miercuri 18 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Economie

1445 articole
Economie

De ce sunt veseli Ciucă și Ciolacu în privința PNRR: România poate obține lejer o renegociere a Planului, cum au făcut deja Italia, Germania, Franța. Berlinul refuză chiar reforma pensiilor

România poate obține lejer renegocierea PNRR. Creat în iulie 2020, fondul UE de redresare europeană post pandemie, în valoare de 723,8 miliarde de euro, este cel mai mare "pot" pe care Uniunea Europeană l-a creat vreodată. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Scopul a fost de a (re)construi o Europă mai puternică, de la economie, la ecologie și de a sprijini statele membre pentru realizarea unor reforme ambițioase care să consolideze Uniunea. Sfânta treime a culiselor politice Însă culisele acestor reforme arată altă realitate. În primul rând, a existat o mare lipsă de transparență asupra proiectelor înaintate, pentru evaluare, Comisiei Europene. În al doilea rând, mai multe state membre au recurs la "trucuri". Fie au propus în PNRR-uri ținte care, de fapt, transpuneau directivele UE în legislația națională, directive care trebuia oricum să fie implementate, în caz contrar, existând riscul unor amenzi (Bulgaria, Croația, Cipru, Italia, Lituania, România, Slovacia și Spania), fie au menționat ținte care fuseseră deja bifate (cazul Germaniei). În al treilea rând, Regulamentul Parlamentului European pentru accesarea Fondului pentru redresare și reziliență (emis în 21 februarie, 2021) este, în același timp, și ferm și maleabil - celebrul Articol 21 (invocat azi de politicienii români), este cheia pentru o posibilă renegociere a PNRR-urilor, astfel încât banii, chiar nefolosiți, să nu se piardă. O uniune a tăcerilor Potrivit unei investigații jurnalistice, statele membre ale UE și Comisia Europeană au negociat cu ușile închise cum să cheltuiască cei 723,8 miliarde de euro ai fondului de recuperare și reziliență, refuzând să dezvăluie presei sute de documente. În iulie 2021, Hans-Martin Tillack, jurnalist de investigație al WELT, a cerut acces la toate documentele privind evaluarea planului german. După o tergiversare de câteva săptămâni, Comisia a spus că nu-i poate furniza documentele solicitate, fără "consultarea statelor membre relevante". În același an, în luna august, jurnalistul Attila Biro a solicitat Comisiei europene documente referitoare la evaluarea planului românesc. Pe 19 noiembrie, a primit un răspuns negativ, Comisia argumentând că dezvăluirea acelor documente ar amenința "climatul de încredere reciprocă" cu autoritățile române și ar "încorda relațiile de lucru" dintre Bruxelles și București. Potrivit oficialilor UE, autoritățile române s-au opus dezvăluirii a 168 de documente. Comisia a transmis totuși câteva documente (anonimizate) care conțineau, în mare, doar mailuri care descriau procedurile birocratice. Pentru Danemarca, Comisia a respins divulgarea a 35 de documente în baza aceluiași argument: "Ar încorda relațiile de lucru dintre Comisia Europeană și autoritățile naționale daneze". Spania, unul dintre cei mai mari benefiari ai granturilor (aproximativ 70 de miliarde de euro), a trimis la Bruxelles peste 2.200 de dosare – întrebați fiind dacă cele 25.000 de pagini au fost citite, ca parte a evaluării planului spaniol, o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a răspuns evaziv: "Putem confirma că a fost dedicată o perioadă semnificativă de timp acestui exercițiu, timp de câteva săptămâni, implicând mai mulți membri ai personalului.". În Finlanda, guvernul a făcut publice peste 1.000 de documente, în mare parte prezentări și e-mailuri, însă abundența documentelor a ascuns de fapt ce era mai important: agenda grupului de coordonare al planului finlandez, lipsind atât procesele verbale ale întâlnirilor (pregătirea planului, calendarul, liniile directoare), cât și înregistrările videoconferințelor sau apelurilor dintre Helsinki și Bruxelles. În Ungaria, cererea jurnaliștilor de a accesa documentele nu a primit nici măcar confirmare de primire, cu atât mai puțin accesul la documentele solicitate. Iar în Franța, unde Ministerul Economiei a publicat în mod proactiv detalii despre planul francez într-un stadiu incipient, cererea de a avea acces direct la documente s-a lovit de tăcere. România poate obține lejer renegocierea PNRR Țările care au dorit să acceseze fondurile Uniunii Europene au elaborat planuri naționale specifice, în care s-au angajat pe drumul unor reforme ambițioase, detaliate în calendare concrete de realizare. Însă, practica a demonstrat că nu toate au ținut pasul cu promisiunile făcute inițial. Totuși, pierderea banilor nu este atât de ușoară, căci Regulamentul Parlamentului European pentru accesarea Fondului pentru redresare și reziliență (emis în 21 februarie, 2021) vine la pachet cu un colac de salvare. Este vorba despre Articolul 21, potrivit căruia statele membre, care din motive obiective nu și-au putut îndeplini promisiunile inițiale, pot propune un plan de redresare și reziliență modificat sau chiar unul nou. Modificarea planului de redresare și reziliență, inclusiv etapele și obiectivele relevante, se poate face în cazul în care acesta nu mai poate fi atins "din cauza unor circumstanțe obiective". Metodologia operandi În cazul în care Comisia consideră că motivele invocate de statul membru în cauză justifică o modificare a planului relevant de redresare și reziliență, Comisia evaluează planul de redresare și reziliență, modificat sau nou, și face o propunere pentru o nouă decizie de punere în aplicare, în termen de două luni de la depunerea oficială a cererii. Cu alte cuvinte, nu există o grilă standard pentru implementarea strictă a PNRR-urilor, ci Comisia Europeană discută, de la caz la caz, cu statele membre. Într-un raport publicat în septembrie 2022, Curtea de Conturi Europeană a criticat această situație, pledând pentru o metodologie clară de calculare a penalităților, în cazul neîndeplinirii țintelor, astfel încât fiecare stat să fie tratat în mod egal. Italia, o mică problemă de 19 miliarde de euro Italia este cel mai mare beneficiar al Fondului UE de redresare post-COVID, însă dificultățile de a gestiona resursele Fondului de Recuperare au devenit incontestabile pe 27 martie a.c., când Comisia Europeană a decis să amâne cu o lună plata celei de-a treia tranșe a planului, în valoare de 19 miliarde de euro, solicitând clarificări cu privire la eforturile Romei de a îndeplini "țintele și jaloanele" necesare pentru a debloca bani. Italia și Comisia Europeană "au convenit să prelungească faza de evaluare cu o lună pentru a permite serviciilor Comisiei să își finalizeze activitățile tehnice de verificare", după cum a declarat biroul premierului italian, Giorgia Meloni. Tranșa de 19 miliarde de euro are legătură cu 55 de obiective și etape propuse în PNRR-ul Italiei. Pentru a obține o oarecare flexibilitate, ministrul Afacerilor UE, Raffaele Fitto, a declarat că guvernul este în discuții cu Bruxelles-ul pentru a modifica unele proiecte din planul său inițial de redresare, pe care acum își dă seama că nu le poate finaliza până în 2026. Acestea ar fi înlocuite cu programe mai puțin ambițioase, dar care pot fi finalizate la timp, în timp ce proiectele propuse inițial ar putea fi finanțate din fonduri separate ale Uniunii Europene, care pot fi cheltuite până în 2029. Germania a refuzat reforma pensiilor Potrivit unui document european emis la începutul anului 2023, Germania va beneficia de o renegociere a PNRR-ului. Guvernul federal a dorit, de fapt, să solicite o plată inițială de 4,1 miliarde de euro încă de la jumătatea anului 2022 - ca parte a sumei totale de 25,6 miliarde de euro, dar pentru că Germania nu a atins obiectivele convenite, Comisia UE ar fi trebui să reducă suma transferului. Pentru a evita acest lucru, Berlinul a solicitat Bruxelles-ului, în data de 9 decembrie, o modificare oficială a planului de cheltuieli german, invocând Articolul 21 din Regulamentul UE, considerând că planul inițial nu mai e parțial realizabil din cauza unor "circumstanțe obiective". Unul dintre obiectivele din planul inițial care nu a fost atins a fost legat de producția de vaccin împotriva Covid-19. Guvernul federal s-a angajat să plătească "cel puțin" 712,5 milioane de euro producătorilor de vaccinuri - doi dintre ei ar fi trebui să ajungă cel puțin în stadiul testului de aprobare. Dar, în timp ce Biontech (Mainz) a primit aprobarea pentru vaccinul său la sfârșitul anului 2020, al doilea candidat german, compania din Tübingen, Curevac, și-a retras cererea de aprobare în toamna anului 2021. Astfel, în loc de peste 712 milioane, Germania a plătit companiilor farmaceutice un total de doar 591 milioane euro. Totuși, potrivit modificărilor solicitate, Germania nu va pierde bani, ci doar îi va reloca. Berlinul s-a angajat să facă reforme deja făcute În ceea ce privește celelalte angajamente făcute în PNRR, guvernul federal, sub egida comună a cancelarului de atunci, Angela Merkel, și a ministrului de Finanțe Olaf Scholz, a inclus obiective care fuseseră deja atinse - cum ar fi "intrarea în vigoare a liniilor directoare de finanțare pentru mașini electrice", bifată la sfârșitul anului 2020. Mai mult de jumătate din condițiile - 23 din 37 - pentru prima tranșă de plată pentru Germania fuseseră deja îndeplinite când Consiliul de Miniștri al UE a aprobat programul de la Berlin, în iulie 2021. Potrivit documentelor obținute de WELT negocierile preliminare asupra planului german de reconstrucţie au fost făcute "ca la piață": Bruxelles-ul a încurajat Berlinul să facă promisiuni mai ambițioase, în special în domeniul dezvoltării vaccinurilor - tocmai acele promisiuni care mai târziu nu au fost respectate. În ceea ce privește sugestia de a introduce în planul de redresare și reforma pensiilor, aceasta a fost refuzată de oficialii germani – motivând că anul 2021 era an electoral. Ungaria, strânsă cu ușa statului de drept După ce la finalul anului trecut Comisia Europeană a recomandat înghețarea a 13 miliarde de euro din fondurile UE pentru Ungaria, deoarece Budapesta nu își îndeplinise angajamentele de a respecta statul de drept european, în aprilie 2023, ministrul ungar al Justiţiei, Judit Varga, a anunţat că s-a ajuns la un "acord tehnic" cu Comisia Europeană, spunând că speră într-o deblocare a fondurilor europene în lunile următoare. Potrivit Politico, acest acord tehnic s-a referit la reforma judiciară. Dacă va fi adoptată, Budapesta ar putea primi aproximativ 13,2 miliarde de euro de la Bruxelles. În discuție este independența justiției, despre care oficialii UE susțin că a fost împiedicată de guvernul prim-ministrului Viktor Orbán. "Dacă problema independenței sistemului judiciar este soluționată, se deblochează marea majoritate a programelor de coeziune", a declarat săptămâna trecută comisarul UE pentru buget, Johannes Hahn. Trei oficiali UE au declarat pentru Politico, sub condiția anonimatului, că, de fapt, Comisia a dat undă verde preliminară reformelor propuse săptămâna trecută. Veto, asul din mâneca lui Orbán Însă dacă lupta dintre Budapesta și Bruxelles-ul se duce pe frontul problemelor statului, Orbán ar putea să pună presiune pe Bruxelles prin exercitarea dreptului de veto asupra unor decizii cheie, o tactică de obstrucție pe care a aplicat-o cu succes în trecut. Puterea de veto a Budapestei frânează deja candidatura Suediei de a adera la alianța NATO, care necesită un vot unanim. Alte decizii viitoare, care necesită unanimitate, includ noi sancțiuni împotriva Rusiei. Hahn a fost marți la Budapesta pentru a discuta despre revizuirea bugetului cu guvernul lui Orbán. Dacă reforma este adoptată, aceasta ar fi considerată o victorie pentru guvernul lui Orbán. "Acordul tehnic dintre Comisie și guvernul maghiar cu privire la reformele judiciare conține măsuri pozitive pentru a consolida o justiție independentă, dar procesul în care acestea sunt supuse la vot în parlamentul maghiar încalcă regulile legislative și reperele cheie ale UE în materie de transparență și legiferare", a declarat Márta Pardavi, copreședintele Comitetului Helsinki din Ungaria, pentru publicația citată. România nu vrea bani, nu vrea valută, vrea pensii 100% Recent, Victor Negrescu a declarat despre renegocierea PNRR: "Actualul regulament european, modificat ca urmare a unui demers pe care l-am făcut chiar eu, în calitate de eurodeputat, permite aceste modificări ale Planurilor de Redresare și Reziliență. Sunt mai multe state europene care fac acest lucru, adică își modifică Planurile de Redresare și Reziliență, ca urmare a schimbării contextului, vorbim aici de creșterea inflației, de impactul generat de războiul din Ucraina și în consecință evident și România intenționează să facă astfel de modificări, pentru că vorbim de noi provocări și de o nouă situație.". Citește și: Pensiile speciale, răspândite în toată UE. Unele din cele mai generoase state (Franța, Germania, Belgia, Portugalia) au zeci de tipuri de pensii plătite regește. Oficial, se vrea reformă și acolo Renegocierea PNRR vizează în special eliminarea plafonului de 9,4% din PIB pentru pensii și înlocuirea proiectului magistralei de metrou Gara de Nord - Filaret cu magistrala de metrou spre aeroportul Otopeni. Modificările implică o tăiere de 2,1 miliarde euro față de suma alocată inițial de Bruxelles României, dintre care un miliard ar fi fost destinat reformelor din domeniul sănătății. Pierderea e însă negată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: "Întrucât a reușit redresarea economiei și creștere în 2021 față de 2020, Guvernul este în situația de a propune diminuarea alocării cu 2,1 miliarde euro. Nu se pierde din suma pe care trebuie să o primim din PNRR pentru că nu s-au îndeplinit reforme sau nu s-au realizat investiții.". România mai bagă o fisă: REPowerEU De fapt, tentația majoră a guvernului român este de a accesa noul proiect al Uniunii Europene, REPowerEU, un plan de măsuri menit să crească independența de combustibilii fosili din Rusia și care ar aduce României o finanțare nouă de 1.440.391.220 euro, cu o prefinanțare de 20%. "Imediat ce va fi aprobat planul, fiecare stat va primi o prefinanţare de 20%. Pentru România, vestea bună constă în faptul că în următoarele luni vom avea această prefinanţare de 20%, aproximativ 280 de milioane de euro, care va fi un sprijin important când încă ne aflăm în această situaţie dificilă, cu inflaţie crescută, cheltuieli mari pentru oameni şi pentru întreprinderi", a explicat europarlamentarul Siegfried Mureşan. Atât pagina MIPE, cât și discursurile politicienilor despre motivele renegocierii PNRR-ului, citează în special din prezentarea acestui proiect, un instrument văzut de țările membre, mai degrabă ca un ajutor de modificare a planurile inițiale. Franța a depus pe 21 aprilie o cerere de modificare a planului său de redresare și reziliență, motivând că dorește să adauge capitolul REPowerEU. Astfel, Franța a inclus trei noi reforme și două noi investiții care vizează atingerea obiectivelor REPowerEU, precum și două măsuri existente, care au fost consolidate. Însă modificarea propusă în acest sens prevede, de asemenea, ștergerea a șase investiții din planul inițial și modificarea a 57 de măsuri planificate. O dată cu alocarea subvențiilor din Franța în cadrul REPowerEU (2,3 miliarde de euro), aceste fonduri aduc valoarea planului modificat la peste 40 de miliarde de euro.

De ce sunt veseli Ciucă și Ciolacu în privința PNRR: România poate obține lejer o renegociere a Planului, cum au făcut deja Italia, Germania, Franța. Berlinul refuză chiar reforma pensiilor
Ce post va primi Ciucă, după ce nu va mai fi premier: președintele comisiei parlamentare pentru aderarea la OECD. Informația, prezentată de Ciolacu
Economie

Ce post va primi Ciucă, după ce nu va mai fi premier: președintele comisiei parlamentare pentru aderarea la OECD. Informația, prezentată de Ciolacu

Ce post va primi Nicolae Ciucă, după ce nu va mai fi premier: președintele comisiei parlamentare pentru aderarea la OECD. Anunțul a fost făcut de preșdintele PSD, Marcel Ciolacu. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ce post va primi Ciucă, după ce nu va mai fi premier „Noi am avea cam în 5 ani să intrăm la OCDE. Aţi văzut că am făcut şi o comisie parlamentară. Am şi decis în interiorul coaliţie ca domnul Nicolae Ciucă, după ce nu va mai fi premier, să fie preşedintele acestei Comisii (Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sprijinirea procesului de aderare a României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică – Nota news.ro). Cu alte cuvinte să existe o continuitate şi o coerenţă în ce s-a pornit la Guvern şi cu ce s-a pornit la Parlament. Am fost şi lăudaţi pentru acest lucru”, a declarat Marcel Ciolacu, vineri la Piatra Neamţ, citat de news.ro. Problema este că Ciucă este deja președintele Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sprijinirea procesului de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), potrivit datelor de pe site-ul Camerei Deputaților. Comisia a fost înființată la 28 martie 2023. Eu mi-aş dori ca, în următorii 3 ani, să intrăm în OCDE”, a continuat liderul PSD. Citește și: Ciucă îi pune în brațe lui Ciolacu problema pensiilor speciale: „O dată ce ne așezăm cu toate problemele acestea care țin de rocada la guvernare, reluăm și le soluționăm” „Este foarte, foarte important. Îmi doresc şi mi-am dorit de când am făcut această coaliţie, mai ales când unim cele două mari partide şi de stânga şi de dreapta, depăşim anumite lucruri şi vedem perspectiva naţională, în primul rând. Repet, nu aia cu goarna şi cu drapelul înfăşuraţi şi fără soluţii. Cred că o astfel de coaliţie trebuie să ducă România şi în OCDE şi în Schengen”, a conchis Ciolacu.

Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu aproape 1,7%, în martie 2023, față de luna precedentă
Economie

Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu aproape 1,7%, în martie 2023, față de luna precedentă

Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu aproape 1,7%, în martie 2023, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor (MF). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Arieratele bugetului general consolidat au crescut Arieratele de peste 90 de zile au crescut cu 7,77%, de la 66,9 milioane de lei la 72,1 milioane lei, cele de peste 120 de zile s-au majorat cu 3,75%, de la 165,2 milioane de lei, în februarie 2023, la 171,4 milioane de lei în martie 2023. În schimb, arieratele peste 360 de zile au coborât de la 62,8 milioane lei la 56,3 milioane lei (-10,35%). Potrivit sursei citate, în ceea ce priveşte bugetele locale, arieratele s-au majorat cu 1,41%, de la 279,65 milioane de lei (în februarie 2023) la 283,6 milioane de lei (în martie 2023). Datoriile de peste 90 de zile au crescut cu 5,5%, la 68,5 milioane lei, cele peste 120 de zile au crescut cu 4,11%, la 167,1 milioane lei, în timp ce arieratele mai mari de 360 de zile au scăzut cu 11,44%, până la 48 milioane de lei. La capitolul "Buget de stat şi autonome", arieratele au crescut de la 15,16 milioane de lei în februarie 2023, la 16,18 milioane de lei în martie 2023 (+6,73%). Citește și: EXCLUSIV Adjunctul Gărzii de Mediu, pus în funcție de PSD, cercetat de DNA pentru controale la firme de reciclare, deși nu avea astfel de atribuții Arieratele de peste 90 de zile s-au majorat cu 89,4%, la 3,6 milioane lei, cele de peste 120 de zile au scăzut cu 10,64%, la 4,2 milioane lei, iar cele mai mari de 360 de zile au coborât cu 2,4%, la 8,3 milioane de lei.

Proiect imobiliar gigant la marginea pădurii: 27 de clădiri de până la zece etaje lângă Iași
Economie

Proiect imobiliar gigant la marginea pădurii: 27 de clădiri de până la zece etaje lângă Iași

Proiect imobiliar gigant la marginea pădurii. Terenul are o suprafaţă de peste 13,3 hectare şi a fost împărţit în patru unităţi teritoriale de referinţă: spaţii plantate şi amenajare de circulaţii şi trei zone cu două, patru şi, respectiv zece etaje. Proiect imobiliar gigant la marginea pădurii Pe o bună parte a terenului (cinci hectare) vor fi construite blocuri înalte: 18 clădiri cu un regim subsol, demisol, parter, zece etaje şi un etaj tehnic. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În faţa acestor blocuri (spre str. Trei Fântâni) vor fi amplasate clădiri comerciale (un etaj şi, respectiv, patru etaje, printre care şi un mall) despărţite de o parcare la nivelul solului de o altă zonă de locuire (două blocuri cu patru etaje). Citește și: Ministrul Mediului se jură că nu vânează și că urșii din România nu sunt măcelăriți, ci „eliminați” doar cei foarte periculoși Pe latura sudică a amplasamentului (la liziera pădurii) sunt propuse alte cinci clădiri, fiecare cu două etaje. Astfel, în total, investiţia constă în construirea a 27 de clădiri, iar două treimi dintre acestea ar urma să aibă un regim înalt. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Porcul nu mai e frate cu românul: importăm masiv carne de porc din UE și din afara blocului comunitar. "Ne punem în pericol securitatea alimentară", spune liderul fermierilor
Economie

Porcul nu mai e frate cu românul: importăm masiv carne de porc din UE și din afara blocului comunitar. "Ne punem în pericol securitatea alimentară", spune liderul fermierilor

România importă masiv carne de porc. Țara noastră, singura putere agricolă între ţările membre ale UE cu condiţii pedoclimatice extrem de favorabile agriculturii, este dependentă de importuri masive de produse agroalimentare de strictă necesitate, până la limita de a ne afecta grav securitatea alimentară, iar carnea de porc este doar unul dintre acestea, susţine preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu. Riscuri de securitate alimentară "Neavând sectorul zootehnic dezvoltat, suntem obligaţi să importăm produse alimentare de la partenerii europeni, dar şi de pe pieţe terţe. Asta a făcut ca şi în anul agricol 2021/2022, România să realizeze un deficit comercial foarte mare, ceea ce denotă o dependenţă netă a României de importul de produse agroalimentare, în special: carne de porc, tăiată şi în viu. Acest lucru imprimă riscuri majore cu privire la securitatea alimentară şi nu numai. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Uneori cu privire la agricultură suntem captivaţi de anumite realizări, în realitate, problemele noastre, atât din punct de vedere cantitativ, calitativ şi valoric când vorbim de producţia agroalimentară, rămân extrem de grave, din cauza eficienţei economice scăzute în ansamblul ei", a declarat pentru Agerpres preşedintele AFR. Acesta a subliniat că situaţia balanţei comerciale pe produse agroalimentare trebuie tratată serios, astfel încât, să poată fi rezolvate două paradoxuri cu care se confruntă România. "Realizăm recorduri la unele culturi agricole, ocupând primele locuri în Europa, dar suntem dependenţi de importurile de produse alimentare până la limita de a ne afecta grav securitatea alimentară. De asemenea, România este singura putere agricolă între ţările membre ale UE cu condiţii pedoclimatice extrem de favorabile agriculturii, dar dependentă de importuri masive de produse agroalimentare de strictă necesitate", a menţionat Botănoiu. Importuri de 750 de milioane de euro Potrivit sursei citate, numărul porcilor crescuţi anul trecut în fermele româneşti a fost de 17 ori mai mic decât în anii de dinainte de Revoluţie şi de șapte ori faţă de anul 2000, iar acest lucru se vede în balanţa comercială în condiţiile în care România importă anual carne de porc de peste 750 milioane de euro. "Doar circa 750.000 de porci au fost crescuţi în anul 2022 în fermele româneşti. De 17 ori mai puţin decât în anii de dinainte de Revoluţie şi de șapte ori mai puţin decât în 2000. Ce s-a întâmplat, în ultimele trei decenii, cu această ramură a zootehniei care odinioară hrănea o ţară întreagă? Eşecul statului în lupta împotriva pestei porcine e doar ultima dintr-o listă lungă de cauze. Efectul: importuri masive de carne de porc în situaţia în care suntem primii producători de porumb boabe la nivel european. De asemenea, doar o cincime din carnea de porc pe care au cumpărat-o românii în 2022 a provenit din fermele din România. Iar din aceşti 20%, doar jumătate sunt animale născute şi crescute în România, restul fiind importuri de animale vii. Calculul nu acoperă şi suinele crescute în gospodării pentru consum propriu sau cele vândute la negru; cifra acestora este, oricum, în scădere în ultimii ani", arată preşedinte AFR în analiza sa privind piaţa porcului din România. România importă masiv carne de porc Acesta consideră că deciziile politice luate cu întârziere şi, de multe ori, nu în concordanţă cu realitatea, continuă să lase o amprentă negativă asupra acestui sector important din zootehnie. "Consumul de carne de porc a crescut uşor, dar nu din producţie autohtonă. Importurile de carne de porc nu duc decât la plata fermierilor din alte state. Este surprinzător pentru că, dacă vă uitaţi la statistici, la ce importăm, la deficitul balanţei de plăţi şi aşa mai departe, pe locul unu la partea de produse alimentare este de departe carnea de porc. După apariţia pestei porcine africane în fermele din România, importul de carne de porc a crescut de la 290.000 de tone, cât era în 2017, la aproape 500.000 de tone în 2019, iar in 2022, la 750.000 de tone aşa cum reiese din datele Institutului de Statistică", a mai spus el. În opinia sa, efectivele de animale au scăzut în ultimul deceniu pentru toate speciile, România consemnând între anii 2012 şi 2022, unele dintre cele mai mari declinuri procentuale ale populaţiei de porcine. Pe de altă parte, Comisia Europeană este decisă şi acţionează ferm pentru reducerea numărului de bovine, porcine şi de alte animale crescute în ferme în UE. Populația scade, prețul crește Fermele care produc viermi şi insecte pentru consum uman vor avea parte de subvenţii tot mai generoase, a anunţat Bruxellesul, în detrimentul clasicelor ferme în care sunt crescute animale precum porcii sau păsările, avertizează Botănoiu. "Este o tendinţă descrescătoare ce se poate observa în ultimul deceniu la nivelul UE, România consemnând între 2022 şi 2012 unele dintre cele mai mari declinuri procentuale ale populaţiei de porcine. Populaţia de porci a scăzut în 2022 cu 5,9% în UE, România consemnând al treilea cel mai mare declin procentual dintre ţările blocului comunitar, de 34,9%, după Slovacia - 39,74% şi Lituania - 36,28%. România a pierdut într-un deceniu 1,8 milioane de porci, de la 5,2 milioane de animale în 2012 ajungând la 3,4 milioane în 2022", a punctat preşedintele AFR.Pe de altă parte, Botănoiu a menţionat că în timp ce numărul de purcei a scăzut constant, preţul a crescut, începând cu luna noiembrie 2022: de la 53 euro (preţ de bursă, fără transport şi marja producătorului) în noiembrie 2022, a ajuns la aproape 78 euro în februarie 2023, 86 euro în martie până la o medie europeană de aproape 88 euro, dar adăugând transportul şi marja producătorului, preţul depăşeşte 115 euro/cap. Fără investiții în producție "Statele membre mari producătoare de purcei, printre care amintim Germania, Olanda sau Danemarca, şi-au schimbat politica. Unele au redus numărul de purcei, altele preferă să crească şi să livreze, mai ales pe piaţa asiatică. Citește și: Teodosie Tomitanul, cel mai turbulent lider al BOR, încasează 28.000 de lei pe lună de la stat. Mai mult de jumătate din bani vin prin Arhiepiscopie România este net importatoare de purcei şi în curând nu va mai avea de unde să cumpere. Şeptelul de scroafe s-a redus drastic datorită pestei porcine africane. Pentru a ne produce singuri 80% din purcei, avem nevoie de ferme mari cu 3.000-5.000 de scroafe. O prioritate pentru guvernanţii noştri ar trebui să fie încurajarea investiţiilor în fermele de reproducţie. Avem un minus uriaş care va fi greu de recuperat, sunt necesari mulţi ani în acest sens. Din nefericire, investitorii nu au încredere să investească în ferme de reproducţie", a concluzionat preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu.

Teodosie Tomitanul, cel mai turbulent lider al BOR, încasează 28.000 de lei pe lună de la stat. Mai mult de jumătate din bani vin prin Arhiepiscopie
Economie

Teodosie Tomitanul, cel mai turbulent lider al BOR, încasează 28.000 de lei pe lună de la stat. Mai mult de jumătate din bani vin prin Arhiepiscopie

Teodosie, 28.000 lei lunar, bani publici. 334.433 de lei. Aceasta este suma pe care Teodosie, arhiepiscopul de Constanța, o primește de la statul român în fiecare an. Aproximativ 28.000 de lei lunar, echivalentul a aproape șase mii de euro. Teodosie, 28.000 lei lunar, bani publici Mai mult de jumătate din bani, 176.304 lei vin prin intermediul Arhiepiscopiei Tomisului. Restul sumei, 158.129 lei, îi intră în conturi lui Teodosie de la Universitatea "Ovidius" din Constanța, unde este conducător de doctorate. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ambele instituții sunt finanțate din fonduri publice. Datele apar în declarația de avere a lui Teodosie (Petrescu, potrivit numelui său laic) din 2021, de atunci încoace astfel de documente nemaifiind făcute publice de către prelatul BOR. Banii încasați în 2020 de arhiepiscopul Teodosie (sursa: integritate.eu) Patriarhul Daniel i-a cerut arhiepiscopului Tomisului, Teodosie, să pună capăt disputei cu Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române. Citește și: DOCUMENT Macedon Porcu. Acesta este numele cu care s-a născut actualul Teodosie Tomitanul. Numele de familie și l-a schimbat în tinerețe Potrivit unei scrisori trimise de patriarhul Daniel către Teodosie, urmează ca, în iunie, Sfântul Sinod să ia o decizie legată de "problema distincției dintre poziția oficială a Bisericii și opiniile individuale ale ierarhilor, clericilor și mirenilor". Citește și: Andrei Pleșu: „Teodosie de la Constanța (…) o versiune virilă a viguroasei doamne Șoșoacă” Între Vasile Bănescu și arhiepiscopul Teodosie a avut loc o dispută publică, în care acesta din urmă a afirmat, printre altele, despre Bănescu, că "are a doua soție care a fost categoric împotriva religiei și atunci ce să aștepți dintr-o atmosferă de familie foarte controversată".

Premierul Ciucă, noi promisiuni că nu va tăia salariile bugetarilor: „Nu ne vom atinge de veniturile oamenilor”. Ministrul Boloș spune că, dacă nu se taie salariile, vor urma concedieri în sistemul public
Economie

Premierul Ciucă, noi promisiuni că nu va tăia salariile bugetarilor: „Nu ne vom atinge de veniturile oamenilor”. Ministrul Boloș spune că, dacă nu se taie salariile, vor urma concedieri în sistemul public

Premierul Nicolae Ciucă, a lansat, pe Facebook, noi promisiuni că nu va tăia salariile bugetarilor: „Putem administra mai eficient banii publici folosiți pentru bunuri, servicii, autovehicule, mobilier și alte cheltuieli care pot fi mai bine gestionate, dar nu ne vom atinge de veniturile oamenilor”. Însă, acum trei zile, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, declara, pentru Libertatea, că, dacă nu se taie salarii, „scenariul doi constă în revizuirea numărului de bugetari”. Ciucă, noi promisiuni că nu va tăia salariile bugetarilor Afirmațiile lui Boloș sunt în contradicție atât cu angajamentele președintelui Iohannis, cât și cu declarațiile premierului Ciucă. „Alături de partenerii de guvernare am căutat cele mai bune soluții pentru a aduce mai mulți bani la bugetul de stat. Trebuie să dăm dovadă de mai multă chibzuință în cheltuirea banului public. Putem administra mai eficient banii publici folosiți pentru bunuri, servicii, autovehicule, mobilier și alte cheltuieli care pot fi mai bine gestionate, dar nu ne vom atinge de veniturile oamenilor”, a scris Ciucă, pe Facebook. Citește și: Boloș strică vacanța bugetarilor: „Scenariul doi constă în revizuirea numărului de bugetari”. Iohannis, la 13 aprilie: „Nu vor fi daţi afară, nu se taie salarii. Oricine afirmă altceva greşeşte” „Eu nu îmi doresc ca, prin dezvoltarea ţării şi prin atragerea de fonduri europene, românii să o ducă mai rău. Este o absurditate. Eu vreau ca românii să o ducă mai bine şi oricine în spaţiul public spune altceva este în eroare. Nu vor există tăieri de salarii, nu există un astfel de concept la nivelul meu, nici la nivelul coaliţiei. Vreau să fie înţelese aceste lucruri, mai ales acum în pragul sărbătorilor. Ultimul lucru pe care mi-l doresc acum, în prag de sărbătoare, este să îşi facă românii griji că li se taie salariile sau că vor fi daţi afară. Nu vor fi daţi afară şi nu se taie salariile. Oricine afirmă altceva greşeşte”, spunea Iohannis, la 13 aprilie, înainte de Paștele ortodox. Banii din PNRR vor fi pierduți dacă nu se reduc cheltuielile salariale Însă ministrul Boloș a spus, în repetate rânduri, că, dacă nu se reduc cheltuielile, România va pierde bani din PNRR, iar efectul se va resimți în 2024, când nu vor fi bani pentru șantierele deschise acum. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online „Scenariul doi constă în revizuirea numărului de bugetari. Acest scenariu trebuie asumat politic, este o decizie de Coaliție. Va trebui să fie o reducere semnificativă a indicatorului legat de cheltuielile cu salariile. Nu vreau să bulversez pe cei din sectorul public, dar e o realitate reforma, e scrisă negru pe alb în PNRR”, a declarat Marcel Boloș pentru Libertatea.

Autostrada A8, întârziată în județul Iași de primari de comună care nu colaborează cu Compania Națională de Investiții Rutiere
Economie

Autostrada A8, întârziată în județul Iași de primari de comună care nu colaborează cu Compania Națională de Investiții Rutiere

Primari, bețe în roate autostrăzii A8. Prezent la Iaşi, Cătălin Urtoi a susţinut prima sa conferinţă de presă în calitate de director interimar al Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere. Primari, bețe în roate autostrăzii A8 El a trecut în revistă stadiul proiectelor autostrăzilor din zona Moldovei, precizând că firma care a realizat studiile de teren pentru segmentul Moţca-Leţcani al Autostrăzii Unirii a anunţat că, "în mai-iunie, vor finaliza studiile geotehnice cu tot cu laborator". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Rămâne valabilă estimarea că tronsonul montan, deşi mai scump de făcut, are şanse mai mari să intre în licitaţie înaintea tronsonului ieşean. Citește și: Le Monde: Franța se asociază cu Rusia pentru a extinde centrala nucleară de la Paks, Ungaria. De luni întregi, Franța, Ungaria și Bulgaria blochează sancțiunile UE asupra energiei nucleare rusești Care a întârziat doi ani din cauza neimplicării administraţiilor locale de pe traseu, a spus Urtoi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Austria se îmbogățește în România pe care o ține la ușa Europei: BCR, deținută de grupul austriac Erste, 562 milioane de lei profit pe primul trimestru al 2023, în creștere masivă față de 2022
Economie

Austria se îmbogățește în România pe care o ține la ușa Europei: BCR, deținută de grupul austriac Erste, 562 milioane de lei profit pe primul trimestru al 2023, în creștere masivă față de 2022

Austria se îmbogățește în România non-Schengen. Grupul BCR a înregistrat un profit net de 562,7 milioane de lei (114,4 milioane de euro) în primul trimestru al acestui an, în creştere cu 17,8% faţă de perioada similară din 2022, datorită unei performanţe operaţionale îmbunătăţite, susţinută de continuarea creşterii puternice a creditării, informează BCR. Austria se îmbogățește în România non-Schengen În primele trei luni din 2022, Grupul BCR înregistrase un profit net de 96,5 milioane de euro. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "În primele trei luni din 2023, am avansat în normalizarea discuţiilor despre bani, prevenţie şi sănătate financiară. Am făcut asta alături de cei 50.000 de clienţi care au accesat diagnosticul financiar în sucursalele BCR, dar şi împreună cu peste 22.000 de persoane, de toate vârstele, care au participat la cursurile gratuite de educaţie financiară Şcoala de Bani. În acelaşi timp, am deschis conversaţia despre sănătate financiară în afaceri şi am vorbit cu peste 500 de antreprenori despre tranziţia spre economia verde şi digitală. Despre soluţiile relevante pentru dezvoltarea şi consolidarea afacerilor, despre noul ritm de business, importanţa investiţiilor în oameni şi rolul tehnologiei în generarea de capital", a declarat Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română. Citește și: Austria continuă să fie arogantă cu România: Vom bloca Schengen până când migrația va scădea Rezultatul operaţional s-a îmbunătăţit cu 29,7% până la 763,4 milioane de lei (155,2 milioane de euro) în primul trimestru din 2023, de la 588,5 milioane de lei (119 milioane de euro) în aceeaşi perioadă din 2022, pe fondul unor venituri operaţionale mai mari, parţial compensate de cheltuieli operaţionale mai ridicate.

Dezastru în buget, după primele trei luni: deficit de 1,42%, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 58%. Din PNRR s-au cheltuit doar 61 de milioane de euro
Economie

Dezastru în buget, după primele trei luni: deficit de 1,42%, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 58%. Din PNRR s-au cheltuit doar 61 de milioane de euro

Dezastru în buget, după primele trei luni, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe: deficit de 1,42% (față de 1,11%, anul trecut, după primele trei luni), iar cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 58% față de aceeași perioadă din 2022. La finalul lunii februarie 2022, deficitul era de doar 1,07%. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Dezastru în buget, după primele trei luni Diferența dintre venituri și cheltuieli este de 22,75 miliarde de lei în primele trei luni ale anului, față de doar 15,7 miliarde lei anul trecut, după primele trei luni. Bugetul pe anul 2023 a fost construit pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la 4,40% din PIB - țintă care pare imposibil de atins în condițile actuale. Cheltuielile de personal au însumat 30,54 mld lei, în creștere cu 7,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 9,12 mld lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,36 mld lei. Citește și: Simona Halep: „Nu cer un tratament special. Vreau doar să fiu judecată. Cât mai trebuie să aştept?” Din PNRR s-au cheltuit doar 61 de milioane de euro, arată datele ministerului de Finanțe.

Se lansează programul pentru panouri fotovoltaice. Cum puteţi primi 20.000 de lei de la stat
Economie

Se lansează programul pentru panouri fotovoltaice. Cum puteţi primi 20.000 de lei de la stat

Se lansează programul pentru panouri fotovoltaice. Peste câteva zile ar urma să fie demarat programul Casa Verde Fotovoltaice 2023. Se lansează programul pentru panouri fotovoltaice Cei care vor să îşi monteze panouri fotovoltaice pe banii statului trebuie să se înscrie singuri în aplicaţia informatică a Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În sesiunile anterioare, înscrierea era făcută de către instalatori. Citește și: Unde se duc rușii când se duc să scape de războiul lui Putin? Majoritatea au invadat țările vecine, provocând angoasa unei cuceriri lente. Mii de rusoaice, turism de naștere în Argentina Perioada avansată de reprezentanţi ai Ministerului Mediului şi AFM pentru lansarea Casa Verde 2023 este între 5 și 15 mai. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Singura unitate de producție din afara Germaniei a Mennekes, lider în soluții de încărcare a mașinilor electrice, este lângă Iași
Economie

Singura unitate de producție din afara Germaniei a Mennekes, lider în soluții de încărcare a mașinilor electrice, este lângă Iași

Mennekes, unitate de producție la Iași. Unul dintre cei mai importanţi rezidenţi ai parcurilor industriale din Miroslava (Iași) se extinde cu o nouă unitate de producţie. Mennekes, unitate de producție la Iași Mennekes, lider tehnologic pe piaţa soluţiilor de încărcare a maşinilor electrice, a primit, recent, încă 1,6 ha de teren în parcul amplasat în zona din spatele Antibiotice. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Potrivit hotărârii Consiliului Local din Miroslava, grupul german şi-a asumat o investiţie de peste zece milioane euro şi faptul că va crea încă 110 locuri de muncă în noua fabrică. Citește și: Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului 2022. Estimarea Finanțelor pentru 2023, doar 1,9 miliarde euro, sugerează că România va abandona numeroase jaloane din PNRR În afara Germaniei, singurele linii de producţie ale Mennekes se află în fabrica din Miroslava. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Apa de la robinet, mai scumpă în zonele sărace ale României și foarte ieftină în cele cu venituri peste medie
Economie

Apa de la robinet, mai scumpă în zonele sărace ale României și foarte ieftină în cele cu venituri peste medie

Apa potabilă, scumpă în România săracă. În medie, românii plătesc 6,62 lei/mc de apă potabilă (cu TVA). Apa potabilă, scumpă în România săracă Dar cea mai scumpă apă se bea la Brăila (9,67 lei/mc), Galaţi (9,05 lei/mc), Buzău, Vaslui (8,89 lei/mc) şi Iaşi (8,15 lei/mc). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Asta în timp ce "bogaţii" din vestul ţării plătesc un tarif aproape la jumătate cât ieşenii. La Cluj, de exemplu, fiecare metru cub de apă ce curge din robinete se înregistrează pe factură ca o cheltuială de 4,81 lei cu TVA. Citește și: Pensiile speciale, răspândite în toată UE. Unele din cele mai generoase state (Franța, Germania, Belgia, Portugalia) au zeci de tipuri de pensii plătite regește. Oficial, se vrea reformă și acolo La Arad – 4,62 lei, la Oradea costă 4,51 lei, iar abonaţii furnizorului Aquatorontal din Timiş plătesc doar 3,37 lei/mc de apă potabilă, aproape de trei ori mai puţin decât sunt nevoiţi să plătească brăilenii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pensiile speciale, răspândite în toată UE. Unele din cele mai generoase state (Franța, Germania, Belgia, Portugalia) au zeci de tipuri de pensii plătite regește. Oficial, se vrea reformă și acolo
Economie

Pensiile speciale, răspândite în toată UE. Unele din cele mai generoase state (Franța, Germania, Belgia, Portugalia) au zeci de tipuri de pensii plătite regește. Oficial, se vrea reformă și acolo

Pensiile speciale, răspândite în toată Europa. Majoritatea țărilor din Uniunea Europeană au scheme de beneficii, destinate unor anumite categorii profesionale, care prevăd un prag mai mic de vârstă pentru pensionare și avantaje financiare. Pensiile speciale, răspândite în toată Europa Extra-beneficiile sunt acordate fie sub forma unor pensii mai mari decât cele obișnuite, fie prin adaosuri, prin subvenții lunare, acordate pe viață. În unele cazuri, aceste pensii speciale pot fi și moștenite. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Potrivit celor mai recente date europene, Portugalia și România sunt pe primele locuri în Uniunea Europeană, având cele mai multe categorii profesionale care beneficiază de aceste scheme. La polul opus se situează Suedia, țară care nu oferă nici o formă de pensie "de lux", bazată pe statutul profesional. Cum majoritatea acestor tratamente preferențiale au fost introduse cu mult timp în urmă, din motive care azi sunt din ce în ce mai greu de justificat, tendința reformelor naționale din țările Uniunii Europene este de le a elimina. Pensie specială acordată doar 20 de ani Recent, presa din Portugalia a dezvăluit că în propunerea pentru bugetul statului din 2023 sunt incluse, pe lângă pensiile speciale, și subvențiile pe viață acordate foștilor politicieni și magistrați, care vor costa statul portughez 8,63 milioane de euro. Ce sunt aceste subvenții? Între 1985 și 2005, funcționarii guvernamentali și deputații (precum și judecătorii Curții Constituționale) aveau dreptul la o subvenție pe viață din momentul în care împlineau opt sau 12 ani în funcție (consecutivi sau interpolați), indiferent de vârstă. Subvenția lunară pe viață se calculează în cotă de 4% din salariul de bază, pe an de serviciu, corespunzătoare datei încetării funcției, în limita a 80% și poate fi acumulată cu alte pensii și venituri. Se plătește prin CGA (Caixa Geral de Aposentação, Fondul de pensii al funcționarului public) și, de la vârsta de 60 de ani a beneficiarului, suma se dublează. În 2005, la inițiativa Guvernului condus de José Sócrates, dreptul la subvenția pe viață a fost revocat, însă fără efecte retroactive. Prin urmare cei care o primeau deja o primesc în continuare. Și oricine avea la acel moment dreptul la subvenția pe viață (adică împlinise deja opt sau 12 ani în funcție) mai avea dreptul să o solicite – fapt ce a provocat în 2005 o goană după aceste subvenții, numărul beneficiarilor crescând substanțial. 35 de grupuri profesionale cu extra-pensii Potrivit unor date ale CGA din 2022, în Portugalia există 35 de grupuri de regimuri speciale de pensionare, printre care judecătorii, militarii sau instituțiile publice – precum Banco de Portugal. Însă nu toate detaliile privind meseriile incluse în aceste regimuri sunt cunoscute publicului, CGA invocând "confidențialitatea datelor". O pensie specială poate reflecta, în mare măsură, un salariu foarte mare, însă regulile diferă, fie în numărarea anilor de vechime în muncă (care în cazul magistraților se dublează), fie în formula de calcul. Astfel, beneficiarii unor pensii speciale nu sunt doar cei care și plătesc taxe mari. "Un militar poate poate intra în rezervă la vârsta de 50 de ani, poate primi și pensie, dar și salariul pentru cei cinci ani anteriori pensionării, iar asta reprezenta un avantaj de multe mii de euro, chiar dacă pensia în sine nu e mare", comentează Jorge Bravo, specialist în asigurări sociale și profesor la Nova IMS. În Portugalia, judecătorii și procurorii sunt categoriile profesionale care beneficiază de cele mai mari pensii – peste 6.290 de euro. Cei care optează pentru pensionare, cale preferată de mulți, pot avea o pensie echivalentă cu ultimul lor salariu, pensia actualizându-se pe măsură ce crește numărul personalului activ. Pensie mai mare decât salariul, în Portugalia Până în 2020, existau și mai multe avantaje, pentru judecătorii care se pensionau și care aveau de câștigat la pensie mai mult decât dacă ar fi lucrat, deoarece calculul pensiei excludea taxele (azi 11%), pensia devenind astfel mai mare decât salariul. Azi, regulile pentru o pensie specială sunt apropiate de cele ale regimului general în ceea ce privește vechimea în muncă, însă nu și a beneficiilor financiare. Iar pentru unele funcții, cum ar fi Președintele Curții Supreme Administrative, fiecare an de vechime se dublează. "Judecătorii Curții Constituționale beneficiază de cea mai favorabilă schemă de pensii aplicabilă funcționarilor publici", se arată în legea organică a TC (Tribunal de Contas, Biroul de audit), căci oferă avantaje atât în accesarea pensiei, cât și în calculul acesteia. Legea stabilește că, în cele șase luni de la încetarea funcției, judecătorii "pot solicita pensionarea voluntară din acea funcție". Iar condițiile pentru a putea face acest lucru, unice printre regimurile pensiilor speciale în vigoare, prevăd că judecătorii au nevoie doar de zece ani de serviciu, consecutivi sau interpolați, și să îndeplinească mandatele până la final. Militari și polițiști Pensia este egală cu remunerația unui judecător consilier în serviciu activ, dedusă din contribuția la CGA. Regulile mai prevăd că pensia crește în aceeași proporție cu salariul judecătorilor în funcție. Astfel, cu doar un deceniu de muncă, aceștia pot primi o pensie egală cu ultimul salariu, care va urmări evoluția salariului actual. În prezent, în Portugalia, printre beneficiarii regimurile care generează pensii avantajoase (peste 5.000 de euro) se mai numără militarii sau polițiștii, dar și directorii de școli private care, în anii 1980 și 1990, au încheiat contracte cu statul și și-au văzut pensiile echivalate, printr-o lege din 1987, cu cele ale funcției publice de atunci (pensia lor fiind egală cu ultimul salariu). Trei sisteme de pensii, plus cele speciale, în Franța În prezent, în Franța, statul cheltuiește aproape șase miliarde de euro pe an pentru schemele de pensii speciale acordate angajaților EDF (Électricité de France), Engie, SNCF (La Société nationale des chemins de fer français) și RATP (Régie autonome des transports parisiens) În Franța, există trei sisteme majore de securitate socială. În primul rând, schema generală, care privește aproximativ 80% dintre lucrători, în principal salariați din sectorul privat. Apoi, sistemul agricol de care depind angajații agricoli și fermierii. Și, în sfârșit, schema pentru lucrători independenți și neagricoli. Însă, pe lângă aceste trei scheme principale de asigurări sociale, există și un alt pilon major - cel al schemelor speciale. Acestea datează din 1946 și vizează profesii sau companii foarte specifice, funcționând în baza unor reguli diferite de cele ale celorlalte sisteme majore de securitate socială. De la lucrători în gaze până la Operă În Franța schemele pentru pensiile speciale pot fi clasificate în trei categorii principale: serviciul public, companii și organisme publice și categorii diverse (precum angajații Operei Naționale din Paris). În detaliu acestea sunt destinate funcționarilor publici, Banque de France, RATP, SNCF, minelor, personalului Operei Naționale din Paris și al Comédie Française, angajaților porturilor din Paris și Bordeaux, marinarilor din Instituția Națională a Invalizilor Navali, Cultelor, Grefierilor și Notarilor, Senatului parlamentar, angajaților Adunării Naționale, EDF și GDF (pentru Industriile Electrice și Gaze), lucrătorilor din unitățile industriale de stat și agenților autorităților locale. Angajații din aceste domenii au posibilitatea de a se pensiona înainte de vârsta legală de 62 de ani. Astfel, în timp ce în 2017, vârsta medie de pensionare era de 63 de ani în regimul general, aceasta a fost de 57,7 ani pentru angajații din domeniul industriilor Electrice și Gaze, 56,9 ani pentru cei din SNCF și 55,7 ani pentru angajații RATP. Pentru profesiile care implică un grad ridicat de risc, vârsta de pensionare scade și mai mult - polițiștii, controlorii de trafic aerian, gardienii, șoferii RATP sau SNCF, lucrătorii de la canalizare pot pleca de la vârsta de 52 de ani. Gunoierii, asistenții medicali sau chiar vameșii au posibilitatea de a ieși la pensie la vârsta de 57 de ani. Și financiar, schemele speciale prevăd condiții mai avantajoase, deoarece calculul pensiei nu se realizează în funcție de cele mai bune 25 de salarii, precum prevede schema generală, ci în mod diferit, în funcție de profesie. De exemplu, pentru grefieri sau notari, se iau în calcul cele mai bune salarii din zece ani de muncă, pentru marinari, ultimii trei ani, iar pentru funcționarii publici sau feroviari, ultimele șase luni. În plus, pensiile speciale pot fi moștenite - moștenitorii beneficiarului unei pensii speciale având dreptul să primească, pe toată perioada vieții, jumătate din valoarea acesteia. Macron a reformat doar 7% din pensiile speciale În 2022, președintele Macron susținea eliminarea pensiilor speciale invocând faptul că acestea țin de trecut, iar motivele care au stat la baza înființării acestora "nu se mai potrivesc realității țării". Anul acesta, în plin tumult al reformei pensiilor, Senatul a votat eliminarea mai multor scheme speciale. În fapt, s-a decis doar eliminarea beneficiilor angajaților din domeniul electricității și gazelor, ai RATP-ului și câteva micro-scheme, precum cea aplicată angajaților Banque de France sau a Consiliul Economic, Social și de Mediu (Cese) – care reprezintă doar 7% din membrii tuturor schemelor speciale. În vizor nu au intrat marile schemele speciale destinate funcționarii publici, care prind cea mai mare parte a pensiilor speciale. În plus, reforma nu se va aplica actualilor beneficiari ai acestor scheme, protejați de celebra "clauză a bunicului" (expresie folosită pentru a descrie implementarea în viitor a unei reforme, fără ca aceasta să aibă impact în prezent), ceea ce înseamnă că primele "roade" se vor vedea după aproximativ patruzeci de ani și chiar mai mult, luând în calcul și moștenitorii acestor pensii speciale. În Germania, funcționarii publici sunt regi Nici în Germania nu există un sistem unificat de pensii, funcționarii publici federali beneficiind de o schemă de pensii diferită de sistemul general. Chiar dacă, din 2005, toate beneficiile legate de vârsta de pensionare au dispărut, spre deosebire de alți angajați care trebuie să plătească contribuții de asigurări sociale de aproximativ 20%, funcționarii publici sunt scutiți de orice contribuție. În plus, pensia funcționarilor publici reprezintă aproximativ 72% din salariul lor brut de muncă, ceea ce este peste media din sectorul privat, iar dacă un funcționar public activează în serviciu doar cinci ani, acesta are dreptul la o pensie minimă, în valoare de 1.897 de euro. Potrivit noilor cifre guvernamentale, în Germania pensiile generoase ale funcționarilor publici sunt aproape imposibil de obținut pentru angajații obișnuiți, care cotizează toată viața la fondul de pensii, pensia unui funcționar public putând ajunge la 5.018 euro. Belgia vrea eliminarea pensiilor speciale Chiar dacă până azi pensiile speciale au fost subiect tabu în Belgia (după cum le numește premierul Alexander De Croo), acestea trebuie luate în discuție în cadrul reformei pensiilor, pe care guvernul belgian își propune să o definitiveze până în vară. Potrivit lui De Croo, vârsta pivot de pensie a militarilor sau a angajaților SNCB (Société Nationale des Chemins de fer Belges), de 55 sau 58 de ani, "nu are sens și trebuie să trecem la un sistem corect". Citește și: Averea totală a oligarhilor ruși a crescut în 2022 cu 152 de miliarde de dolari (Forbes) Însă, în Belgia, nu doar militarii sau șoferii SNCB beneficiază de pensii speciale, ci și funcționarii publici, minerii, personalul de zbor din aviația militară, angajați ai RATP sau chiar jurnaliștii, și nu este vorba doar despre vârsta de pensionare, ci și de beneficii financiare. În cazul angajaților funcționarilor publici și ai angajaților RATP, cuantumul pensiei se calculează luând în considerare ultimele șase luni de salariu, față de cei mai buni 25 de ani din sectorul privat. CRP, fondul de pensii pentru agenții RATP, este în mare parte deficitar. În 2023, statul îi va plăti o subvenție de 810 milioane euro pentru a-l menține în echilibru, după ce în 2022 l-a subvenționat cu 753 milioane euro. Modelul suedez are regrete Deși Suedia, o țară care nu oferă pensii de lux bazate pe statutul profesional este dată de multe ori ca exemplu în ceea ce privește reforma sistemului de pensii, Karl Gustaf-Scherman, inițiatorul acestei reforme a declarat recent că "modelul suedez nu trebuie copiat", căci va sărăci populația în vârstă. Realizată în urmă cu 20 de ani, reforma a împins vârsta pivot de pensionare la 65 de ani, însă potrivit lui Scherman, suedezii nu pot munci până la acea vârstă, pentru a primi o pensie completă. Drept urmare se pensionează anticipat, primind o pensie redusă, confruntându-se în prezent cu pericolul sărăciei. Potrivit unui studiu din 2019 al fondului suedez de pensii, 72% dintre bărbații pensionari și 92% dintre femeile pensionare se confruntă cu lipsuri, din cauza unei pensii reduse, puterea de cumpărare, după reforma sistemului, fiind în plină cădere.

După agricultori, și apicultorii români solicită restricții pentru Ucraina, la miere. Solicită și sprijin financiar de la UE
Economie

După agricultori, și apicultorii români solicită restricții pentru Ucraina, la miere. Solicită și sprijin financiar de la UE

Apicultorii români solicită restricționarea mierii ucrainene, adică stoparea importului, în condiţiile în care România are excedent, dar şi un sprijin financiar din ajutorul acordat de Uniunea Europeană, chiar dacă suma de zece milioane de euro este "apă de ploaie pentru agricultura României". Producție și modestă, și nevândută "Cea mai mare problemă pentru noi o reprezintă acum valorificarea produselor. Chiar dacă producţia a fost una modestă, nici în aceste condiţii nu putem valorifica mierea, pentru că există această concurenţă neloială între ceea ce producem noi şi ceea ce intră din spaţiul extracomunitar, din păcate, la preţuri foarte mici. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Noi nu putem valorifica la fel, având în vedere că preţurile de producţie au crescut cu 30%-40%, preţurile de achiziţie au scăzut în acelaşi mod, cu 30%-40%, iar cererea pentru export a lipsit aproape de tot. De ani de zile avem această concurenţă neloială, iar acum în contextul cu Ucraina este libertate şi mai mare", a declarat, pentru Agerpres, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea. Potrivit acestuia, România importă peste 4.000 tone de miere din spaţiul extracomunitar, care se vinde atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă, amestecată cu alte categorii de miere, iar producţia internă este foarte greu de valorificat. 4.000 de tone din Ucraina "Cred că anul trecut s-au importat şi mai mult de 4.000 de tone de miere, iar exportul nostru a fost aproape de zero. Sigur nu toată mierea importată se consumă în România, dar oricum se amestecă cu alte categorii. Pot să vă spun că am văzut la raft, inclusiv la doză, la pliculeţ, amestec din patru categorii de miere, respectiv din România, Ucraina, Moldova şi China. Este un amalgam acolo, o nebunie totală. Acum a venit şi această ieşire publică a Uniunii Europene, precum că 40% din mierea importată este falsă, dar noi solicităm aceste lucruri, respectiv o etichetare corectă, de peste zece ani şi abia acum se pare că vor face acest gest, dar este cam tardiv", a subliniat el. Reprezentantul apicultorilor români a precizat că a transmis Ministerului Agriculturii o adresă prin care au fost solicitate fonduri pentru apicultura României din ajutorul financiar acordat de UE pentru importurile ieftine de cereale din Ucraina, dar şi integrarea mierii în acea categorie de produse agricole în care sunt şi cerealele pentru care s-a cerut stoparea importurilor. Apicultorii români solicită restricționarea mierii ucrainene "În orice caz, dacă nu se vor lua măsuri aşa cum se iau şi cu cerealele, vom falimenta aceste stupine care încă mai produc, deşi tinerii nu se mai apropie de această meserie pentru că nu aduce niciun venit. Am făcut o adresă către Ministerul Agriculturii prin care am solicitat ca în cazul în care vor fi alocate acele fonduri de la UE, acele zece milioane de euro care sunt apă de ploaie pentru agricultura României, să introducă şi mierea şi stupinele, adică să intre şi apicultura în această categorie. Se poate vedea din datele statistice ce s-a importat din Ucraina şi pe miere, în aşa fel încât să fim prinşi acolo. Se pare că aceste sume vor fi mai mari şi în aceste condiţii ar fi bine să ajutăm un pic şi apicultura, în contextul în care anul trecut a fost unul prost şi ajutorul de minimis, care deşi era prins în buget, nu s-a acordat. Deci, solicitarea noastră este ca şi sectorul apicol să fie integrat în această solicitare de stopare a importurilor cum sunt şi cerealele şi alte produse alimentare şi de a proteja producţia autohtonă", a transmis preşedintele ACA. Depopulări masive la albina românească Potrivi sursei citate, în această iarnă au fost semnalate depopulări masive de albine la nivel naţional, iar ajutorul financiar care se dă prin Programul Naţional Apicol (PNA) fie pentru întreţinerea stupinelor sau pentru diferite boli asigură necesarul doar pentru 25% din stupine. "Programul Naţional Apicol, pe care tot îl oblăduiesc ei nu asigură necesarul nici la 25% din stupine şi din efective. Restul de 75% dintre apicultori şi stupine nu beneficiază. Oamenii nu mai au fonduri de unde să întreţină stupinele, plus că a fost o depopulare şi mortalitate masivă în această iarnă în aproape toate judeţele din ţară, ceea ce este un semnal de alarmă. Iarna nu a fost una foarte grea, dar, din punct de vedere biologic, nu a fost corect, pentru că albinele au depus matca târziu, a crescut consumul, albina care trebuia să eclozeze în martie-aprilie a eclozat la sfârşitul lui februarie şi uite aşa ne-am trezit că au murit mai mult de jumătate în peste 10% din stupine, deci este o depopulare masivă. Mai sunt şi derogările care se dau an de an pentru neonicotinoide şi care decimează efectivele de albine. Un an aşa catastrofal cu atâtea mortalităţi nu s-a întâlnit de multă vreme", a avertizat Ioan Fetea. Ajutorul de minimis, ultima speranță Un ajutor de minimis de circa 15 euro pe familia de albine ar fi de asemenea binevenit, pe fondul unei primăveri capricioase şi în contextul în care producţia de miere depinde 90% de condiţiile climatice. "Noi am solicitat anul trecut să se dea vreo 20 euro pe familia de albine, pe care nu l-am primit, dar ar fi binevenit acum, mai ales că această primăvară a fost foarte capricioasă, un ajutor de aproximativ 15 euro pe familia de albine. De fapt, iarna a fost în martie şi aprilie, cu îngheţ, ploi şi frig, nici primul cules la rapiţă care mai dădea un pic de speranţă apicultorilor nu va fi valorificat poate nici la 30%-40% din potenţial, pentru că nu avem albine, iar unde avem albine nu avem timp corespunzător care să permită valorificarea nectarului", a atenţionat preşedintele ACA. În ceea ce priveşte anul apicol 2023, şeful asociaţiei apicole a subliniat că este foarte greu să facă previziuni pentru că apicultura este determinată şi depinde 90% din factorul natural, iar în prezent nu ştie cum vor fi condiţiile climatice. "Nu ştim cum va fi anul apicol 2023. Deocamdată, floarea-soarelui încă nu s-a semănat, se fac acum arături pe suprafeţe mari prin ţară, dar nu ştim cum va evolua timpul, care vor fi condiţiile de climă, temperaturi ridicate, secetă, dar, în orice caz, primăvara a început cu stângul pentru noi", a punctat Fetea. Mierea în școli ar salva piața Nu în ultimul rând, acesta a afirmat că o măsură despre care se vorbeşte de mai bine de 17 ani, respectiv introducerea mierii în şcoli, ar ajuta foarte mult apicultorii români pentru valorificarea producţiei interne. "Vorbim din 2006 de introducerea mierii în şcoli, e o nebunie totală. Ne dorim acest lucru ca să putem valorifica măcar pe plan intern mai multă miere, dacă pe plan extern nu merge. Din cauza inflaţiei mierea nu se mai consumă şi în acest context mierea în şcoli ar fi o gură de aer pentru apicultori. Ar fi nemaipomenit să putem valorifica o cantitate de 4.000 - 5.000 de tone la intern", a reiterat el. Cu toate aceste probleme şi neajunsuri, şeful ACA a susţinut că preţul mierii nu a fost modificat, cel puţin la nivelul asociaţiei şi al Combinatului Apicol. Citește și: Averea totală a oligarhilor ruși a crescut în 2022 cu 152 de miliarde de dolari (Forbes) "Asociaţia noastră şi Combinatul Apicol nu au crescut preţurile, în ciuda creşterilor pe toate palierele. Nu am scumpit mierea pentru că n-am putut, nu erau solicitări şi nu puteam să creştem preţul. Stocurile pe care le-am avut au fost minimale din 2021, iar acelea au mers la export în primăvara anului 2022, în lunile ianuarie-februarie, dar e vorba de o cantitate de numai 80-100 de tone. Ulterior n-am mai dat un gram de miere la export. Deci, din producţia lui 2022, am stat cu linia de procesare şi ne-am uitat la ea. Producţia de anul trecut a fost undeva sub 50% din media anuală, respectiv 12.000 - 13.000, poate 14.000 tone. Au fost câteva judeţe unde a fost mai bine, dar, dacă facem o analiză generală pe ţară, undeva sub 50%. Mai intră 5.000 de tone din Ucraina sau din alte state extracomunitare şi uitaţi aşa omorâm producţia noastră", a afirmat preşedintele asociaţiei apicole. În anii trecuţi, România producea, în medie, 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, cu efective de 1,47 de milioane de familii de albine. În prezent, la nivel naţional există 2,35 milioane de familii de albine şi sunt înregistraţi peste 35.000 - 37.000 de apicultori, în jur de 50% fiind membrii ACA, care deţin peste 60% din efectivele de albine.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră