miercuri 18 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Economie

1445 articole
Economie

Un sătean din România ajunge să plătească 1.000 de lei pe an pentru funcționarii primăriei

La țară, primăriile sufocă bugetul local. Dacă ar fi să scoată bani din buzunar, un localnic din comuna Româneşti (Iași), de exemplu, ar trebui să fi plătit, de la sugar la pensionar, câte 1.126 de lei pentru salariile de anul trecut ale celor de la primărie. La țară, primăriile sufocă bugetul local Şi un sătean din Mădârjac ar fi trebuit să plătească peste o mie de lei, mai exact 1.067,53 lei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ambele comune sunt mici, cu puţin peste 1.600 de locuitori fiecare. Prin urmare, această cheltuială pe cap de localnici devine uriaşă. Citește și: Greva profesorilor: Iohannis ține cu cadrele didactice, dar PSD este prudent, de teama deficitului bugetar pe care l-ar deconta premierul Marcel Ciolacu În cea mai mică comună din judeţ, Cucuteni, fiecare dintre cei 1.335 de oameni domiciliaţi aici ar fi trebuit să scoată din buzunar 936,79 lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Un sătean din România ajunge să plătească 1.000 de lei pe an pentru funcționarii primăriei
Noul program PSD de guvernare: avalanșă de pomeni de la stat, nici un calcul privind impactul asupra bugetului sau o estimare a efectelor în economie
Economie

Noul program PSD de guvernare: avalanșă de pomeni de la stat, nici un calcul privind impactul asupra bugetului sau o estimare a efectelor în economie

Noul program PSD de guvernare prevede avalanșă de pomeni de la stat, dar nu preaintă nici un calcul privind impactul asupra bugetului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Avalanșă de pomeni de la stat Ce prevede noul program de guvernare, potrivit infomrațiilor difuzate de news.ro: De la 1 ianuarie 2025, niciun salariat cu un copil în întreţinere nu va câştiga mai puţin de 500 euro şi niciun tânăr cu vârsta sub 26 de ani, angajat cu normă întreagă din România, nu va câştiga mai puţin de 500 euro net lunar şi peste 1,5 milioane contracte de muncă vor fi remunerate cu peste 1.000 euro. Nu este clar cum vor putea suporta mediul de afaceri/ angajatorii privați aceste creșteri salariale. „Dublăm investiţiile publice în economie la 126 miliarde lei în 2024, faţă de 59 miliarde lei in anul 2021”. România nu este capabilă să absoarbă banii din PNRR, iar PSD nu spune unde va „investi”. „Ducem datoria în PIB la 46% în 2024 de la 49% cât era în anul 2021”. Angajamentul conține o minciună - datoria publică era de 48,6% la final de 2021 - și o omisiune: datoria publică a depășit 50% la final de februarie 2023. „Despre programul de guvernare, începând de ieri ştiu că echipele de la PSD şi de PNL au început să creioneze viitorul program de guvernare. Am convenit cu domnul preşedinte PNL, Nicolae Ciucă, actual prim ministru, ca după ce vom definitiva programul de guvernare şi lista de miniştri vom veni în faţa dumneavoastră (a presei - n.r.) şi vom expune fiecare dintre noi priorităţile pe care le avem în programul de guvernare", a spus Ciolacu la Palatul Parlamentului. Citește și: Federaţiile sindicale din educaţie anunţă grevă generală, din 22 mai. O grevă de avertisment va avea loc pe 17 mai

Șeful ANAF, Lucian Heiuș, desființează „digitalizarea” de la Mediu: „Ne lăudăm cu legi în care spunem fără dosar cu şine, dar cerem dosar cu şine pentru Casa Verde”
Economie

Șeful ANAF, Lucian Heiuș, desființează „digitalizarea” de la Mediu: „Ne lăudăm cu legi în care spunem fără dosar cu şine, dar cerem dosar cu şine pentru Casa Verde”

Șeful ANAF, Lucian Heiuș, desființează „digitalizarea” de la Mediu: „Ne lăudăm cu legi în care spunem fără dosar cu şine, dar cerem dosar cu şine pentru Casa Verde”, a spus el, la o dezbatere organizată de Curs de Guvernare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Șeful ANAF desființează „digitalizarea” de la Mediu Să vă dau un exemplu şi poate dacă este cineva de la Mediu se va supăra pe mine, dar asta e viaţa, nu e singurul care se supără pe mine. Se depun dosare pentru acele panouri fotovoltaice, Casa Verde. Nu vă supăraţi, vorbim deja de doi ani de zile de digitalizare şi avem în serviciile fiscale municipale şi orăşeneşti un aflux de sute de mii de oameni care vin să-şi ia un certificat de atestare fiscală pe persoană fizică. Trebuie să facă acelaşi lucru şi la primărie, pentru că onor cei de la Mediu au pus cerinţe ca să aibă la dosar formatul ăla, hârtia aia veche. Păi, oameni buni, vrem să ne digitalizăm, vrem să facem nişte paşi înainte. Sunt sute de mii de oameni, pentru vreo 70.000 de proiecte, când foarte bine prin PatrimVen puteau direct să ia şi nu mai aveau acest lucru", a precizat Heiuş, care a participat la conferinţa CursDeGuvernare "Monitorul digitalizării şi ecosistemul IT din România". Citește și: Rachetele „invincibile” ale Rusiei nu trec de antiaeriana ucraineană: nouă drone și 18 rachete, din care șase Kinzhal, doborâte. Nici o rachetă rusească n-a trecut de defensiva Kievului Colaborare bună cu ministerul lui Boloș PatrimVen este un depozit electronic administrat de Ministerul Finanţelor şi care conţine informaţii şi documente, colectate de la autorităţile publice, instituţiile publice şi de interes public din administraţia publică centrală/locală sau de la contribuabili/plătitori, care sunt furnizate acestor autorităţi/instituţii prin acest sistem. În context, şeful Fiscului a dat exemplul colaborării cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene în cazul cardurilor sociale, unde nimeni nu a fost nevoit să meargă să solicite adeverinţă. "Lucru pe care, de exemplu, anul trecut nu l-am făcut cu peste 3 milioane de români care au primit acele carduri sociale. Ministerul Fondurilor Europene ne-a trimis nouă fişierul cu 3 milioane şi ceva de persoane. A fost verificat automat, li s-a respins, cine se încadrează, cine nu, în funcţie de venitul pe care îl are. N-a fost obligat nimeni să meargă să ceară o adeverinţă. Spun acest lucru cumva nu cu durere, că-i normal", a subliniat Lucian Heiuş, citat de Agerpres. „Pui pe drum sute de mii de oameni” El a arătat, astfel, că deşi au apărut legi în care se spune fără dosar cu şine, anumite autorităţi solicită încă acest dosar. "Când începi şi treci anumite procese, ele durează un pic până se leagă, până să înceapă să funcţioneze, dar dacă îl avem funcţional (PatrimVen, n.r.), nu-i păcat să pui pe drum sute de mii de oameni, care creează o presiune asupra, în cazul meu, asupra colegilor mei din ANAF, care s-ar ocupa poate de altceva? Aşa trebuie să facă acel certificat, să-l dea, să-l semneze, să meargă la director, semnătură, să plece omu, să pună la dosar. Haideţi să facem toţi, nu mai vrem dosar cu şine. Ne lăudăm că au apărut legi în care se spune fără dosar cu şine, dar în continuare cerem dosar cu şine, pentru lucruri frumoase, Casa Verde, chestie de viitor, care trebuie să fie făcute. Haideţi să folosim ceea ce şi creăm astăzi", a afirmat preşedintele ANAF.

EXCLUSIV Ministrul Economiei, Florin Spătaru, habar nu are ce obuze poate produce România pentru Ucraina și cum să ia comenzi pe bani UE. Oricum, e nevoie de investiții în echipamente
Economie

EXCLUSIV Ministrul Economiei, Florin Spătaru, habar nu are ce obuze poate produce România pentru Ucraina și cum să ia comenzi pe bani UE. Oricum, e nevoie de investiții în echipamente

România nu poate produce pentru Ucraina. Uniunea Europeană se pregătește să cheltuiască două miliarde de euro pentru a cumpăra un milion de obuze de calibru 152 și 155 mm pentru Ucraina. Florin Spătaru (foto), ministrul Economiei din România, a declarat pentru Defapt.ro că va aloca fonduri pentru începerea producției pentru aceste tipuri de muniții pentru Ucraina doar dacă vor exista comenzi certe de la Bruxelles. Până atunci, însă, România trebuie să facă rost de pulberi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ministrul Florin Spătaru susține, pe de altă parte, că România nu a produs vreodată muniție de artilerie de calibru 155 mm. Dar este contrazis de Viorel Popa, directorul Uzinei Mecanice Plopeni, care susține că s-a produs până în 1986 și că ar putea relua producția de muniție în maxim șase luni, dacă ar avea bani pentru investiții. Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică, este mult mai sceptic cu privire la declarațiile ministrului Spătaru, despre care spune că a promis mult la nivel declarativ, dar nu a realizat nimic pentru industria de apărare românească. Miza: un milion de obuze Uniunea Europeană a aprobat alocarea a două miliarde de euro pentru achiziția și livrarea de muniție către Ucraina. Josep Borell, șeful diplomației europene, a anunțat la finalul lunii martie că statele membre au convenit să ofere Ucrainei un milion de obuze de artilerie calibru 155 mm în următoarele 12 luni. Planul lui Borell prevede ca muniția de un miliard de euro să fie livrată inițial din stocurile proprii ale statelor membre cărora li se va rambursa în jur de 60% din valoarea muniției prin fondul Facilitatea Europeană pentru Pace. Ulterior, din același fond, va fi alocat încă un miliard de euro pentru achiziția comună de obuze pentru Ucraina. De această achiziție se va ocupa Agenția Europeană pentru Apărare sau o asociere de cel puțin trei state. "Nu se justifică economic", dar "o facem" Întrebat ce tipuri de muniție va vinde România prin acest program european pentru Ucraina, ministrul Florin Spătaru nu a știut să răspundă clar. Dar s-a ascuns în spatele întâlnirii pe care a avut-o în România cu Thierry Breton, comisarul european pentru piața internă, și a unor oferte făcute cătorva state UE. "Când a venit comisarul Breton aici l-am dus la Dragomirești și la Plopeni. Și i-am arătat: uite, putem să producem asta, putem să producem asta. Bineînțeles, în funcție de tipurile de muniții care se doresc a fi achiziționate, vom veni cu acele oferte. Pot să vă spun un singur lucru. România nu a produs niciodată muniție de 155, ca să ne înțelegem! Niciodată! E muniție pe care nu avem la ce să o folosim. Ca să ne uităm la ea în curtea școlii? Nu cred că se justifică economic", a declarat Florin Spătaru. Deși pare că se contrazice, ministrul Spătaru a spus că a cerut Centrului de Cercetare al Romarm un proiect cu costurile totale pentru o linie completă de producție a muniției de 155 mm. "Proiectul este pe masă. Acum vrem să vedem cum facem această investiție. De făcut o facem!", a spus hotărât ministrul. România nu poate produce pentru Ucraina Industria de apărare românească, din subordinea Ministerului Economiei, ar putea să producă în schimb muniția de calibru 152 mm, de tip sovietic, pentru Ucraina. În acest caz ministrul Spătaru ar fi cerut o evaluare a echipamentelor să vadă dacă mai pot fi puse în funcțiune. "Ce ne-ar mai trebui ca să facem lucrul ăsta? Câtă muniție putem să producem? Ca să putem să le spunem când se va face acest apel de achiziție comun ca să putem participa și noi. Aici vorbim de muniție non-NATO și vă pot spune că este vorba de muniția de 152. A fost produsă în România, nu a mai fost achiziționată. Avem aceste echipamente, mai trebuie să facem niște mici modernizări și-am putea să producem", a mai spus ministrul Spătaru. Ulterior a mai menționat că mecanismul de achiziție al Uniunii Europene nu este încă clar. Însă, în ultima comunicare primită de la Bruxelles s-ar menționa că se vor cumpărare și obuze de 152 mm. În acest context, spune el, le-a cerut oficialilor Romarm și celor din industria de apărare să vină și să îi spună de câți bani au nevoie pentru instalațiile de producției a muniției pentru a-i aloca pe loc. Dar nu înainte de a primi o comandă fermă de la Uniunea Europeană. "Eu mă apuc să fac achiziții dacă n-am un contract, dacă n-am o comandă? Dacă n-am comandă, de ce m-aș apuca să achiziționez? Putem să producem 152, 122 și alte tipuri de muniție. Deocamdată nu avem pulberea necesară, trebuie cumpărată. Nu din Serbia, în nici un caz din Serbia", a declarat ministrul. Ministrul, contrazis: România a produs calibrul 155 Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică (ASIAA), a fost primul care l-a contrazis pe ministrul Florin Spătaru. Acesta susține că România a produs muniție de calibru 155 înainte de anii '90. "După 1990 am început să vindem la fier vechi prese și alte instalații folosite la fabricația acestui obuzier cu lovitură la distanță mare și cu cheltuieli mici. Noi am produs 155 la Plopeni. Tohani a colaborat pe muniția mare, participa cu anumite componente la Plopeni. Sunt loviturile cele mai ieftine și cele mai eficiente", a declarat sindicalistul Bucuroiu. E nevoie de investiții mari Președintele ASIAA atrage atenția că industria de apărare românească nu este pregătită pentru a participa la programul "arme pentru Ucraina" al Uniunii Europene. Dar pentru a participa la acest program este nevoie de investiții majore și rapide din partea Ministerului Economiei. "În momentul de față, dacă nu găsim o firmă specializată pe asemenea linii de fabricație, nu avem cum să facem 155. Ne trebuie un partener din afară, investițiile se fac destul de greu pentru că aprobările se obțin foarte greu. Eu nu văd cum să intrăm pe acest program. Am zis că nu vom intra nici pe programul de cercetare de 13 miliarde de euro pentru că nu avem cu ce să intrăm. Trebuie gândit foarte bine ce vrea să facă România. Și de acolo să se plece cu programele de investiții. Dacă se merge doar pe declarații, nu se va face niciodată", a spus Bucuroiu. Spătaru, contrazis din nou: Am făcut 155 până în 1986 Viorel Popa, directorul general al Uzinei Mecanice Plopeni, îl contrazice și el pe ministrul Florin Spătaru. Acesta susține că ultima producție de muniție de 155 mm a fost în anul 1986. "Nu era făcută complet la noi. Tohani vene cu componente, tuburile se făceau la Metrom. Ultima asamblarea a fost în 1986. Da, putem să producem muniție calibru 155. Avem nevoie de omologare din nou și, bineînțeles, de documentație", a declarat Viorel Popa. El a explicat că în cazul în care producția de 155 mm s-ar face pentru Armata Română, ar fi nevoie de omologare. Motiv pentru care producția ar începe într-un an. Dar dacă s-ar face pentru piața externă, fără omologare, producția ar putea să înceapă în patru – șase luni. "Noi nu am prins nici un contract cu Ucraina. N-am produs și n-am vândut nici măcar un obuz pentru Ucraina", a spus mâhnit Viorel Popa. Secrete comerciale, date concurenței Directorul de la Plopeni a rămas cu un gust amar în urma vizitei făcută de delegația condusă de comisarul Thierry Breton la Uzina Mecanică Plopeni. "Să fim clar pentru ce au venit ei: dacă câștigă contractul de blindate (pentru MApN - n.r.), vor să facă muniția la noi ca să nu o mai aducă tocmai de prin Franța. Ei pentru asta au venit, nu au venit pentru Ucraina", a declarat directorul Popa. Citește și: Rachetele „invincibile” ale Rusiei nu trec de antiaeriana ucraineană: nouă drone și 18 rachete, din care șase Kinzhal, doborâte. Nici o rachetă rusească n-a trecut de defensiva Kievului Tot el a mai spus că în urma întâlnirii a fost nevoit să le pună "pe tavă" oficialilor francezi toate documentele strategice de la Plopeni. "Din punctul meu de vedere a fost o mare prostie. Pentru că nici o altă unitate de producție de armament nu a acceptat un audit din partea unui concurent (compania franceză Nexter – n.r.). Ei erau concurenți cu noi, indiferent care era treaba. Ei au cerut chestionare întregi. Ne-am trimis chestionare pe care noi le-am completat cu costuri de producție, capacitate, furnizori, toate nebuniile. Aceste informații nu se dau. Eu dacă mă duc la Nexter sau în Bulgaria nu îmi dau astfel de informații. Le-am dat firmelor respective conform înțelegerilor bilaterale pe care le-am avut. La Nexter, la ăștia din Bulgaria, cei din Anglia. Nexter este din Franța", a spus supărat directorul Viorel Popa.

Uber, datorii de milioane către stat, ANAF a cerut insolvența companiei. Este vorba de operatorul din Iași al mărcii
Economie

Uber, datorii de milioane către stat, ANAF a cerut insolvența companiei. Este vorba de operatorul din Iași al mărcii

Uber, datorii de milioane către stat. Direcţia Regională a Finanţelor Publice Iaşi, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Iaşi, a cerut insolvenţa companiei deţinută de Florin Adrian Hopşa. Uber, datorii de milioane către stat În dosarul înregistrat marţi, 9 mai 2023, pe rolul Tribunalului Iaşi urmează să se stabilească primul termen de judecată. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Pe 30 martie, ANAF Iaşi a publicat un anunţ cu privire la emiterea unui proces verbal de insolvabilitate a companiei Uber Nord Est SRL şi a unei decizii referitoare la obligaţiile reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere. Citește și: Un polițist din Argeș și-a convins doi colegi de la Rutieră să nu-i ia permisul, după ce l-au prins cu 143 de km/h în oraș. El le-a cerut să ia permisul soției sale Suma cu care Uber Nord Est apărea ca fiind restantă la bugetul de stat este de peste patru milioane de lei, adică aproximativ 850.000 de euro. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Boloș nu are vești despre PNRR, dar anunță ceva bun: proiectele cu bani UE 2021-2027 continuă și după
Economie

Boloș nu are vești despre PNRR, dar anunță ceva bun: proiectele cu bani UE 2021-2027 continuă și după

Boloș nu are vești despre PNRR. Cadrul pentru continuarea proiectelor în programele cu finanţare din fonduri europene 2021-2027 a fost agreat cu Comisia Europeană, iar în scurt timp va ajunge în Guvernul României o ordonanţă de urgenţă în acest sens, a anunţat, luni seara, ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Marcel Boloş. Boloș nu are vești despre PNRR "Dragilor, zilele acestea sunt într-o vizită de lucru la Bruxelles pentru discuţii despre investiţiile strategice care se desfăşoară în acest moment în România. Peste tot pe unde am fost prin ţară am primit de la primari întrebarea . Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ei bine, am agreat astăzi cu Comisia Europeană cadrul pentru continuarea proiectelor în programele cu finanţare din fonduri europene 2021-2027, iar în scurt timp va ajunge în Guvernul României un OUG în acest sens. Practic, ne asigurăm că nu se vor bloca proiectele de infrastructură de transport (cum ar fi Sibiu-Piteşti), intrastructura de apă-canalizare, infrastructura locală şi judeţeană de transport, proiectele de investiţii în domeniul mobilităţii urbane, dar şi proiectele din domeniul investiţiilor în sănătate şi infrastructura educaţională", a notat Boloş, pe pagina sa de Facebook. Citește și: USL 2.0 închide România. Ipocrizia maximă: PNL dă PSD mandatul de premier în numele fondurilor PNRR, dar Planul este pus în pericol de pensiile speciale susținute de ambele partide Potrivit acestuia, beneficiarii publici vor avea asigurat cadrul de programare necesar, lucru care va fi operaţionalizat printr-o serie de modificări ale programelor 2021-2027. "Deci, nu vom întrerupe fluxurile financiare şi decontările aferente proiectelor acestora pe parcursul tranziţiei de la o perioadă de programare la alta", a dat Boloş asigurări.

Consumul de energie electrică al populaţiei s-a redus cu 15% în primele trei luni - INS
Economie

Consumul de energie electrică al populaţiei s-a redus cu 15% în primele trei luni - INS

Consumul de energie electrică al populaţiei s-a redus cu 15% în primele trei luni, arată datele Institutului Național de Statistică. „Eu am trăit în comunism, eu nu pot să cer acum românilor să începem iarăși să închidem becurile”, spunea, în septembrie 2022, președintele PSD Marcel Ciolacu. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Producția din centrale eoliene și solare a fost în scădere, mai arată INS. Consumul de energie electrică al populaţiei s-a redus Consumul final de energie electrică a fost de 12,694 miliarde kWh în primele trei luni din acest an, cu 8,8% mai mic în comparaţie cu trimestru I din anul anterior, reiese din datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS). Consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 6,4%, iluminatul public cu 29,1%, iar consumul populaţiei cu 15,1%. Producţia internă de energie electrică a însumat 4,643 milioane tep, în creştere cu 147.900 tep (+3,3%), de la an la an, iar importul a fost de 3,291 milioane tep, mai puţin cu 367.700 tep (-10%). Producţia de energie din termocentrale a fost de 5,223 miliarde kWh, în scădere cu 409,6 milioane kWh (-7,3%), iar producţia din hidrocentrale s-a situat la 4,728 miliarde kWh, în creştere cu 1,353 miliarde kWh (+40,1%). Totodată, producţia rezultate din centralele nuclearo-electrice a fost de 2,998 miliarde kWh, în scădere cu 22,3 milioane kWh (-0,7%), raportat la perioada de referinţă. Producția din centrale eoliene și solare, în scădere Potrivit sursei citate, producţia din centralele electrice eoliene, în perioada ianuarie - martie 2023, a fost de 2,431 miliarde kWh, în scădere cu 71,4 milioane kWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice s-a ridicat la 298,1 milioane kWh, cu 50,4 milioane kWh sub valoarea din primele trei luni ale anului 2022. Resursele de energie primară ale României au scăzut cu 2,7%, în primul trimestru al acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2022, în timp ce resursele de energie electrică s-au majorat cu 2,1% Conform statisticii oficiale, în perioada 1 ianuarie - 31 martie 2023, principalele resurse de energie primară au totalizat 7,935 milioane de tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 219.800 tep faţă de acelaşi interval din anul precedent. În perioada de referinţă, resursele de energie electrică au fost de 17,367 miliarde kWh, în creştere cu 363,8 milioane kWh, comparativ cu anul anterior. Exportul de energie electrică a ajuns la 31,14 miliarde kWh, în creştere cu 1,654 miliarde kWh. Citește și: Dependența de gazele rusești este istorie: în Europa, depozitele de gaze sunt pline în proporție de 62%. România – 50%. Prețurile au scăzut cu 150% față de august 2022 Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 1,558 miliarde kWh, în scădere cu 58,2 milioane kWh, de la un an la altul.

La țară în România, banii europeni bat războiul din Ucraina: în ciuda inflației generate de invazia rusă, comunele din est se dezvoltă
Economie

La țară în România, banii europeni bat războiul din Ucraina: în ciuda inflației generate de invazia rusă, comunele din est se dezvoltă

Satele românești cresc cu bani europeni. Cu tot războiul din ţara vecină, eveniment generator de inflaţie şi scumpiri peste măsură, dar scăpate de restricţiile pandemice, administraţiile locale din estul României şi-au accelerat creşterea anul trecut, comparativ cu 2021. Satele românești cresc cu bani europeni De altfel, au început să vină şi banii din diferite programe de finanţare, "Anghel Saligny", PNRR şi primele apeluri pe fonduri europene. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Potrivit datelor financiare făcute publice de Ministerul Dezvoltării, comuna Miroslava conduce detaşat clasamentul unităţilor administrative din judeţ după gradul de autofinanţare. Citește și: Dependența de gazele rusești este istorie: în Europa, depozitele de gaze sunt pline în proporție de 62%. România – 50%. Prețurile au scăzut cu 150% față de august 2022 Indicatorul reprezintă ponderea veniturilor proprii încasate (fără cotele defalcate din impozitul pe venit) în veniturile totale din bugetul pe anul 2022. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Aglomerația nu se vede de la Salonul oficial: Grindeanu spune că nu este nevoie de un terminal nou la aeroportul Otopeni
Economie

Aglomerația nu se vede de la Salonul oficial: Grindeanu spune că nu este nevoie de un terminal nou la aeroportul Otopeni

Grindeanu: Fără terminal nou la Otopeni. Construcţia unui terminal nou la Aeroportul Otopeni nu se justifică în acest moment, având în vedere numărul de pasageri, însă trebuie aduse îmbunătăţiri actualului terminal, consideră ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. Grindeanu: Fără terminal nou la Otopeni "Aeroportul Otopeni în acest moment trebuie să ajungă, şi sper că va ajunge la sfârşitul anului 2023, la numărul de pasageri dinainte de pandemie. Adică să se recupereze ceea ce s-a pierdut. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În acest moment, astăzi, când vorbim, pe numărul de pasageri, pe toate studiile, şi avem studii şi de la Banca Mondială şi vi le pot pune la dispoziţie, nu se justifică construcţia unui terminal nou. Că trebuie să fie îmbunătăţiri sunt perfect de acord. La benzile care aduc bagaje, tot ce ţine de buna funcţionare în actualul terminal, clar că trebuie să fie îmbunătăţit. Eu vorbesc de un terminal nou, care înseamnă foarte mulţi bani. Astăzi, când vorbim pe numărul de pasageri pe care îl are Aeroportul Otopeni, nu se nu se justifică. În 5 ani da, posibil, dacă se menţine acest ritm de creştere", a precizat ministrul Transporturilor, duminică, la Digi 24. El a subliniat că au început să fie realizate investiţii astfel încât lucrurile să fie îmbunătăţite pe actualul terminal. Îmbunătățirile, necesare, totuși "Asta nu înseamnă că lucrurile nu trebuie să fie îmbunătăţite pe actualul terminat. Sunt perfect de acord cu dumneavoastră: curăţenie, benzile de adus bagaje, fluxul pasagerilor. Eu când merg vineri seara, de exemplu, când plec în weekend la Timişoara, la acea oră este un vârf de trafic, nu doar pe cursele interne, ci şi externe. Dar aceste investiţii au început să fie făcute şi sper să continue în Aeroportul Bucureşti, inclusiv investiţii în acel burduf, burduful care intră în sau care face legătura cu avioanele. Parte dintre ele trebuie să fie schimbate, sunt depăşite", a subliniat Grindeanu. Citește și: Planul de pace în Ucraina al Papei Francisc, discutat în detaliu cu Zelenski, la Roma. Președintele ucrainean, însă, insistă că nu are nevoie de mediator: Decizia e a noastră, războiul e pe teritoriul nostru Potrivit datelor publicate de Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti în luna ianuarie a acestui an, traficul aerian înregistrat pe cele două aeroporturi din Capitală - Aeroportul Internaţional Henri Coandă şi Aeroportul Internaţional Bucureşti-Băneasa Aurel Vlaicu - a crescut cu 82,2% în 2022, faţă de 2021, până la un număr de 12.610.247 de pasageri. De asemenea, anul trecut, s-au raportat 120.745 de mişcări de aeronave (aterizări plus decolări), în creştere cu 30,7%, de la un an la altul.

Austriecii de la OMV au dat lovitura: rezervele de gaze din Marea Neagră, mult mai mari decât estimările inițiale
Economie

Austriecii de la OMV au dat lovitura: rezervele de gaze din Marea Neagră, mult mai mari decât estimările inițiale

Rezervele de gaze din Marea Neagră, din perimetrul exploatat de OMV și Romgaz, sunt mult mai mari decât estimările inițiale, scrie Ziarul Financiar, citând un document trimis de OMV către Bursă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Rezervele de gaze din Marea Neagră, mai mari decât estimările Potrivit acestui document, OMV ar putea exploata 50 de miliarde de metri cubi de gaze, doar partea sa. Cum OMV deține 50% din proiect (dar este operatorul investiției), iar Romgaz tot 50%, înseamnă din perimetrul Neptun Deep s-ar putea extrage circa 100 de miliarde de metri cubi. Rezervă estimată iniţial era de 42-84 de miliarde de metri cubi, deci evaluarea actuală arată o creștere de minimum 19%. Ziarul Financiar arată că România are o cerere internă de gaze de circa 12 mld. metri cubi. „La preţul mediu al gazului din primul trimestru, această rezervă de gaze ar putea fi evaluată la 55 de miliarde de euro”, scrie ZF. Exploatarea, din 2026 „În primul rând - primele gaze vor fi extrase începând din toamna anului 2026. În al doilea rând - aşa cum arată volumul rezervat de cele două companii pe conductă, producţia anuală de gaze a zăcământului Neptun va fi mult mai mare faţă de ce s-a estimat până acum. Cei 9.800 MWh de gaze transportaţi orar înseamnă un volum anual de 8,1 miliarde metri cubi de gaze care vor intra din Marea Neagră în reţeaua naţională de transport. Timp de zece ani, până în toamna lui 2036, cele două companii au estimat că ar putea extrage în fiecare an circa 8 miliarde de metri cubi de gaze anual şi au rezervat în consecinţă capacitate pe conductă. Volumele vor scădea în anii următori, dar zăcământul va rămâne productiv şi în anul 2042, potrivit datelor referitoare la capacitatea rezervată“, a spus Ion Sterian, şeful Transgaz, pentru Anuarul ZF Energie. Citește și: Maia Sandu publică în The Economist: „Războiul nemilos și lipsit de sens al Rusiei împotriva Ucrainei ar trebui să ne facă pe noi și pe alte țări să cedăm sub presiune. Nu o vom face” Iniţial, estimările arătau că producţia pe vârf din Neptun Deep ar putea ajunge la 6,1 miliarde de metri cubi, datele de acum indicând cantităţi cu peste 30% mai mari.

Pensia specială a lui Tudorel Toader: 8.400 de euro lunar net. Fostul ministru are și salariu de rector
Economie

Pensia specială a lui Tudorel Toader: 8.400 de euro lunar net. Fostul ministru are și salariu de rector

Tudorel Toader, pensie specială: 8.400 euro. Printre foştii magistraţi din Iaşi care au o pensie impresionantă se află Tudorel Toader, rectorul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi. Tudorel Toader, pensie specială: 8.400 euro În declaraţia completată anul trecut, fostul ministru al Justiţiei, fost judecător al CCR, arată că a încasat din pensii, într-un an, suma de 493.124 lei (cca 100.500 euro), respectiv 41.000 lei/lună (cca 8.400 euro lunar). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Pentru comparaţie, în acelaşi an, Klaus Iohannis a declarat un venit anual de 179.507 lei (cca 36.600 euro), adică 14.950 lei/lună (circa 3.050 euro lunar). Citește și: Banca Mondială desființează proiectul pensiilor speciale: „Nici un impact” sau „efect neglijabil”. Budăi spune că nu a citit raportul băncii, Ciucă așteaptă „concluziile” Pe de altă parte, în aprilie 2023, pensia medie de asigurări sociale de stat în judeţul Iaşi a fost de 1.908 lei (CNPP), ceea ce înseamnă că pensiile speciale sunt şi de până la 25 de ori mai mari. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Podul de la Ungheni va costa 200 de milioane de lei. Jumătate din bani vor veni de la UE
Economie

Podul de la Ungheni va costa 200 de milioane de lei. Jumătate din bani vor veni de la UE

Podul peste Prut care urmează să fie construit imediat la nord de localitatea Bosia/Ungheni va costa aproape 200 de milioane de lei. Podul peste Prut, 200 milioane lei Guvernul a aprobat la virgulă valoarea investiţiei, 198,21 milioane de lei, conform hotărârii adoptate în ultima şedinţă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Aproape jumătate din cost va fi acoperită din fonduri europene, prin Programul CEF - Connecting Europe Facility 2021-2027, respectiv cu suma de 16,48 milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV Loteria Română scoate la vânzare 6.260 de „păcănele” achiziționate în 2013 și niciodată folosite. Acestea ar fi putut aduce venituri de un miliard de euro Contractul de finanţare urmează să fie semnat în decurs de o lună, adică în iunie. Republica Moldova contribuie cu aproximativ două milioane de euro, iar diferenţa va fi acoperită de Guvernul României. Continuarea, în Ziarul de Iași.

În România se construiesc blocuri ca într-un stat eșuat: în ciuda amenzilor, pe lângă autorizații
Economie

În România se construiesc blocuri ca într-un stat eșuat: în ciuda amenzilor, pe lângă autorizații

Blocuri construite fără autorizații, într-o veselie. Război total într-o comună ieşeană între primar şi un dezvoltator imobiliar care ignoră cererea edilului de suspendare a lucrărilor până la intrarea în legalitate şi construieşte neobosit locuinţele pe care şi-a propus să le ridice. Blocuri construite fără autorizații, într-o veselie Lupta se dă în teren, dar şi la nivel de instituţii. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Angajaţii primăriei verifică şantierul, constată că dezvoltatorul construieşte fie în extravilan, fie cu etaje în plus faţă de proiect, dă amenzi şi dispune sistarea lucrărilor. Citește și: Horodniceanu, zero șanse să fie sancționat de colegii lui din CSM pentru amenințările adresate unor polițiști Dezvoltatorul atacă hotărârile în instanţă şi amenda în instanţă şi continuă să construiască, deşi magistraţii nici nu au apucat, în unele cazuri, să citească noile dosare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Atenţie la contractele cu dezvoltatorii imobiliari: cum se pot pierde 15.000 de euro daţi avans pentru o casă
Economie

Atenţie la contractele cu dezvoltatorii imobiliari: cum se pot pierde 15.000 de euro daţi avans pentru o casă

Cum poți pierde avansul pentru casă. Constantin şi Ana Maria S. s-au adresat instanţei, cerând rezoluţiunea antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat în mai 2018 cu SC Sitera Development SRL. Cum poți pierde avansul pentru casă Societatea începuse dezvoltarea complexului "Cubic Village" din Valea Lupului, iar cei doi voiau să cumpere o casă de 112 mp. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Preţul stabilit a fost de 80.000 euro, din care 15.000 euro au fost plătiţi pe loc, ca avans. Citește și: EXCLUSIV Loteria Română scoate la vânzare 6.260 de „păcănele” achiziționate în 2013 și niciodată folosite. Acestea ar fi putut aduce venituri de un miliard de euro Diferenţa urma să fie achitată printr-un credit ipotecar. Afacerea nu a ajuns însă să se mai perfecteze. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pensionarii se împuținează în România: un județ a rămas cu 500 mai puțini într-un an
Economie

Pensionarii se împuținează în România: un județ a rămas cu 500 mai puțini într-un an

Scade numărul pensionarilor "nespeciali" în România. La sfârşitul lunii martie, judeţul Iaşi avea 8.125 de şomeri, din care 86% proveneau din mediul rural. Scade numărul pensionarilor "nespeciali" în România Cele mai multe dintre persoanele aflate în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (56%) erau bărbaţi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Potrivit AJOFM, numărul angajaţilor a ajuns la 191.302, iar salariaţii din Iaşi au fost remuneraţi cu un salariu mediu net de 4.176 de lei. Citește și: De ce sunt veseli Ciucă și Ciolacu în privința PNRR: România poate obține lejer o renegociere a Planului, cum au făcut deja Italia, Germania, Franța. Berlinul refuză chiar reforma pensiilor În acelaşi timp, numărul pensionarilor a scăzut în februarie 2023 faţă de februarie 2022 cu peste 500 de persoane, iar pensia lor medie a crescut din primul trimestru al anului trecut, până la finalul anului, cu patru lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră