documente, fără respectarea normelor de securitate sau fără respectarea regulilor condominiului. Noul Cod nu transformă renovarea într-o activitate complet liberă, ci creează o procedură administrativă mai simplă pentru anumite intervenții bine delimitate. Înainte de baros, întreabă un specialist Una dintre cele mai periculoase presupuneri este că proprietarul poate recunoaște singur un perete structural după grosime. Nu este suficient. Sistemul structural diferă de la o clădire la alta. Un bloc cu cadre din beton armat nu se comportă identic cu o construcție realizată cu pereți structurali, iar simpla aparență a unui zid nu spune întotdeauna ce funcție are acesta. În plus, pereții și ghenele pot ascunde instalații, coloane sau alte elemente comune ale condominiului. De aceea, înainte de o demolare sau de o recompartimentare importantă, proprietarul ar trebui să consulte documentația tehnică și un arhitect, inginer structurist ori alt specialist competent. Costul unei asemenea verificări este incomparabil mai mic decât costul remedierii unei intervenții greșite. Blocurile vechi: problema nu este doar ce vrei să faci tu În cazul blocurilor construite cu zeci de ani în urmă apare o dificultate suplimentară: proprietarul nu știe întotdeauna ce intervenții au fost făcute înainte. În apartamentul cumpărat pot exista goluri executate ulterior, pereți eliminați, instalații mutate sau recompartimentări care nu mai corespund proiectului inițial. La fel de important, pot exista intervenții în alte apartamente ale clădirii. De aceea, la renovările ample ale unui bloc vechi, evaluarea tehnică nu ar trebui să pornească exclusiv de la releveul apartamentului, ci de la situația reală a construcției. Pentru imobilele vulnerabile seismic, monumentele istorice și clădirile aflate în zone protejate pot exista condiții suplimentare, astfel încât proprietarul nu trebuie să presupună că procedura simplificată este disponibilă în orice situație. Nici blocul nou nu înseamnă că poți muta pereții după bunul plac O clădire construită recent nu este automat mai „liberă” la recompartimentare. Și într-un bloc nou trebuie verificat sistemul structural și proiectul clădirii. Pereții pot avea funcții diferite, iar prin apartament pot trece instalații care nu aparțin exclusiv proprietarului. Legea nr. 196/2018 stabilește că proprietarul poate face modificări în proprietatea individuală numai fără a pune în pericol integritatea structurală a condominiului, rezistența mecanică, stabilitatea și siguranța clădirii și fără a afecta buna funcționare a instalațiilor. Aceeași lege spune că structura de rezistență, fațadele și numeroase instalații care deservesc condominiul fac parte din proprietatea comună. Prin urmare, „este în apartamentul meu” nu înseamnă neapărat „este exclusiv al meu”. Zidul dintre două apartamente este o situație diferită O atenție specială trebuie acordată pereților care despart două proprietăți. Potrivit Legii nr. 196/2018, zidurile care separă proprietățile individuale și/sau părțile comune sunt proprietate comună. Legea stabilește reguli speciale chiar și atunci când zidul dintre două apartamente nu face parte din structura de rezistență: reamplasarea sa presupune acordul proprietarilor respectivi și respectarea procedurilor tehnice și administrative prevăzute de lege. Pentru zidurile dintre proprietatea individuală și proprietatea comună, condițiile sunt și mai stricte. Așadar, procedura simplificată introdusă de noul Cod pentru anumite compartimentări ușoare nu trebuie confundată cu libertatea de a muta peretele comun cu vecinul sau cu casa scării. Poți muta bucătăria sau baia? Aici problema este mai complicată decât mutarea unui perete. Schimbarea poziției unei bucătării sau băi poate presupune intervenții în: - instalația de apă; - canalizare; - gaze; - ventilație; - încălzire; - instalațiile electrice. O parte dintre aceste instalații poate aparține proprietății comune sau poate deservi mai multe apartamente. Legea nr. 196/2018 prevede reguli speciale pentru modificarea instalațiilor comune și, în anumite situații, solicită documentație tehnică, intervenția furnizorilor și aprobările asociației sau ale proprietarilor afectați. De aceea, mutarea bucătăriei sau băii trebuie analizată după lucrările efective pe care le presupune. Simplul fapt că toate modificările se produc „în interiorul apartamentului” nu înseamnă că sunt automat exceptate de la reguli. Închiderea balconului: o schimbare majoră din 25 august Balconul este unul dintre exemplele în care noul Cod schimbă semnificativ procedura. În regimul Legii nr. 50/1991, închiderea balcoanelor sau logiilor este legată de autorizarea lucrării. Din 25 august 2026, noul Cod include, în anumite condiții, închiderea unitară a logiilor și balcoanelor la locuințele colective între intervențiile ce pot intra în procedura simplificată. Cuvântul important este însă „unitară”. Proprietarul nu primește dreptul de a transforma după bunul plac aspectul exterior al apartamentului. Fațada blocului nu este proprietatea exclusivă a locatarului Legea nr. 196/2018 este foarte clară în această privință. La imobilele colective multietajate, modificarea aspectului fațadei se face numai în mod unitar pe întreg condominiul, pe baza unei documentații tehnice elaborate în condițiile legii. Înaintea modificării aspectului fațadei, președintele asociației trebuie să solicite autorității locale informațiile și restricțiile referitoare la culoare, aspect, materiale și celelalte condiții stabilite prin reglementările urbanistice locale. Fațadele sunt, de altfel, enumerate de Legea nr. 196/2018 printre părțile comune ale condominiului. Prin urmare, faptul că noul Cod simplifică procedura administrativă pentru anumite închideri de balcoane nu elimină regulile condominiului și cerința privind aspectul unitar al clădirii. Schimbarea ferestrelor: când nu ai nevoie de autorizație Înlocuirea tâmplăriei exterioare poate intra în categoria lucrărilor care nu necesită autorizație atunci când sunt respectate condițiile legale. Situația este însă cu totul alta dacă proprietarul lărgește golul unei ferestre, transformă fereastra într-o ușă, intervine asupra structurii sau schimbă semnificativ configurația fațadei. Mai mult, pentru monumente istorice, clădiri cu regim special sau imobile aflate în zone protejate pot exista restricții și avize suplimentare. Așadar, schimbarea ferestrei și modificarea golului ferestrei sunt două lucrări juridic diferite. Acordul asociației nu ține locul actelor cerute de primărie Există o confuzie frecventă la bloc: proprietarul îi spune președintelui ce vrea să facă, primește o semnătură sau acordul vecinilor și consideră că lucrarea este legală. Nu funcționează așa. Dacă legislația în construcții cere autorizație, notificare, proiect sau alte documente, acordul asociației nu le poate înlocui. Dar regula funcționează și invers. Faptul că proprietarul a îndeplinit procedura administrativă cerută de Cod nu îi permite să ignore drepturile celorlalți coproprietari sau regimul proprietății comune. Legea nr. 196/2018 stabilește separat condițiile în care pot fi modificate elemente comune ale condominiului, instalațiile comune, zidurile dintre proprietăți sau alte elemente ale clădirii. Primăria și asociația nu se substituie una alteia. Ce riști dacă începi lucrarea fără actele necesare Ideea că proprietarul poate face mai întâi lucrarea și „rezolvă actele după” este una dintre cele mai riscante. Executarea fără respectarea procedurii legale poate duce, în funcție de situație, la sancțiuni, oprirea lucrărilor și obligația de a remedia ori desființa intervenția. Noul Cod introduce și o procedură de regularizare pentru anumite construcții sau lucrări realizate fără actele necesare, dar regularizarea nu trebuie confundată cu un drept automat de a păstra orice lucrare executată ilegal. Este necesară îndeplinirea condițiilor tehnice și urbanistice stabilite de lege. Cu alte cuvinte, plata unei amenzi nu transformă automat o lucrare nelegală într-una legală. Cea mai ieftină procedură de „intrare în legalitate” rămâne, de fapt, respectarea regulilor înainte de începerea șantierului. Renovarea ilegală poate crea probleme la vânzarea apartamentului O recompartimentare făcută fără documentele necesare poate deveni o problemă la mult timp după terminarea renovării. Dacă situația reală a apartamentului nu mai corespunde documentației cadastrale, proprietarul poate avea nevoie de actualizarea actelor. Neconcordanțele pot conta și în cazul unei vânzări sau al unei finanțări bancare, mai ales dacă evaluatorul ori cumpărătorul constată că apartamentul are o configurație diferită față de documentația disponibilă. Nu orice modificare conduce automat la blocarea tranzacției, dar o intervenție nelegală poate presupune documentații suplimentare, costuri și necesitatea regularizării sau chiar a readucerii spațiului la situația permisă de lege. Legea nr. 196/2018 obligă, de asemenea, proprietarii să comunice anumite modificări de suprafață și să introducă schimbările relevante în documentația tehnică a construcției. Două regimuri în august 2026: verifică data înainte să începi lucrările Pentru proprietarii care renovează chiar în această perioadă există o particularitate importantă. Până la 24 august 2026 inclusiv, se aplică actualul sistem bazat pe Legea nr. 50/1991. Din 25 august 2026, intră în vigoare Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor adoptat prin Legea nr. 169/2026, care abrogă Legea nr. 50/1991 și introduce procedura de notificare pentru anumite lucrări. De aceea, proprietarul care începe o recompartimentare în august trebuie să verifice nu numai natura lucrării, ci și regimul juridic aplicabil procedurii sale. Regula de aur: înainte să dărâmi, află în ce categorie se află lucrarea După 25 august 2026, renovările unui apartament pot fi privite practic în trei categorii. Lucrările obișnuite de întreținere și finisaj pot fi efectuate, în condițiile prevăzute de lege, fără autorizație. Anumite intervenții cu impact redus, inclusiv unele compartimentări interioare nestructurale, demontabile și realizate din materiale ușoare, pot intra în noua procedură simplificată de notificare. Intervențiile structurale, lucrările care afectează elemente comune și cele care nu îndeplinesc condițiile procedurii simplificate rămân supuse cerințelor tehnice și administrative corespunzătoare. Iar în cazul unui apartament la bloc există permanent o a doua limită: dreptul proprietarului asupra locuinței se oprește acolo unde începe siguranța clădirii, proprietatea comună și dreptul vecinilor. De aceea, înainte să întrebi cât costă să dărâmi un perete, întrebarea decisivă este alta: „Am voie să îl dărâm și ce trebuie să fac înainte?” Răspunsul obținut înainte de începerea șantierului poate salva proprietarul nu numai de amenzi și cheltuieli suplimentare, ci și de riscul unei intervenții care afectează siguranța întregului bloc.

Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație
Medicamente compensate pentru pensionari în 2026: cine primește și ce înseamnă, de fapt, reducerea de 90%
Eveniment

Medicamente compensate pentru pensionari în 2026: cine primește și ce înseamnă, de fapt, reducerea de 90%

Pentru pensionarii cu venituri mici, medicamentele prescrise pentru unele boli cronice pot fi compensate în proporție de 90%. Asta nu înseamnă însă că pacientul va plăti întotdeauna doar 10% din prețul afișat în farmacie. Diferența vine dintr-o regulă esențială a sistemului de compensare: procentul se aplică la prețul de referință, nu neapărat la prețul efectiv de vânzare al medicamentului ales. În 2026, programul special destinat pensionarilor cu venituri reduse se aplică medicamentelor din Sublista B, care, în regimul obișnuit, beneficiază de o compensare de 50% din prețul de referință. Pentru pensionarii care îndeplinesc condițiile programului, compensarea crește la 90%. Cine poate primi medicamente compensate cu 90% În 2026, de program pot beneficia pensionarii ale căror venituri din pensii și indemnizație socială pentru pensionari sunt de cel mult 2.020 de lei pe lună, inclusiv. Citește și: Indemnizația de însoțitor a crescut în 2026 pentru o categorie de pensionari: cine primește banii și când poate fi suspendată plata Un aspect important este că eventualele alte venituri realizate de pensionar nu sunt luate în calcul la stabilirea dreptului la această facilitate. Cu alte cuvinte, criteriul se referă la veniturile din pensii și indemnizația socială pentru pensionari. Nu toate medicamentele prescrise unui pensionar intră însă automat în program. Compensarea specială de 90% se acordă pentru medicamentele cuprinse în Sublista B din lista medicamentelor compensate. În regimul general, medicamentele din această sublistă sunt compensate în proporție de 50% din prețul de referință. Programul pentru pensionarii cu venituri mici adaugă încă 40 de puncte procentuale, astfel încât compensarea ajunge la 90%. Limita a crescut la 336 de lei O altă condiție privește valoarea medicamentelor prescrise prin această facilitate. Citește și: Ajutoare de stat pentru pensionari în 2026: ce bani vin automat și când trebuie depusă o cerere Începând din 2025, limita anterioară de 330 de lei a fost majorată la 336 de lei pe lună, după modificarea cotei de TVA aplicabile medicamentelor. Suma se calculează însă la nivelul prețului de referință, nu după valoarea comercială totală pe care pacientul o vede în farmacie. Pentru pensionarii eligibili se poate elibera o prescripție distinctă cu compensare de 90%, pentru maximum trei medicamente din Sublista B, a căror valoare cumulată la nivelul prețului de referință se încadrează în limita de 336 de lei pe lună. Pentru celelalte medicamente care pot fi prescrise în aceeași lună se aplică regulile generale de compensare. Prin urmare, cei 336 de lei nu trebuie interpretați ca o sumă pe care statul o „dă” pensionarului și nici ca valoarea maximă a bonului de la farmacie. Ce înseamnă, de fapt, „compensat 90%” Aici apare una dintre cele mai frecvente confuzii. Un pensionar poate vedea pe rețetă că beneficiază de compensare de 90% și se poate aștepta să achite numai 10 lei pentru un medicament care costă 100 de lei. În realitate, calculul nu funcționează întotdeauna astfel. Procentul de compensare se aplică la prețul de referință al medicamentului, stabilit potrivit regulilor sistemului de asigurări de sănătate. CNAS definește și publică prețurile de referință utilizate pentru decontarea medicamentelor, iar acestea pot fi mai mici decât prețul cu amănuntul al unei anumite mărci comerciale. Dacă medicamentul ales este mai scump decât nivelul luat în calcul pentru compensare, pensionarul suportă și diferența de preț. Așadar, „compensat 90%” nu înseamnă neapărat „pacientul plătește doar 10% din prețul de la farmacie”. Un medicament de 100 de lei poate costa pensionarul 64 de lei Un exemplu fictiv arată mult mai simplu mecanismul. Citește și: Analize gratuite pentru pensionari prin CAS în 2026: cum funcționează programarea și cum eviți listele lungi de așteptare Să presupunem că un anumit medicament are un preț de vânzare de 100 de lei, iar valoarea de referință utilizată pentru compensare este de 40 de lei. Compensarea de 90% se aplică celor 40 de lei: 90% din 40 de lei = 36 de lei suportați prin sistemul de compensare. Pacientul va achita diferența: 100 de lei – 36 de lei = 64 de lei. Deși medicamentul apare ca fiind „compensat 90%”, reducerea efectivă față de prețul său comercial a fost, în acest exemplu, de numai 36%. Tocmai de aceea doi pensionari cărora li se prescrie aceeași substanță activă pot ajunge să plătească sume diferite dacă aleg produse comerciale diferite. Medicamentul generic poate însemna un preț mai mic În farmacie pot exista mai multe produse care conțin aceeași substanță activă, dar sunt comercializate de producători diferiți și la prețuri diferite. Din acest motiv, pensionarul poate întreba farmacistul dacă există, pentru substanța prescrisă, o variantă cu o contribuție personală mai mică, în condițiile în care aceasta poate fi eliberată conform prescripției. Cu cât prețul medicamentului este mai apropiat de nivelul luat în calcul pentru compensare, cu atât suma suportată din buzunar poate fi mai mică. Important este însă ca înlocuirea unui produs să se facă în condițiile permise de prescripție și fără modificarea tratamentului stabilit de medic. Cum poate afla pensionarul cât are de plătit CNAS pune la dispoziție o Listă interactivă a medicamentelor, care permite căutarea după denumirea medicamentului, substanța activă și lista de compensare. Pentru fiecare produs sunt afișate informații precum prețul maximal, lista în care este încadrat și contribuția maximă pe care o poate suporta asiguratul în funcție de nivelul de compensare. Instrumentul poate fi util înainte de ridicarea unui tratament costisitor, mai ales dacă pentru aceeași substanță activă există mai multe variante comerciale. Pensionarul poate întreba direct și farmacistul: „Există o variantă cu aceeași substanță activă pentru care contribuția mea este mai mică?” Ce trebuie verificat la prescrierea rețetei Pensionarii care au venituri din pensii și indemnizație socială de maximum 2.020 de lei trebuie să se asigure că medicul are informațiile necesare pentru prescrierea medicamentelor în cadrul programului destinat acestei categorii. Prescripția cu compensare de 90% pentru pensionarii eligibili este distinctă și poate cuprinde maximum trei medicamente din Sublista B, în limita valorică stabilită de sistem. Dacă un pensionar consideră că îndeplinește condițiile, dar medicamentele îi sunt prescrise numai cu nivelul obișnuit de compensare, este bine să ceară medicului explicații înainte de emiterea sau eliberarea rețetei. 90% compensare nu înseamnă automat 90% reducere la casă Aceasta este regula pe care pensionarii ar trebui să o rețină. Programul permite pensionarilor cu venituri din pensii și indemnizație socială de cel mult 2.020 de lei lunar să primească anumite medicamente din Sublista B cu o compensare de 90% din prețul de referință, în limita stabilită pentru această facilitate. Dar procentul de 90% nu se aplică automat întregului preț comercial al oricărui medicament ales. Dacă produsul de pe raft costă mai mult decât valoarea luată în calcul de sistem, diferența rămâne în sarcina pacientului. De aceea, înainte de a plăti, pensionarii pot cere farmacistului să le spună care este contribuția proprie și dacă există o variantă echivalentă, permisă de prescripție, cu un cost mai mic. Uneori, această simplă întrebare poate face o diferență importantă în suma achitată lunar pentru tratament.

Indemnizația de însoțitor a crescut în 2026 pentru o categorie de pensionari: cine primește banii și când poate fi suspendată plata
Eveniment

Indemnizația de însoțitor a crescut în 2026 pentru o categorie de pensionari: cine primește banii și când poate fi suspendată plata

Pentru persoanele care nu se pot îngriji singure, ajutorul acordat pentru însoțitor poate reprezenta una dintre cele mai importante surse de sprijin financiar. În 2026, însă, sub denumirea generică de „indemnizație de însoțitor” sunt întâlnite în practică două drepturi diferite: unul acordat pensionarilor de invaliditate gradul I și altul destinat persoanelor cu handicap grav care optează pentru bani în locul angajării unui asistent personal. Regulile de acordare, cuantumul și situațiile în care plata poate fi suspendată nu sunt aceleași. Pensionarii de invaliditate gradul I primesc 2.163 de lei din iulie Potrivit Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, pensionarii de invaliditate încadrați în gradul I au dreptul, pe lângă pensia propriu-zisă, la o indemnizație pentru însoțitor. Citește și: Cât mai poate crește pensia în 2026 și ce acte merită căutate: adeverințele vechi de salariu pot conta și după „mica recalculare” Gradul I de invaliditate presupune o deficiență funcțională gravă și pierderea capacității de autoservire. Indemnizația nu înlocuiește pensia, ci se adaugă acesteia. Cuantumul este stabilit la 50% din salariul minim brut pe țară garantat în plată pentru luna respectivă. În prima jumătate a anului 2026, salariul minim brut a fost de 4.050 de lei, ceea ce a însemnat o indemnizație de 2.025 de lei. De la 1 iulie 2026, salariul minim brut a crescut la 4.325 de lei. În consecință, Casa Națională de Pensii Publice precizează că indemnizația pentru însoțitor a ajuns la 2.163 de lei pe lună. Pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă Există și o prevedere importantă pentru cei care ajung la vârsta standard de pensionare. Citește și: Analize gratuite pentru pensionari prin CAS în 2026: cum funcționează programarea și cum eviți listele lungi de așteptare Pensia de invaliditate se transformă, în condițiile legii, în pensie pentru limită de vârstă, însă indemnizația pentru însoțitor se menține. Legea nr. 360/2023 prevede expres continuarea acestui drept. Prin urmare, atingerea vârstei de pensionare nu determină automat pierderea indemnizației. Persoanele cu handicap grav: indemnizația în locul asistentului personal Separat de sistemul public de pensii funcționează mecanismul prevăzut de Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Persoanele cu handicap grav care au dreptul la asistent personal pot, în condițiile legii, să opteze între angajarea unui asistent personal și primirea unei indemnizații lunare. Indemnizația este egală cu salariul net al asistentului personal gradația 0. În prima jumătate a anului 2026, aceasta a fost de aproximativ 2.574 de lei lunar. De la 1 iulie 2026, odată cu creșterea salariului minim brut la 4.325 de lei, indemnizația a ajuns la 2.699 de lei lunar. Direcția de Asistență Socială Deva, de exemplu, a anunțat oficial că noul cuantum se aplică drepturilor aferente lunii iulie, plătite în august. Plata este asigurată de autoritățile locale de la domiciliul sau reședința beneficiarului. Nu trebuie confundate cele două indemnizații Diferența este importantă. Citește și: Ajutoare de stat pentru pensionari în 2026: ce bani vin automat și când trebuie depusă o cerere Cei 2.163 de lei reprezintă indemnizația pentru însoțitor acordată, conform Legii pensiilor, pensionarului de invaliditate gradul I. Cei 2.699 de lei reprezintă indemnizația lunară acordată, potrivit Legii nr. 448/2006, persoanei cu handicap grav care alege această variantă în locul unui asistent personal. Deși în limbajul curent ambele sunt numite frecvent „indemnizație de însoțitor”, juridic nu sunt același drept și nici nu pot fi tratate ca două cuantumuri alternative ale aceleiași prestații. Cine poate primi indemnizația pentru însoțitor prin Casa de Pensii În sistemul public de pensii, beneficiarii sunt pensionarii încadrați în gradul I de invaliditate. Indemnizația se acordă în afara pensiei și este suportată de la bugetul de stat. Dacă o persoană primește pensie de invaliditate din mai multe sisteme de asigurări sociale, indemnizația pentru însoțitor este acordată numai de ultimul sistem în care aceasta a fost asigurată. Nu orice pensionar cu probleme grave de sănătate primește automat acest drept. Este necesară încadrarea medicală corespunzătoare în gradul I de invaliditate. Cine poate primi indemnizația în locul asistentului personal În sistemul de protecție a persoanelor cu dizabilități, copilul sau adultul cu handicap grav poate avea dreptul la asistent personal, în funcție de certificatul de încadrare și evaluarea efectuată potrivit legii. Persoana cu handicap grav sau reprezentantul său legal poate opta, în cazurile prevăzute de lege, pentru indemnizația lunară în locul asistentului personal. Adultul cu handicap vizual grav beneficiază, la rândul său, de posibilitatea de a opta între asistent personal și indemnizație de însoțitor. Opțiunea trebuie exprimată potrivit procedurii aplicabile, nefiind posibilă încasarea simultană a indemnizației și salarizarea unui asistent personal pentru aceeași nevoie de îngrijire. Handicap grav, pensie de invaliditate gradul I Aceasta este una dintre situațiile care produc cel mai des confuzie. Legea nr. 448/2006 prevede că persoanele cu handicap grav care au și calitatea de pensionari de invaliditate gradul I trebuie să opteze între drepturile cu aceeași destinație prevăzute de cele două sisteme. Și Legea nr. 360/2023 stabilește că plata indemnizației pentru însoțitor a pensionarului de invaliditate gradul I se suspendă începând cu luna următoare celei în care acesta optează pentru un alt drept acordat cu aceeași destinație printr-un act normativ special. Cu alte cuvinte, nu pot fi încasate pur și simplu două indemnizații pentru aceeași nevoie de însoțire. Neprezentarea la revizuirea medicală poate suspenda plata În cazul pensionarului de invaliditate, una dintre cele mai importante obligații este prezentarea la revizuirea medicală periodică, atunci când aceasta este necesară. Revizuirea se face, în funcție de afecțiune, la intervale stabilite de medicul expert, iar după examinare se poate decide menținerea gradului de invaliditate, încadrarea într-un alt grad sau redobândirea capacității de muncă. Dacă pensionarul nu se prezintă la revizuire din motive care îi sunt imputabile, nu aduce documentele sau investigațiile cerute ori nu îndeplinește obligațiile medicale stabilite de lege, plata pensiei și/sau a indemnizației poate fi suspendată. Trecerea din gradul I în alt grad poate duce la pierderea indemnizației Indemnizația pentru însoțitor din sistemul public de pensii este legată expres de încadrarea în gradul I de invaliditate. Dacă în urma revizuirii medicale persoana este încadrată, de exemplu, în gradul II, nu mai este îndeplinită condiția legală pentru indemnizația de însoțitor. Decizia medicală și decizia de pensie pot fi contestate prin procedurile prevăzute de lege, motiv pentru care persoana care consideră că noua încadrare este greșită trebuie să urmărească atent termenul și procedura indicate în documentele primite. Internarea într-un centru rezidențial poate opri indemnizația Pentru indemnizația acordată în locul asistentului personal există reguli speciale. Adultul cu handicap grav nu poate beneficia de indemnizația lunară pe perioada în care se află în îngrijirea și protecția unui asistent personal profesionist ori într-un centru rezidențial public sau într-o altă instituție rezidențială publică socială ori medico-socială care îi asigură întreținerea completă, dacă șederea depășește o lună. Centrul de tip respiro este exceptat. De asemenea, persoanele cu handicap grav nu beneficiază de această indemnizație pe perioada reținerii, arestării sau executării unei pedepse privative de libertate. Prin urmare, nu orice internare într-un spital sau orice ședere temporară într-un centru determină automat pierderea dreptului. Expirarea certificatului de handicap trebuie urmărită cu atenție În cazul în care certificatul de încadrare în grad de handicap este emis cu termen de valabilitate, beneficiarul trebuie să respecte procedura de reevaluare. Drepturile acordate în baza încadrării în handicap depind de existența unui certificat valabil și de menținerea gradului care justifică dreptul la asistent personal sau la indemnizația acordată în locul acestuia. De aceea, beneficiarii ar trebui să verifice din timp data expirării certificatului și termenul la care trebuie începută procedura de reevaluare. Mutarea în altă localitate nu înseamnă automat pierderea dreptului Schimbarea domiciliului sau reședinței nu este, în sine, un motiv pentru pierderea definitivă a indemnizației. În cazul indemnizației acordate persoanei cu handicap grav, plata este legată însă de autoritatea locală competentă pentru domiciliul sau reședința beneficiarului. Autoritățile locale gestionează plata acestor drepturi. De aceea, o mutare în altă localitate sau în alt județ trebuie comunicată, iar evidența beneficiarului trebuie transferată către instituția competentă. Lipsa actualizării documentelor poate provoca întreruperi administrative ale plății. Pentru pensionarii care își stabilesc domiciliul în străinătate există reguli distincte. Legea pensiilor prevede inclusiv situații în care plata poate fi suspendată dacă beneficiarul se stabilește într-un stat cu care România are o convenție de reciprocitate și, potrivit acelei convenții, dreptul este plătit de celălalt stat. Plata încetează la decesul beneficiarului Indemnizația este un drept personal al beneficiarului și încetează la deces. Totuși, sumele cuvenite și neîncasate până la data decesului pot fi solicitate, în condițiile legii, de persoanele îndreptățite. Autoritățile locale prevăd proceduri și documente speciale pentru recuperarea indemnizațiilor rămase neachitate. Ce trebuie verificat dacă indemnizația nu mai intră în cont Dacă plata este întreruptă, primul lucru care trebuie stabilit este din ce sistem provine indemnizația. Pentru pensionarul de invaliditate gradul I trebuie contactată casa teritorială de pensii. Pentru indemnizația acordată persoanei cu handicap grav în locul asistentului personal, beneficiarul trebuie să se adreseze DGASPC și/sau serviciului de asistență socială al primăriei competente. Este util să fie verificată existența unei decizii de suspendare sau încetare, valabilitatea documentelor medicale, data ultimei revizuiri, certificatul de handicap și orice eventuală schimbare de domiciliu sau de opțiune privind asistentul personal. O simplă întârziere administrativă nu trebuie confundată cu pierderea dreptului. Iar atunci când autoritatea emite o decizie prin care dreptul este redus, suspendat sau încetat, beneficiarul trebuie să verifice imediat motivul, temeiul legal și termenul în care poate contesta măsura.

Cât mai poate crește pensia în 2026 și ce acte merită căutate: adeverințele vechi de salariu pot conta și după „mica recalculare”
Eveniment

Cât mai poate crește pensia în 2026 și ce acte merită căutate: adeverințele vechi de salariu pot conta și după „mica recalculare”

Pensionarii care au lucrat înainte de 1 aprilie 2001 mai pot obține, în anumite situații, o creștere a pensiei dacă găsesc adeverințe care dovedesc că au încasat venituri mai mari decât cele folosite inițial la calcul. Este vorba mai ales despre acord global, prime, premii, ore suplimentare, sporuri sau alte sume care apăreau în statele de plată, dar nu au fost înscrise în carnetul de muncă și nu au fost valorificate la stabilirea pensiei. Nu există însă o majorare fixă și nici garanția că orice adeverință va aduce automat bani în plus. Creșterea depinde de valoarea veniturilor dovedite, de durata în care au fost primite și de salariul mediu cu care sunt comparate pentru fiecare lună. Cine ar trebui să își verifice dosarul de pensie Demersul merită analizat în primul rând de pensionarii care au lucrat înainte de aprilie 2001 și care, pe lângă salariul de încadrare, primeau frecvent alte sume. Citește și: Analize gratuite pentru pensionari prin CAS în 2026: cum funcționează programarea și cum eviți listele lungi de așteptare Pot fi în această situație foștii angajați din industrie, construcții, transporturi, minerit, energie, agricultură, fabrici, cooperative, întreprinderi de stat sau unități în care plata în acord și orele suplimentare reprezentau o parte importantă a venitului. Un prim indiciu este diferența dintre salariul înscris în carnetul de muncă și banii încasați în realitate. Dacă pensionarul își amintește că avea venituri considerabil mai mari datorită acordului global, primelor sau sporurilor, dar acestea nu apar în decizia de pensie ori în documentele depuse, căutarea adeverinței poate fi justificată. Ce venituri pot fi luate în calcul Legea nr. 360/2023 permite valorificarea veniturilor totale lunare, brute sau nete, după caz, realizate înainte de 1 aprilie 2001, pentru care, potrivit legislației din perioada respectivă, s-a datorat contribuția de asigurări sociale. Citește și: Ajutoare de stat pentru pensionari în 2026: ce bani vin automat și când trebuie depusă o cerere Printre veniturile care pot conta se află: - formele de plată în acord global sau cu bucata; - primele și premiile; - orele suplimentare; - sporurile pentru muncă de noapte; - sporurile pentru condiții grele, periculoase sau vătămătoare; - indemnizațiile pentru muncă nenormată; - al treisprezecelea salariu; - alte sporuri sau adaosuri salariale pentru care s-a datorat contribuția de asigurări sociale. Casa Națională de Pensii precizează că pot fi valorificate și alte sporuri fără caracter permanent, dar numai dacă sunt dovedite printr-o adeverință care îndeplinește condițiile legale. Important este ca venitul să fi avut natură salarială și să fi făcut parte din baza pentru care se datora contribuția de asigurări sociale potrivit regulilor valabile în acel moment. Simpla menționare a unei prime sau indemnizații nu este întotdeauna suficientă. Ce legătură are cu „mica recalculare” Așa-numita „mică recalculare” a vizat tocmai sporurile, veniturile nepermanente și veniturile lunare realizate înainte de 1 aprilie 2001, care nu fuseseră folosite la calcularea pensiei. Citește și: Pensionar în 2026, dar încă angajat: cine poate lucra fără restricții și cine riscă suspendarea drepturilor Recalcularea din oficiu a privit adeverințele valabile care se aflau deja în dosarele de pensie. Legea nr. 360/2023 a stabilit că aceste venituri pot fi valorificate dacă au fost plătite din fondul de salarii și dacă pentru ele s-a datorat contribuția de asigurări sociale. Pensionarii care nu aveau adeverințele la dosar nu și-au pierdut însă dreptul de a le depune ulterior. În 2026, ei pot solicita recalcularea pensiei pe baza unor documente nou-găsite. Pentru adeverințele depuse după 1 septembrie 2024, recalcularea nu se face automat, ci în baza unei cereri. Drepturile recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care cererea a fost înregistrată. Prin urmare, pensionarul nu trebuie să aștepte o nouă etapă națională de recalculare dacă găsește acum documentele. Cât poate crește pensia Nu există o sumă generală, valabilă pentru toți pensionarii. Pensia poate crește cu câțiva lei, câteva zeci de lei sau, în cazurile în care veniturile omise au fost consistente și încasate timp de mulți ani, cu sume mai importante. Pentru fiecare lună, venitul dovedit este raportat la câștigul salarial mediu corespunzător perioadei. Cu cât diferența dintre venitul deja folosit la calcul și venitul total dovedit este mai mare, cu atât poate fi mai mare și punctajul suplimentar. În 2026, valoarea punctului de referință utilizată la stabilirea cuantumului pensiei este menținută la 81 de lei. Un pensionar care a primit sporuri mici doar câteva luni nu trebuie să se aștepte la o majorare spectaculoasă. În schimb, pentru cine a lucrat ani întregi în acord global sau a avut constant venituri aproape duble față de salariul tarifar înscris în carnet, diferența poate deveni semnificativă. Calculul exact poate fi făcut numai de casa teritorială de pensii, după verificarea documentelor și refacerea punctajelor lunare. Ce trebuie să conțină adeverința Adeverințele emise după 1 septembrie 2024 trebuie să respecte, în principiu, modelul din anexa nr. 6 la Legea nr. 360/2023. Documentul trebuie să permită casei de pensii să identifice clar: - pensionarul și angajatorul; - perioada în care persoana a fost angajată; - funcția sau meseria; - venitul total realizat în fiecare lună; - salariul de încadrare; - sporurile, primele și celelalte adaosuri; - dacă sumele au fost brute sau nete; - temeiul în baza căruia au fost acordate; - faptul că veniturile au fost plătite din fondul de salarii; - situația contribuției de asigurări sociale; - documentele din arhivă pe baza cărora a fost emisă adeverința. Adeverința trebuie să fie eliberată pe baza statelor de plată sau a altor documente primare verificabile, nu doar pe baza unor declarații ori estimări. Normele de aplicare a Legii pensiilor includ, între actele care pot fi depuse, adeverința privind venitul brut realizat, întocmită conform anexei nr. 6 la lege. Adeverințele mai vechi nu trebuie aruncate O adeverință emisă cu ani în urmă nu este automat inutilă doar pentru că nu respectă modelul actual. Casa Națională de Pensii arată că adeverințele emise înainte de 1 septembrie 2024 pot fi valorificate după modelele și condițiile aplicabile la momentul eliberării lor. Chiar și unele adeverințe mai vechi, în care nu apare formula actuală referitoare la plata sumelor din fondul de salarii, pot fi acceptate dacă includ veniturile lunare, defalcarea acestora și mențiunea că s-a reținut și plătit contribuția de asigurări sociale. De aceea, pensionarul nu ar trebui să renunțe la o adeverință veche înainte de a o prezenta casei de pensii. Unde sunt căutate actele dacă angajatorul a dispărut Dispariția fostei întreprinderi nu înseamnă neapărat că statele de plată au dispărut. Arhiva poate fi păstrată de: - societatea care a preluat fostul angajator; - lichidatorul judiciar; - o firmă autorizată de servicii arhivistice; - Arhivele Naționale sau serviciul județean competent; - o instituție publică ori societate căreia i-a fost predat fondul arhivistic. Primul pas este identificarea succesorului juridic al angajatorului. Pot fi consultate documentele vechi, fostele carnete de muncă, Registrul Comerțului, informațiile de la arhivele județene sau datele deținute de inspectoratul teritorial de muncă. Solicitarea trebuie să conțină cât mai multe repere: denumirea exactă a întreprinderii, secția, locul de muncă, perioada lucrată, funcția și eventualele denumiri ulterioare ale societății. Atenție la costurile firmelor de arhivare Deținătorii privați de arhive pot solicita bani pentru căutarea documentelor și eliberarea adeverințelor. Costul poate crește dacă perioada este lungă sau dacă documentele nu sunt bine inventariate. Înainte de a plăti, pensionarul ar trebui să ceară în scris: - tariful total sau modul de calcul; - perioada pentru care există state de plată; - tipurile de venituri care pot fi certificate; - confirmarea că adeverința va fi întocmită în forma cerută de legislația pensiilor. Dacă firma spune că poate elibera doar o adeverință de vechime, fără veniturile lunare, documentul poate să nu fie suficient pentru recalcularea pensiei. Ce acte merită căutate cu prioritate Merită căutate în primul rând documentele pentru perioadele în care veniturile reale au fost mult mai mari decât salariul înscris în carnetul de muncă. O adeverință este cu atât mai utilă cu cât acoperă: - mai mulți ani de activitate; - plăți constante în acord global; - ore suplimentare efectuate lunar; - sporuri procentuale importante; - prime sau adaosuri acordate în mod repetat; - perioade pentru care la pensie a fost folosit doar salariul tarifar. Este mai puțin probabil ca efortul și costurile să se justifice pentru o primă modestă, primită o singură dată. Înainte de a comanda o adeverință scumpă, pensionarul poate cere deținătorului arhivei să confirme dacă există statele de plată și ce categorii de venituri apar în acestea. Unde se depune cererea Cererea de recalculare se depune la casa teritorială de pensii de care aparține pensionarul, împreună cu adeverința în original și actele solicitate. Legea permite recalcularea la cerere prin adăugarea veniturilor, stagiilor de cotizare sau a altor documente care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei. Este recomandat ca pensionarul să păstreze o copie a adeverinței și dovada înregistrării cererii. Dacă documentul este respins, casa de pensii trebuie să explice motivul în decizia emisă. Pensionarul poate verifica dacă problema ține de forma adeverinței, de lipsa informațiilor privind contribuția sau de natura venitului și poate solicita, după caz, completarea documentului. O adeverință poate conta și după încheierea „micii recalculări” Pentru pensionarii care au lucrat înainte de aprilie 2001, dosarul de pensie nu este definitiv închis doar pentru că recalcularea generală s-a încheiat. Dacă apar documente noi, veniturile nevalorificate pot fi adăugate prin recalculare la cerere. Important este ca actele să fie legale, să provină de la angajator sau de la deținătorul legal al arhivei și să permită verificarea lunară a sumelor încasate. Cele mai valoroase adeverințe nu sunt neapărat cele care enumeră cât mai multe sporuri, ci acelea care arată, lună de lună, venitul total real pentru perioade lungi. Pentru unii pensionari, căutarea poate să nu schimbe aproape deloc pensia. Pentru alții, mai ales pentru cei plătiți ani întregi în acord global sau cu sporuri consistente, un document uitat într-o arhivă poate însemna o majorare permanentă a venitului lunar.

Talonul de pensie în 2026, explicat rând cu rând: ce reprezintă fiecare sumă și reținere
Eveniment

Talonul de pensie în 2026, explicat rând cu rând: ce reprezintă fiecare sumă și reținere

Talonul de pensie, numit oficial și document de informare, arată nu doar pensia stabilită beneficiarului, ci și toate sumele adăugate sau reținute înainte ca banii să fie virați în cont ori plătiți prin poștă. De aici apar și diferențele care îi nedumeresc pe mulți pensionari: pensia brută nu este întotdeauna egală cu pensia netă, iar într-o anumită lună suma primită poate fi mai mare sau mai mică decât cea obișnuită. Denumirile și ordinea rubricilor pot varia ușor, în funcție de tipul pensiei și de drepturile fiecărui beneficiar. Principiul de calcul rămâne însă același: la drepturile brute se adaugă eventualele indemnizații, apoi se scad contribuția la sănătate, impozitul, popririle sau debitele. Ce arată culoarea cuponului de pensie Culoarea cuponului poate oferi informații despre natura drepturilor plătite sau despre modalitatea de încasare a banilor. Citește și: Analize gratuite pentru pensionari prin CAS în 2026: cum funcționează programarea și cum eviți listele lungi de așteptare Cuponul verde este utilizat pentru drepturile acordate în baza unor legi speciale, iar cel gri indică sume suplimentare, diferențe sau restanțe la plată. Cuponul mov este asociat pensiei virate în cont bancar, în timp ce documentul roșu este folosit pentru pensia achitată la domiciliu, prin mandat poștal. Cuponul galben este destinat pensiilor acordate foștilor membri ai cooperativelor agricole de producție – CAP. Cuantumul brut: pensia înaintea reținerilor Rubrica referitoare la cuantumul brut arată valoarea pensiei stabilite înainte de aplicarea contribuției la sănătate, a impozitului și a altor rețineri. Aceasta este suma rezultată din decizia de pensionare sau dintr-o decizie ulterioară de recalculare. Cuantumul brut nu trebuie confundat cu suma pe care pensionarul o primește efectiv în cont. Pentru pensiile care nu depășesc plafonul neimpozabil și asupra cărora nu există alte rețineri, brutul poate fi egal cu netul. În cazul pensiilor mai mari sau al beneficiarilor care au popriri ori debite, suma netă va fi mai mică. Talonul este o dovadă atât a venitului brut, cât și a celui net și trebuie păstrat, deoarece poate fi solicitat pentru obținerea unor facilități, ajutoare sau servicii sociale. Contribuția la sănătate: când se reține CASS În 2026, pentru partea din pensie care depășește 3.000 de lei se reține contribuția de asigurări sociale de sănătate, CASS, în cotă de 10%. Asta nu înseamnă că 10% se aplică întregii pensii. Primii 3.000 de lei sunt protejați, iar contribuția se calculează numai asupra diferenței. De exemplu, la o pensie brută de 4.467 de lei, suma supusă CASS este: 4.467 de lei – 3.000 de lei = 1.467 de lei. Contribuția la sănătate este de 10% din această diferență, respectiv 146,70 lei, rotunjită la 147 de lei. Pentru o pensie brută de cel mult 3.000 de lei, CASS este zero. Persoanele cu handicap nu sunt scutite automat de CASS pentru venitul din pensie. Excepția se aplică indemnizațiilor acordate în baza Legii nr. 448/2006, nu oricărui venit primit de beneficiar. Impozitul pe pensie se calculează după scăderea CASS Impozitul pe venitul din pensii este de 10%, dar nici acesta nu se aplică întregii pensii. Baza de calcul este partea care depășește plafonul de 3.000 de lei, din care se scade mai întâi contribuția la sănătate datorată. În exemplul unei pensii brute de 4.467 de lei, calculul este următorul: 4.467 de lei – 3.000 de lei – 147 de lei CASS = 1.320 de lei venit impozabil. Impozitul este de 10% din 1.320 de lei, adică 132 de lei. Pensia netă rămasă este: 4.467 de lei – 147 de lei CASS – 132 de lei impozit = 4.188 de lei. CASS și impozitul sunt calculate și reținute direct de instituția care plătește pensia. De reținut: pensionarul nu trebuie să depună lunar o declarație și nici să achite separat aceste sume. Ce înseamnă poprirea înscrisă pe talon Poprirea apare atunci când casa de pensii primește o adresă oficială de executare silită. Creditorul poate fi, de exemplu, ANAF, o bancă, o instituție publică, o persoană fizică sau o societate care deține un titlu executoriu. Casa de pensii nu stabilește, de regulă, existența datoriei, ci aplică măsura transmisă de executor sau de instituția competentă. Pentru detalii privind creditorul, valoarea totală și durata reținerii, pensionarul se poate adresa casei teritoriale de pensii care deține dosarul. În cazul datoriilor obișnuite, poate fi urmărită până la o treime din venitul lunar net. Pentru obligațiile de întreținere sau alocațiile pentru copii, limita poate ajunge până la jumătate din venitul net. Dacă există mai multe urmăriri asupra aceleiași pensii, reținerile nu pot depăși, în principiu, jumătate din venitul lunar net. Prin urmare, rubrica „poprire” nu reprezintă un impozit și nici o taxă aplicată tuturor pensionarilor. De reținut: pensiile mici beneficiază de o protecție suplimentară. În cazul în care pensia este mai mică decât salariul minim net pe economie, poprirea nu se mai calculează pur și simplu ca o treime sau ca jumătate din întregul venit. Potrivit Codului de procedură civilă, dintr-un asemenea venit poate fi urmărită numai partea care depășește jumătate din salariul minim net pe economie. Cu alte cuvinte, pensionarului trebuie să îi rămână cel puțin o sumă egală cu jumătate din salariul minim net. Dacă pensia nu depășește acest nivel, în principiu, nu există o parte din venit care să poată fi poprită. Protecția se aplică veniturilor periodice destinate asigurării mijloacelor de existență, categorie în care intră și pensiile. Debitele: sume pe care casa de pensii le recuperează Rubrica „debit” are o altă explicație. Ea indică, de regulă, recuperarea unei sume despre care casa de pensii a stabilit că a fost plătită necuvenit. Un debit poate apărea după o recalculare, după descoperirea unei erori în dosar, în cazul neanunțării unei schimbări care influența dreptul la pensie sau atunci când au fost încasate simultan venituri incompatibile cu o anumită categorie de pensie. Debitul trebuie stabilit printr-o decizie comunicată pensionarului. Documentul trebuie să arate suma totală, perioada pentru care a fost calculată și motivul recuperării. Reținerea lunară de pe talon reprezintă doar rata recuperată în luna respectivă, nu neapărat întreaga datorie. CNPP arată că reținerile pentru recuperarea unor sume se realizează eșalonat, în limitele prevăzute de lege. Dacă pensionarul consideră că debitul a fost stabilit greșit, trebuie să verifice decizia primită și termenul de contestare înscris în aceasta. Este extrem de important de știut: conform reglementărilor oficiale stabilite prin Legea nr. 285/2024, pensionarii sunt scutiți integral de la plată dacă sumele necuvenite au apărut din cauza unor erori de calcul ale funcționarilor sau în urma procesului de recalculare. Statul își asumă greșeala, iar banii primiți în plus rămân la pensionar. Debitele se mai recuperează doar dacă vina aparține exclusiv beneficiarului. Indemnizațiile și alte drepturi adăugate pensiei Pe talon pot apărea și sume care nu fac parte din pensia contributivă propriu-zisă. Printre acestea se pot afla indemnizația socială pentru pensionari, indemnizația pentru însoțitor, drepturi acordate veteranilor, invalizilor sau văduvelor de război, foștilor deținuți politici, persoanelor persecutate din motive etnice ori membrilor unor uniuni de creatori. Aceste drepturi au baze legale diferite și pot fi afișate separat de cuantumul pensiei. CNPP precizează că talonul reflectă și indemnizațiile plătite în temeiul unor legi speciale. Indemnizația socială pentru pensionari, cunoscută și sub denumirea de pensie minimă, nu înlocuiește pensia calculată pe baza contribuțiilor. Ea completează venitul până la nivelul minim stabilit de lege, dacă pensionarul îndeplinește condițiile. De aceea, pe talon pot apărea separat pensia calculată și diferența suportată de la bugetul de stat. Diferențele și restanțele pot fi plătite separat În unele luni, pensionarul poate primi mai mult decât cuantumul net obișnuit. Diferența poate proveni din drepturi restante acordate în urma unei recalculări, a revizuirii dosarului, a unei hotărâri judecătorești sau a unei decizii emise cu întârziere. Restanțele reprezintă sume cuvenite pentru lunile anterioare. Ele nu trebuie confundate cu o majorare permanentă a pensiei. În funcție de momentul procesării, diferențele pot fi incluse în aceeași plată cu pensia lunară sau pot intra în cont printr-un transfer separat. CNPP folosește și categoria „plăți restante” pentru asemenea situații. Pensionarul trebuie să verifice atât talonul, cât și extrasul bancar. Două viramente efectuate în aceeași lună pot reprezenta pensia curentă și, separat, drepturi restante. De ce suma intrată în cont poate părea diferită Suma virată de casa de pensii ar trebui să corespundă totalului net de plată indicat în documentul de informare. Pot apărea însă confuzii atunci când: - în cont intră separat o restanță sau o diferență; - banca execută o poprire aplicată direct asupra contului; - pensionarul verifică soldul total al cardului, nu valoarea transferului primit; - există comisioane sau alte operațiuni bancare; - talonul consultat este aferent altei luni; - o indemnizație temporară a fost adăugată sau a încetat. Ce trebuie verificat în fiecare lună Pentru a înțelege corect talonul, pensionarul trebuie să pornească de la totalul drepturilor brute, să identifice indemnizațiile adăugate, apoi să scadă CASS, impozitul, poprirea și eventualele debite. Rezultatul trebuie să coincidă cu rubrica „total drepturi nete” sau „net de plată”. Dacă suma nu poate fi explicată din datele înscrise pe talon, pensionarul poate solicita lămuriri casei teritoriale de pensii care îi gestionează dosarul. Este util să aibă la îndemână talonul, extrasul bancar și eventualele decizii privind recalcularea, debitul sau poprirea. Talonul nu este doar o simplă chitanță. Este documentul care arată, lună de lună, cum s-a ajuns de la pensia stabilită pe hârtie la suma primită efectiv de pensionar.

Ajutoare de stat pentru pensionari în 2026: ce bani vin automat și când trebuie depusă o cerere
Eveniment

Ajutoare de stat pentru pensionari în 2026: ce bani vin automat și când trebuie depusă o cerere

Pensionarii cu venituri mici pot beneficia în 2026 de mai multe forme de sprijin acordate de stat: bani virați odată cu pensia, indemnizația socială, carduri pentru alimente și ajutoare pentru plata energiei. Regulile diferă însă de la un program la altul. Unele drepturi sunt acordate automat, pe baza informațiilor aflate deja în bazele de date ale statului, în timp ce pentru altele pensionarul trebuie să depună o cerere. Ajutorul de solidaritate: până la 1.000 de lei în două tranșe Una dintre principalele măsuri adoptate pentru 2026 este ajutorul financiar de solidaritate destinat pensionarilor cu venituri lunare de cel mult 3.000 de lei. Citește și: Analize gratuite pentru pensionari prin CAS în 2026: cum funcționează programarea și cum eviți listele lungi de așteptare Suma totală acordată este stabilită în funcție de nivelul venitului: 1.000 de lei pentru venituri de până la 1.500 de lei inclusiv; 800 de lei pentru venituri cuprinse între 1.501 și 2.000 de lei inclusiv;  600 de lei pentru venituri cuprinse între 2.001 și 3.000 de lei inclusiv. Ajutorul este plătit în două tranșe egale, în lunile mai și decembrie 2026. Astfel, un pensionar din prima categorie primește câte 500 de lei, unul din a doua categorie câte 400 de lei, iar un beneficiar din ultima categorie câte 300 de lei la fiecare plată. Banii sunt acordați din oficiu. Pensionarii eligibili nu trebuie să depună cereri la casa teritorială de pensii. Plata se face prin aceeași modalitate în care este achitată pensia: în cont bancar sau prin mandat poștal. La verificarea încadrării în plafon pot fi luate în calcul toate veniturile din pensii și indemnizații plătite prin sistemul public, nu doar suma denumită propriu-zis „pensie” pe talon. Cardurile pentru alimente: regulile nu mai sunt cele din anii anteriori Programul „Sprijin pentru România” continuă în perioada 2025–2027, dar valoarea și categoriile de beneficiari au fost restrânse față de anii în care cardurile erau alimentate o dată la două luni cu câte 250 de lei. Pentru 2026, cadrul legislativ prevede un sprijin anual total de 250 de lei, acordat în două tranșe de câte 125 de lei. Prin urmare, pensionarii nu primesc 250 de lei la fiecare două luni. În cazul pensionarilor, eligibilitatea este legată în principal de persoanele care au împlinit vârsta de 65 de ani și beneficiază de indemnizația socială pentru pensionari. Programul mai cuprinde persoane cu dizabilități și beneficiari ai venitului minim de incluziune. Banii pot fi folosiți numai pentru cumpărarea de produse alimentare sau pentru plata meselor calde la comercianții care acceptă cardurile sociale. Nu pot fi retrași de la bancomat, transferați în alt cont sau utilizați pentru produse nealimentare. Pentru beneficiarii deja înregistrați, cardul este alimentat fără depunerea unei cereri. Cei care devin eligibili ulterior primesc carduri noi, după actualizarea listelor transmise de instituțiile responsabile. Totuși, data exactă a încărcării tranșelor trebuie urmărită în comunicările Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. În 2025, de exemplu, prima tranșă a fost distribuită abia în toamnă, ceea ce arată că existența programului nu garantează o anumită lună de plată în lipsa unui calendar oficial. Pensia minimă de 1.281 de lei se completează automat Indemnizația socială pentru pensionari, cunoscută popular drept „pensia minimă garantată”, este menținută la nivelul de 1.281 de lei. Aceasta nu reprezintă o pensie distinctă și nici o sumă fixă adăugată tuturor pensiilor mici. Statul plătește numai diferența necesară pentru ca veniturile din pensii luate în calcul să ajungă la pragul legal. De exemplu, dacă pensia stabilită pe baza contribuțiilor este de 900 de lei, diferența suportată de la bugetul de stat este de 381 de lei. Pensionarul va încasa astfel, în total, 1.281 de lei. În schimb, dacă persoana primește pensii sau indemnizații care, însumate, depășesc pragul de 1.281 de lei, aceasta nu mai beneficiază de completare. Indemnizația socială este acordată din oficiu pensionarilor cu domiciliul în România. Nu este necesară depunerea unei cereri separate. Nivelul de 1.281 de lei a fost stabilit prin legislația fiscal-bugetară și este utilizat și ca reper pentru alte programe sociale. Tichetul de 50 de lei pentru electricitate, până la sfârșitul anului Pensionarii cu venituri mici pot primi tichetul electronic de energie, în valoare de 50 de lei pentru fiecare lună eligibilă. Pot beneficia persoanele singure cu venituri nete lunare de cel mult 1.940 de lei și familiile cu un venit net mediu de maximum 1.784 de lei pentru fiecare membru. Sprijinul se acordă pentru un singur loc de consum și poate fi utilizat numai pentru plata facturilor la energia electrică. Programul a fost prelungit, prin OUG nr. 89/2025, până la 31 decembrie 2026. Spre deosebire de ajutorul de solidaritate, tichetul pentru energie nu este acordat automat tuturor pensionarilor cu venituri mici. Cererea trebuie înregistrată în platforma EPIDS. Persoanele care nu au acces la internet pot solicita ajutor la un oficiu poștal sau la primărie, unde datele sunt introduse în platformă. Excepție fac beneficiarii venitului minim de incluziune, ale căror informații pot fi preluate automat în sistem. Pentru plata facturii, beneficiarul merge la oficiul poștal cu actul de identitate și factura de energie electrică. Tichetul nu poate fi preschimbat în numerar și nu poate fi folosit pentru gaze naturale, lemne, alimente sau alte cheltuieli. Ajutor pentru încălzirea locuinței și supliment pentru energie Pe lângă tichetul temporar pentru electricitate, pensionarii cu venituri reduse pot solicita ajutorul pentru încălzirea locuinței, acordat în baza Legii consumatorului vulnerabil. Programul se adresează persoanelor singure și familiilor care se încadrează în plafoanele de venit stabilite de lege. Ajutorul poate acoperi o parte din cheltuielile pentru gaze naturale, energie electrică, combustibili solizi sau petrolieri ori energie termică furnizată în sistem centralizat. Valoarea nu este identică pentru toți beneficiarii. Compensația este calculată în funcție de venitul persoanei sau al familiei, de sistemul folosit pentru încălzire și de costurile eligibile. Separat, poate fi acordat și suplimentul pentru energie, destinat acoperirii unei părți din consumul de electricitate, gaze, energie termică sau combustibili. Acesta poate fi primit lunar, inclusiv în afara sezonului rece, atât timp cât sunt îndeplinite condițiile legale. Pentru aceste drepturi este necesară o cerere, însoțită de declarația privind componența familiei, veniturile și bunurile deținute. Documentele se depun, de regulă, la primăria localității în care se află locuința. Dreptul este stabilit prin dispoziția primarului, după verificarea datelor declarate. Ce ajutoare vin automat și pentru care trebuie depusă cerere Pensionarii nu trebuie să meargă la casa de pensii pentru ajutorul financiar de solidaritate, indemnizația socială sau alimentarea cardurilor sociale, dacă figurează deja în categoriile de beneficiari. Instituțiile verifică veniturile prin bazele de date și efectuează plățile din oficiu. În schimb, tichetul electronic pentru electricitate și ajutorul pentru încălzire presupun, în principiu, depunerea unei solicitări. Pensionarul nu ar trebui să aștepte ca aceste sume să apară automat pe talonul de pensie. Plafonul de 3.000 de lei nu se aplică tuturor programelor Este important de reținut că limita de 3.000 de lei se referă exclusiv la ajutorul financiar de solidaritate, nu la toate formele de sprijin. Cardurile pentru alimente, tichetul pentru electricitate, indemnizația socială și ajutorul pentru încălzire au fiecare condiții proprii de acordare și plafoane de venit mai reduse. În unele cazuri, contează și alte criterii, precum vârsta, componența familiei sau încadrarea într-o anumită categorie socială. De aceea, pensionarii cu venituri de peste 3.000 de lei nu se încadrează, în general, în aceste programe destinate persoanelor vulnerabile. Ei pot beneficia însă de alte drepturi acordate pensionarilor, precum reducerile pentru călătoriile între localități, biletele de tratament balnear prin Casa Națională de Pensii Publice sau facilitățile pentru transportul public local, acolo unde acestea sunt acordate de autoritățile locale. Înainte de a solicita un ajutor, pensionarii trebuie să verifice informațiile publicate de casa teritorială de pensii, primărie, ANPIS sau ministerul care administrează programul. Calendarul plăților, plafoanele și procedurile pot fi modificate prin acte normative adoptate pe parcursul anului.

Analize gratuite pentru pensionari prin CAS în 2026: cum funcționează programarea și cum eviți listele lungi de așteptare
Eveniment

Analize gratuite pentru pensionari prin CAS în 2026: cum funcționează programarea și cum eviți listele lungi de așteptare

Pensionarii asigurați pot face gratuit numeroase analize medicale în 2026, pe baza unui bilet de trimitere eliberat de medicul de familie sau de un medic specialist aflat în contract cu sistemul asigurărilor de sănătate. Gratuitatea nu înseamnă însă că pacientul poate merge oricând la laborator. Pentru cele mai multe analize, furnizorii lucrează în limita fondurilor contractate cu Casa de Asigurări de Sănătate, iar locurile se pot ocupa rapid. O schimbare importantă aplicată de la 1 ianuarie 2026 este că, dintre pacienții cu bilete Monitor 2–8, numai bolnavii oncologici cu bilet Monitor 2 mai beneficiază de efectuarea investigațiilor în maximum cinci zile lucrătoare și de decontarea acestora peste valoarea contractată de laborator. Pentru celelalte categorii de bolnavi cronici, analizele se decontează în limita fondurilor disponibile și pot fi supuse listelor de așteptare. Primul pas: biletul de trimitere Pentru efectuarea gratuită a analizelor, pacientul are nevoie de un bilet de trimitere de la medicul de familie sau de la un medic specialist aflat în contract cu CAS. Citește și: Recalcularea pensiei în 2026: cum verificați dacă decizia este corectă și unde o contestați dacă apar erori Medicul stabilește investigațiile necesare în funcție de starea de sănătate, diagnosticele cunoscute și factorii de risc. Nu orice analiză solicitată de pacient este decontată automat: aceasta trebuie să fie justificată medical și înscrisă pe trimitere. Laboratorul ales trebuie să se afle în contract cu o casă de asigurări și să aibă contractate investigațiile respective. Cât timp este valabil biletul Biletul pentru analize medicale de laborator este valabil, de regulă, 30 de zile calendaristice de la data eliberării. Pentru investigațiile recomandate în cazul bolilor cronice, pentru biletele pe care este evidențiat „management de caz” și în alte situații prevăzute de norme, valabilitatea poate ajunge la 90 de zile. Pacientul trebuie să verifice data emiterii și termenul de valabilitate înainte de a face programarea. Analizele trebuie efectuate cât timp biletul este încă valabil. Analizele pot fi făcute și în alt județ Pacientul nu este obligat să aleagă un laborator din județul de domiciliu sau din județul în care lucrează medicul care a emis trimiterea. Biletul poate fi folosit la orice furnizor din România aflat în contract cu o casă de asigurări, cu condiția ca laboratorul să efectueze analizele înscrise pe document. Această posibilitate poate fi utilă atunci când laboratoarele din localitatea de domiciliu și-au epuizat fondurile. Ce înseamnă biletele „Monitor” Biletele marcate „Monitor” sunt destinate investigațiilor necesare urmăririi unor boli. Codurile utilizate sunt: Monitor 1 – monitorizarea pacienților după COVID-19; Monitor 2 – boli oncologice; Monitor 3 – diabet zaharat; Monitor 4 – boli cardiovasculare; Monitor 5 – boli rare; Monitor 6 – boli neurologice; Monitor 7 – boli cerebrovasculare; Monitor 8 – boală cronică renală. Din 2026, simpla mențiune „Monitor” nu mai garantează efectuarea rapidă a analizelor. Regimul diferă în funcție de codul înscris pe bilet. Monitor 2: pacienții oncologici au prioritate Analizele necesare monitorizării bolnavilor oncologici continuă să fie decontate peste valoarea contractată inițial de laborator cu casa de asigurări. Dacă laboratorul depășește plafonul prin efectuarea acestor investigații, fondurile sunt suplimentate ulterior prin acte adiționale. Prin urmare, un pacient cu bilet Monitor 2 nu ar trebui refuzat pe motiv că „nu mai sunt fonduri”. Investigațiile trebuie efectuate în cel mult cinci zile lucrătoare de la solicitare. Biletul trebuie însă completat corect, iar analizele recomandate trebuie să fie necesare monitorizării bolii oncologice. Nu orice investigație solicitată de o persoană care are și un diagnostic de cancer intră automat în acest regim. Monitor 3–8: analizele intră în plafon Regulile sunt diferite pentru pacienții cu diabet, boli cardiovasculare, rare, neurologice, cerebrovasculare sau boală cronică renală. Din 2026, analizele înscrise pe biletele Monitor 3–Monitor 8 se decontează în limita valorii contractului laboratorului cu CAS. Acestea nu mai beneficiază de suplimentarea generală a fondurilor și nici de obligația efectuării în maximum cinci zile lucrătoare. Pacientul poate fi programat în funcție de fondurile și locurile disponibile sau poate fi nevoit să caute un alt laborator. A rămas o excepție pentru efectuarea unei investigații din categoria investigațiilor de înaltă performanță și de medicină nucleară, într-un an calendaristic, pentru fiecare pacient asigurat, dacă aceasta este necesară monitorizării bolii. Prevederea nu se aplică tuturor analizelor uzuale. Cum eviți răspunsul „nu mai avem fonduri” Pentru analizele decontate în limita plafonului, programarea din timp este esențială. Pacientul poate contacta laboratoarele în ultimele zile ale lunii și poate întreba când se deschid programările pentru luna următoare. Unele centre acceptă programări înainte de începutul lunii, iar locurile se pot ocupa foarte repede. Este indicată verificarea mai multor furnizori: rețele mari, laboratoare independente, policlinici și centre medicale de cartier. Dacă un laborator și-a epuizat plafonul, nu înseamnă că toate unitățile din oraș se află în aceeași situație. La telefon trebuie precizat că este vorba despre analize prin CAS, ce investigații sunt înscrise, până când este valabil biletul și dacă acesta conține un cod Monitor. Listele laboratoarelor aflate în contract pot fi consultate pe site-urile caselor de asigurări de sănătate. Unele case publică și valorile contractelor încheiate cu furnizorii, însă acestea nu arată neapărat câte fonduri mai sunt disponibile în ziua consultării. Platformele independente, precum Analize.live, pot fi utile pentru orientare, dar informația trebuie confirmată direct la laborator, deoarece situația programărilor se poate modifica rapid. Ce se întâmplă dacă nu există loc imediat Dacă laboratorul nu poate efectua analizele în ziua solicitării, pacientul poate primi o programare pentru o dată ulterioară, în perioada de valabilitate a biletului. Dacă termenul propus nu este convenabil, pacientul poate solicita restituirea trimiterii și se poate adresa altui furnizor. Biletul nu trebuie lăsat pentru o programare stabilită după data expirării sale. Ce analize pot fi decontate Pachetul de bază cuprinde numeroase investigații, printre care hemoleucograma, glicemia, creatinina, ureea, acidul uric, colesterolul, trigliceridele, transaminazele și sumarul de urină. Pot fi decontate și alte analize, inclusiv hormonale, imunologice sau teste de prevenție, în funcție de recomandarea medicului, vârsta, sexul, diagnosticele și factorii de risc ai pacientului. Nu există însă un pachet identic acordat automat tuturor pensionarilor. Fiecare analiză trebuie recomandată medical și înscrisă pe bilet. Ce documente trebuie prezentate La laborator, pacientului îi pot fi solicitate biletul de trimitere în original, cartea de identitate și cardul de sănătate sau documentul care îl înlocuiește. Înainte de recoltare, trebuie verificat dacă analizele se fac pe nemâncate și dacă există reguli speciale privind tratamentul. Medicamentele nu trebuie întrerupte fără acordul medicului. Dacă un bilet Monitor 2 este refuzat exclusiv pe motivul epuizării plafonului, pacientul poate cere o explicație și poate sesiza casa de asigurări cu care laboratorul are contract.

Recalcularea pensiei în 2026: cum verificați dacă decizia este corectă și unde o contestați dacă apar erori
Eveniment

Recalcularea pensiei în 2026: cum verificați dacă decizia este corectă și unde o contestați dacă apar erori

O perioadă de muncă dispărută din evidențe, o adeverință care nu a fost valorificată, puncte de stabilitate calculate greșit sau anii lucrați în grupa I ori a II-a care nu apar corect în dosar pot face diferența dintre pensia primită și cea la care pensionarul are, în realitate, dreptul. În 2026, verificarea este mai ușoară decât în trecut: o parte importantă din istoricul de cotizare poate fi consultată prin portalul Casei Naționale de Pensii Publice. Decizia trebuie însă comparată cu propriile documente, mai ales pentru perioadele vechi. Dacă pensionarul constată o eroare, timpul poate deveni esențial: o decizie a Casei de Pensii poate fi contestată în instanță în 45 de zile de la comunicare. Primul lucru de verificat: anii de muncă Cel mai simplu punct de plecare este stagiul de cotizare înscris în decizia de pensie. Citește și: Ministrul Nazare, nici un cuvânt despre meritul guvernului Bolojan în menținerea ratingului Fitch Pensionarul trebuie să compare perioadele menționate în decizie cu carnetul de muncă, adeverințele de vechime și informațiile disponibile în baza de date a CNPP. Instituția precizează că, pentru perioada ulterioară datei de 1 aprilie 2001, stagiile de cotizare se regăsesc în baza sa de date dacă angajatorii au depus declarațiile lunare privind asigurații și obligațiile de plată. Așadar, merită verificat dacă există luni sau ani care lipsesc, dacă perioadele sunt încadrate corect și dacă stagiul contributiv total corespunde documentelor deținute. Din 2025 există și o procedură tehnică prin care zilele lucrătoare raportate sunt transformate în zile calendaristice pentru determinarea stagiului de cotizare. În evidențele sistemului, perioadele pentru care se datorează contribuția sunt înregistrate inițial în zile lucrate din cele lucrătoare, după care sunt transformate potrivit regulilor stabilite de CNPP. Cum se verifică online stagiul de cotizare Portalul CNPP permite accesul la informațiile care se află în sistemul public de pensii: date din carnetele de muncă, stagii anuale și lunare începând cu aprilie 2001, precum și informații din declarațiile depuse de angajatori. Pentru cine nu are încă un cont, procedura presupune completarea formularului online cu datele de identificare și adresa de e-mail. Dacă formularul este semnat olograf, acesta trebuie tipărit și depus personal la o casă teritorială de pensii, împreună cu actul de identitate. Persoanele care dețin semnătură electronică calificată pot transmite cererea prin e-mail. După validare, utilizatorul primește linkul necesar stabilirii parolei. Odată intrat în cont, pensionarul poate compara evidențele CNPP cu cele din decizia primită și cu actele proprii. Punctele de stabilitate: cine trebuie să le primească Unul dintre elementele care pot modifica substanțial pensia este numărul punctelor de stabilitate. Acestea se acordă pentru stagiul contributiv care depășește 25 de ani, după următoarea formulă: 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 și până la 30 de ani inclusiv; 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 și până la 35 de ani inclusiv; 1 punct pentru fiecare an realizat peste 35 de ani. Legea și CNPP prevăd inclusiv calcularea proporțională pentru luni și zile. De exemplu, o persoană cu 40 de ani de stagiu contributiv nu primește 15 puncte de stabilitate, ci punctajul se calculează pe cele trei intervale: cinci ani × 0,50 = 2,50 puncte alți cinci ani × 0,75 = 3,75 puncte și ultimii cinci ani × 1 punct = 5 puncte La verificarea deciziei trebuie urmărit, prin urmare, dacă stagiul contributiv este stabilit corect și dacă punctele de stabilitate aferente au fost adăugate. Grupele I și II de muncă: ce trebuie să apară în calcul O atenție specială trebuie acordată persoanelor care au lucrat în grupa I sau grupa a II-a, respectiv în condiții speciale ori deosebite. Potrivit Legii nr. 360/2023, pentru aceste perioade se acordă puncte suplimentare: 0,25 puncte pentru fiecare lună lucrată în grupa a II-a sau în condiții deosebite 0,50 puncte pentru fiecare lună lucrată în grupa I sau în condiții speciale, în cazurile prevăzute de lege. Punctele respective se adaugă la punctajul lunar. Prin urmare, pensionarul trebuie să verifice nu doar dacă perioada respectivă apare în vechime, ci și dacă a fost încadrată și valorificată în mod corespunzător. În special pentru perioadele vechi, carnetul de muncă și adeverințele eliberate de angajatori sau deținătorii legali ai arhivelor pot deveni documente esențiale. Sporurile, primele și acordul global Un alt punct vulnerabil îl reprezintă veniturile obținute de-a lungul carierei care nu apar întotdeauna în evidențele standard: sporuri, prime, venituri din acord global sau alte venituri pentru care s-au datorat contribuții și care pot fi valorificate în condițiile legii. Dacă pensionarul a depus adeverințe privind astfel de venituri, trebuie verificat dacă acestea se regăsesc în calculul prezentat în decizie. În cazul documentelor nevalorificate la stabilirea pensiei, Legea nr. 360/2023 permite și recalcularea la cerere, prin adăugarea veniturilor, stagiilor, perioadelor asimilate sau a altor documente care pot modifica drepturile de pensie. Formula pensiei în 2026: numărul de puncte × 81 de lei Noua lege folosește drept reper valoarea punctului de referință – VPR. În 2026, aceasta este menținută la 81 de lei, potrivit precizărilor CNPP privind bugetul asigurărilor sociale de stat. Formula de bază este: Cuantumul pensiei = numărul total de puncte × valoarea punctului de referință Numărul total de puncte poate include, în funcție de situația fiecărui pensionar, punctele obținute din contributivitate, punctele aferente perioadelor necontributive sau asimilate în condițiile legii, punctele de stabilitate și alte puncte suplimentare prevăzute de legislație. Atenție însă: rezultatul formulei reprezintă cuantumul pensiei stabilite potrivit legii, nu neapărat suma netă care intră efectiv pe card. Din pensie pot exista, în funcție de cuantum și de regimul fiscal aplicabil, rețineri pentru impozit sau contribuția la sănătate. Ați găsit o eroare? Există două drumuri diferite Pensionarul care descoperă o problemă trebuie să facă distincția între cererea de revizuire adresată Casei de Pensii și contestarea deciziei în instanță. Sunt două mecanisme diferite. 1. Cererea de revizuire la Casa de Pensii Legea permite revizuirea pensiei atunci când, după stabilirea sau plata acesteia, se constată diferențe între sumele stabilite ori plătite și cele legal cuvenite. Casa teritorială de pensii poate face această revizuire din oficiu sau la solicitarea pensionarului. Este o prevedere importantă mai ales pentru erorile descoperite ulterior. CNPP precizează că, în cazul unor erori materiale sau de calcul produse în procesul administrativ de stabilire, recalculare sau plată a pensiei, termenul general de prescripție nu se aplică în privința sumelor neplătite pensionarului din cauza acestor erori. Această procedură nu trebuie însă confundată cu termenul legal pentru atacarea unei decizii. 2. Contestația împotriva deciziei: ai 45 de zile Dacă pensionarul vrea să conteste legal decizia emisă de Casa de Pensii, regula este foarte clară. Potrivit articolului 127 din Legea nr. 360/2023, deciziile caselor teritoriale de pensii pot fi contestate în termen de 45 de zile de la comunicare. Cele care nu sunt contestate în acest interval devin definitive. Termenul curge de la comunicarea deciziei, nu pur și simplu de la data tipărită pe document. Decizia poate fi comunicată, potrivit legii, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în format electronic sau personal, la sediul instituției. De aceea, dovada datei la care a fost primită trebuie păstrată. O solicitare de explicații ori de reanalizare adresată Casei de Pensii nu trebuie folosită ca substitut pentru contestarea în instanță atunci când termenul de 45 de zile este în curs. Unde se depune contestația Contestația nu se soluționează de Casa de Pensii, ci de instanță. Legea prevede că tribunalele judecă în primă instanță litigiile privind deciziile de pensionare, iar cererea împotriva CNPP sau a unei case teritoriale de pensii se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul reclamantul. Practic, pensionarul se adresează Tribunalului competent potrivit domiciliului, litigiile fiind soluționate în materia conflictelor de muncă și asigurărilor sociale. În cerere trebuie identificată decizia contestată, trebuie explicate erorile reclamate și trebuie precizat ce solicită pensionarul instanței – de exemplu, anularea deciziei și emiterea uneia noi cu valorificarea corectă a unei perioade de cotizare sau a unor venituri. La dosar pot fi depuse, după caz: - copia deciziei contestate; - actul de identitate; - carnetul de muncă; - adeverințele privind veniturile, sporurile sau grupele de muncă; - raportul privind stagiile de cotizare; - orice alte înscrisuri care susțin eroarea invocată. Litigiile referitoare la stabilirea și plata pensiilor sunt scutite de taxa judiciară de timbru, potrivit OUG nr. 80/2013. Nu aruncați plicul în care ați primit decizia Poate părea un amănunt, dar data comunicării poate deveni esențială. Dacă decizia a sosit prin poștă, pensionarul ar trebui să păstreze plicul și confirmarea de primire sau orice alt document din care rezultă când a fost comunicată. De la această dată se calculează cele 45 de zile în care decizia poate fi atacată. Cine constată o eroare ar trebui, prin urmare, să nu aștepte răspunsul la o simplă petiție adresată Casei de Pensii dacă între timp termenul pentru acțiunea în instanță se apropie de final. Lista scurtă: ce trebuie verificat pe decizia de pensie Pentru o primă verificare, pensionarul poate urmări câteva elemente esențiale: Stagiul contributiv – apar toți anii și toate lunile lucrate? Veniturile – au fost valorificate perioadele și veniturile dovedite prin documentele depuse? Punctele de stabilitate – dacă sunt peste 25 de ani de stagiu contributiv, au fost calculate corect? Grupele de muncă – apar perioadele din grupa I, grupa a II-a, condiții deosebite sau speciale și punctele suplimentare corespunzătoare? Perioadele asimilate – au fost luate în calcul cele recunoscute de lege? Numărul total de puncte – corespunde elementelor detaliate în decizie? VPR – pentru anul 2026, valoarea folosită este de 81 de lei.

Transferul pensiei în străinătate în 2026: ce acte sunt necesare și ce se schimbă pentru românii din SUA
Eveniment

Transferul pensiei în străinătate în 2026: ce acte sunt necesare și ce se schimbă pentru românii din SUA

Pensionarii care se mută din România nu pierd pensia și nici nu sunt obligați să se întoarcă în țară pentru a o încasa. Drepturile pot fi virate într-un cont bancar deschis în statul de domiciliu sau de reședință, iar documentele necesare pot fi transmise casei teritoriale de pensii inclusiv prin poștă sau e-mail. În 2026 apare și o schimbare importantă pentru românii care au muncit în Statele Unite. Pensia românească, într-un cont din străinătate Un pensionar stabilit în altă țară poate solicita ca pensia acordată de statul român să fie virată direct într-un cont bancar deschis acolo. Citește și: Taxarea pensiilor în 2026: ce impozite plătesc pensionarii și ce reguli se aplică persoanelor cu handicap Potrivit CNPP, primul pas este deschiderea unui cont la o bancă aleasă de beneficiar în statul în care locuiește. Ulterior, datele bancare trebuie comunicate casei teritoriale de pensii care gestionează dosarul. În general, sunt necesare denumirea și adresa băncii, datele titularului, numărul contului și codul SWIFT/BIC, acolo unde este cazul. CNPP arată că nu este obligatoriu ca beneficiarul să folosească o anumită bancă. Ce documente trebuie trimise casei de pensii Pensionarul trebuie să completeze Declarația de transfer în străinătate a drepturilor cuvenite beneficiarilor sistemului public de pensii. La aceasta se atașează, în principal: - un document emis de bancă prin care sunt confirmate datele contului; - copia actului de identitate care atestă domiciliul sau locul de ședere; - după caz, documentele depuse printr-un mandatar desemnat prin procură specială. Dosarul poate fi depus direct la casa teritorială de pensii, trimis prin poștă sau transmis scanat prin e-mail la adresa oficială a instituției. Prin urmare, pensionarul stabilit în străinătate nu trebuie, în mod obișnuit, să vină în România doar pentru a cere schimbarea modalității de plată. În ce monedă poate fi plătită pensia CNPP prevede plata pensiilor exportate prin transfer bancar în euro, lire sterline sau dolari americani, în funcție de situație și de opțiunea beneficiarului. Pentru statele UE și SEE, plata este în mod obișnuit în euro, pentru Regatul Unit în lire sterline, iar în spațiul extracomunitar poate fi utilizat dolarul american. Beneficiarul trebuie să țină cont și de eventualele comisioane bancare aferente transferului internațional. Noutatea din 2026: acordul România-SUA Schimbarea majoră din acest an îi privește pe cei care au lucrat atât în România, cât și în Statele Unite. Acordul bilateral de securitate socială, semnat în 2023 și ratificat ulterior, intră în vigoare la 1 septembrie 2026, după finalizarea procedurilor necesare. Principiul esențial este totalizarea perioadelor de asigurare. Dacă o persoană nu are suficienți ani de contribuții într-unul dintre cele două sisteme pentru a îndeplini singură condiția minimă de pensionare, perioadele realizate în România și SUA pot fi luate împreună în calcul pentru stabilirea dreptului. Nu înseamnă însă că România plătește pentru anii lucrați în SUA. Totalizarea vechimii nu trebuie confundată cu plata unei singure pensii pentru toți anii lucrați. Fiecare stat calculează și achită partea de pensie care îi revine pentru perioadele de asigurare realizate în propriul sistem. România va plăti drepturile aferente perioadelor lucrate și asigurate aici, iar Statele Unite partea stabilită potrivit sistemului american Social Security. De exemplu, dacă o persoană a lucrat o perioadă în România și apoi mai mulți ani în SUA, cele două perioade pot conta împreună la verificarea condițiilor de eligibilitate, însă calculul efectiv al prestațiilor rămâne separat. Acordul elimină și problema dublei contribuții Noul acord nu se limitează la pensii. El stabilește și reguli pentru situațiile în care o persoană lucrează temporar într-unul dintre cele două state. Scopul este evitarea situațiilor în care pentru aceeași activitate trebuie achitate simultan contribuții sociale atât în România, cât și în SUA. Acest lucru poate conta în special pentru angajații detașați, companiile care își trimit temporar personalul peste Atlantic și profesioniștii care lucrează în ambele piețe. Certificatul de viață poate condiționa continuarea plății Pentru pensionarii aflați în străinătate, un document important rămâne certificatul de viață. Certificatul de viață este modul prin care statul român verifică periodic că pensia virată în străinătate ajunge în continuare titularului ei. Pensionarii stabiliți în străinătate trebuie să dovedească periodic autorităților române că sunt în viață, pentru ca plata pensiei să poată continua. În acest scop este folosit certificatul de viață, un formular care funcționează ca instrument de verificare administrativă. Beneficiarul nerezident aflat în plată trebuie să transmită certificatul de două ori pe an: prima dată până la 31 martie, iar a doua până la 30 septembrie. Formularul trebuie semnat în fața unei autorități competente din țara în care locuiește, care confirmă identitatea pensionarului și faptul că acesta este în viață. Confirmarea poate fi făcută, între altele, de instituții de pensii sau securitate socială, autorități locale, consulate, notari, avocați ori chiar medici de familie, în condițiile indicate de CNPP. Documentul poate fi trimis apoi casei teritoriale de pensii prin poștă, fax sau e-mail. Dacă certificatul nu e transmis la termen, plata pensiei poate fi suspendată până când pensionarul își îndeplinește obligația. Cu ce state are România acorduri de securitate socială Pe lângă regulile europene aplicabile în UE, SEE și Elveția, România are acorduri bilaterale de securitate socială cu mai multe state din afara acestui spațiu. Potrivit CNPP, acorduri construite pe principii similare regulamentelor europene sunt în vigoare cu Albania, Canada, Chile, Coreea de Sud, Israel, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, Quebec, Serbia, Turcia și Uruguay. În relația cu Regatul Unit, după Brexit, se aplică Acordul Comercial și de Cooperare dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit. Din 1 septembrie 2026, pe această listă devin relevante și Statele Unite ale Americii, odată cu intrarea în vigoare a noului acord bilateral, care permite totalizarea perioadelor de asigurare realizate în România și SUA și plata proporțională a drepturilor de către fiecare stat. Există și convenții mai vechi, aplicabile în anumite condiții. CNPP menționează Marocul, precum și Armenia, Belarus, Ucraina și Federația Rusă, pentru acestea din urmă fiind relevantă convenția încheiată în 1960 între România și fosta URSS. Aceste instrumente vechi nu trebuie însă tratate automat ca fiind identice cu acordurile moderne de coordonare, deoarece mecanismele de stabilire și plată a pensiei pot fi diferite UE, SEE și statele cu acorduri: regulile diferă în funcție de țară Pentru persoanele care au lucrat în mai multe state UE, SEE sau Elveția funcționează regulile europene de coordonare a sistemelor de securitate socială. România are, în plus, acorduri bilaterale cu mai multe state din afara acestui spațiu. Tocmai de aceea, înainte de depunerea dosarului, este util ca pensionarul să verifice la CNPP ce instrument juridic se aplică statului în care locuiește și dacă există particularități privind documentele, calculul drepturilor sau instituția prin care se poate depune cererea.

Concurență mare la TUIASI: ce medii au avut ultimii admiși la Arhitectură și Automatică
Eveniment

Concurență mare la TUIASI: ce medii au avut ultimii admiși la Arhitectură și Automatică

Facultatea de Arhitectură și Facultatea de Automatică și Calculatoare, singurele facultăți TUIASI care organizează examen de admitere, au publicat rezultatele pentru sesiunea din această vară. Universitatea a avut 3.217 candidați înscriși, cu 335 mai mulți decât în 2025. Arhitectură: ultima medie la buget, 8,09 Potrivit Ziarul de Iași, la Facultatea de Arhitectură „G.M. Cantacuzino”, cea mai mare medie de admitere a fost 9,52. Ultimul candidat admis pe unul dintre cele 95 de locuri bugetate a avut media 8,09. Citește și: O federație sindicală din Sănătate desființează greva Sanitas și acuză o campanie de „dezinformare” legată de legea salarizării Admiterea se bazează în proporție de 70% pe proba practică de desen și 30% pe media de la bacalaureat. Automatică și Calculatoare: 10 la AIASI La Calculatoare și Tehnologia Informației (CTI), cea mai mare medie a fost 9,94, iar ultima medie la buget, 7,04, în creștere de la 6,38 în 2025. La Automatică, Informatică Aplicată și Sisteme Inteligente (AIASI), un candidat a obținut media 10. Ultima medie la buget a fost 5,61, față de 5,84 anul trecut. În total, Facultatea de Automatică și Calculatoare a admis 303 candidați, dintre care 295 la buget.

Taxarea pensiilor în 2026: ce impozite plătesc pensionarii și ce reguli se aplică persoanelor cu handicap
Eveniment

Taxarea pensiilor în 2026: ce impozite plătesc pensionarii și ce reguli se aplică persoanelor cu handicap

Pensionarii care încasează în 2026 cel mult 3.000 de lei pe lună nu plătesc nici contribuția la sănătate, nici impozit pe venit. Pentru pensiile care depășesc acest prag, însă, intră în joc două rețineri: CASS de 10% și impozitul pe venit de 10%. Important este că procentele nu se aplică asupra întregii pensii. Cei 3.000 de lei rămân protejați, iar taxele sunt calculate doar pornind de la suma care depășește acest plafon. Regula privind CASS pentru pensii se aplică în perioada 1 august 2025 – 31 decembrie 2027. Pensia de până la 3.000 de lei nu este taxată Pentru un pensionar care primește 3.000 de lei sau mai puțin, calculul este simplu: nu există CASS și nici impozit pe venit. Citește și: Grindeanu cere AUR „să-și clarifice niște lucruri” pentru a putea guverna cu PSD Astfel, dacă pensia brută aflată în plată este, de exemplu, de 2.800 de lei, pensionarul va primi cei 2.800 de lei, fără aceste două rețineri. Situația se schimbă imediat ce pensia depășește pragul de 3.000 de lei. Primul pas: cât depășește pensia plafonul de 3.000 de lei Pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei se stabilește mai întâi diferența față de plafon: Suma care depășește plafonul = pensia brută – 3.000 de lei De exemplu, la o pensie de 4.000 de lei: 4.000 – 3.000 = 1.000 de lei Acești 1.000 de lei sunt punctul de plecare pentru calcularea taxelor. Nu întreaga pensie de 4.000 de lei este supusă CASS. Pasul doi: CASS de 10% Contribuția la sănătate este de 10% și se aplică sumei care depășește plafonul de 3.000 de lei. Pentru pensia de 4.000 de lei: 1.000 lei × 10% = 100 de lei CASS După calcularea CASS urmează însă impozitul, iar aici apare o diferență importantă: impozitul de 10% nu se aplică direct aceleiași sume de 1.000 de lei. Pasul trei: cum se calculează impozitul Înainte de aplicarea impozitului se scade contribuția la sănătate. Formula este: Venit impozabil = pensia brută – 3.000 lei – CASS În exemplul unei pensii de 4.000 de lei: 4.000 – 3.000 – 100 = 900 de lei Impozitul este de 10% din această sumă: 900 × 10% = 90 de lei Prin urmare, pensionarul va suporta în total rețineri de 190 de lei: 100 de lei CASS; 90 de lei impozit. Pensia netă va fi: 4.000 – 100 – 90 = 3.810 lei Exemplul CNPP: pensie de 4.467 de lei Casa Națională de Pensii Publice a prezentat și un exemplu concret pentru o pensie brută de 4.467 de lei. Mai întâi se determină suma care depășește plafonul: 4.467 – 3.000 = 1.467 lei CASS reprezintă 10% din această diferență: 1.467 × 10% = 146,7 lei, sumă rotunjită la 147 de lei. Pentru impozit, din diferența de 1.467 de lei se scade CASS: 1.467 – 147 = 1.320 de lei Impozitul este: 1.320 × 10% = 132 de lei În final: 4.467 – 147 – 132 = 4.188 de lei Așadar, dintr-o pensie brută de 4.467 de lei sunt reținuți 279 de lei, iar pensionarul primește 4.188 de lei.  Cât se reține la diferite pensii Pentru o pensie de 3.500 de lei, diferența față de plafon este de 500 de lei. CASS este de 50 de lei, iar impozitul se aplică celor 450 de lei rămași, rezultând 45 de lei. Pensia netă este astfel de 3.405 lei. La o pensie de 5.000 de lei, diferența este de 2.000 de lei. CASS ajunge la 200 de lei, iar baza pentru impozit rămâne 1.800 de lei. Impozitul este de 180 de lei, astfel încât pensia netă va fi de 4.620 de lei. Pentru o pensie de 7.000 de lei, CASS este de 400 de lei, iar impozitul de 360 de lei. Pensionarul va încasa astfel 6.240 de lei. Cu alte cuvinte, peste pragul de 3.000 de lei, efectul combinat al celor două rețineri este de aproximativ 19% din diferența care depășește plafonul, nu de 20%. Explicația este că impozitul se calculează după deducerea CASS. Pensionarii nu trebuie să facă singuri calculul Pentru pensiile plătite prin sistemul public, pensionarul nu trebuie să depună lunar declarații și nici să vireze separat banii către stat. CASS și impozitul sunt calculate și reținute la sursă înainte de plata pensiei. Pensionarul primește direct suma netă rezultată după aplicarea reținerilor. Prin urmare, diferența dintre pensia brută și suma efectiv primită poate fi verificată urmând aceeași succesiune: se scad cei 3.000 de lei protejați, se calculează CASS de 10%, apoi se scade CASS din baza impozabilă și se aplică impozitul de 10%. Persoanele cu handicap, CASS pentru pensia peste 3.000 de lei O atenție specială trebuie acordată pensionarilor care beneficiază și de indemnizație de handicap. Potrivit precizărilor CNPP, persoanele cu handicap sunt exceptate de la CASS pentru veniturile obținute în baza Legii nr. 448/2006, respectiv pentru indemnizația de handicap. Scutirea nu se extinde însă automat asupra pensiei. Dacă pensia unei persoane cu handicap depășește 3.000 de lei, diferența peste acest plafon este supusă CASS de 10%, după aceleași reguli aplicabile celorlalți pensionari. Regula CASS este temporară Contribuția de sănătate pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei a fost introdusă de la 1 august 2025. Potrivit Legii nr. 141/2025, prevederea se aplică veniturilor din pensii aferente perioadei 1 august 2025 – 31 decembrie 2027. Pensionarii vor fi din nou exceptați de la CASS pentru veniturile din pensii realizate începând cu 1 ianuarie 2028. Pentru 2026 însă, regula este clară: primii 3.000 de lei din pensie rămân în afara calculului, iar pentru ceea ce depășește plafonul se reține mai întâi CASS de 10%, apoi impozitul de 10% aplicat sumei rămase după deducerea contribuției la sănătate.

Reducerea vârstei de pensionare pentru mame în 2026: cine are dreptul și ce condiții trebuie îndeplinite
Eveniment

Reducerea vârstei de pensionare pentru mame în 2026: cine are dreptul și ce condiții trebuie îndeplinite

Femeile care au născut și crescut copii pot ieși mai devreme la pensie, potrivit noii Legi a pensiilor. Reducerea pornește de la șase luni pentru un copil și poate ajunge la trei ani și jumătate pentru șapte sau mai mulți copii. Facilitatea nu se acordă însă automat: condiția esențială este ca mama să fi realizat stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut de lege. Regulile sunt prevăzute de Legea nr. 360/2023, aflată integral în vigoare din septembrie 2024, iar în 2026 devin cu atât mai importante cu cât atât vârsta standard de pensionare a femeilor, cât și stagiul complet de cotizare continuă să crească treptat, conform calendarului din lege. Nu orice mamă poate ieși mai devreme la pensie Faptul că o femeie a născut unul sau mai mulți copii nu este suficient pentru a beneficia automat de reducerea vârstei de pensionare. Citește și: Bilete de tratament balnear pentru pensionari 2026: cine le poate primi, cum se acordă și când sunt programate seriile Articolul 51 din Legea nr. 360/2023 stabilește două condiții care trebuie îndeplinite cumulativ. Femeia trebuie, în primul rând, să fi realizat stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut pentru generația sa. În al doilea rând, trebuie să fi născut și crescut copiii până la vârsta de 16 ani sau, în cazul adopției, să îi fi crescut timp de cel puțin 13 ani. Reducerea se aplică la pensia pentru limită de vârstă. Stagiul complet de cotizare contributiv va ajunge, potrivit legii, la 35 de ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați, însă pentru femei atingerea acestui prag se face treptat, conform anexei nr. 5. Așadar, în 2026 nu există o singură valoare a stagiului complet valabilă pentru toate femeile: aceasta trebuie verificată în funcție de anul și luna nașterii. Regula care poate face diferența: stagiul complet Este probabil cea mai importantă condiție pentru o femeie care vrea să afle dacă poate ieși mai devreme la pensie datorită copiilor. Dacă stagiul complet de cotizare contributiv aferent datei sale de naștere nu este realizat, simplul fapt că a crescut unul sau mai mulți copii nu îi permite să folosească reducerea prevăzută la art. 51. Trebuie făcută însă diferența între stagiul de cotizare, în sens larg, și stagiul contributiv. Anii de facultate la zi, de exemplu, sunt perioade asimilate și nu devin pur și simplu ani contributivi pentru îndeplinirea acestei condiții. Există însă o excepție importantă pentru mame. CNPP precizează că perioada în care o persoană a beneficiat de concediu pentru creșterea copilului după 1 ianuarie 2006, deși este perioadă asimilată, se ia în calcul, prin excepție, la stabilirea stagiului minim și a stagiului complet contributiv necesar pentru deschiderea dreptului la pensie. Cu alte cuvinte, o mamă nu trebuie să considere automat că anii de concediu pentru creșterea copilului de după 2006 îi lipsesc din stagiul necesar pentru această facilitate. Cu cât se reduce vârsta de pensionare Reducerea este stabilită clar de lege și crește cu șase luni pentru fiecare copil, până la maximum trei ani și șase luni. Grila este următoarea: pentru un copil – 6 luni; pentru doi copii – 1 an; pentru trei copii – 1 an și 6 luni; pentru patru copii – 2 ani; pentru cinci copii – 2 ani și 6 luni; pentru șase copii – 3 ani; pentru șapte sau mai mulți copii – 3 ani și 6 luni. Reducerea se aplică vârstei standard de pensionare corespunzătoare fiecărei femei, stabilită după luna și anul nașterii. Prin urmare, calculul nu începe de la aceeași vârstă pentru toate femeile aflate aproape de pensionare în 2026. Mai întâi se stabilește, din anexa nr. 5 la lege, vârsta standard care îi revine persoanei respective, iar din aceasta se scade reducerea acordată pentru copii. Un exemplu simplu: doi copii înseamnă un an mai devreme Dacă o femeie are, potrivit eșalonării prevăzute de lege, o vârstă standard de pensionare de 62 de ani și câteva luni și îndeplinește stagiul complet contributiv cerut, existența a doi copii crescuți până la 16 ani îi reduce vârsta standard cu un an. În cazul a trei copii, reducerea ar fi de un an și șase luni, iar pentru cinci copii, de doi ani și șase luni. Important este că vorbim despre reducerea vârstei pentru pensia pentru limită de vârstă, nu despre o pensie anticipată cu penalizare. Copiii adoptați sunt luați în calcul Legea nu rezervă această facilitate exclusiv mamelor biologice. Reducerea se aplică și femeilor care au adoptat copii, cu condiția ca aceștia să fi fost crescuți de femeia respectivă pentru cel puțin 13 ani. De asemenea, numărul total de copii pentru care se acordă reducerea poate include atât copii biologici, cât și copii adoptați. În cazul copiilor biologici, condiția este ca mama să îi fi născut și crescut până la vârsta de 16 ani. Reducerea pentru copii poate fi cumulată cu cea pentru grupele de muncă O femeie care a lucrat în condiții deosebite sau speciale nu pierde reducerea acordată pentru copii. Legea permite cumularea reducerii prevăzute pentru mame cu reducerile acordate pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite sau speciale de muncă, precum și cu alte reduceri prevăzute prin acte normative speciale. Există însă două limite importante. Reducerea totală a vârstei standard de pensionare nu poate depăși 11 ani. În plus, după aplicarea cumulată a reducerilor, vârsta de pensionare nu poate coborî sub 52 de ani. Astfel, o femeie care beneficiază atât de reducerea pentru copii, cât și de o reducere pentru condițiile în care a lucrat trebuie să verifice ambele plafoane înainte de a calcula data la care poate cere pensia. Ce acte trebuie pentru reducerea acordată mamelor CNPP precizează că, pe lângă documentele obișnuite necesare pentru pensionarea la limită de vârstă, femeia trebuie să dovedească îndeplinirea condițiilor referitoare la copii. Pentru copiii biologici sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor, în copie, precum și declarația pe propria răspundere privind creșterea acestora până la vârsta de 16 ani. În cazul copiilor adoptați trebuie prezentat certificatul de naștere și/sau hotărârea judecătorească definitivă prin care a fost încuviințată adopția, precum și declarația pe propria răspundere că aceștia au fost crescuți timp de cel puțin 13 ani. CNPP arată că declarația este cuprinsă în modelul cererii prevăzut de normele de aplicare. La acestea se adaugă documentele obișnuite pentru stabilirea pensiei: acte de identitate și stare civilă, carnetul de muncă și, după caz, adeverințe privind vechimea, veniturile sau condițiile de muncă. Atenție la data depunerii documentelor Un detaliu important îi privește pe cei care se află deja în plată cu pensie anticipată sau pensie de invaliditate și ajung să îndeplinească între timp condițiile pentru pensia pentru limită de vârstă cu reducerea acordată mamelor. CNPP precizează că trecerea se face din oficiu, dar momentul de la care operează poate depinde de data la care au fost depuse actele referitoare la copii. Dacă documentele au fost depuse înainte de îndeplinirea cumulativă a condițiilor, trecerea se face de la data la care acestea sunt îndeplinite. Dacă actele sunt aduse ulterior, trecerea se realizează de la data depunerii lor. Prin urmare, pentru persoanele aflate deja într-o altă categorie de pensie, depunerea din timp a documentelor poate conta. Cum aflați concret când puteți ieși la pensie Pentru calcul sunt necesare trei informații. Mai întâi, femeia trebuie să verifice vârsta standard de pensionare corespunzătoare lunii și anului nașterii, potrivit anexei nr. 5 la Legea nr. 360/2023. Apoi trebuie verificat stagiul complet de cotizare contributiv aferent aceleiași date de naștere și dacă acesta este efectiv realizat. Abia după îndeplinirea acestei condiții se scade din vârsta standard reducerea pentru copii: șase luni pentru unul, un an pentru doi, un an și jumătate pentru trei și așa mai departe. Regula poate fi rezumată simplu: copiii reduc vârsta de pensionare, dar nu înlocuiesc stagiul complet de cotizare cerut de lege.

Vouchere de vacanță 2026: bugetarii pot primi 800 de lei impozitabili, dar nu îi pot cheltui oriunde
Eveniment

Vouchere de vacanță 2026: bugetarii pot primi 800 de lei impozitabili, dar nu îi pot cheltui oriunde

În 2026, bugetarii cu salarii de bază nete de până la 6.000 de lei primesc vouchere de vacanță în valoare de 800 de lei, exclusiv pe card electronic. Beneficiul vine însă cu reguli stricte: banii sunt fiscalizați, nu pot fi transformați în numerar, nu pot finanța o vacanță în străinătate și trebuie cheltuiți, în perioada de valabilitate, exclusiv pentru servicii turistice eligibile din România. Sistemul funcționează astfel nu doar ca un avantaj acordat salariatului, ci și ca o formă de sprijin public direcționat către industria turistică românească: statul finanțează vacanța, dar stabilește și unde pot ajunge banii. Voucherele de vacanță pentru bugetari, în 2026 În 2026, angajații din instituțiile publice cu salarii de bază lunare nete de până la 6.000 de lei pot primi vouchere de vacanță în valoare de 800 de lei. Citește și: Sondaj CURS, controlat de soțul unei deputate PSD: Grindeanu, grad de încredere cât Bolojan, PSD peste PNL Suma poate fi folosită integral pentru servicii turistice în România, fără ca beneficiarul să fie obligat să contribuie suplimentar din propriul buzunar. Acordarea voucherelor se face de către instituțiile publice care au prevăzut în buget fondurile necesare, în condițiile stabilite de legislația în vigoare. Cadrul general este reglementat prin OUG nr. 8/2009, iar normele de utilizare și valorificare sunt stabilite prin HG nr. 215/2009. Printre beneficiari se pot număra angajații din administrația publică centrală și locală, cadrele didactice, personalul medical, precum și alte categorii de salariați din sectorul public, în funcție de încadrarea legală și de bugetele instituțiilor. Voucherele pot fi utilizate pentru achiziționarea unor pachete turistice în România care trebuie să includă obligatoriu servicii de cazare. Pachetul poate cuprinde, în plus, servicii de masă, transport, tratament balnear sau agrement. Statul acordă obligatoriu 800 de lei bugetarilor eligibili Articolul 44 din Legea nr. 141/2025 stabilește că instituțiile publice „acordă anual vouchere de vacanță în cuantum de 800 lei”, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2026, personalului ale cărui salarii de bază lunare nete sunt de până la 6.000 de lei. Diferența față de sectorul privat este esențială: în cazul instituțiilor publice, legea prevede că acestea «acordă» voucherele, în timp ce angajatorii privați «pot acorda» acest beneficiu.” În plus, legea nu instituie pentru bugetarii eligibili un mecanism general de tip „opt-out” prin care salariatul să poată refuza voucherul. Cei 800 de lei nu sunt 800 de lei „gratis” Pentru voucherele de vacanță se plătesc CASS de 10% și impozit pe venit de 10%. Valoarea lor este însă exceptată de la contribuția pentru pensie – CAS. Pentru voucherul standard de 800 de lei, calculul prezentat în regulamentele instituțiilor publice este ușor de urmărit: - Voucher primit: 800 lei - CASS 10%: 80 lei - Impozit pe venit 10%: 80 lei Astfel, din 800 de lei, statul ia înapoi 160 lei. Voucherele bugetarilor, blocate în turismul din România Voucherele de vacanță acordate bugetarilor pot fi utilizate exclusiv pentru servicii turistice din România. Restricția nu este întâmplătoare: sistemul a fost conceput nu doar ca un beneficiu pentru angajați, ci și ca un instrument de sprijinire a turismului intern. Practic, statul direcționează banii publici alocați voucherelor către hotelurile, pensiunile, agențiile și ceilalți operatori din industria turistică românească, astfel încât sumele să rămână în economia națională și să susțină activitatea și locurile de muncă din acest sector. Limitarea funcționează atât legal, cât și tehnic. Cardurile de vacanță pot fi utilizate doar la comercianți afiliați sistemului, care oferă servicii turistice eligibile în România. Nici agențiile de turism nu pot încasa vouchere pentru sejururi în străinătate: un pachet achitat astfel trebuie să aibă ca destinație o localitate din România. Cu alte cuvinte, chiar dacă vacanța este cumpărată de la o agenție românească, voucherul nu poate finanța un sejur în Grecia, Bulgaria sau într-o altă țară. Banii sunt, prin construcția sistemului, rezervați turismului intern. Ce poți și ce nu poți plăti cu voucherele de vacanță Voucherele de vacanță nu pot fi folosite ca un card obișnuit de cumpărături. Regula de bază este că orice pachet achitat cu aceste vouchere trebuie să includă cel puțin o noapte de cazare în România. De aceea, biletele de tren sau de avion nu pot fi cumpărate direct de la CFR, Tarom, Wizz Air ori de la alți operatori de transport. Costul transportului poate fi însă inclus într-un pachet turistic achiziționat printr-o agenție de turism licențiată din România care acceptă vouchere. Pachetul trebuie să conțină obligatoriu cazarea și poate include, suplimentar, transport, masă, tratament balnear sau servicii de agrement. Cu voucherele pot fi plătite servicii de cazare la hoteluri, pensiuni, campinguri sau vile autorizate, precum și mese, tratamente balneare ori activități recreative, dacă acestea fac parte dintr-un pachet turistic eligibil. În schimb, nu pot fi achitate vacanțe sau transport în afara României, cumpărături din magazine ori supermarketuri, combustibil, bilete de transport cumpărate separat sau mese la restaurant fără legătură cu un sejur. Sumele încărcate pe cardul de vacanță sunt valabile 12 luni de la data alimentării. Astfel, dacă voucherul este încărcat la 15 mai 2026, suma poate fi utilizată până la 15 mai 2027. Importantă este data la care se face plata către hotel sau agenția de turism: sejurul propriu-zis poate avea loc și ulterior, dacă tranzacția a fost efectuată înainte de expirarea voucherului. Ce se întâmplă dacă voucherul nu este folosit Sumele necheltuite în termenul de 12 luni sunt retrase automat de pe card, iar soldul expirat nu mai poate fi recuperat, reportat pentru anul următor sau transformat în bani. Taxele aferente voucherelor se plătesc însă în continuare, chiar dacă beneficiarul nu folosește suma înainte de expirare. Voucherele sunt considerate venit în luna în care cardul este alimentat, astfel că impozitul de 10% și CASS-ul de 10% sunt reținute din salariu la momentul acordării. În cazul unui voucher de 800 de lei, asta înseamnă 80 de lei impozit și 80 de lei CASS, adică 160 de lei reținuți din salariu. Dacă banii nu sunt folosiți în perioada de valabilitate, beneficiarul pierde cei 800 de lei disponibili pe card, în timp ce taxele au fost deja achitate. De aceea, este recomandată utilizarea întregii sume înainte de expirare, inclusiv pentru o rezervare făcută din timp, astfel încât beneficiarul să nu piardă avantajul financiar al voucherelor.

Bilete de tratament balnear pentru pensionari 2026: cine le poate primi, cum se acordă și când sunt programate seriile
Eveniment

Bilete de tratament balnear pentru pensionari 2026: cine le poate primi, cum se acordă și când sunt programate seriile

Peste 114.000 de bilete de tratament balnear sunt prevăzute pentru 2026. Obținerea unui loc depinde de punctaj, venit, tipul pensiei și istoricul biletelor primite în ultimii doi ani. CNPP a stabilit criteriile de repartizare, actele necesare, cazurile de gratuitate și calendarul seriilor care se desfășoară până în decembrie. Peste 114.000 de bilete de tratament în 2026 Pentru anul 2026 este prevăzută acordarea a peste 114.000 de bilete de tratament balnear, potrivit proiectului privind programul din acest an, avizat de Ministerul Finanțelor. Dintre acestea, peste 50.000 de bilete sunt destinate unităților de tratament aflate în administrarea Casei Naționale de Pensii Publice. Locurile sunt distribuite pe parcursul anului, în maximum 16 serii. Numărul total al biletelor poate fi suplimentat, în funcție de fondurile disponibile, prin contractarea de locuri și în alte unități de profil. Criteriile după care locurile ajung efectiv la beneficiari au fost stabilite prin Ordinul nr. 75 din 20 aprilie 2026 al președintelui CNPP. Cine poate primi bilet de tratament Programul nu este destinat exclusiv pensionarilor. Citește și: Dana Gârbovan, pe care PSD o dorea ministru al Justiției, vrea la ÎCCJ, în subordinea lui Savonea. Și controversata Liana Arsene concurează Pot beneficia de tratament balnear pensionarii sistemului public de pensii, persoanele asigurate în sistemul public, beneficiarii unor legi speciale, persoanele asigurate pentru accidente de muncă și boli profesionale și, în anumite condiții, soțul sau soția pensionarului ori asiguratului. Pentru unele categorii biletele sunt acordate cu plata unei contribuții individuale, iar pentru altele tratamentul este gratuit. În toate cazurile trebuie îndeplinite condițiile medicale și administrative prevăzute pentru categoria din care face parte solicitantul. Cine are cele mai mari șanse să primească bilet În cazul pensionarilor, repartizarea pornește de la un sistem de punctaj. Sunt analizate trei elemente principale: dacă pensionarul a mai primit bilete în ultimii doi ani, tipul pensiei și cuantumul brut al pensiei. În general, sunt avantajați cei care nu au beneficiat recent de tratament, pensionarii aflați în anumite situații de vulnerabilitate și cei cu venituri mai mici. Dacă nu ai primit bilet în ultimii doi ani, primești 10 puncte Cel mai mare avantaj îl au pensionarii care nu au beneficiat deloc de bilet de tratament în ultimii doi ani. Aceștia primesc 10 puncte pentru acest criteriu. Dacă pensionarul a avut un singur bilet în ultimii doi ani, punctajul depinde și de perioada în care l-a folosit: un bilet în extrasezon – 5 puncte; un bilet în sezon – 3 puncte. Dacă au fost obținute două bilete, punctajul scade și mai mult: două puncte dacă ambele au fost în extrasezon, un punct dacă unul a fost în sezon și celălalt în extrasezon și zero puncte dacă ambele au fost acordate în sezon. CNPP definește drept sezon perioada 15 mai – 31 august, restul anului fiind considerat extrasezon. Pensia de invaliditate aduce cel mai mare punctaj Categoria de pensie este al doilea criteriu important. Un pensionar de invaliditate primește 10 puncte, în timp ce un pensionar pentru limită de vârstă primește 6 puncte. Pentru pensia de urmaș se acordă 4 puncte, iar pentru pensia anticipată – 2 puncte. Punctajul final este stabilit însă prin aplicarea tuturor criteriilor prevăzute pentru categoria respectivă. Cu cât pensia este mai mică, cu atât punctajul este mai mare Venitul este cel de-al treilea criteriu principal pentru pensionari. Pentru o pensie brută sub 1.281 de lei se acordă 6 puncte, iar pentru pensiile între 1.282 și 2.830 de lei – 5 puncte. Pentru veniturile mai mari, punctajul scade treptat: 2.831–4.430 lei – 4 puncte; 4.431–6.030 lei – 3 puncte; 6.031–7.630 lei – 2 puncte; 7.631–9.192 lei – un punct; peste 9.192 lei – zero puncte. Pragul de 9.192 de lei este raportat la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026. Cum se face clasamentul Cererile sunt procesate prin aplicația informatică a CNPP și ordonate descrescător în funcție de punctaj. Dacă mai multe persoane obțin același punctaj, este analizat mai întâi numărul de bilete primite în ultimii doi ani. Dacă egalitatea persistă, se ia în calcul venitul, iar în ultima etapă are prioritate cererea cu numărul de înregistrare mai mic. Prin urmare, data depunerii contează, dar după aplicarea criteriilor de punctaj. Un singur bilet pe an pentru fiecare beneficiar În cursul unui an calendaristic, unei persoane îi poate fi eliberat un singur bilet de tratament balnear. Dacă beneficiarul nu ridică biletul care i-a fost repartizat, poate primi un loc rămas nevalorificat sau poate solicita repartizarea pentru o serie ulterioară. Sejurul durează 16 zile Un bilet CNPP acoperă 16 zile de sejur, iar tratamentul balnear propriu-zis se desfășoară timp de 12 zile. Locurile sunt distribuite atât în unitățile proprii ale CNPP, cât și în unități de profil cu care instituția încheie contracte. Programul vizează stațiuni și baze de tratament pentru afecțiuni ale sistemului nervos, reumatismale, digestive, cardiovasculare, ginecologice și ale căilor respiratorii. Seriile de tratament în 2026 Calendarul pentru 2026 începe la sfârșitul lunii aprilie și continuă până în decembrie. Seria 1: 27 aprilie – 13 mai Seria 2: 13 mai – 29 mai Seria 3: 29 mai – 14 iunie Seria 4: 14 iunie – 30 iunie Seria 5: 30 iunie – 16 iulie Seria 6: 16 iulie – 1 august Seria 7: 1 august – 17 august Seria 8: 17 august – 2 septembrie Seria 9: 2 septembrie – 18 septembrie Seria 10: 18 septembrie – 4 octombrie Seria 11: 4 octombrie – 20 octombrie Seria 12: 20 octombrie – 5 noiembrie Seria 13: 5 noiembrie – 21 noiembrie Seria 14: 21 noiembrie – 7 decembrie Seria 15: 5 decembrie – 21 decembrie. Cererea trebuie depusă din timp Cererile trebuie depuse cu cel puțin 30 de zile înainte de prima lună din perioada pentru care este solicitat biletul. Solicitantul poate indica în cerere cel mult trei stațiuni. Documentele pot fi trimise prin poștă, prin poștă electronică, prin serviciile electronice oferite de portalul CNPP sau pot fi depuse direct la casa teritorială de pensii competentă. Cum aflați dacă ați primit loc Casele teritoriale de pensii afișează atât la sediu, cât și pe propriile pagini de internet listele cererilor aprobate. După repartizare, beneficiarii trebuie informați în maximum cinci zile lucrătoare despre biletul care le-a fost acordat și despre data la care trebuie să se prezinte pentru ridicarea acestuia. Locurile nefolosite pot fi redistribuite, astfel că și persoanele care nu intră în repartizarea inițială pot primi ulterior un bilet. Ce acte îi trebuie unui pensionar Pentru pensionarul sistemului public care solicită un bilet cu plata contribuției individuale sunt necesare, în principal, cererea-tip și biletul de trimitere pentru tratament balnear. Trimiterea trebuie eliberată de medicul de familie sau de medicul specialist aflat în relație contractuală cu casa de asigurări de sănătate. În situațiile în care pensionarul primește drepturi și din alte sisteme de pensii pot fi cerute documente privind valoarea acestor venituri și declarații referitoare la celelalte pensii încasate. Cine poate merge gratuit la tratament Pentru anumite categorii, biletul este acordat fără contribuție individuală. Printre acestea se numără, în condițiile prevăzute de lege, pensionarii de invaliditate incluși într-un program de recuperare stabilit de medicul expert, veteranii de război, persoanele persecutate din motive politice sau etnice, anumite persoane cu handicap și beneficiarii altor legi speciale. De gratuitate pot beneficia și unele persoane care au suferit accidente de muncă sau boli profesionale, precum și salariații care lucrează în anumite condiții de expunere la radiații. Pentru beneficiarii unor legi cu caracter reparatoriu, numărul biletelor gratuite poate reprezenta maximum 15% din totalul biletelor contractate la nivel național. CNPP păstrează locuri și pentru urgențe Nu toate biletele sunt introduse în repartizarea obișnuită. Casele teritoriale de pensii constituie o rezervă de 3% din biletele repartizate, destinată cazurilor medicale grave, cazurilor sociale deosebite și altor situații care necesită tratament în regim de urgență. La nivel central, CNPP poate păstra până la 7% din numărul total al biletelor contractate la începutul anului pentru soluționarea unor cazuri medicale grave, situații sociale deosebite și alte solicitări prevăzute de criterii. Venitul mic și lipsa biletelor anterioare cresc șansele Pentru pensionari, mecanismul de repartizare favorizează persoanele care nu au primit bilete în ultimii doi ani și pe cele cu venituri mai reduse. Categoria de pensie influențează, la rândul ei, punctajul. Depunerea mai devreme a cererii nu garantează obținerea biletului, dar poate deveni decisivă dacă mai mulți solicitanți ajung la același punctaj. Biletele rămase nevalorificate pot oferi o nouă șansă celor care nu au prins loc la repartizarea inițială.

Pensia de invaliditate în 2026: cine o poate primi, cum se calculează și când se acordă indemnizația pentru însoțitor
Eveniment

Pensia de invaliditate în 2026: cine o poate primi, cum se calculează și când se acordă indemnizația pentru însoțitor

Pensia de invaliditate, cunoscută în limbajul obișnuit drept „pensie pe caz de boală”, poate fi acordată persoanelor care nu au împlinit vârsta standard de pensionare, dar nu mai pot lucra în aceleași condiții din cauza unei boli sau a unui accident. În 2026, regulile sunt stabilite de Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, care a înlocuit vechea Lege nr. 263/2010. Pensia nu are aceeași valoare pentru toți beneficiarii și nu se acordă automat în momentul apariției unui diagnostic. Contează perioada pentru care persoana a contribuit la sistem, veniturile asupra cărora au fost plătite contribuțiile, vârsta și gradul de diminuare a capacității de muncă. Pentru persoanele încadrate în gradul I se adaugă și indemnizația pentru însoțitor, calculată separat față de pensie. Cine poate primi pensie de invaliditate Pensia de invaliditate se acordă, în principal, persoanelor care au realizat stagii contributive în sistemul public de pensii, nu au ajuns la vârsta standard de pensionare și au capacitatea de muncă diminuată. Citește și: Pensia anticipată în 2026: cine se poate pensiona mai devreme, cum se calculează suma și ce acte sunt necesare Cauza poate fi un accident de muncă, o boală profesională, o afecțiune obișnuită sau un accident fără legătură cu activitatea profesională. Nu este obligatoriu, așadar, ca problema medicală să fi fost provocată la serviciu. Condiția esențială este ca diminuarea capacității de muncă să fie constatată printr-o decizie medicală emisă de medicul expert al asigurărilor sociale. Un certificat de concediu medical, o scrisoare medicală sau simpla confirmare a unui diagnostic nu sunt suficiente pentru deschiderea dreptului la pensie. Există și o excepție importantă de la regula contribuțiilor. Elevii, ucenicii și studenții își pot deschide dreptul la pensie de invaliditate chiar dacă nu au realizat stagii contributive, în cazul în care capacitatea lor de muncă a fost diminuată în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale produse în timpul și din cauza practicii profesionale. De asemenea, sunt prevăzute reguli pentru angajații români trimiși să lucreze în străinătate de un angajator din România, dacă sunt asigurați în sistemul românesc și pot dovedi acest lucru prin documentele europene sau internaționale aplicabile. Diagnosticul nu aduce automat pensia Una dintre confuziile frecvente privește așa-numita „listă a bolilor pentru pensionare”. În realitate, simpla existență a unei afecțiuni nu garantează acordarea pensiei de invaliditate. Două persoane cu același diagnostic pot primi decizii diferite dacă boala le afectează în mod diferit capacitatea de muncă, autonomia și posibilitatea de a desfășura activități profesionale. Pot conduce la diminuarea capacității de muncă afecțiuni oncologice, neurologice, cardiovasculare, psihice, respiratorii, digestive, locomotorii, senzoriale sau boli rare. Evaluarea nu se oprește însă la denumirea bolii. Medicul expert analizează gravitatea, evoluția, răspunsul la tratament, limitările funcționale și posibilitatea persoanei de a continua să lucreze. Pensia de invaliditate nu este, prin urmare, o compensație acordată pentru diagnostic, ci un drept legat de pierderea sau diminuarea capacității de muncă. Cele trei grade de invaliditate Legea păstrează trei grade de invaliditate, stabilite în funcție de severitatea deficienței funcționale și de capacitatea de autoîngrijire. Gradul I corespunde unei deficiențe funcționale grave, însoțită de pierderea capacității de muncă și a capacității de autoîngrijire. Persoana are nevoie de sprijinul unei alte persoane pentru activitățile esențiale ale vieții cotidiene. Din acest motiv, beneficiarul primește, pe lângă pensie, o indemnizație pentru însoțitor. Gradul II presupune o deficiență funcțională accentuată și o diminuare severă a capacității de muncă. Persoana își păstrează însă capacitatea de autoîngrijire, astfel încât nu primește indemnizație pentru însoțitor. Gradul III este asociat unei deficiențe funcționale medii și unei diminuări a capacității de muncă. În toate cazurile, încadrarea concretă este făcută prin expertiză medicală, nu prin alegerea solicitantului și nici exclusiv pe baza recomandării medicului curant. Cum se calculează pensia de invaliditate în 2026 Pensia de invaliditate nu are un cuantum prestabilit. Calculul pornește de la aceeași formulă generală aplicată pensiilor din sistemul public: Numărul total de puncte × valoarea punctului de referință = cuantumul pensiei Valoarea punctului de referință este de 81 de lei în 2026. Numărul total de puncte nu depinde doar de anii lucrați. Sunt luate în calcul punctajele obținute pentru veniturile asupra cărora s-a plătit contribuția de asigurări sociale, eventualele puncte de stabilitate și punctele acordate pentru stagiul potențial. Pentru fiecare lună lucrată, punctajul se determină, în esență, prin raportarea venitului brut care a constituit baza contribuției sociale la câștigul salarial mediu brut folosit la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale din anul respectiv. La final, punctajele lunare sunt transformate în punctaje anuale, iar acestea sunt însumate. Din acest motiv, două persoane cu același număr de ani lucrați pot avea pensii foarte diferite dacă au avut salarii și contribuții diferite. Ce este stagiul potențial Persoana care devine invalidă înainte de vârsta pensionării nu mai poate acumula contribuții în același ritm până la finalul vieții profesionale. Pentru a compensa o parte din această perioadă, legea acordă un stagiu potențial. Acesta reprezintă diferența dintre stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut pentru persoana respectivă și stagiul realizat până la acordarea pensiei de invaliditate. Stagiul potențial nu poate fi însă mai mare decât perioada pe care persoana ar mai fi putut să o lucreze până la împlinirea vârstei standard de pensionare. Cu alte cuvinte, sistemul nu poate credita mai mulți ani decât cei rămași, în mod real, până la pensionare. Pentru stagiul potențial se acordă următoarele punctaje lunare: 0,25 puncte pentru gradul I de invaliditate; 0,20 puncte pentru gradul II; 0,10 puncte pentru gradul III. Aceste valori sunt punctaje lunare folosite în mecanismul de calcul, nu sume care se înmulțesc direct cu numărul lunilor și apoi cu 81 de lei. Punctajele lunare dintr-un an se adună, iar rezultatul se împarte la 12 pentru obținerea punctajului anual. Astfel, un an întreg de stagiu potențial aduce 0,25 puncte la gradul I, 0,20 puncte la gradul II și 0,10 puncte la gradul III. De exemplu, zece ani de stagiu potențial ar însemna 2,5 puncte la gradul I, două puncte la gradul II și un punct la gradul III. La o valoare a punctului de referință de 81 de lei, contribuția acestor zece ani la cuantumul pensiei ar fi, orientativ, de 202,50 lei la gradul I, 162 de lei la gradul II și 81 de lei la gradul III. Aceste sume se adaugă pensiei rezultate din punctele acumulate efectiv de persoană. Se acordă și puncte de stabilitate Persoanele care au depășit 25 de ani de stagiu contributiv pot primi și puncte de stabilitate. Pentru fiecare an contributiv realizat peste 25 de ani și până la 30 de ani inclusiv se acordă 0,50 puncte. Pentru anii de peste 30 și până la 35 de ani se acordă câte 0,75 puncte, iar pentru fiecare an contributiv care depășește 35 de ani se acordă câte un punct. Punctele de stabilitate se acordă proporțional și pentru fracțiunile de an. Ele nu trebuie confundate cu stagiul potențial: primele recompensează anii contributivi efectiv realizați peste pragul de 25 de ani, în timp ce stagiul potențial compensează parțial perioada pe care persoana nu o mai poate lucra din cauza invalidității. Cine primește indemnizația pentru însoțitor Indemnizația pentru însoțitor este acordată exclusiv pensionarilor de invaliditate încadrați în gradul I. Valoarea acesteia reprezintă 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată din luna pentru care se face plata. Indemnizația este suportată din bugetul de stat și se achită separat de pensia calculată pe baza punctelor. Cum salariul minim brut este de 4.050 de lei în prima jumătate a anului 2026, indemnizația este de 2.025 de lei lunar. De la 1 iulie 2026, salariul minim crește la 4.325 de lei, astfel încât indemnizația ajunge la 2.162,50 lei, sumă exprimată în plată potrivit regulilor de rotunjire aplicabile. Indemnizația nu se acordă persoanelor încadrate în gradele II sau III, chiar dacă acestea au nevoie, în anumite momente, de ajutor din partea familiei. Criteriul legal este încadrarea oficială în gradul I și pierderea capacității de autoîngrijire. La transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă, indemnizația pentru însoțitor se menține pentru persoana care îndeplinește în continuare condițiile prevăzute de lege. Pensionarul de invaliditate poate lucra În vechiul sistem, pensionarii de gradul I și II aveau restricții drastice și nu aveau dreptul să lucreze, în timp ce persoanele cu invaliditate de gradul III aveau voie să muncească doar cu program redus (jumătate de normă). Moua lege a pensiilor (Legea nr. 360/2023) a schimbat această regulă. În prezent, pensia de invaliditate poate fi cumulată cu venituri obținute dintr-o activitate pentru care se datorează contribuții de asigurări sociale, indiferent de gradul de invaliditate. Singura condiție este ca activitatea să fie una pentru care se datorează contribuții de asigurări sociale, conform Codului fiscal. De asemenea, cumulul este permis și pentru persoanele care lucrează ca prestatori Posibilitatea legală de a cumula pensia cu salariul nu înseamnă însă că activitatea poate fi desfășurată fără nicio limitare medicală. Munca trebuie să fie compatibilă cu starea de sănătate, cu capacitatea funcțională rămasă și cu recomandările stabilite în urma expertizei. Dacă activitatea desfășurată indică o schimbare importantă a capacității de muncă, situația poate fi analizată la revizuirea medicală. Cum se depune dosarul Procedura începe cu evaluarea capacității de muncă. Solicitantul trebuie să prezinte documentele medicale care arată diagnosticul, investigațiile efectuate, tratamentele urmate și evoluția bolii. Medicul expert analizează atât afecțiunea, cât și efectele acesteia asupra posibilității de a munci și de a se îngriji. Dacă sunt necesare investigații suplimentare, solicitantul poate fi trimis pentru examinări de specialitate. După emiterea deciziei medicale asupra capacității de muncă, cererea de pensionare și documentele necesare sunt depuse la casa teritorială de pensii competentă în funcție de domiciliu. Dosarul poate cuprinde, după caz, actul de identitate, documentele de stare civilă, carnetul de muncă, adeverințele privind vechimea, veniturile, sporurile și condițiile de muncă, decizia medicală, documentul privind încetarea indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă și actele referitoare la un eventual accident de muncă sau la o boală profesională. Nu toate documentele din lista generală sunt necesare fiecărui solicitant. Dosarul se formează în funcție de istoricul profesional, perioadele lucrate și cauza invalidității. Pensia poate fi revizuită Încadrarea într-un grad de invaliditate nu este obligatoriu definitivă. Beneficiarul poate fi chemat periodic la revizuire medicală, iar medicul expert poate menține gradul, îl poate modifica sau poate constata redobândirea capacității de muncă. Există și situații în care revizuirea periodică nu mai este necesară, inclusiv atunci când invaliditatea afectează ireversibil capacitatea de muncă și nu mai există posibilitatea recuperării, în condițiile stabilite de lege. Neprezentarea nejustificată la revizuirea medicală sau refuzul de a furniza documentele solicitate poate conduce la suspendarea plății pensiei. Dacă starea de sănătate se agravează sau se îmbunătățește înaintea termenului stabilit, pensionarul poate solicita o nouă evaluare. Trecerea într-un alt grad determină recalcularea drepturilor și, în cazul încadrării în gradul I, poate aduce și indemnizația pentru însoțitor. Ce se întâmplă la vârsta standard de pensionare La împlinirea vârstei standard, pensia de invaliditate se transformă din oficiu în pensie pentru limită de vârstă. Casa de pensii compară drepturile, iar persoanei îi este acordat cuantumul cel mai avantajos. Perioadele contributive realizate între timp și elementele care pot influența calculul sunt valorificate potrivit legii. Prin urmare, trecerea la pensia pentru limită de vârstă nu ar trebui să conducă automat la încasarea unei sume mai mici. Transformarea se face din oficiu, fără ca pensionarul să fie obligat să deschidă de la zero o nouă procedură. De ce diferă atât de mult pensiile de invaliditate Două persoane încadrate în același grad pot primi sume foarte diferite. Diferența vine din istoricul contribuțiilor, salariile realizate, durata stagiului contributiv, vârsta la care a apărut invaliditatea, stagiul potențial și eventualele puncte de stabilitate. Gradul de invaliditate nu stabilește singur valoarea pensiei. El influențează punctajul acordat pentru stagiul potențial și dreptul la indemnizația pentru însoțitor, dar partea principală a calculului rămâne legată de contribuțiile efectiv plătite. Din acest motiv, o estimare exactă nu poate fi făcută doar pornind de la diagnostic, numărul anilor lucrați sau ultimul salariu. Cuantumul final este stabilit de casa teritorială de pensii pe baza întregului istoric contributiv și a deciziei medicale asupra capacității de muncă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră