miercuri 18 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Economie

1445 articole
Economie

Șef la Fisc, patru case în opt ani (pe lângă două deja deținute) și un "bacșiș" de 65.000 de euro

Șef la Fisc, șase case, conturi. Avea două locuinţe (o casă şi un apartament) în anul 2015 şi economii în conturi de aproape 30.000 de euro. Șef la Fisc, șase case, conturi Azi, botoşăneanul Doru Viorel Alupoaei, "uns" şef al Finanţelor ieşene anul trecut, se poate lăuda cu şase imobile. Mai exact, cu cinci apartamente şi o casă de locuit. Pe lângă acestea, şi cu economii triple în bănci, de aproximativ 95.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Pensionar special care are și patru salarii de la stat, plus bonus de 30.000 de euro pe an de la o companie anchetată de DIICOT: Ionel Georgescu, șeful Corpului de control la Economie. A fost polițist la Strehaia Sunt informaţii care apar în cea mai recentă declaraţie de avere completată de şeful Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice (DGRFP) Iaşi, pe 5 mai. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șef la Fisc, patru case în opt ani (pe lângă două deja deținute) și un "bacșiș" de 65.000 de euro
ANALIZA Soluția pe care Guvernul o ignoră: reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, așa cum a făcut Bolojan la Bihor. „Am concediat la început de mandat 50% din colegi”, a spus șeful CJ Bihor
Economie

ANALIZA Soluția pe care Guvernul o ignoră: reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, așa cum a făcut Bolojan la Bihor. „Am concediat la început de mandat 50% din colegi”, a spus șeful CJ Bihor

Soluția pe care Guvernul o ignoră, pe fondul încasărilor la buget sub ceea ce se estimase la începutul anului: reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, așa cum a făcut Ilie Bolojan (PNL) la Bihor. Bolojan a insistat de mai multe ori pe această soluție. Reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, cum a făcut Bolojan „La Consiliul Județean Bihor am concediat la începutul mandatului 50% din colegi, pentru că nu avea de lucru, nu discut de calitatea oamenilor. Nu aveau de lucru. Ce s-a constatat? Noi ne derulăm proiectele fără probleme, chiar am crescut numărul lor, și nu s-a prăbușit CJ Bihor care are în acest moment 89 de angajați. Economiile au fost de 6 milioane de euro pe an. Gândiți-vă că astfel de economii se pot face și în alte locuri”, a arătat Bolojan, în aprilie 2023. „După doi ani funcţionăm cu jumătate din posturile care erau la preluarea mandatului, după ce ani de zile sume importante au fost pierdute pentru că instituţia a funcţionat cu organigrame umflate, şi funcţionăm cu o productivitate de 3-4 ori mai mare", detalia el, în octombrie 2022 Economiile, dirijate spre investiții Reducerea schemei de personal a CJ Bihor şi a instituţiilor subordonate a permis o economie de 13 milioane euro, alte zeci de milioane de lei fiind economisite prin aducerea tuturor structurilor organizatorice în clădirea din Parcul Traian prin rezilierea contractelor de închiriere care costau mii de euro lunar fiecare în mandatul precedent. În schimb, investiţiile din bugetul propriu s-au dublat, ajungând în primele 9 luni din 2022 la 140,7 milioane lei (faţă de 71,5 milioane lei în primele trei semestre din 2020), iar cele din fonduri nerambursabile pentru proiecte câştigate sau pe cale să fie lansate în execuţie bat spre 2 miliarde euro, arăta Bihoreanul, în octombrie 2022. La Ecolect, compania care gestionează staţia pe biomasă de la Săcueni, bugetul de funcţionare a fost redus de la 6 milioane lei, cât era în 2020, la 2 milioane lei în 2021 și 2022, în timp ce producţia de energie a crescut de la 250 MWh în 2019 la 1.350 MWh în 2022. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri Comasarea comunelor, abandonată Potrivit lui Bolojan mai sunt două soluții pentru reducerea cheltuielilor statului: a) „ridicarea numărului de locuitori pentru ca o comună să funcționeze de sine stătătoare, ceea ce impune fuziunea comunelor sau comunelor din suburbii cu marele orașe, lucru care se discutat în ultimii ani, dar nu s-a făcut nimic” și b) „dacă s-ar premia scăderea cheltuielilor pe cap de locuitor cu bani de investiții, dacă s-ar impune măsuri prin care dacă nu ai venit proprii suficiente care să îți acopere salariile să nu mai ai posibilitatea ca independent să stabilești numărul de salariați, grial de salarizare, pentru că, în fapt, tu stai pe banii statului român și nu este normal acest lucru”. „Avem primării care au grade de încasare de 40-50% și e o abordare a primarilor de a nu-și deranja electorii și nu e normal ca statul să acopere neîncasările unei autorități”, a mai explicat președintele CJ Bihor. Singurul ministru care a invocat posibilitatea reducerii cheltuielilor de personal a fost Marcel Boloș (PNL): „Cele trei scenarii posibile care sunt legate de așa-zisa tăiere, este de fapt o revizuire a coeficienților de ierarhizare pentru salariile bugetarilor, care este trecută în mod concret, cu subiect și predicat în PNRR, și am și reiterat că este un scenariu aproape imposibil, pentru că am văzut ce s-a întâmplat în trecut cu astfel de soluții și unde s-a ajuns. În continuare, un scenariu ar fi revizuirea numărului de bugetari, și desigur, ultima variantă, cea de-a treia, de revizuire a politicii fiscale”.

Decapitări după dezastrul de la buget: șefii ANAF, Vămii și agenției de resurse minerale, demiși. Cea mai mare gaură, la direcția „mari contribuabili”, unde pesedistul Ionuț Mișa este neatins
Economie

Decapitări după dezastrul de la buget: șefii ANAF, Vămii și agenției de resurse minerale, demiși. Cea mai mare gaură, la direcția „mari contribuabili”, unde pesedistul Ionuț Mișa este neatins

Decapitări la Guvern după dezastrul de la buget: șefii ANAF, Vămii și agenției de resurse minerale au fost demiși. Însă cea mai mare gaură este la Direcția generală de administrare a marilor contribuabili, unde diferența între realizările estimate și ceea ce s-a încasat este de 8,5 miliarde de lei. Această direcție este condusă de Ionuț Mișa, ministru de Finanțe în regimul PSD-Dragnea. „Nu există niciun fel de gaură la buget, pentru că s-a folosit acest termen plastic”, susținea, acum o lună, ministrul PSD de Finanțe, Adrian Câciu. Și Marcel Ciolacu, liderul PSD, a negat acest fapt. Decapitări după dezastrul de la buget În decurs de 24 de ore au plecat din Guvern: Lucian Heiuș, șeful ANAF (PNL), Bogdan Larin Mihei - șeful Vămilor, susținut de PSD și Sorin Gal - ANRM, susținut de PSD Bihor. „După un an în care PIB-ul țării a crescut cu 49 miliarde de euro, trebuie să regăsim aceeași dinamică și în încasările de la buget. Avem nevoie de un sistem de colectare mai eficient, prin care bugetul să aibă resursele necesare politicilor publice așteptate de cetățeni. L-am demis, azi, pe șeful Autorității Naționale a Vămilor și am luat act de demisiile șefilor ANAF și Agenției Naționale pentru Resurse Minerale. Reformarea acestor instituții trebuie accelerată, prin digitalizare, profesionalizarea angajaților și eficientizarea procedurilor de lucru”, a scris premierul Nicolae Ciucă. Pesedistul Mișa, de neatins Cea mai mare problemă la încasări vine de la direcția „mari contribuabili”, condusă de Ionuț Mișa. Acesta a fost ministru de Finanțe în guvernul Tudose și șef al ANAF, în guvernul Dăncilă. Din 2019, el conduce direcția mari contribuabili din cadrul ANAF. Ionuț Mișa Foto: Digi 24 „Deficitul aparține preponderent marilor contribuabili. Fac apel public către marii contribuabili să își plătească datoriile către stat și în același timp dau o sarcină instituțiilor statului să facă în așa fel încât să-și îndeplinească sarcinile de serviciu și să asigure colectarea acestor venituri”, spunea premierul Ciucă, la 20 aprilie. „Marii contribuabili sunt gestionați de această direcție specială unde, din păcate, pe primele 3 luni, acolo avem cel mai mare minus de colectare”, a declarat Lucian Heiuș, președintele ANAF, într-o dezbatere organizată de Fundația Konrad Adenauer, la 24 aprilie. Luni seara, în scrisoarea publică în care și-a anunțat demisia, Lucian Heiuș a arătat că la Direcția generală de administrare a marilor contribuabili, unde diferența între realizările estimate și ceea ce s-a încasat este de 8,5 miliarde de lei. Deficitul bugetar, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, a crescut la 27,35 miliarde lei în primele patru luni ale anului. Ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul a ajuns la 1,72%, în creștere atât față de primele trei luni ale anului când se situa la 1,42% din PIB, dar și față de primele patru luni din 2022, când se situa la 1,23% din PIB.

Fapte: România a cheltuit în primele patru luni din acest an circa 0,6% din sumele alocate prin PNRR. La buget s-au încasat sub 100 de milioane de euro, din 29,8 miliarde, alocați prin PNRR
Economie

Fapte: România a cheltuit în primele patru luni din acest an circa 0,6% din sumele alocate prin PNRR. La buget s-au încasat sub 100 de milioane de euro, din 29,8 miliarde, alocați prin PNRR

România a cheltuit în primele patru luni din acest an circa 0,6% din sumele alocate prin PNRR, arată execuția bugetară publicată azi de ministerul de Finanțe. De altfel, în nota care însoțește raportul nici măcar nu apare termenul PNRR. România a cheltuit 0,6% din PNRR Potrivit execuției bugetare, la partea de venituri la buget s-au încasat „sume aferente asistentei financiare nerambursabile alocate pentru PNRR” în valoare de 477 milioane de lei, adică spre 0% din PIB (datele din documentul Finanțelor), respectiv 0,3% din totalul veniturilor la buget. S-au cheltuit 551 milioane lei din sumele nerambursabile și 300 de milioane de lei din componenta de împrumut a PNRR. În total, s-au cheltuit circa 175 de milioane de euro. În martie, se cheltuiseră circa 140 de milioane de euro. Valoarea PNRR este de 29,8 miliarde de euro. Cererea de plată numărul II din PNRR a fost depusă la 15 decembrie, dar ea nu a fost aprobată nici acum. A doua tranșă din PNRR e de 2,81 miliarde euro. Citește și: Judecătorul Danileț, atacat dur online pentru că a expus veniturile imense ale sindicaliștilor din învățământ: între 21.000 și 44.000 de lei lunar Deficitul bugetar, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, a crescut la 27,35 miliarde lei în primele patru luni ale anului. Ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul a ajuns la 1,72%, în creștere atât față de primele trei luni ale anului când se situa la 1,42% din PIB, dar și față de primele patru luni din 2022, când se situa la 1,23% din PIB.

Voucherul devine mai tare ca leul: fostul ministru al Muncii Violeta Alexandru face o listă a voucherelor oferite de statul român. „Au voucherizat România”, scrie fostul ministru
Economie

Voucherul devine mai tare ca leul: fostul ministru al Muncii Violeta Alexandru face o listă a voucherelor oferite de statul român. „Au voucherizat România”, scrie fostul ministru

Voucherul devine mai tare ca leul: fostul ministru al Muncii Violeta Alexandru face o listă a voucherelor oferite de statul român. „Au voucherizat România”, scrie ea, pe Facebook. La 27 mai, ministrul Muncii, Marius Budăi, anunța un nou tip de voucher: 5.000 de euro pentru românii cu dizabilități sau fără loc de muncă. La 20 mai, Marcel Boloş anunța un proiect-pilot pentru irigaţii în RePowerEU şi vouchere pentru panouri solare și pentru a asigura eficiența energetică a locuințelor sociale. Au voucherizat România Potrivit fostului ministru al Muncii Violeta lexandru se acordă sau se vor acorda: - Voucher pentru mâncare - Voucher pentru energie - Voucher pentru vacanță - Voucher pentru programul Rabla - Voucher pentru lemne - Voucher pentru reparații electrocasnice - Voucher pentru gaz - Vouchere pentru bărbați - Voucher pentru mălai, paste, ulei, zahăr, conserve, pateu, compot - Voucher pentru abonament la sală - Alte vouchere sportive - Voucher de 8 martie - Voucher pentru mașini electrice - Voucher pentru reparație locuință - Voucher – cadou. Voucherul e cuponul comunist „Ce e voucher-ul? E tichetul, cartela, bonul, cuponul acela comunist pentru produse. Comuniștii roșii tot comuniști, se dau moderni – le numesc vouchere. M. Ciolacu cred că are golden voucher pentru produse de lux. M. Boloș – silver voucher. Dacă nu merge la profesori cu voucherul, nu m-ar mira să facă următorul pas, logic pentru ei, având în vedere direcția către care duc România celor care chiar muncesc: NU salarii pe criterii de performanță/grad de pregătire ci produse pe caiet sau cu bon. Ca pe vremuri, la CAP, o parte din salariu plătit în bani, alta în produse: ceapă, carne, o rochie, ouă, ulei, niște pantofi. După cum se trec profesorii “pe caiet”. Trece lunar cineva de la partid să îl ia de la cancelarie”, a scris Violeta Alexandru. Violeta Alexandru Foto: Facebook Citește și: Judecătorul Danileț, atacat dur online pentru că a expus veniturile imense ale sindicaliștilor din învățământ: între 21.000 și 44.000 de lei lunar

Numai din activitate sindicală, liderul Sanitas câștigă 59.000 de lei lunar. Leonard Bărăscu are o vilă uriașă în București, dar și apartamente la Costinești și Predeal
Economie

Numai din activitate sindicală, liderul Sanitas câștigă 59.000 de lei lunar. Leonard Bărăscu are o vilă uriașă în București, dar și apartamente la Costinești și Predeal

Bărăscu, liderul Sanitas, 12.000 euro lunar. Leonard-Sorin Bărăscu, în calitate de președinte al Sanitas, amenință că și personalul medical ar putea declanșa o grevă, după cea a personalului din educație. Bărăscu, liderul Sanitas, 12.000 euro lunar Bărăscu are o activitate sindicală foarte apreciată. Sau cel puțin așa arată veniturile sale: 211.291 de lei pe an de la Sanitas; 203.464 de lei pe an de la Frăția; Salariile din declarația de avere a lui Bărăscu (sursa: integritate.eu) 155.736 de lei pe an de la Sind Tour Trading SRL; 69.000 de lei pe an de la Fundația Institutul de Educație și Studii Sindicale; 69.000 de lei pe an de la Edu Sind Tour SRL. Veniturile din declarația de interese a lui Bărăscu (sursa: integritate.eu) În total, 708.491 de lei pe an, potrivit declarației de avere din 2022. În medie lunară, este vorba de venituri de 59.040 de lei, adică peste 12.000 de euro. Citește și: Judecătorul Danileț, atacat dur online pentru că a expus veniturile imense ale sindicaliștilor din învățământ: între 21.000 și 44.000 de lei lunar Nu e de mirare că liderul sindical are și proprietăți foarte valoroase: o vilă de aproape 400 de metri pătrați în București și două apartamente - unul, la Costinești, și celălalt, la Predeal. Imobilele lui Bărăscu (sursa: integritate.eu)

O singură pensie "normală" pe județ, adică bazată pe contributivitate, depășește 20.000 de lei. Pensiile speciale ale magistraților sunt în majoritate peste 23.000 de lei
Economie

O singură pensie "normală" pe județ, adică bazată pe contributivitate, depășește 20.000 de lei. Pensiile speciale ale magistraților sunt în majoritate peste 23.000 de lei

O pensie "normală" de 21.000 lei. În "Top 10 al celor mai mari pensii din judeţul Iaşi plătite din bugetul asigurărilor sociale (pensii contributive)", primul încasează lunar aproape 26.000 de lei (cca 5.300 euro). O pensie "normală" de 21.000 lei Iar ceilalţi nouă, peste 14.000 de lei (cca 2.850 euro) pe lună, cifre brute, conform datelor centralizate de Casa Judeţeană de Pensii (CJP) Iaşi. Mai exact, un cetăţean are asigurată o bătrâneţe fără griji după ce a muncit o viaţă întreagă pe o leafă mai mare de zeci de ori faţă de media pe ţară, încasând în prezent o pensie de 25.796 de lei (locul 1, după reţinerea impozitului şi CASS: 21.454 lei net) Citește și: Judecătorul Danileț, atacat dur online pentru că a expus veniturile imense ale sindicaliștilor din învățământ: între 21.000 și 44.000 de lei lunar Un altul are o pensie de 17.441 de lei (locul 2). A treia cea mai mare pensie pe bază de contributivitate din judeţul Iaşi se ridică la 17.392 de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șef de secție de Poliție, ruinat de creditul în franci elvețieni: a ajuns dator cu peste 40.000 de lei la întreținere din cauza ratelor
Economie

Șef de secție de Poliție, ruinat de creditul în franci elvețieni: a ajuns dator cu peste 40.000 de lei la întreținere din cauza ratelor

Șef din Poliție, ruinat de credit. Şeful Secţiei V Poliţie (Bularga, Iași) a ajuns dator vândut. Șef din Poliție, ruinat de credit Magistraţii Tribunalului Iași l-au obligat pe acesta la plata unei sume considerabile reprezentând datorii la întreţinere şi penalităţile aferente. Judecătorii nu au acceptat nici măcar solicitarea lui Alexandru Hordilă ca plata datoriilor să fie eşalonată. Citește și: CSM, presiuni pentru a bloca reforma pensiilor speciale: 1.500 de magistrați se vor pensiona dacă le crește „intempestiv” vârsta de pensionare. La ICCJ ar pleca 82 din 104 judecători Problemele lui Hordilă au început în 2007 când, ca mulţi alţii, a contractat un credit în franci elveţieni pentru achiziţionarea unui apartament. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Tramvaie de 11 milioane de lei bucata vor fi cumpărate de Primăria Iași. Banii vin din PNRR
Economie

Tramvaie de 11 milioane de lei bucata vor fi cumpărate de Primăria Iași. Banii vin din PNRR

Tramvaie noi prin PNRR, la Iași. Fondurile europene aduc la Iaşi încă 18 tramvaie noi. Tramvaie noi prin PNRR, la Iași Primăria Iaşi a lansat prima licitaţie majoră cu finanţare prin intermediul PNRR: achiziţia celor 18 vehicule costă aproape 200 milioane lei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Furnizorii interesaţi trebuie să depună oferte până pe 30 iunie. O dată ce va fi semnat un contract, tramvaiele trebuie livrate în 30 luni, dar nu mai târziu de finalul anului 2026. Citește și: Criză profundă în educație în toată Europa, zeci de mii de posturi sunt neocupate în fiecare țară a UE. Principalele motive: salariile mici, lipsa de respect, agresivitatea elevilor și părinților Faţă de cele 32 de tramvaie achiziţionate în ultimii ani, noile vehicule vor avea o lungime mai mică (22 m faţă de 30 m). Continuarea, în Ziarul de Iași.

Guvernul are un portofoliu de 347 de companii, dar doar 101 au făcut profit - presă
Economie

Guvernul are un portofoliu de 347 de companii, dar doar 101 au făcut profit - presă

Guvernul are în prezent, prin diferite ministere sau alte structuri, un portofoliu de 347 de companii, arată datele analizate de site-ul Profit. Din acestea, 216 companii sunt operative, nouă se află în reorganizare, 12 în insolvență și 110 în faliment. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Guvernul are un portofoliu de 347 de companii Dar nici situația celor 216 companii operative nu este mai bună: doar 101 au raportat profit la finalul trimestrului III din 2022, în timp ce 44 sunt pe zero, iar 71 au raportat pierderi. Datele publicate de ministerul de Finanțe la 30 septembrie 2022 arată că în companiile de stat subordonate administrației centrale lucrează 166.812 persoane, iar cheltuielile salariale la finalul trimestrului III din 2022 au fost de 11,5 miliarde de lei. Administrația locală are în subordine 957 operatori economic, cu peste 96.000 de angajați, care, însumat, înregistrau pierderi de 257 milioane de lei. Cheltuielile de natură salarială erau de 4,4 miliarde de lei, la finalul trimestrului III din 2022. PNRR are un capitol referitor la „Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat”. Citește și: GALERIE FOTO Miting impresionant la Chișinău pentru aderarea la UE. Peste 75.000 de participanți, rezoluție care cere modificarea Constituției și condamnă Rusia Guvernul urmează să treacă operatorii economici din subordinea administrației centrale în subordinea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Ea va fi în subordinea Secretariatului General al Guvernului. Un amendament aprobat de Camera Deputaților arată că agenția se va finanța din amenzi și va avea un buget de până la 0,1% din veniturile tuturor companiilor de stat din România.

Salariul unui director de primărie ajunge lejer la 2.500 de euro net. Ce impact au bonusurile "europene"
Economie

Salariul unui director de primărie ajunge lejer la 2.500 de euro net. Ce impact au bonusurile "europene"

Directorii din primării, salarii foarte bune. Salariul mediu net al unui director din Palatul Roznovanu (municipiul Iași), de exemplu, ajunge la peste 2.400 euro în fiecare lună. Directorii din primării, salarii foarte bune Dintre cei 13 directori, şapte sunt femei, iar şase sunt bărbaţi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cu toate că Primăria publică trimestrial situaţia salariilor din instituţie, centralizarea este una care nu permite aflarea cuantumului total al venitului net în cazul fiecărui angajat al municipalităţii. Citește și: GALERIE FOTO Miting impresionant la Chișinău pentru aderarea la UE. Peste 75.000 de participanți, rezoluție care cere modificarea Constituției și condamnă Rusia În schimb, cumulând date oficiale cu informaţii aflate pe surse, putem prezenta cu o marjă foarte mică de eroare salariul fiecărui director. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Programul petru panouri fotovoltaice instalate pe locuințe a durat doar nouă minute pentru regiunea București-Ilfov
Economie

Programul petru panouri fotovoltaice instalate pe locuințe a durat doar nouă minute pentru regiunea București-Ilfov

Înscrierea în programul pentru fotovoltaice, blitz. Prima sesiune de înscrieri în programul Casa Verde pentru finanţarea de sisteme fotovoltaice, cea dedicată Regiunii de Dezvoltare Bucureşti – Ilfov s-a încheiat în primele nouă minute de la deschiderea aplicaţiei electronice de pe siteul www.afm.ro. Înscrierea în programul pentru fotovoltaice, blitz În mod normal, fiecare regiune va avea trei zile la dispoziţie în care cei care doresc să primească subvenţii pentru montarea de panouri solare o pot face. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Solicitanţii din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est vor trebui să îşi deschidă aplicaţia la prima oră luni, 29 mai pentru a fi siguri că reuşesc să se înscrie în programul de finanţare. Citește și: EXCLUSIV Cu război la graniță, România încă nu a reușit să pună pe picioare o fabrică de pulberi pentru muniție. Ministrul Spătaru de la Economie se încurcă în cifre și minte la TV La Iaşi, interesul crescut pentru montarea de panouri fotovoltaice finanţate de AFM se observă pe holurile mai aglomerate ca oricând ale Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Preţurile la cazare în minivacanţa de 1 iunie, cu 16% mai mari decât anul trecut (platformă online)
Economie

Preţurile la cazare în minivacanţa de 1 iunie, cu 16% mai mari decât anul trecut (platformă online)

Preţurile la cazare în minivacanţa de 1 iunie, cu 16% mai mari decât anul trecut, relevă un studiu realizat de o platformă de rezervări hoteliere. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Preţurile la cazare, cu 16% mai mari Conform sursei citate, sezonul estival debutează cu o nouă minivacanţă, în condiţiile în care bugetarii vor avea liber atât joi, 1 iunie, cât şi luni, 5 iunie, a doua zi de Rusalii. "Prin urmare, cei mai mulţi dintre ei şi-au luat deja concediu şi pentru ziua de vineri şi au făcut rezervări pentru o minivacanţă de cinci zile", susţin reprezentanţii Travelminit. Astfel, preţul mediu pentru o noapte de cazare în weekendul prelungit de Rusalii este de 296 lei pentru o cameră dublă. Preţul mediu pentru 2 persoane, 2 nopţi, începe de la 797 lei, iar preţul mediu pentru 2 adulţi şi 2 copii, pentru 2 nopţi, începe de la 1.050 lei. Totodată, preţul mediu pentru 2 adulţi şi 2 copii, pentru 3 nopţi, începe de la 1.430 lei. Doar 6% vor în străinătate Sondajul a fost realizat în rândul a 200 de români. Aproximativ 65% dintre aceştia au confirmat că au în plan o vacanţă în România în perioada Rusaliilor, în timp ce 6% dintre ei spun că îşi vor petrece zilele libere în străinătate. Pe de altă parte, 29% dintre cei chestionaţi susţin că încă nu au planuri de minivacanţă, însă partea bună e că hotelierii încă anunţă disponibilităţi şi oferte last minute pentru Rusalii. De asemenea, 56% dintre respondenţi au menţionat că vor să-şi petreacă vacanţa cu familia, 36% în cuplu, iar 8% singuri. Citește și: Summit-ul NATO de la Vilnius va oficializa cel mai negru scenariu: a reînceput „războiul rece”. Noile planuri de apărare ale Alianței se axează pe reacția la un atac rusesc pe scară largă Travelminit.ro este unul dintre cei mai mari jucători pe piaţa rezervărilor hoteliere din România care acceptă şi plata prin vouchere de vacanţă. Oferta turoperatorului conţine 7.500 de unităţi de cazare (hoteluri, pensiuni, apartamente) din România active pe platformă şi acoperă o gamă largă de cazare în toată ţara.

Grindeanu, cel mai performant ministru: metroul circulă din nou la intervale de zece minute. Metrorex dă vina pe Alstom
Economie

Grindeanu, cel mai performant ministru: metroul circulă din nou la intervale de zece minute. Metrorex dă vina pe Alstom

Grindeanu, cel mai performant ministru: metroul circulă din nou la intervale de zece minute, potrivit unui anunț făcut de conducerea Metrorex. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În iulie 2022, situația era identică: Metrorex anunţa, în vara anului trecut, că intervalul mediu de succedare a trenurilor de metrou pe toate magistralele se menţine la 10 - 14 minute, dat fiind că în circulaţie sunt mai puţine trenuri din cauza diminuării activităţilor de mentenanţă desfăşurate de compania Alstom. Metroul circulă din nou la intervale de zece minute „Metrorex informează că, în perioada imediat următoare, programul de circulaţie a trenurilor de metrou, pe toate magistralele, va suferi modificări din cauza neasigurării numărului suficient de trenuri, de către Alstom Transport S.A. - prestator al serviciilor de mentenanţă a trenurilor de metrou, conform graficelor de circulaţie asumate. În perioada următoare, intervalele de circulaţie ar putea ajunge până la 10 minute în orele cu vârf de trafic”, transmite directorul general al Metrorex, Mariana Miclăuș. Metrorex precizează că ”va aplica operatorului de servicii de mentenanţă, Alstom Transport S.A., toate sancţiunile legale şi contractuale pentru situaţia creată pentru neîndeplinirea obligaţiilor asumate conform prevederilor contractuale”. ”Înţelegând disconfortul creat călătorilor, personalul Metrorex care organizează şi supraveghează circulaţia trenurilor de metrou va lua măsuri operative pentru asigurarea unor intervale de succedare a trenurilor cât mai apropiate de graficele normale de circulaţie, în scopul limitării efectelor survenite ca urmare a acestei situaţii neplăcute. Citește și: Summit-ul NATO de la Vilnius va oficializa cel mai negru scenariu: a reînceput „războiul rece”. Noile planuri de apărare ale Alianței se axează pe reacția la un atac rusesc pe scară largă Pe această cale, Metrorex prezintă scuze călătorilor ce folosesc acest mijloc de transport şi îi asigură că întreprinde demersuri permanente în vederea asigurării condiţiilor optime de călătorie cu metroul”, mai transmite Mariana Miclăuş.

Videochat-ul a explodat în România: mai mult de  400.000 de persoane fizice și peste 5.000 de firme se ocupă cu această activitate
Economie

Videochat-ul a explodat în România: mai mult de 400.000 de persoane fizice și peste 5.000 de firme se ocupă cu această activitate

Videochat românesc, cea mai profitabilă activitate. Industria videochat-ului a explodat în ultima perioadă în România, a spus președintele ANAF, Lucian Heiuș, joi seară, la Jurnalul de Seară de la Digi24, adăugând că sunt peste 5.000 de firme care au acest obiect de activitate la noi în țară. Videochat românesc, cea mai profitabilă activitate Lucian Heiuș a mai explicat că ANAF poate obține toate informațiile despre veniturile acestor firme. În România ar exista cinci astfel de platforme mari, mai spune el. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Astăzi, dacă vorbim de veniturile care se obțin de pe platformele de videochat, aflăm orice informație. Există cinci platforme mari, unde orice firmă care funcționează în România pe acest domeniu de activitate are un contract cu ei și de acolo primesc bani. Acești bani intră prin bancă, îi putem urmări. Este un fenomen. Această industrie a videochat-ului a luat o explozie foarte mare în ultima perioadă, în România", a mai spus președintele ANAF. Citește și: Summit-ul NATO de la Vilnius va oficializa cel mai negru scenariu: a reînceput „războiul rece”. Noile planuri de apărare ale Alianței se axează pe reacția la un atac rusesc pe scară largă Tot el a mai adăugat că sunt 5.000 de societăți care au acest obiect de activitate, la noi în țară, fiind un număr mare. Pe lângă aceste societăți, ar fi 400.000 de persoane care lucrează în videochat, pentru că veniturile sunt mari, mai precizează el.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră