miercuri 18 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Economie

1445 articole
Economie

Românii comandă în special mâncare de la fast-food. Turcii și libanezii, afaceriștii cu cel mai mare succes pe piață

Românii comandă mâncare de la fast-food. Fie că ies în oraş sau îşi comandă mâncare acasă, ieşenii, de exemplu, par să aibă o preferinţă pentru fast-food. Românii comandă mâncare de la fast-food O demonstrează rulajul restaurantelor cu cele mai mari cifre de afaceri în 2022: mâncăm fast food sau comandăm "de la Palas". După cifrele de vânzări realizate anul trecut, nouă din primele zece restaurante cu cele mai mari cifre de afaceri din Iaşi şi-au crescut afacerile, iar şase au înregistrat şi creşteri ale profitului, după un an în care creşterea de preţ la mărfurile alimentare a fost de peste 22%. Citește și: EXCLUSIV Halucinant: 11 din BMW-urile electrice cu care se lăuda Firea la Primărie au fost abandonate prin oraș, alte patru au fost vândute pentru plata salariilor. Au costat peste 500.000 EUR dar nu a existat nici un plan de business Un turc şi doi libanezi sunt în topul oamenilor de afaceri care ne oferă mâncarea cea mai vândută la Iaşi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Românii comandă în special mâncare de la fast-food. Turcii și libanezii, afaceriștii cu cel mai mare succes pe piață
Ne paşte junk rating dacă nu rezolvăm problemele legate de deficitul bugetar şi absorbţia fondurilor din PNRR, avertizează Eugen Rădulescu, director în BNR
Economie

Ne paşte junk rating dacă nu rezolvăm problemele legate de deficitul bugetar şi absorbţia fondurilor din PNRR, avertizează Eugen Rădulescu, director în BNR

Ne paşte junk rating dacă nu rezolvăm problemele legate de deficitul bugetar şi absorbţia fondurilor din PNRR, avertizează Eugen Rădulescu, director în BNR. Ne paşte junk rating „Reprezentantul BNR, care a vorbit în nume propriu și nu în numele băncii centrale, a arătat că este neapărată nevoie de o restabilire a echilibrului bugetar, în condiţiile în care vom avea o creştere economică şi în acest an, moderată faţă de ceilalţi ani (3% sau poate mai puţin), dar totuşi cea mai mare din Uniunea Europeană (...) Astfel, Rădulescu a concluzionat că reechilibrarea cheltuielilor bugetare şi o bună absorbţie a fondurilor din PNRR, care sunt în parte deja venite în conturile BNR, şi care dau şi un sentiment de încredere investitorilor ar fi principalele condiţii pentru ca România să nu fie retrogradată de agenţiile de rating în categoria junk”, arată economica.net. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro „Deficitul bugetar şi deficitul de cont curent sunt extrem de mari şi extrem de greu de corectat. Când am avut scedere a deficitului bugetar am avut şi scădere a deficitului extern. Ele sunt legate 1 la 1. Calea de rezolvare a deficitului extern este prin reducerea deficitului public, iar aici nu stăm deloc bine. Noi avem un deficit public structural, înainte de criza pandemică România era singura ţară UE în procedură de deficit excesiv, care s-a oprit pentru că a fost pandemia, dar trebuie sa ne apropiem de ceea ce este stabilit de regulile UE”, a mai explicat Rădulescu, potrivit Ziarului Financiar.

România, anul 2023: circa 7,8 milioane cetățeni nu au locuințe cu canalizare. Dezastrul, în mediul rural
Economie

România, anul 2023: circa 7,8 milioane cetățeni nu au locuințe cu canalizare. Dezastrul, în mediul rural

România, anul 2023: circa 7,8 milioane cetățeni nu au locuințe cu canalizare, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate azi, dar pentru anul 2022. Datele Eurostat arată că România este unică în UE din acest punct devedere, numărul uriaș al locuințelor care nu au canalizare. Circa 7,8 milioane cetățeni nu au locuințe cu canalizare Anul trecut, 11.276.660 locuitori aveau locuinţele conectate la sistemele de canalizare, reprezentând 59,2% din populaţia rezidentă a României, cu 264.473 persoane mai mult decât în anul 2021, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). În ceea ce priveşte epurarea apelor uzate, populaţia conectată la sistemele de canalizare prevăzute cu staţii de epurare a fost de 11.062.432 persoane, reprezentând 58,1% din populaţia rezidentă a ţării, cu 269.782 persoane mai mult decât în anul 2021. La nivelul regiunilor de dezvoltare, ponderea cea mai mare a populaţiei conectată la sistemele de canalizare, în total populaţie rezidentă, s-a înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (99%), urmată de regiunea Centru (70,7%) şi Vest (68,4%). Gradul cel mai redus de racordare la sistemele de canalizare s-a înregistrat în regiunile de dezvoltare: Nord-Est (37,9%), Sud-Muntenia (41,1%) şi Sud-Vest Oltenia (47,9%). Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro În anul 2022, în mediul urban populaţia conectată la canalizare a fost de 9.845.613 persoane, reprezentând 98,9% din populaţia rezidentă urbană a României, iar în mediul rural un număr de 1.431.047 persoane au beneficiat de servicii de canalizare, reprezentând 15,8% din populaţia rezidentă rurală a României. „Tot pentru a continua dezvoltarea locală şi pentru a reduce disparităţile dintre regiuni, una dintre priorităţile PNL este continuarea implementării cu succes a programului liberal ,,Anghel Saligny”, care va asigura fondurile necesare construcţiei a 10.000 de km de drumuri judeţene. Concomitent cu acestea, vom continua şi dezvoltarea reţelelor de apă-canal, dar şi extinderea reţelelor de gaze, finanţate atât prin fonduri europene, cât şi prin fonduri de la bugetul de stat”, a scris, azi, pe Facebook, premierul Nicolae Ciucă.

Zeci de mii de lei lunar pentru șefii companiilor de apă din țară. La Iași, "proprietarul" companiei are salariul de trei ori mai mic decât directorul general
Economie

Zeci de mii de lei lunar pentru șefii companiilor de apă din țară. La Iași, "proprietarul" companiei are salariul de trei ori mai mic decât directorul general

Șefii companiilor de apă, salarii uriașe. Costel Alexe, preşedintele Consiliului Județean Iași, a încasat anul trecut de la bugetul judeţului 13.500 lei/lună. Șefii companiilor de apă, salarii uriașe Nu este cel mai mare venit din administraţia judeţului, acesta fiind depăşit net de două şefe de direcţii din cadrul CJ, ambele făcând parte din Consiliul de Administraţie al ApaVital SA. Astfel, Elena Arvinte, de la Economică, a încasat anual de la ApaVital peste 54.000 de lei, iar Anca Muşcheru, de la Achiziţii Publice, aproape 63.000 de lei. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro Așadar, veniturile lor lunare nete au ajuns la 16.500 de lei, respectiv 15.000 de lei. Adică încă aproximativ 5.000 de lei peste cele 10.000 de lei, salariu de la CJ. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Misterul SAGA Festival: pierderi de zeci de milioane de lei, datorii și mai mari, haos în Aviației. Partea bună: la ediția din 2023 nu au fost supradoze letale
Economie

Misterul SAGA Festival: pierderi de zeci de milioane de lei, datorii și mai mari, haos în Aviației. Partea bună: la ediția din 2023 nu au fost supradoze letale

Misterul SAGA Festival: pierderi, datorii, haos. SAGA Festival, evenimentul care încearcă să concureze Untold, este un mister financiar. Cele mai recente date financiare ale companiei care organizează festivalul arată că afacerea este dezastruoasă. Misterul SAGA Festival: pierderi, datorii, haos SAGA Festival este organizat de firma Saga Festival SRL. Firma a fost înființată în 2020, cu un an înainte de prima ediție a șirului de concerte. La finalul lui 2021, anul primei ediții a evenimentului, firma Saga Festival SRL a înregistrat date contabile dezastruoase. Astfel, potrivit Ministerului de Finanțe, în timp ce veniturile au fost aproape 11,8 milioane de lei, cheltuielile au depășit 38,4 milioane de lei. Astfel, pierderea firmei a fost de peste 26 de milioane de lei în 2021. Citește și: Țeapa Saga Festival: 26,6 milioane lei – pierderi, 35,9 milioane lei – datorii. Terorizarea unui întreg cartier timp de trei nopți – neprețuită Tot Ministerul de Finanțe arată că firma a încheiat 2021 cu datorii de aproape 36 de milioane de lei. Deși multe companii au furnizat anul acesta date financiare pentru 2022, nu este și cazul Saga Festival SRL. Așadar, în acest moment nu există informații publice despre performanța financiară a evenimentului în 2022. Ce se știe este că a doua ediție a festivalului a fost organizată pe Arena Națională. Evenimentul a fost autorizat de către Primăria Municipiului București, în ciuda zgomotului infernal care a acoperit tot cartierul Vatra Luminoasă și împrejurimile timp de trei nopți. Reacțiile bucureștenilor care locuiesc în zonă au fost extrem de critice.

Ciolacu descoperă ce a votat PSD în ultimii ani: sunt excepţii la Codul Fiscal de aproximativ 74 de miliarde, este un lucru total anormal
Economie

Ciolacu descoperă ce a votat PSD în ultimii ani: sunt excepţii la Codul Fiscal de aproximativ 74 de miliarde, este un lucru total anormal

Premierul Marcel Ciolacu descoperă ce a votat PSD în ultimii ani: sunt excepţii la Codul Fiscal de aproximativ 74 de miliarde, este un lucru total anormal! Ciolacu descoperă ce a votat PSD în ultimii ani: excepţii la Codul Fiscal ”PNRR prevede să începem să scoatem din excepţii. Da, cred că în viitor vor trebui scoase anumite execepţii, asta nu înseamnă că din analiza noastră preliminară vom umbla la excepţiile din IT, în acest moment. Sunt excepţii de aproape 20 de ani din câte ştiu eu şi au adus un lucru benefic, un hub important în România, această excepţie”, a spus Ciolacu. Premierul a precizat că ”sunt excepţii la Codul Fiscal de aproximativ 74 de miliarde”. ”Este un lucru total anormal şi o recomandare venită de la toate organismele financiare internaţionale. Cu alte cuvinte, trebuie să revenim la un climat concurenţial egal în România. S-a terminat perioada excepţiilor peste excepţii”, a arătat şeful Executivului. Citește și: Mineriada magistraților: Ce facem cu nesimțiții din Justiție, viitori pensionari speciali, care-și bat joc de o țară întreagă? ”Nu vom lua nicio decizie, avem recomandările internaţionale, în acest moment se face o analiză la Ministerul de Finanţe dar nu vom lua nicio decizie până când nu vom sta de vorbă cu toţi actorii implicaţi”, a subliniat premierul.

Deşi este cerere imensă, trenul de Iaşi pentru litoral rămâne cu un singur vagon-cuşetă. Explicaţia CFR
Economie

Deşi este cerere imensă, trenul de Iaşi pentru litoral rămâne cu un singur vagon-cuşetă. Explicaţia CFR

CFR nu are vagoane-cușetă pentru litoral. Sezonul estival a început iar plecările în vacanţele planificate din timp sunt tot mai numeroase. CFR nu are vagoane-cușetă pentru litoral Trenurile sunt una dintre opţiunile celor care pleacă în vacanţă. De la Iaşi, garnitura care merge spre litoral a fost dintotdeauna cursă de noapte. De câţiva ani, trenul interregio IRN 1962/1960 are şi un vagon cuşetă, însă biletele se vând imediat ce devin disponibile. Primele se dau cele de la cuşetele cu patru paturi, apoi de la cele cu şase locuri. Citește și: Mineriada magistraților: Ce facem cu nesimțiții din Justiție, viitori pensionari speciali, care-și bat joc de o țară întreagă? Locurile sunt insuficiente, însă, iar călătorii au solicitat pe bună dreptate suplimentarea trenului cu încă un vagon cuşetă sau unul de dormit. Continuarea, în Ziarul de Iași.

ChatGPT a devenit angajat cu normă întreagă al unei firme din România, ba chiar lucrează în mai multe departamente
Economie

ChatGPT a devenit angajat cu normă întreagă al unei firme din România, ba chiar lucrează în mai multe departamente

ChatGPT, angajat al unei firme românești. Aplicația munceşte cu normă întreagă la o firmă din Iaşi. ChatGPT, angajat al unei firme românești Administratorul companiei ieşene a rămas ca fermecat: iniţial l-a testat în departamentul de design, dar când a văzut câte poate face, l-a pus la treabă şi în cadrul altor departamente: juridic, vânzări şi tehnic. "Rezultatele nu sunt perfecte, dar sunt încurajatoare. Clar ni se pare interesantă această «jucărie»", susţine Tiberiu Stoian, fondatorul Exonia. Citește și: Mineriada magistraților: Ce facem cu nesimțiții din Justiție, viitori pensionari speciali, care-și bat joc de o țară întreagă? Acesta anunţa în urmă cu câteva zile că a inclus inteligenţa artificială (AI) în proiectarea ambalajelor biodegradabile din hârtie şi le-a crescut eficienţa. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Tranzitul gazului rusesc prin Ucraina către Europa ar putea înceta anul viitor - Financial Times
Economie

Tranzitul gazului rusesc prin Ucraina către Europa ar putea înceta anul viitor - Financial Times

Rusia ar putea închide până la sfârşitul anului viitor una dintre ultimele conductele care transportă gaze ruseşti către Europa, întrucât contractul de furnizare al Ucrainei cu Gazprom va expira, a declarat joi într-un interviu pentru Financial Times ministrul ucrainean al energiei, Gherman Galuşcenko. Şansele ca Ucraina şi Rusia să ajungă la un acord pentru o reînnoire a contractului de tranzit pe cinci ani - care a fost semnat pentru prima dată în 2019 - sunt slabe, chiar dacă ruta prin Ucraina reprezintă 5% din totalul importurilor de gaze ale Europei. Tranzitul gazului rusesc către Europa ar putea înceta Întrebat dacă Ucraina ar fi pregătită să renegocieze acordul cu Moscova după invazia de anul trecut, Galuşcenko a declarat pentru FT: "Chiar nu-mi pot imagina cum ar putea fi pe cale bilaterală", adăugând că Ucraina îşi pregăteşte deja reţeaua pentru sistarea livrărilor. Este prima recunoaştere din partea Kievului că, probabil, contractul care stă la baza fluxurilor rămase din Rusia spre Europa, care trec prin Ucraina, va fi lăsat să expire la sfârşitul anului viitor, notează FT. Decizia Moscovei de a reduce furnizarea de gaz către Europa anul trecut a declanşat o criză energetică, alimentând inflaţia şi crescând costul vieţii pe continent. Însă, în timp ce mai multe rute au fost închise, conducta ucraineană este una dintre cele două care au continuat să furnizeze gaz rusesc, deşi la volume reduse. Citește și: Interlopul Vandam, lăsat în libertate de sora judecătoare a unui prieten al interlopului. Vandam trăsese cu pistolul pe stradă, judecătoarea Grancea a considerat că nu este pericol public Austria, încă dependentă de Rusia Potrivit datelor furnizate de compania de consultanţă în domeniul energiei ICIS, Austria s-a bazat pe gazul rusesc care trece prin Ucraina pentru aproximativ jumătate din importurile sale de gaze în luna mai, în timp ce în Slovacia, conducta a adus 95% din importurile de gaze. Ministrul ucrainean al energiei spune că Europa ar fi relativ pregătită pentru o nouă încetinire a aprovizionării, după ce a trebuit să se adapteze în iarna anului trecut prin economisire şi importuri alternative în special de gaz natural lichefiat (GNL). Fără ruta de tranzit ucraineană, singura conductă din Rusia care mai livrează gaze în Europa ar fi TurkStream, ce alimentează ţările din sud-estul continentului şi care a adus puţin sub 3% din importurile de gaze ale Europei, în luna mai. Deşi Galuşcenko a sugerat că politicienii europeni ar putea dori să renegocieze contractul - aşa cum s-a întâmplat în 2019, când o delegaţie a UE a intermediat discuţii trilaterale cu Rusia şi Ucraina - analiştii spun că acest lucru este puţin probabil, având în vedere optica dificilă a discuţiilor cu Moscova. Prețurile la gaze ar putea crește din nou Comisia Europeană a refuzat să comenteze dacă va încerca să impulsioneze discuţii cu Rusia privind reînnoirea contractului, notează FT, citat de news.ro. Pierderea chiar şi a unui mic procent din aprovizionări are potenţialul de a creşte preţurile pe întreg continentul, având în vedere caracterul tensionat al pieţelor globale de gaze, deşi se aşteaptă ca livrările de GNL să crească rapid începând cu 2025, odată cu lansarea unor proiecte majore în Qatar şi în SUA. Actualul contract de tranzit de gaze a fost semnat în decembrie 2019, o înţelegere de ultimă oră care a venit cu doar 24 de ore înainte ca acordul anterior să expire, asigurând fluxurile de gaze ruseşti prin Ucraina până în 2024.Conform înţelegerii, compania energetică de stat rusă Gazprom a fost de acord să trimită un minim de 65 de miliarde de metri cubi de gaz în 2020 şi 40 de miliarde de metri cubi/an între 2021 şi 2024, prin conducta ucraineană, ceea ce ar fi asigurat ţării 7 miliarde de dolari din taxe de tranzit. Cu toate acestea, Rusia trimite în prezent doar volume de aproximativ 12 miliarde de metri cubi pe an, iar Kievul susţine că Moscova nu a achitat tot, în ciuda obligaţiei contractuale de a plăti taxa de tranzit integral, indiferent dacă se livrează sau nu volumele de gaz convenite. OMV, una dintre cele mai mari companii energetice din Austria, a declarat că va fi "capabilă să îşi aprovizioneze clienţii chiar şi fără gaz rusesc", după ce a făcut pregătiri încă de la invazia din Ucraina de anul trecut.

Ciolacu face, joi, spectacol cu deblocarea investițiilor OMV în Marea Neagră. În 2018, alături de Dragnea și Tudose, a contribuit și a votat o lege care le-a blocat
Economie

Ciolacu face, joi, spectacol cu deblocarea investițiilor OMV în Marea Neagră. În 2018, alături de Dragnea și Tudose, a contribuit și a votat o lege care le-a blocat

Premierul Marcel Ciolacu va face, joi, spectacol cu deblocarea investițiilor OMV în Marea Neagră. Presa a fost invitată joi dimineața, la Palatul Victoria, la „evenimentul organizat în data de 22 iunie 2023 la Palatul Victoria”. „Premierul Marcel Ciolacu va susține declarații de presă referitoare la proiectul Neptun Deep, alături de reprezentanți ai companiilor OMV Petrom și Romgaz”, a anunțat Executivul. Ciolacu face spectacol cu deblocarea investițiilor OMV Ce se preface Ciolacu că uită este că era vicepremier în guvernul Tudose când Executivul a promovat, în 2017, o lege offshore care a blocat investițiile în extragerea gazelor din Marea Neagră. Mai mult, deputatul Ciolacu a votat pentru această lege de două ori: atât la primul vot în Camera Deputaților, cât și ulterior, după ce legea a fost respinsă de președintele Iohannis și a trecut din nou prin circuitul parlamentar. În plus, în 2019, Marcel Ciolacu, la acel moment deja președintele PSD, se opunea dur modificării OUG 114/2018, un alt act legislativ din regimul Dragnea care a dat lovitura de grație companiilor care doreau să extragă gaze din Marea Neagră. „PSD a contestat azi la CCR atât pe formă, cât și pe fond proiectul de modificare a OUG 114! Așa cum am promis, sancționăm acest nou derapaj al Guvernului. Angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de modificare a OUG 114, în condițiile în care acesta era și pe ordinea de zi a Parlamentului, este un demers profund neconstituțional”, anunța el, la 30 decembrie 2019. PSD n-are curaj să voteze moștenirea lui Dragnea Însă, deși PSD este acum în majoritate, OUG 114/2018 este blocată la Camera Deputaților - unde Marcel Ciolacu a fost președinte - din martie 2019. Ce spunea deputatul Virgil Popescu, fost ministru al Energiei, înainte de votul final la legea offshore promovată de Liviu Dragnea: „Prin acest proiect de lege, alungaţi investitorii şi continuaţi să-i alungaţi. Ştiu, o să ziceţi că o să vedem noi în zilele următoare! Eu vă spun că nu cred în minuni, de pe o zi pe alta, şi cred că România a ratat şansa de a deveni un adevărat jucător important energetic, în Europa”. De altfel, Exxon s-a retras la relativ scurt timp după adoptarea acestui proiect. OMV, partenerul Exxon, a anunțat, în noiembrie 2018, că amână orice decizie privind investițiile în offshore-ul românesc. Popescu: Cea mai gravă reacţie a fost retragerea firmei Exxon În noiembrie 2022, Virgil Popescu spunea despre OUG 114/2018 (pe care Ciolacu o apăra, în 2019): „În 2019 se gândea cineva la războiul din 2022? Se gândea cineva la manipularea preţului la gaze naturale? Se gândea cineva la aşa ceva? Nu se gândea nimeni. Nu ştiu de ce a făcut-o. Sau pot să intuiesc de ce a făcut-o, pentru că reacţia imediată a fost îngheţarea investiţiilor şi cea mai gravă reacţie a fost retragerea firmei Exxon din Marea Neagră, blocarea investiţiilor Exxon OMV în perimetrul Neptun din Marea Neagră. Gândiţi-vă ce s-ar fi întâmplat dacă acest lucru nu exista. Se lua decizia de investiţii în 2018 şi peste patru ani, în 2022, când avem nevoie de gaze, România era exportator net şi România avea gazele ei”. Citește și: Averea uriașă a judecătoarei Adomniței, de la Curtea de Apel, unde magistrații fac grevă pentru pensii: 3,7 milioane lei doar în bănci și acțiuni Abia în iulie 2022 a fost adoptată o nouă lege offshore.

O nouă ieşire rutieră din Iaşi va avea patru benzi și va costa cinci milioane de euro pe kilometru
Economie

O nouă ieşire rutieră din Iaşi va avea patru benzi și va costa cinci milioane de euro pe kilometru

Patru benzi, cinci milioane euro/km. Lista proiectelor de hotărâre pe care consilierii judeţeni le vor parcurge în şedinţa de plen de miercuri a ajuns la 44 de propuneri. Patru benzi, cinci milioane euro/km Printre acestea se numără aprobarea unui împrumut de aproape zece milioane de euro, necesar acoperirii unor cheltuieli neeligibile. Dar şi plăţilor suplimentare pentru prelungirea peste măsură a execuţiei proiectului de modernizare a zeci de kilometri de drum judeţean din Axa rutieră Iaşi-Suceava. Citește și: Averea uriașă a judecătoarei Adomniței, de la Curtea de Apel, unde magistrații fac grevă pentru pensii: 3,7 milioane lei doar în bănci și acțiuni În fine, 20 de milioane de lei vor fi împărţite tuturor celor 98 de comune şi oraşe din judeţ. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Regii bugetarilor din România: peste 14.000 euro pe lună le intră în buzunar. Culmea, deși sunt judecători CCR, nu de acolo vin cei mai mulți bani
Economie

Regii bugetarilor din România: peste 14.000 euro pe lună le intră în buzunar. Culmea, deși sunt judecători CCR, nu de acolo vin cei mai mulți bani

Regii bugetarilor - 14.000 de euro lunar. Cei doi ieşeni din cadrul Curţii Constituţionale se pot considera regii bugetarilor din România. Regii bugetarilor - 14.000 de euro lunar Preşedintele CCR, Marian Enache, şi judecătorul Iulia Scântei ridică 20-30.000 de lei lunar numai din salariu. Leafa de judecător constituţional nu este, însă, singura sursă de venituri şi nici măcar cea mai importantă. Citește și: Judecătorii cer să fie lăsați să muncească până la 70 de ani! Se întâmpla însă în 1932 Indemnizaţia de judecător a lui Enache este depăşită de veniturile din pensii, care au totalizat anul trecut 438.965 lei. Citește și: EXCLUSIV Statul a cumpărat un parc eolian cu 15 milioane de euro, dar nu are drept de proprietate pentru că acesta e ipotecat în favoarea vânzătorului. Tranzacția, la notariatul judecătoarei CCR Scântei Continuarea, în Ziarul de Iași.

Corupția de la vârful Iașiului trage județul înapoi: pentru dezvoltare, sub 20% din buget. Alte județe alocă peste 50%
Economie

Corupția de la vârful Iașiului trage județul înapoi: pentru dezvoltare, sub 20% din buget. Alte județe alocă peste 50%

Corupția trage Iașiul înapoi: fără dezvoltare. Dacă, în 2021, un leu din cinci cheltuiţi mergea la obiectivele de investiţii, anul trecut proporţia a fost mult mai mică. Corupția trage Iașiul înapoi: fără dezvoltare Alte administraţii locale din ţară au alocat chiar mai mult de jumătate din bugetele de cheltuieli pentru acest capitol: dezvoltarea. Între celelalte administraţii judeţene, Iașiul şi-a păstrat locul în Top 10 după ponderea investiţiilor în totalul cheltuielilor. Citește și: Penalul specialist în furaje pus de Ciolacu vicepremier a luat anul trecut peste 250.000 lei de la EximBank. Marian Neacșu nu are nici o legătură profesională cu activitatea bancară Doar că este vorba de una din ultimele zece poziţii din clasamentul realizat după acest criteriu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Importurile de gaze au scăzut cu 45,6%, în primele patru luni din 2023; producţia a crescut cu 6,9%
Economie

Importurile de gaze au scăzut cu 45,6%, în primele patru luni din 2023; producţia a crescut cu 6,9%

Importurile de gaze au scăzut cu 45,6%, în primele patru luni din 2023, în timp ce producţia a crescut cu 6,9%, anunță INS. La 13 iunie, România exporta 0,9 milioane de metri cubi de gaze în Ucraina, conform datelor Transgaz analizate de Economedia. Țara noastră mai exporta și în Ungaria, 6,5 milioane de metri cubi. În același timp, importurile din Bulgaria erau de 5 milioane de metri cubi. Exporturile de gaze au ajuns, la 13 iunie, de 7,4 milioane de metri cubi, importurile totale erau de 5 milioane de metri cubi, iar producția internă era, marți, de 23,2 milioane de metri cubi. Importurile de gaze au scăzut România a importat, în primele patru luni din 2023, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 436.500 tone echivalent petrol (tep), cu 45,6% (365.200 tep) mai mică faţă de cea din perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Producţia internă de gaze naturale a fost, în primele patru luni ale acestui an, de 2,54 milioane tep, cu 6,9% (164.200 tep) peste cea din perioada ianuarie-aprilie 2022. Citește și: Controversatul paznic al pușculiței cu 400.000 euro a lui Simion: diplomă dubioasă, sponsorizări de la oamenii SIE și înalt funcționar de stat, specialist în Diaspora Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a estimat pentru 2023, în ultima prognoză a echilibrului energetic publicată, o producţie de gaze de 7,61 milioane tep şi importuri de 2,185 milioane tep, în creştere cu 2,1%, respectiv în scădere cu 6,2%, de la an la an.

Intel va investi 25 de miliarde de dolari pentru o nouă fabrică de cipuri în Israel
Economie

Intel va investi 25 de miliarde de dolari pentru o nouă fabrică de cipuri în Israel

Intel va investi 25 de miliarde de dolari pentru o nouă fabrică de cipuri în Israel, a declarat duminică premierul israelian, Benjamin Netanyahu, care a precizat că este vorba de cea mai mare investiţie făcută vreodată în Israel, transmite Reuters. Intel va investi 25 de miliarde de dolari în Israel Viitoarea uzină Intel de la Kiryat Gat ar urma să fie inaugurată în 2027 şi va crea mai multe mii de locuri de muncă, a precizat şi Ministerul de Finanţe din Israel, adăugând că în conformitate cu acordul convenit cu Intel, compania va plăti o cotă de impozit de 7,5%, în creştere faţă de cota actuală de 5%. În cele aproximativ cinci decenii de când operează în Israel, Intel a devenit cel mai mare angajator şi exportator privat din Israel precum şi liderul industriei locale de IT. Intel are 11.700 de angajaţi în mod direct în Israel, la cele trei centre de cercetare&dezvoltare de la Haifa, Petah Tikva şi Ierusalim, precum şi la uzina sa de producţie de la Kiryat Gat. În anul 2022, Intel Israel a avut exporturi record de 8,7 miliarde de euro, adică 1,75% din întregul PIB şi 5,5% din exporturile high-tech ale Israelului. Duminică, cu prilejul anunţării acordului pentru noua uzină de cipuri, premierul Benjamin Netanyahu a precizat că este vorba de "o realizare extraordinară pentru economia israeliană - 90 de miliarde de shekeli (25 de miliarde de dolari) - cea mai mare investiţie făcută vreodată de o companie internaţională în Israel". Producătorul de chipuri deschide fabrici și în Polonia și Germania Anunţul premierului israelian vie la doar două zile după ce grupul Intel a informat că va investi până la 4,6 miliarde de dolari într-o nouă fabrică de semiconductori şi o facilitate de testare în apropiere de Wrocław, Polonia, care ar urma să devină operaţională în 2027, ca parte a planului de investiţii din Europa de 88 miliarde de dolari, pentru a-şi majora producţia de cipuri. Separat, autorităţile germane poartă şi ele negocieri intense cu Intel, în legătură cu planurile grupului american de a construi o facilitate de producţie de semiconductori în estul Germaniei. Potrivit unor surse citate de cotidianul financiar german Handelsblatt a dezvăluit că grupul american Intel ar urma să primească subvenţii în valoare de 9,9 miliarde de euro de la statul german, mai mari decât cele 6,8 miliarde de euro promise anterior. Handelsblatt a precizat că negocierile finale cu privire la acest dosar ar urma să aibă loc în acest weekend. Citește și: Controversatul paznic al pușculiței cu 400.000 euro a lui Simion: diplomă dubioasă, sponsorizări de la oamenii SIE și înalt funcționar de stat, specialist în Diaspora Purtătorul de cuvânt de la Ministerul german al Economiei a informat că luni va avea loc o reuniune a cancelarului german Olaf Scholz cu directorul general de la Intel, Pat Gelsinger.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră