miercuri 18 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Economie

1445 articole
Economie

Intel va investi 4,6 miliarde de dolari într-o fabrică de chipuri în Polonia, la Wroclaw

Intel va investi 4,6 miliarde de dolari într-o fabrică de chipuri în Polonia, la Wroclaw, anunță Reuters. Fabrica va începe producția în 2027. Intel va investi miliarde de dolari în Polonia „Intel plănuiește să investească până la 4,6 miliarde de dolari într-o nouă unitate de asamblare și testare a semiconductorilor lângă Wrocław, Polonia, ca parte a unei campanii de investiții de mai multe miliarde de dolari în întreaga Europă pentru a construi capacități de producție de cipuri. Producătorul american de cipuri a anunțat anul trecut că intenționează să construiască un mare complex de cipuri în Germania, alături de instalații în Irlanda și Franța, în încercarea de a beneficia de regulile de finanțare și de subvențiile relaxate ale Comisiei Europene, în contextul în care UE încearcă să își reducă dependența de aprovizionarea din SUA și Asia. Unitatea din Polonia va angaja 2.000 de muncitori și va crea alte câteva mii de locuri de muncă în timpul fazei de construcție și al angajării de furnizori, a precizat compania într-un comunicat. «Polonia a fost doar un pic mai înfometată pentru a câștiga acest amplasament», a declarat directorul general al Intel, Pat Gelsinger, într-o conferință de presă. Mai multe țări s-au luptat pentru a convinge Intel să investească în regiunile lor, iar unele dintre ele, precum Germania, care a obținut un angajament din partea Intel, au purtat discuții cu privire la valoarea subvențiilor pe care le pot oferi”, scrie Reuters. Germania este pe cale să ofere investiții de 9,9 miliarde de euro pentru a susține viitoarea investiție Intel în această țară. Nu se știe ce subvenții va oferi Polonia celor de la Intel. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” UE, decisă să atragă investiții în producerea semiconductorilor „Investiția anunțată vineri reprezintă o victorie politică pentru oficialii europeni, care încearcă să ducă cota de piață a blocului în lanțul valoric global al semiconductorilor la 20%, până în 2030, față de 9% în prezent. În aprilie anul trecut, legislatorii UE au ajuns la un acord cu privire la Chips Act, un plan de politică industrială în valoare de 43 de miliarde de euro. Săptămâna trecută, Comisia a aprobat, de asemenea, o finanțare de 8 miliarde de euro în cadrul unei scheme de ajutoare de stat transfrontaliere pentru industriile prioritare, care ar putea atrage investiții private în valoare de 13,7 miliarde de euro”, explică Politico.

Intel va investi 4,6 miliarde de dolari într-o fabrică de chipuri în Polonia, la Wroclaw
Mare atenție la Wizz Air: check-in gratuit se mai poate face doar cu 21 de ore înainte de zbor. Valuri de furie din partea unor clienți rămași pe dinafară
Economie

Mare atenție la Wizz Air: check-in gratuit se mai poate face doar cu 21 de ore înainte de zbor. Valuri de furie din partea unor clienți rămași pe dinafară

Wizz Air, check-in gratuit redus. Încă o măgărie Wizz Air, considerată cea mai proastă companie aeriană din Marea Britanie: perioada de check-in gratuit se reduce la 21 de ore, dacă nu ați achiziționat loc, anunță AirLinesTravel. În februarie 2023, o organizație a consumatorilor din Marea Britanie a decis că Wizz Air este cea mai proastă companie aeriană în ceea ce privește comfortul pasagerilor și îmbarcarea. Media întârzierilor, de 46 de minute, plasa compania tot pe locul I, al doilea an consecutiv. Mulți pasageri s-au plâns că aplicația Wizz Air nu este funcțională și trebuie să plătească taxe uriașe pentru check-in. Wizz Air, check-in gratuit redus „Din 12 iunie 2023, Wizz Air a modificat perioada disponibilă pentru check-inul online gratuit. Rețineți că, după 12 iunie 2023, ora 00:00 UTC, check-inul online gratuit va fi disponibil cu 24 de ore înainte de ora de decolare programată și până la 3 ore înainte de aceasta, dacă nu v-ați achiziționat locurile pentru rezervare. Conform modificării, dacă nu vă cumpărați locurile pentru rezervare, rămâneți la mâna destinului la check-inul online disponibil cu 24 de ore înainte de zbor. Dacă alegeți să călătoriți mai mulți, cu siguranță locurile vor fi alocate aleatoriu, cu șanse minime să fiți apropiați. Totodată, există riscul de overbooking și atunci cei ce lasă check-inul pe ultima sută de metri riscă să rămână pe dinafară”, explică AirLinesTravel. Până acum, se putea face check-in cu 48 de ore înainte de decolare, dacă pasagerii nu rezervau loc în avion. Pentru cei care rezervă loc, check-in se poate face cu 30 de zile înainte. În 21 mai, ziarul The Times a deschis suplimentul de turism, care apare în fiecare final de săptămână, cu un articol în care arată cum a ajuns Wizz Air cea mai proastă linie aeriană din Marea Britanie. „Întârzieri, rambursări neplătite în valoare de 5 milioane de lire sterline și 881 de hotărâri judecătorești – cum au rămas sute de clienți fără bani în buzunar”, este subtitlul articolului. Wizz Air, cea mai proastă linie aeriană din Marea Britanie „The Sunday Times a aflat că Wizz Air încă datorează publicului britanic aproape 5 milioane de lire sterline în rambursări, în ciuda asigurărilor date de compania aeriană că «lucrează pentru a identifica și a încheia toate CCJ-urile [hotărâri judecătorești] restante». Până pe 5 mai încă se emiteau până la patru hotărâri judecătorești pe zi. Ancheta noastră a descoperit 881 de hotărâri judecătorești în valoare totală de 4.950.479 de lire sterline restante împotriva companiei aeriene, cu pretenții individuale cuprinse între 47 și 10.358 de lire sterline. Pentru Jozsef Varadi, directorul executiv al companiei, urmărirea cu perseverență a unei creșteri post-pandemie pare să fi suprasolicitat organizația sa în moduri care au provocat mânia pasagerilor și critici din partea organismelor oficiale”, scrie Sunday Times. Citește și: Minciună flagrantă în programul de guvernare al cabinetului Ciolacu: românii nu au „cele mai mici câștiguri din UE”, cum afirmă acest document oficial

Dezvoltator imobiliar de succes, aproape de faliment în doi ani: pierderi, datorii la utilități, ordin de restricție cerut de iubită
Economie

Dezvoltator imobiliar de succes, aproape de faliment în doi ani: pierderi, datorii la utilități, ordin de restricție cerut de iubită

Piața imobiliară, un carusel al groazei. Imobiliarul Cristinel Niculiţă a avut un an 2022 tumultuos. Piața imobiliară, un carusel al groazei Cifra de afaceri a companiei Studio Casa Consult SRL s-a prăbuşit, dezvoltatorul ansamblului rezidenţial Copou Garden Residence ajungând de la 45,5 milioane de lei în 2020, la o cifră de afaceri cu 45 de milioane mai mică, doi ani mai târziu. Pierderea companiei a fost de aproape trei milioane de lei, cea mai mare de la înfiinţarea firmei. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” E.ON Energie l-a chemat de mai multe ori la judecată pentru neplata facturilor la gaz şi energie electrică, iar iubita lui a cerut judecătorilor să emită un ordin de protecţie care să-l ţină pe Niculiţă departe de ea. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Guvernul Ciolacu anunță oficial că vrea să se împrumute cu 10% din PIB: „Pe termen mediu, datoria publică să nu depășească pragul de 60% din PIB”. Acum, ea este doar 50%
Economie

Guvernul Ciolacu anunță oficial că vrea să se împrumute cu 10% din PIB: „Pe termen mediu, datoria publică să nu depășească pragul de 60% din PIB”. Acum, ea este doar 50%

Guvernul Ciolacu anunță oficial, în programul de guvernare, la pagina 26, la capitolul privind politicile fiscal-bugetare, că vrea să se împrumute cu 10% din PIB: „Pe termen mediu, datoria publică să nu depășească pragul de 60% din PIB (indicator de convergență nominală pentru trecerea la euro)”. Guvernul Ciolacu vrea să se împrumute cu 10% din PIB La 15 mai 2023, presa a anunțat că datoria publică a României a trecut de 700 miliarde de lei şi de 50% din PIB, după doar primele două luni din acest an. „Guvernul Ciucă a adăugat încă 40 mld. lei la datoria publică a României în primele două luni din 2022, arată datele publicate luni de Ministerul Finanţelor. Astfel, datoria publică a ajuns la 707 mld. lei, adică peste 50% din PIB-ul realizat de România în ultimul an. Spre comparaţie, la finalul lui 2019, înainte de izbucnirea crizelor, România avea o datorie publică de 373 mld. lei, care însemna o pondere de 35% din PIB de atunci. Între timp, datoria guvernamentală, internă şi externă, s-a dublat”, scria Ziarul Financiar la 15 mai 2023. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului Necesarul de finanţare al României este de circa 150 mld. lei în 2023, care înseamnă deficitul bugetar din anul curent şi refinanţarea datoriei vechi. Cu cât datoria a crescut, cu atât România a cheltuit mai mult cu dobânzile. La final de aprilie, conform execuției bugetare, Guvernul cheltuise deja 0,8% din PIB pe plata dobânzilor.

OMV Petrom anunță „cea mai mare descoperire de țiței din ultimele decenii”
Economie

OMV Petrom anunță „cea mai mare descoperire de țiței din ultimele decenii” 

OMV Petrom anunță „cea mai mare descoperire de țiței din ultimele decenii”, în regiunile Oltenia şi Muntenia din sudul României, investiţia în campania de foraj de explorare ridicându-se la aproximativ 20 milioane euro. OMV anunță „cea mai mare descoperire de țiței” Cumulat, descoperirile se ridică la peste 30 milioane bep resurse recuperabile, echivalentul a trei pătrimi din producţia realizată de OMV Petrom în anul 2022. Conform sursei citate, forajul de explorare şi testare a acestor trei sonde a avut loc în perioada iunie 2022 - aprilie 2023. Compania a investit în forajul de explorare aproximativ 20 de milioane de euro. "Romania produce ţiţei şi gaze de peste 150 de ani, iar in aceste condiţii identificarea de noi resurse presupune un efort semnificativ. Noile descoperiri vor contribui la reducerea declinului producţiei noastre şi la continuitatea furnizării unor produse esenţiale pentru economie", a afirmat Cristian Hubati, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitatea de Explorare şi Producţie. Potrivit sursei citate, una dintre descoperirile făcute de OMV Petrom a fost în perimetrul de explorare Verguleasa, din regiunea Olteniei. "Compania a identificat resurse de ţiţei care se ridică la aproximativ 20 de milioane bep în total, aceasta reprezentând cea mai mare descoperire de ţiţei a OMV Petrom din ultimele decenii. Descoperirea se află în proximitatea unei alte zone de exploatare, ceea ce oferă sinergii care vor contribui la începerea mai rapidă a producţiei", se mai precizează în comunicat. Descoperiri și la Târgoviște și Târgu Jiu Totodată, o altă descoperire a avut loc în perimetrul de explorare Târgovişte, unde au fost identificate resurse de ţiţei în cantitate estimată de 6 milioane bep. Lucrările de testare au avut loc în aprilie 2023, iar cele premergătoare dezvoltării exploatării sunt în curs de pregătire. "O a treia descoperire a fost făcută în perimetrul de explorare Târgu Jiu şi au fost identificate resurse de gaze naturale de 7 milioane bep, echivalentul a aproape o treime din producţia de gaze naturale a României din anul 2022. O a doua sondă este deja planificată pentru anul viitor, iar pregătirile pentru conectare sunt în curs", precizează sursa citată. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului Conform sursei citate, toate descoperirile sunt rezultatul strategiei de explorare a companiei, concentrată pe oportunităţile din apropierea zăcămintelor existente, ceea ce facilitează dezvoltarea rapidă, conectarea şi producţia timpurie a resurselor nou descoperite.

Câţi bani vor câştiga în plus în mod real angajaţii din învăţământ de la 1 iunie şi de anul viitor
Economie

Câţi bani vor câştiga în plus în mod real angajaţii din învăţământ de la 1 iunie şi de anul viitor

Câți bani vor câștiga profesorii real. Personalul didactic de predare, de conducere, îndrumare şi control sau didactic auxiliar va beneficia de o majorare în medie de 25%, adică 1.300 de lei, iar personalul nedidactic va primi 420 de lei. Câți bani vor câștiga profesorii real Suma de 1.300 de lei va fi aplicată tuturor, indiferent că vorbim despre profesor în primul an de învăţământ sau despre profesor în pragul pensiei. În urma acordării acestei sume de 1.300 de lei, pentru profesorul debutant va primi 749 de lei net. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului Pentru cei care au dirigenţie, gradaţie de merit, spor de şcoală specială, spor de zonă sau spor de simultan, sporurile procentuale din salariul de bază se aplică în plus la acei 1.300 de lei, rezultând un net mai mare 749 de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Analiză RFI: În 2024, o creștere cu 50% a salariilor profesorilor va însemna cheltuieli suplimentare de 15 miliarde de lei. Unde va găsi guvernul banii?
Economie

Analiză RFI: În 2024, o creștere cu 50% a salariilor profesorilor va însemna cheltuieli suplimentare de 15 miliarde de lei. Unde va găsi guvernul banii?

În 2024, o creștere cu 50% a salariilor profesorilor va însemna cheltuieli suplimentare de 15 miliarde de lei, arată o analiză economică a RFI, care se întreabă de unde va găsi Guvernul banii. Unde va găsi guvernul banii pentru salariile profesorilor Doar în acest an, pentru ultimele șase luni din an, o plată în plus de 2,7 miliarde de lei presupune fie o creștere a veniturilor, fie o reducere a cheltuielilor, prin economii sau realocarea sumelor. „Este imposibil de crezut că veniturile bugetare pot crește peste nivelul programat, pentru că deja sunt sub prognoză”, se arată în analiză. Citește și: Investigație The Times: Cercetătorii chinezi din Wuhan au manipulat viruși mortali, proveniți de la lilieci, pentru a-i transforma în arme. China dorea să schimbe echilibrul puterii mondiale „Nu se poate pune problema reducerii cheltuielilor cu dobânzile sau, de exemplu, a celor cu medicamentele subvenționate. Dar, se poate aplica din nou metoda verificată prin care se reduc investițiile și se plătesc salariile”, mai arată analiza RFI. Puteți citi aici întreaga analiză RFI „Unde poate găsi guvernul bani pentru creșterea salariilor profesorilor”.

Autostrada A8 trece pe lângă un aeroport și un viitor spital regional de urgență, dar nu are nici o legătură către acestea
Economie

Autostrada A8 trece pe lângă un aeroport și un viitor spital regional de urgență, dar nu are nici o legătură către acestea

Autostrada A8 ratează aeroportul și spitalul. Reprezentanţii CNAIR spun că nu ar fi rentabilă realizarea ei. Autostrada A8 ratează aeroportul și spitalul Dar reprezentanţii asociaţiilor pro-autostradă şi ai autorităţilor locale s-au arătat contrariaţi de modificare. S-au invocat mai multe motive. Printre acestea, amplasarea nepotrivită a Spitalului Regional de Urgenţă în nordul oraşului şi extinderea terminalelor pe partea de vest a pistei Aeroportului. Citește și: Salarii uriașe la agenția pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate, dar care n-a pus piatra de temelie la nici un spital nou. Activitatea agenției, potrivit datelor de pe site: zero Dar s-a vorbit și de lipsa unei susţineri mai active a acestor drumuri de legătură din partea ieşenilor şi, în consecinţă, necesitatea unei implicări reale a Primăriei, CJ şi a parlamentarilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Peste 8.300 de lei net lunar, salariul unui funcționar de Consiliu Județean, dublu față de acum cinci ani
Economie

Peste 8.300 de lei net lunar, salariul unui funcționar de Consiliu Județean, dublu față de acum cinci ani

Funcționar CJ, peste 8.300 lei lunar. Cele mai multe declaraţii de avere depuse de angajaţii CJ pentru anul trecut menţionează venituri de peste 8.000 de lei. Funcționar CJ, peste 8.300 lei lunar Cel mai mult a câştigat şefa Direcţiei Economice. Pentru anul în curs, bugetul cheltuielilor de personal este de peste două ori mai mare decât cel din 2018. Până ieri, peste jumătate din efectivul de aproximativ 150 de funcţionari publici ai Consiliului Judeţean Iași şi-a depus declaraţiile de avere pentru anul trecut. Citește și: Justiția viitorilor pensionari speciali: acuzată de 272 de șpăgi, doctoriţa Cun a scăpat cu o pedeapsă cu suspendare. Deciziile de pensionare pe caz de invaliditate, contra mită Cele mai multe menţionează venituri nete obţinute la CJ cuprinse între 96.000 şi 105.000 de lei, respectiv salarii de peste 8.000 de lei pe lună. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Polul industrial de la Miroslava (Iași): un investitor ridică o hală pe trei hectare. Are în portofoliu proiecte în Germania, Polonia sau Turcia
Economie

Polul industrial de la Miroslava (Iași): un investitor ridică o hală pe trei hectare. Are în portofoliu proiecte în Germania, Polonia sau Turcia

Polul industrial de la Miroslava (Iași): zona de la marginea "capitalei Moldovei" se dezvoltă accelerat. Polul industrial de la Miroslava (Iași) Aflată la doar opt kilometri de municipiul Iaşi, zona se află într-o continuă dezvoltare urbanistică. Contextul a fost creat odată cu investiţiile făcute de către Primăria Miroslava în cele două parcuri industriale: cel de lângă BorgWarner (fostul Delphi) şi cel din apropierea Antibiotice. Citește și: Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat: salariile lor le depășesc frecvent pe cele ale unui conferențiar universitar și sunt mult peste cele ale profesorilor din școli Etapa actuală de dezvoltare îi are în prim plan pe investitorii care au cumpărat terenuri în proximitatea acestor parcuri industriale şi încep construirea de facilităţi, inclusiv producţie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Serviciile Poștei Române sunt la fel de proaste, dar bătălia pe funcții este feroce: Iașiul pierde poziția de centru regional în favoarea Romanului
Economie

Serviciile Poștei Române sunt la fel de proaste, dar bătălia pe funcții este feroce: Iașiul pierde poziția de centru regional în favoarea Romanului

Bătălie feroce pe funcții la Poștă. Compania va muta centrul regional de tranzit de la Iaşi la Roman. Bătălie feroce pe funcții la Poștă Decizia ar putea afecta până la peste 100 de salariaţi. În ciuda impactului social, hotărârea conducerii naţionale a Poştei a trecut neobservată la Iaşi. Surse din interiorul instituţiei au precizat că decizia a fost luată încă din primăvara acestui an. Zilele trecute, la Neamţ, a venit şi anunţul şefului Poştei, Valentin Ştefan: "Iaşiul nu este cel mai fericit punct". Citește și: În unul din cele mai sărace județe ale României, Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei, de 14 ori peste pensia medie pentru limită de vârstă "Decizia nu are fundament economic", spun contestatarii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Podul de la Fetești, coșmarul minivacanței de Rusalii: ore de așteptare, apeluri la 112. Azi, poliția ar putea devia circulația de la București spre Constanța prin Drajna
Economie

Podul de la Fetești, coșmarul minivacanței de Rusalii: ore de așteptare, apeluri la 112. Azi, poliția ar putea devia circulația de la București spre Constanța prin Drajna

Podul de la Fetești a fost coșmarul minivacanței de Rusalii: s-au înregistrat ore de așteptare, iar șoferii disperați au trimis apeluri la 112. Azi, poliția a nunțat că ar putea devia circulația de la București spre Constanța prin Drajna, astfel încât pe podul de la Fetești să se poată circula pe două benzi pe sensul de la Constanța spre București. De la 1 iunie la final de august nu se va plăti taxa de pod, la Fetești. Podul de la Fetești, coșmarul minivacanței Coșmarul a început încă din 1 iunie, când a început vacanța. „Aglomerație, cozi kilometrice și nervi întinși la maximum - de asta au parte șoferii care sunt pe Autostrada Soarelui, în drum spre litoral. În zona podului de la Fetești, din cauza lucrărilor de consolidare a podului peste Brațul Borcea, circulația este îngreunată. Traficul se desfășoară pe câte o bandă pe fiecare direcție. După mai bine de o oră de așteptare, oamenii au ajuns la capătul răbdării. Polițiștii de pe autostradă au declarat pentru reporterul Dobrogea TV aflat la fața locului că au existat apeluri la numărul unic de urgență 112 de la persoane care nu mai suportă să aștepte. De asemenea, sunt mămici care spun că se află cu copiii mici în mașini și nu îi mai pot ține în asemenea căldură”, relata Dobrogea TV. Pe 4 iunie, cu o zi înainte de finalizarea vacanței de Rusalii, haosul a revenit pe acest pod, de data aceasta pe sensul de la Constanța spre București. „Cozi kilometrice la bariera de la Fetești, din cauza lucrărilor la pod. Pe Autostrada A2 București – Constanța se circulă în coloană în zona Fetești, pe sensul către Capitală, acolo unde, din cauza lucrărilor de consolidare a podului peste brațul Borcea, traficul se desfășoară pe câte o bandă pentru fiecare direcție. Pentru perioade limitate de timp, în vederea fluidizării, polițiștii procedează la oprirea circulației pe sensul către litoral, permițând deplasarea pe două benzi pe sensul către București”, anunța Antena 3. Foto: Facebook Maristar, 1 iunie 2023 Traficul spre Constanța ar putea fi deviat prin Drajna Poliția a anunțat, ieri, că în „5 iunie, în intervalul orar 12.00-22.00, în funcție de valorile de trafic, polițiștii rutieri și administratorul drumului public vor lua măsura devierii circulației pe sensul de mers București – Constanța, Autostrada A2, prin nodul rutier Drajna”. Contractele de 130 de milioane lei (fonduri europene) pentru reparațiile capitale la cele două poduri de pe Autostrada Soarelui au fost semnate cu Maristar 2021, iar lucrările au început în primăvara 2021 având termen de finalizare de 24 de luni (exceptând sezonul estival 15 iunie-15 septembrie). Potrivit ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, Maristar a descoperit probleme de infrastructură mai mari decât se aștepta, după ce a început lucrările. Citește și: În unul din cele mai sărace județe ale României, Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei, de 14 ori peste pensia medie pentru limită de vârstă „Gradul de degradare a podului peste brațul Borcea de la A2, calea II, presupune lucrări de refacere integrală a aproximativ 650 mp. din dala de beton dintre grinzile principale. Se lucrează la armarea suplimentară a dalei de susținere a căii care a fost demolată în vederea turnării betonului”, a spus Grindeanu.

Marile lanțuri de hipermarketuri o duc mai bine ca niciodată în România. Un depozit de șapte hectare se construiește lângă Iași
Economie

Marile lanțuri de hipermarketuri o duc mai bine ca niciodată în România. Un depozit de șapte hectare se construiește lângă Iași

Marile lanțuri de hipermarketuri, profituri mari. Depozitul logistic al Kaufland de la Miroslava (Brătuleni) a intrat pe ultima sută de metri în procesul de autorizare. Marile lanțuri de hipermarketuri, profituri mari Raportul de mediu va fi supus dezbaterii publice la finalul lunii iunie şi, foarte posibil, în luna iulie va fi emisă autorizaţie de construire. Spaţiile de depozitare vor avea o suprafaţă utilă de aproape 70.000 mp. În depozitul de la Miroslava (Brătuleni, în spate la Metro) vor fi stocate materiale şi mărfuri care vor aproviziona magazinele Kaufland din zona de nord-est a ţării şi nu numai. Citește și: Sindicatele din învățământul superior, solidare cu greva din preuniversitar: „Percepem greva din învăţământ drept o mişcare socială de o amploare neaşteptată” O dată ce lucrările vor începe, termenul de execuţie este de 24 de luni. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Tarom estimează pierderi de 62,4 milioane lei în acest an. Compania n-a mai fost pe profit din 2007
Economie

Tarom estimează pierderi de 62,4 milioane lei în acest an. Compania n-a mai fost pe profit din 2007

Tarom estimează pierderi de 62,4 milioane lei în acest an, arată proiectul de Ordin al viceprim-ministrului, ministrului transporturilor şi infrastructurii privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 al Tarom, publicat în dezbatere de Ministerul Transporturilor. Compania nu a mai avut profit din 2007. Tarom estimează pierderi de 62,4 milioane lei „În proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2023, s-a estimat un rezultat brut negativ – pierdere, în valoare de 62.415.950 lei, în scădere cu 28,79%, respectiv cu suma de 154.348.660 lei faţă de rezultatul brut – pierdere, aprobat în bugetul de venituri şi cheltuiei aferent anului 2022, prin Ordinul MTI nr.470/2022 şi în scădere cu 20,53%, respectiv cu suma de 241.640.640 lei faţă de rezultatul brut – pierdere, preliminat/realizat la data de 31.12.2022”, arată proiectul de act normativ. „În planul de restructurare, profitabilitatea viitoare a Societăţii Comerciale Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române -TAROM, a fost analizată în diferite scenarii, reflectând potenţiale schimbări în condiţiile interne şi de piaţă, respectiv în „scenariul de bază”- scenariul standard, considerat cel mai realist, potrivit căruia anul 2024 - ar fi anul în care rutele ajung profitabile iar anul 2023 - ar fi anul în care fluxurile de numerar devin pozitive şi „scenariul pesimist”- scenariu construit pornind de la scenariul de bază, cu anumite ajustări potrivit căruia anul 2027 - ar fi anul în care rutele ajung profitabile iar după anul 2029 - fluxurile de numerar ar deveni pozitive”, se arată în document, citat de news.ro. Numărul de personal prognozat la finele anului 2023 de 1.314 salariaţi, a fost estimat în scădere cu 4 salariaţi faţă de cel aprobat în bugetul de venituri şi cheltuieli aferent anului 2022, prin Ordinului MTI nr.470/2022. Statul a pompat sute de milioane de euro în companie Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, recalculat conform Legii anuale a bugetului de stat pe anul 2023 – legea nr.368/2022, în valoare de 10.592,85 lei/salariat, a fost estimat în creştere cu 18,03% faţă de cel preliminat/realizat în anul 2022. La momentul întocmirii proiectului Bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023, compania Tarom înregistrează plăţi restante la bugetul de stat în valoare de 102.986.180 lei. Citește și: EXCLUSIV Curățenia grădiniței din Pantelimon va costa între 48.000 și 96.000 euro LUNAR, pe patru ani. Contractul, pregătit de finul soților Pandele-Firea, primarul Marian Ivan Anul trecut, ajutoarele de stat primite de companie ajunseseră la circa 220 de milioane de euro.

Marii angajatori americani din România o duc bine în IT și mai slab în industria auto
Economie

Marii angajatori americani din România o duc bine în IT și mai slab în industria auto

Evoluția marilor angajatori americani din România. BorgWarner a atins un nivel record al afacerilor în perioada 2017 - 2019, când cifra de afaceri depăşea binişor pragul de 2 miliarde de lei (peste 400 milioane euro). Evoluția marilor angajatori americani din România Dar pandemia de Covid-19, criza globală a semiconductorilor şi războiul din Ucraina au afectat compania americană din industria auto. Astfel, s-a ajuns la o reducere a afacerilor la 1,74 miliarde de lei în 2022 (355 milioane euro), faţă de 1,94 miliarde de lei (395 milioane euro) cu un an în urmă. Citește și: EXCLUSIV Curățenia grădiniței din Pantelimon va costa între 48.000 și 96.000 euro LUNAR, pe patru ani. Contractul, pregătit de finul soților Pandele-Firea, primarul Marian Ivan Firma a înregistrat şi o scădere a profitului net în 2022 până la 47,3 milioane de lei (9,6 milioane euro), comparativ cu rezultatul net de 53,4 milioane de lei (10,9 milioane euro) obţinut în 2021. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră