vineri 22 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1346 articole
Economie

Baron PSD Vaslui, Buzatu, refuză parcurile industriale

Eternul baron PSD de Vaslui, Buzatu, refuză parcurile industriale: trebuie să fim realişti; poate vor putea fi făcute în cosmos, a spus el, la dezbaterea bugetului Consiliului Județean Vaslui pe 2023. La polul opus, Bihorul este județul cu cele mai multe parcuri industriale, iar Pro TV arăta, recent, că maghiarii trec granița pentru a lucra aici. Eternul baron PSD de Vaslui, Buzatu, refuză parcurile industriale „Judeţul Vaslui nu are nevoie de parcuri industriale? Noi nu avem antreprenori cu iniţiativă care să beneficieze de facilităţi fiscale pentru demararea afacerii, care la rândul lor să aducă venituri consistente bugetelor UAT-urilor din subordinea Consiliului Judeţean? Noi nu avem nevoie de locuri de muncă?", a spus un consilier județean PNL la dezbaterea bugetului CJ Vaslui. „Noi nu ne putem permite să fundamentăm altfel bugetul, decât pe ceea ce am gândit din timp (..) Trebuie să extindem reţeaua de drumuri judeţene, până când prindem avioane şi o să facem parcuri industriale cu ele, până atunci trebuie să extindem reţeaua drumurilor judeţene. Unde, de exemplu poate Consiliul Judeţean şi de ce anume? (să facă un parc industrial - n.r.). Acum ar trebui să cheltuiască o sumă imensă, pentru că nu este nicio finanţare pentru parcuri industriale, niciuna. Cine a solicitat la Consiliul Judeţean sau la vreo unitate administrativ-teritorială înfiinţarea unor asemenea parcuri industriale sau are oferte de la dezvoltatori şi noi să trebuiască să răspundem ca să investim asemenea sume uriaşe care nu sunt la dispoziţia noastră. Să lăsăm la o parte chestiunile acestea, eu ştiu că bugetul e prilej de ceartă din aceasta, politică, dar trebuie să fim realişti şi să ne asumăm rezolvarea sarcinilor prioritare şi să ne atingem obiectivele pe care ni le-am propus în mod realist. Asta este linia de conduită atâta timp cât sunt eu aici. Când nu voi mai fi, poate lumea va face numai parcuri industriale în tot judeţul. N-are niciun metru de teren judeţul Vaslui, dar probabil că le va face în cosmos. Ne îndreptăm spre progresul acesta tehnic, spre situaţia în care parcurile industriale din judeţul Vaslui vor fi făcute în cosmos", a afirmat Dumitru Buzatu. Parcurile industriale din Bihor atrag zeci de milioane de euro „Județele Arad și Bihor, în care s-au dezvoltat în ultimii ani numeroase parcuri industriale, îi determină pe unguri să vină să lucreze aici”, arăta, la 11 ianuarie 2023, Pro TV. În februarie 2022, Agerpres arăta că judeţul Bihor are cele mai multe parcuri industriale din ţară, atât în Oradea, patru, cât şi în judeţ, două, alte patru fiind în procedură de obţinere a titlurilor. Valoarea totală a investiţiilor atrase în parcurile industriale pe anul 2021 este de 29.874.000 euro, urmând a se ajunge la un număr total de 9.400 de locuri de muncă până în anul 2024. Citește și: Șeful DNA spune că procurorii din subordinea sa n-au salarii mari: vedeţi la deconcentrate, consilii judeţene, primăriile mari, în companiile naţionale, în agenţiile de reglementare

Eternul baron PSD de Vaslui, Buzatu, refuză parcurile industriale Foto: Facebook
Aveți grijă cu asigurarea RCA Euroins (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Aveți grijă cu asigurarea RCA Euroins

Aveți grijă cu asigurarea RCA Euroins. După falimentele Astra, Carpatica şi City Insurance, încă o firmă de asigurări dă semne de oboseală. Aveți grijă cu asigurarea RCA Euroins Un service ieşean a dat în judecată Euroins SA, reclamând faptul că societatea decontează cu întârziere şi parţial lucrările de reparaţii efectuate la maşinile cu asigurare RCA. Problema pleacă de la faptul că Euroins acceptă doar plata devizului estimativ realizat imediat după accident, nu şi a celui final. Citește și: Îngrijorare în Ucraina: Rusia pregătește o ofensivă masivă. Putin are 320.000 de soldați pe front, dublu față de forța inițială. „Cred că a început”, spune un comandant ucrainean În unele cazuri, diferenţele sunt de doar câteva sute de lei, iar totalul sumelor cerute în cele 14 dosare deschise de service abia depăşeşte 4.000 de euro, dar situaţia ridică un nou semn de întrebare pentru liderul pieţei româneşti de asigurări. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Primăriile de comună din România, falimentare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Primăriile de comună din România, falimentare

Primăriile de comună din România, falimentare. Aproape jumătate dintre primăriile ieşene nu îşi pot acoperi nici măcar lefurile angajaţilor din banii strânşi la bugetul local. La nivel național, lucrurile stau cam la fel. Primăriile de comună din România, falimentare Costurile cu salarii în unele comune sunt mai mari şi de o dată şi jumătate faţă de veniturile proprii. Din cele 93 de unităţi administrativ-teritoriale (UAT), 42 nu au bani suficienţi ca să îşi poată plăti oamenii care vin la muncă. Citește și: EXCLUSIV Profitul afacerilor lui Pițurcă junior a crescut de 85 de ori în pandemie. Cifra de afaceri: de la 500.000 de lei, la 18 milioane. Pentru acele afaceri, Pițurcă senior a fost reținut de DNA împreună cu șeful Romarm Astfel, primăriile sunt dependente de resursele pe care le primesc de la nivel central ca să o scoată la capăt. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Guvernul repornește cursa angajărilor Foto: Guvernul Romaniei
Economie

Guvernul repornește cursa angajărilor

Guvernul repornește cursa angajărilor, după câteva luni în care le-a înghețat: ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) va avea încă 195 de bugetari. Acest minister va ajunge la 2.343 de angajați, de la 1.943, dar prin reorganizare va prelua și departamente ale ministerului Dezvoltării, cu tot cu personal. În plus, ministerul își sporește substanțial flota auto. Dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, România ocupă prima poziție în clasamentul privind raportul dintre cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar și totalul de venituri încasate în 2021. Guvernul repornește cursa angajărilor Un proiect de hotărâre de guvern privind modificarea structurii MIPE se află pe ordinea de zi a ședinței de guvern din 31 ianuarie. O parte din noile posturi de la MIPE, 205, sunt transferate de la ministerul Dezvoltării, dar 195 de funcții sunt nou înființate. Potrivit notei de fundamentare a acestei hotărâri, salariul mediu al viitorilor angajați este de aproape 15.000 de lei, brut. Nota estimează un plus de 72 de milioane de lei la cheltuielile bugetare. â În plus, se vor cumpăra șapte autoturisme de 35.000 de euro/ bucată. Citește și: Ezitările Occidentului în a furniza tancuri grele Ucrainei îl ajută pe Putin: Moscova se grăbește să atace masiv în primăvară, cât timp Kievul este vulnerabil la o ofensivă terestră extinsă Tot în ședința de guvern din 31 ianuarie, guvernul se pregătește să emită o ordonanță de urgență prin care „se majorează indemnizațiile lunare ale președinților și vicepreședinților consiliilor județene și primarilor și viceprimarilor unităților administrativteritoriale care implementează proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile și/sau fonduri externe rambursabile, precum și prin Mecanismul de redresare și reziliență cu până la 50%”. Nota de fundamentare a acestei ordonanțe nu prevede impactul bugetar al acestei măsuri.

A vizitat România ca să renegocieze taxa de solidaritate Foto: Facebook
Economie

A vizitat România ca să renegocieze taxa de solidaritate

Magzum Mirzagaliev, șeful KazMunaiGaz, patronul Rompetrol, a vizitat România ca să renegocieze taxa de solidaritate, scrie publicația kazahă Ratel, citată de Profit. A vizitat România ca să renegocieze taxa de solidaritate „În cazul României, vorbim de confiscarea a 60% din profitul net dacă acesta depășește cu 120% profitul net mediu al companiei în 2018-2021. Ținând cont de faptul că în 2020 și 2021, activele românești au generat pentru KMG pierderi de 198,6 milioane dolari, respectiv 186,8 milioane dolari, profitul de 161 milioane din primele trei trimestre ale anului trecut (ultimele date disponibile) reprezintă o felie atractivă pentru autoritățile fiscale din România”, scrie Ratel. Publicația kazahă susține că KMG este cel mai mare contribuabil al țării până la sfârșitul anului 2022, iar Kazahstanul furnizează României petrol la cel mai mic preț, față de toate celelalte destinații europene. „În octombrie anul trecut, ministrul Energiei al României, Virgil Popescu, a zburat la Astana și a cerut volume suplimentare de livrări de petrol”, amintește Ratel.kz. „Surse din industrie spun că șeful concernului polonez de petrol și gaze PKN Orlen, Daniel OBAYTEK, a zburat la Astana în mai anul trecut nu numai pentru petrol. În portofoliu avea o ofertă de cumpărare a Rompetrol Rafinare. Însă conducerea KMG a considerat prețul oferit pentru activ prea frivol”, își încheie publicația kazahă articolul.

Orașele se depopulează, crește mediul rural (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Orașele se depopulează, crește mediul rural

Orașele se depopulează, crește mediul rural. Unde s-au dus orăşenii din România? Orașele se depopulează, crește mediul rural Creşterea populaţiei din mediul rural ar putea reflecta faptul că o parte a populaţiei din mediul urban s-a mutat la sat. De exemplu, în cazul Iașiului, într-unul din cele 418 sate câte are judeţul, arondate unui număr de 93 de comune. Citește și: Cutremurător: într-o singură oră, doctorița oncolog de la Suceava putea lua nouă șpăgi ca să elibereze rețete pentru bolnavii de cancer. Media: o șpagă la un sfert de oră Statisticile arată şi o depopulare accentuată a zonelor urbane, precum şi o tendinţă de creştere a populaţiei rurale, mai ales din primul an de pandemie, 2020. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ciolacu, noi propuneri de majorare a impozitelor Foto: Inquam/ George Călin
Economie

Ciolacu, noi propuneri de majorare a impozitelor

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, vine cu noi propuneri de majorare a impozitelor: companiile mari să plătească „cel puțin 1% din cifra de afaceri”. Cu toate acestea, el a susținut că nu vor exista impozite mai mari la capitalul românesc, la IMM-uri sau în sectorul Horeca. Ciolacu, noi propuneri de majorare a impozitelor ”Va trebui să venim şi să ne asumăm lucruri concrete, lucruri care trebuie dezvoltate urgent. Capitalul autohton, producţia de produse alimentare, producţia de materiale de construcţii trebuie încurajată de către statul român”, a afirmat Ciolacu, precizând că trebuie creat ”ceva echitabil, un echilibru în sistemul de impozitare”. ”Asta nu înseamnă să venim cu impozite noi. Nu vor exista impozite mai mari la capitalul românesc, la IMM-uri, la Horeca, sunt foarte bine cele din acest moment şi duc la o dezvoltare, dar ei şi-au asumat să plătească 1% din cifra de afaceri. Oameni buni, este corect ca şi companiile mari, care activează în România, să plătească la fel ca şi companiile româneşti, cel puţin 1% din cifra de afaceri”, a ţinut să precizeze Ciolacu, arătând că au datoria, ca şi legislativ şi executiv, să creeze ”acest echilibru concurenţial”. ”Nu sunt unii mai buni, unii mai frumoşi şi alţii mai urâţi”, a arătat Ciolacu, citat de news.ro. El a susținut că ”în Germania, impozitarea pe muncă este mult mai mică şi impozitarea pe capital este mult mai mare”. „Avem datoria de a ne impune social-democraţia” „Numai la dividende, noi avem 8%, în Germania 26%. Nu poţi să scoţi dividende de la propria companie şi pe urmă să împrumuţi propria companie luând dobândă. Lucrurile acestea nu se întâmplă într-un stat normal”, a arătat Ciolacu. Citește și: Detalii cumplite în dosarul șefei secției de oncologie din Suceava: a amânat un tratament luni de zile, până când pacientul a dat șpaga. Medicamentul a venit, dar pacientul murise „Avem datoria de a ne impune social-democraţia şi echitatea socială. Avem datoria de a avea un învăţământ şi un sistem de sănătate care în sfârşit să se ridice la nivelul Uniunii Europene. Am depăşit momentul în care ne plângeam de toate crizele, pandemie, energie, război (..) Cred că trebuie să vedem cumva ce se întâmplă peste ele, să menţinem acelaşi echilibru şi să dezvoltăm România printr-un program coerent”, a mai spus preşedintele PSD.

Facturile la întreţinere enorme la Craiova (sursa: Facebook/Lia Olguta Vasilescu)
Economie

Facturile la întreţinere, enorme la Craiova

Facturile la întreţinere, enorme la Craiova. Cele pe luna decembrie ajung şi la 2.000 lei în municipiul Craiova după ultima majorare a preţului gigacaloriei, deşi, potrivit primarului Lia Olguţa Vasilescu, pentru un apartament de 70 mp costurile ar trebui să fie de 500-600 lei. Facturile la întreţinere, enorme la Craiova "La un apartament de 70 de metri pătraţi consumul ar trebui să fie de maximum o gigacalorie (0,9 este în scripte). Deci ar trebui ca facturile să vină între 500-600 de lei, nu 2.000 lei, cum am văzut. E adevărat că astea cu 2.000 lei sunt excepţii. Am stat ieri de vorbă cu o doamnă preşedinte de asociaţie care era disperată că are o factură de 1.900 de lei şi că nu ştie ce să-i spună proprietarului. Şi ne-am uitat pe lista din blocuri şi am văzut că ceilalţi n-aveau atât, ci aveau de plată 400 de lei, 600 de lei...", a spus Olguţa Vasilescu la şedinţa Consiliului Local Craiova. Aceasta a afirmat că municipiul Craiova nu a primit niciun leu anul trecut de la Guvern pentru subvenţionarea creşterilor de preţ la gigacalorie şi, mai mult, a fost obligat să blocheze trei milioane euro într-un cont drept garanţie pentru Complexul Energetic Oltenia, deşi societatea de furnizare energie termică în Craiova a Consiliului Local (Termo Urban) nu are niciun leu datorie. Fără bani de la Ministerul Energiei "Zero! Atât a considerat Ministerul Energiei anul trecut că merităm subvenţionarea gigacalorie. Că mă uit şi eu la cât tupeu au unii să vină să reproşeze primarului că n-a pus bani pentru subvenţionarea gigacaloriei. Păi a pus 13 milioane lei şi a mai pus trei milioane euro pentru tot ceea ce înseamnă acel cont în care ţinem blocaţi nişte bani. (...) Banii respectivi îi folosim cu angajamentul nostru ferm că dacă până la urmă se întâmplă ca Termo Urban să aibă datorii, abia atunci vom veni să constituim o garanţie. Până atunci n-are rost să ţinem nişte bani blocaţi. Aştept răspunsul domnului ministru", a spus Olguţa Vasilescu. Citește și: Încă o administrație locală focusată pe investiții: în Reșița, doar 17% din bugetul pe 2023 este pentru „funcționare” Consiliul Local Craiova a votat, în decembrie 2022, majorarea tarifului de distribuţie şi furnizare a energiei termice, precum şi majorarea preţului pentru populaţie cu peste 33%, de la 420,08 lei/Gcal, la 559,92 lei/Gcal (exclusiv TVA). "Se aprobă modificarea tarifului de distribuţie şi furnizare a energiei termice, distribuită prin punctele termice pentru populaţie şi agenţii economici, de la 463,51 lei/Gcal, la 603,35 lei/Gcal (exclusiv TVA). Preţul local de producere, distribuţie şi furnizare a energiei termice distribuită din centrele termice rămâne la 869,20 lei/Gcal, (exclusiv TVA). Se aprobă modificarea tarifului local de facturare pentru populaţie, de la 420,08 lei/Gcal, la 559,92 lei/Gcal (exclusiv TVA)", se preciza în raportul hotărârii CL. Cine a solicitat scumpirea Majorarea preţului la energie termică s-a făcut la solicitarea S.C. Termo Urban Craiova SRL, care a cerut Primăriei Craiova ca tariful de distribuţie şi furnizare a energiei termice, distribuită prin punctele termice pentru populaţie şi agenţii economici, să fie, conform Avizului ANRE nr. 62/07.12.2022 , de 239,73 lei/Gcal, exclusiv TVA, la care se adaugă tariful apei fierbinţi de la CEO, conform Deciziei nr. 1916/2022 de 312,66 lei/Mwh x 1,163 (constantă de transformare din MW în Gcal) = 363,62 lei/Gcal, rezultând un tarif de 603,35 lei/Gcal, exclusiv TVA, iar preţul de producere, distribuţie şi furnizare a energiei termice distribuită din centrale termice să fie de 869,20 lei/Gcal, exclusiv TVA. Sistemul centralizat de alimentare cu energie termică al municipiului Craiova constă în sursele de producere şi reţeaua de transport primară care aparţin CET II Craiova, centralele termice de bloc şi reţeaua secundară care aparţine Termo Urban - societatea Consiliului Local Craiova, precum şi cele 100 de puncte termice ale Termo Urban, alimentate tot de CET II. Joi, primărița a anunțat creșterea subvenției din partea primăriei.

Încă o administrație locală focusată pe investiții: Reșița Foto: Facebook Ioan Popa
Economie

Încă o administrație locală focusată pe investiții: Reșița

În Reșița, doar 17% din bugetul pe 2023 este pentru „funcționare”, restul de 87% fiind pentru investiții, a anunțat primarul PNL Ioan Popa. Încă o administrație locală focusată pe investiții: Reșița „Este un buget de peste 725.000.000 de lei. Vreau să fac o paralelă cu bugetul pe care l-am găsit în 2016, în care am venit la Primăria Reșița: 173.000.000 de lei. Anul trecut, bugetul a fost de 464.000.000 de lei. E o chestiune care trebuie să ne bucure. Direcția de Investiții este în mare măsură responsabilă de acest parcurs pe care l-am avut în ultimii ani”, a spus Popa, citat de resita.ro. Veniturile la buget provin în proporție covârșitoare din fonduri europene – 477.0286.110 lei – aferente proiectele aflate în curs de implementare, cum ar fi modernizarea infrastructurii de transport electric, achiziția tramvaielor sau modernizarea unităților de învățământ. „Fiind 2023 an final în ciclul financiar 2014-2020, este evident faptul că este anul în care se consumă cea mai mare resursă financiară din proiectele europene depuse până acum”, a explicat primarul Ioan Popa. Circa 110 milioane euro, investiții din fonduri europene Suma totală pentru zona de dezvoltare este 651.065.440 lei, banii provenind din: fonduri europene aferente ciclului financiar 2014-2020 – 511.130.350 lei; PNRR – 50.547.410 lei; PNDL și PNI „Anghel Saligny” – 42.296.970 de lei și din bugetul local (impozitele și taxele locale) – 47.090.710 lei. „Sunt interesante aceste cifre. Doar atât reușim să dirijăm spre investiții din bugetul reșițean, dar eu sunt bucuros că avem și atât, practic vreo 9.000.000 de euro, pentru că în 2016, când am venit la primărie, aveam 2.000.000-3.000.000 de euro pentru investiții din acest buget local”, a precizat edilul Ioan Popa. „Eu tratez oraşul ca pe o companie“, spunea, în 2020, primarul, provenit din mediul de afaceri și ales edil-șef al Reșiței în 2016. Citește și: Bihor: Un procent de 72% din bugetul pe 2023 al Consiliului Judeţean este alocat investiţiilor Un procent de 72% din bugetul pe 2023 al Consiliului Judeţean Bihor este alocat investiţiilor, a anunțat, marți, Ilie Bolojan, președintele consiliului. Fondurile alocate pentru dezvoltare / investiţii în bugetul Consiliului Judeţean (CJ) Bihor au crescut constant în ultimii ani, ajungând la 72% în proiectul de buget pe 2023, în timp ce cheltuielile de funcţionare au scăzut la 28%.

Vin cardurile pentru ajutorul de căldură (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Vin cardurile pentru ajutorul de căldură

Vin cardurile pentru ajutorul de căldură. Românii cu venituri mici, care ştiu că s-ar încadra pentru ajutorul financiar de 1.400 de lei, ajutor cu care să îşi poată plăti facturile la căldură, curent sau chiar să îşi cumpere lemne şi alte materiale de încălzire, trebuie să aştepte să primească de la poştaşi cardul de energie. Vin cardurile pentru ajutorul de căldură Lista este alcătuită de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi transmisă Poştei Române, care va trimite beneficiarilor plicul acasă peste câteva zile. Asta, însă, fără ca oamenii să fi primit între timp o înştiinţare că se află printre cei care vor primi aceşti bani. Citește și: Rădulescu (BNR): Avem 0,85% din PIB pensii speciale; în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, o cheltuială bugetară inacceptabilă, insuportabilă, nesustenabilă Sprijinul se acordă per loc de consum, iar în gospodăriile cu mai mulţi locuitori venitul pe membru de familie nu trebuie să treacă de 2.000 de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

BNR: Pensiile speciale, cheltuială bugetară inacceptabilă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Avem 0,85% din PIB pensii speciale; ajungem la 1,5

Avem 0,85% din PIB pensii speciale; iar în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, a afirmat, azi, Eugen Rădulescu, director, Direcţia stabilitate financiară, Banca Naţională a României. Avem 0,85% din PIB pensii speciale; s-ar putea să ajungem la 1,5% „Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă", a spus Eugen Rădulescu, la prezentarea lucrărilor 'Stabilitate financiară. Lucrări selectate' şi 'Financial stability. Selected works', publicate în Colecţia "Biblioteca Băncii Naţionale a României - Aniversar 140 de ani'. El a mai menţionat că anul acesta România trebuie să majoreze cheltuielile militare de la 2% din PIB la 2,5%. Eugen Rădulescu a vorbit şi despre profitabilitatea băncilor şi a subliniat că abordările în care se îndeamnă la alungarea băncilor pentru că "ne fură banii" sunt "încremenite într-un proiect de acum 40 de ani" şi că pornesc de la faptul că ratele dobânzilor la credite sunt mai ridicate în România decât în ţările occidentale. Citiți și: Apropiații lui Firea storc mii de euro de la stat pentru îngrijirea unor persoane cu dizabilități severe. Însă acestea mor într-o „închisoare” fără servicii adecvate – Buletin de București "Dacă ne uităm la ultimele cifre, vom vedea că rata medie a randamentului capitalurilor în sistemul bancar este binişor sub nivelul mediu al randamentului capitalului în economia naţională", a afirmat Eugen Rădulescu, citat de Agerpres.

72% din bugetul Consiliului Judeţean, alocat investiţiilor, spune Ilie Bolojan
Economie

72% din bugetul Consiliului Judeţean, alocat investiţiilor

Un procent de 72% din bugetul pe 2023 al Consiliului Judeţean este alocat investiţiilor, a anunțat, azi, Ilie Bolojan, președintele consiliului. Fondurile alocate pentru dezvoltare / investiţii în bugetul Consiliului Judeţean (CJ) Bihor au crescut constant în ultimii ani, ajungând la 72% în proiectul de buget pe 2023, în timp ce cheltuielile de funcţionare au scăzut la 28%. Pentru anul 2023, valoarea totală a proiectelor de investiţii este 13,45 miliarde de lei, din care cel mai mare este proiectul Drumului Expres Arad-Oradea, de 10,7 miliarde de lei. 72% din bugetul Consiliului Judeţean, alocat investiţiilor În 2019, situaţia era aproape invers, adică 74% erau cheltuieli pentru funcţionare şi 26% investiţii, ajungând în 2022 să fie aproximativ egale, 51% la 49%, a precizat Ilie Bolojan. "În aceşti ani, o componentă importantă pe care Consiliul Judeţean a avut-o în vedere este orientarea bugetului judeţului spre investiţii, un element important fiind ca, an de an, cheltuielile de funcţionare să ne scadă ca pondere din totalul bugetului, şi în fiecare an, în oglindă, proiectele de investiţii să deţină o pondere cât mai mare din total. Am reuşit ca această direcţie să devină o constantă şi, sigur, cu precizarea că sumele estimate anul acesta pentru investiţii trebuie luate cu o anumită rezervă, pentru că procedurile de licitaţie nu le putem controla, procesele pe care le avem pe rol, dar această estimare se bazează pe fondurile europene pe care CJ le are câştigate sau la care avem siguranţa că avem şanse foarte mari să le câştigăm", a afirmat Ilie Bolojan, într-o conferinţă de presă. Investițiile, aproape un miliard de lei Suma pentru investiţii se ridică la 953.837.420 de lei, comparativ cu cheltuielile de funcţionare care sunt estimate la 368.638.850 de lei (cheltuielile de personal fiind mărite cu 19% faţă de anul 2022, determinate de creşterea salariului minim, a costului standard mediu etc, impuse de legislaţie). Potrivit vicepreşedintelui CJ Bihor, Călin Gal, acesta este un buget de dezvoltare, creat pe baza unei "analize cât se poate de serioase", începând încă din luna noiembrie. Astfel, bugetul consolidat pentru anul 2023 este de 1.322.437.660 de lei, mai mare cu 51% decât execuţia anului 2022 (653.477.288 de lei, reprezentând circa 75% din ceea ce a fost propus). "Execuţia a avut de suferit pe partea de investiţii. Practic, nu am reuşit să derulăm aşa cum ne-am propus toate fazele de proiecte din fondurile europene, unele au avut întârzieri din cauza unor probleme tehnice, altele din cauza avizărilor sau a contestaţiilor în justiţie. Dar, faţă de anii trecuţi, am reuşit o atragere mult mai mare a acestor fonduri", a precizat Călin Gal. Aproape toate proiectele mari, cu fonduri UE Bugetul total al judeţului se compune, în cea mai mare parte, din fonduri externe - 72,5% (691 milioane lei), din bugetul local - 17,5% (166 milioane lei), 7,4% fiind împrumuturi (71 milioane lei) şi 2,1% de la bugetul de stat (20 milioane de lei). Domeniile de investiţii care vor înregistra cele mai mari valori în 2023 sunt transporturile şi comunicaţiile ( de la 202 milioane lei în 2022 la 757 milioane lei în 2023), protecţia mediului (de la 13 la 85 milioane de lei lei, parcurile industriale (de la 14 la 58 milioane lei). În scădere sunt proiectele ce vizează învăţământul (de la 32,8 milioane de lei la 5,5 milioane lei). Proiectele pe cultură se menţin la o valoare constantă, de circa 14 milioane de lei. Preşedintele Ilie Bolojan a mai menţionat că din cele 20 de proiecte mari ce se află în diferite faze de implementare, mai toate sunt pe fonduri europene, iar unul singur, un drum judeţean, este finanţat exclusiv din bugetul propriu al judeţului. Citiți și: Apropiații lui Firea storc mii de euro de la stat pentru îngrijirea unor persoane cu dizabilități severe. Însă acestea mor într-o „închisoare” fără servicii adecvate – Buletin de București

Ungurii trec granița să ia carburant (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Economie

Ungurii trec granița să ia carburant

Ungurii trec granița să ia carburant. Preţul carburanţilor a explodat în Ungaria, după ce guvernul de la Budapesta a eliminat plafonul de preţ în luna decembrie şi a majorat accizele la combustibili, astfel că mulţi automobilişti ungari au început să treacă graniţa în Slovacia sau România pentru a face plinul la preţuri mai mici, transmite Reuters. Ungurii trec granița să ia carburant În timp ce la o benzinărie MOL din oraşul ungar Esztergom litrul de motorină costa zilele trecute 690 de forinţi (1,90 dolari), peste Dunăre, în oraşul slovac Sturovo litrul de motorină costa 1,619 euro, sau 1,76 dolari. Diferenţa de preţ este mai mică la benzină. "Am mers prin Slovacia de sărbători şi când am făcut plinul am constatat cât de ieftin este acolo", spune Tibor Toth, care a traversat podul care face legătura între oraşele Esztergom şi Sturovo pentru a alimenta cu carburant. "Trebuie doar să trecem podul şi am ajuns, aşa că evident vom veni mai des pentru asta", adaugă Tibor Toth. Reales pentru al patrulea mandat consecutiv, în luna aprilie 2022, premierul ungar Viktor Orban se confruntă în prezent cu cele mai dure provocări economice de până acum, în condiţiile în care inflaţia a trecut de 24% iar economia ungară se îndreaptă spre o stagnare în acest an. La începutul lunii decembrie 2022, guvernul lui Viktor Orban a fost nevoit să elimine măsura de plafonare a preţului de comercializare a carburanţilor, pe fondul unei penurii grave de combustibili. În acelaşi timp, executivul de la Budapesta a majorat accizele pe carburanţi şi a impus noi taxe vizând profiturile realizate de grupul petrolier ungar MOL din rafinarea ţiţeiului rusesc. Cauzele scumpirii excesive Tamas Pletser, analist la Erste Investment susţine că preţurile la carburanţi în Ungaria erau mai mari decât în alte părţi din regiune şi din cauza taxelor mai mari dar şi pentru că plafonarea a distorsionat modul de funcţionare a pieţei carburanţilor, eliminând competiţia. Din cauza preţului redus de comercializare, anul trecut firmele din Ungaria au încetat să mai importe combustibili, ceea ce a agravat deficitul, şi multe benzinării de talie redusă au fost forţate să înceteze activitatea din cauza acumulării pierderilor. Citește și: Putin n-a reușit să țină Europa de Vest în frig: Scădere de două cifre a preţului gazelor în Europa pe fondul prognozelor meteo favorabile "Pe ansamblu, au majorat taxele cu aproximativ 70-80 de forinţi pe litru, astfel că preţurile din Ungara le-au depăşit pe cele din ţările vecine", spune Tamas Pletser.

Scădere de două cifre a preţului gazelor în Europa Foto: HTTPS://MEDIA.GAZPROM-NEFT.COM/
Economie

Scădere de două cifre a preţului gazelor în Europa

Scădere de două cifre a preţului gazelor în Europa pe fondul prognozelor meteo favorabile, scrie Bloomberg, care arată că la hub-ul de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, cotaţiile futures la gaze naturale cu livrare în luna următoare erau în scădere cu 7,9% până la 60,80 euro pentru un Megawatt-oră. Însă, în total, de la începutul anului şi până în prezent preţul gazelor naturale în Europa a scăzut cu 20%. Scădere de două cifre a preţului gazelor în Europa Preţul gazelor ar putea continua să scadă în zilele următoare în condiţiile în care temperaturile din nord-vestul Europei vor creşte iar vremea blândă ar urma să persiste până în prima săptămână a lunii februarie, conform prognozele meteo pe termen lung realizate de firma de specialitate Maxar Technologies. În paralel traderii urmăresc cu atenţie repunerea în funcţiune a Freeport LNG, un important terminal pentru exportul gazelor lichefiate din SUA, care a fost închis după o explozie survenită în vara lui 2022. Lucrările de reparaţii au fost finalizate şi operatorul intenţionează să repornească, cel puţin parţial, activitatea chiar dacă deocamdată nu este clar când vor fi efectuate primele livrări sau dacă va fi nevoie de noi aprobări. Unii analişti se aşteaptă ca acest terminal de gaze lichefiate să reia exporturile la finele lunii februarie sau începutul lui martie. Livrările consistente de gaze lichefiate şi gradul ridicat de umplere a depozitelor de gaze conferă Europei încrederea necesară că va traversa iarna actuală fără probleme în aprovizionare cu energie. Preţul gazelor a coborât săptămâna trecută la cel mai redus nivel din ultimele 16 luni, ceea ce a mai eliminat o parte din îngrijorările cu privire la inflaţie şi economia europeană. "Piaţa gazelor a rămas relativ stabilă în pofida valului de frig. În condiţiile în care temperaturile ar urma să crească până la începutul lui februarie, nu se aşteaptă o evoluţie volatilă a preţului până atunci", susţin analiştii de la firma Alfa Energy într-un raport săptămânal. Norvegia, principalul furnizor de gaze al Europei după ce Rusia şi-a redus livrările, a anunţat marţi că îşi revine după recentele reduceri ale producţiei provocate de întreruperile planificate dar şi de unele neprogramate, adăugând însă că livrările sale totale de gaze sunt în continuare sub capacitatea maximă.

Fond dublu de salarii la Cluj (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Fond dublu de salarii la Cluj

Fond dublu de salarii la Cluj. Firmele cu sediul social în Iaşi plătesc circa 1 miliard de lei lunar pe salarii. Fond dublu de salarii la Cluj Deşi pare o sumă uriaşă, în realitate nu este: angajatorii din judeţe precum Cluj sau Timiş plătesc valori şi aproape duble faţă de Iași. Acestea sunt, de altfel, judeţele cu cel mai mare fond de salarii, după Bucureşti. Citește și: Patriarhia română, reacție după ce Antena 3 CNN a vrut să-i manipuleze pe credincioșii din Ucraina împotriva lui Zelenski: românii au datoria să se adapteze la realitatea tragică a Ucrainei invadate În Bucureşti, fondul de salarii a fost de 10,6 miliarde de lei, bani plătiţi de 92.898 de angajatori pentru 1.576.431 de asiguraţi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră