vineri 28 august
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7567 articole
Ramona Emilian

Internațional

Trump ar fi violat o minoră, arată noi documente din dosarul Epstein făcute publice

Donald Trump este vizat direct într-o plângere pentru viol apărută în noile documente publicate de Departamentul de Justiție al SUA în ancheta privind cazul Jeffrey Epstein. Dezvăluirea face parte dintr-un val masiv de documente desecretizate vineri, care readuc în prim-plan relațiile fostului președinte american cu pedocriminalul decedat. Congresul a cerut transparență totală Congresul SUA acordase Departamentului de Justiție termen până la 19 decembrie 2025 pentru publicarea integrală a dosarelor Epstein. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Până la acea dată, însă, fusese făcut public doar aproximativ 1% din total, fapt care a alimentat suspiciuni privind protejarea unor persoane influente, inclusiv Donald Trump, cunoscut ca prieten apropiat al lui Epstein timp de mai mulți ani. Peste 3 milioane de documente, imagini și videoclipuri făcute publice Vineri, Departamentul de Justiție a anunțat publicarea a peste 3 milioane de pagini, incluzând peste 2.000 de videoclipuri și mai mult de 180.000 de imagini. Potrivit autorităților, identitățile victimelor au fost protejate, deși mai multe persoane implicate susțin contrariul. Anunțul a fost făcut de Todd Blanche, care a precizat că anumite documente au fost excluse pentru a nu afecta anchete federale în curs sau din cauza conținutului extrem de sensibil privind abuzurile asupra minorilor. Plângere pentru viol împotriva lui Donald Trump Printre documentele aflate acum în atenția presei americane se regăsește un formular FBI care detaliază plângerea unei femei, identificată drept „Jane Doe”, care îl acuză pe Donald Trump de multiple abuzuri sexuale, inclusiv violuri, comise când aceasta avea 13 ani. Femeia intentase anterior un proces împotriva lui Trump, dar a renunțat la demers în 2016. Conform documentelor citate de presa americană, nota FBI menționează și că Jeffrey Epstein ar fi fost furios pentru faptul că Trump ar fi fost primul care a agresat-o sexual pe minoră și că ulterior Epstein ar fi violat-o la rândul său. Departamentul de Justiție a avertizat însă că dosarele includ și materiale nevalidate, întrucât „tot ceea ce a fost trimis FBI-ului de către public a fost inclus în producția legală”. Poziția Departamentului de Justiție: „Nu l-am protejat pe Trump” În fața acuzațiilor de mușamalizare, Todd Blanche a respins ferm ideea că Departamentul de Justiție ar fi acționat pentru a-l proteja pe fostul președinte. „Nu l-am protejat pe președintele Trump. Este fals să se spună că Departamentul de Justiție ar avea rolul de a-l proteja pe Donald J. Trump. Prioritatea noastră sunt victimele”, a declarat oficialul, adăugând însă că interesul public masiv „probabil nu va fi satisfăcut pe deplin” de examinarea documentelor. Dosarele Epstein implică și alte nume influente Documentele publicate scot la iveală și: schimburi de e-mailuri între Elon Musk și Jeffrey Epstein, privind o posibilă vizită pe insula acestuia din Caraibe (vizită pe care Musk susține că nu a realizat-o); refuzul lui Epstein de a răspunde, în 2016, la întrebări despre relația sa cu Bill Clinton, invocând Al Cincilea Amendament; implicarea lui Howard Lutnick, care l-ar fi invitat pe Epstein la o strângere de fonduri pentru Hillary Clinton în 2015, în ciuda afirmațiilor sale anterioare că a rupt orice legătură cu acesta încă din 2005. Presiune publică pentru publicarea integrală a dosarelor Deși Departamentul de Justiție a publicat aproximativ 3,5 milioane de documente, presa americană subliniază că peste 6 milioane ar exista în total. Democratul Ro Khanna a avertizat că refuzul de a face publice toate documentele „protejează persoane influente și subminează încrederea publicului în instituții”.

Trump ar fi violat o minoră, arată noi documente din dosarul Epstein făcute publice
FBI a demarat o anchetă federală după moartea lui Alex Pretti, ucis la Minneapolis de agenți ICE
Internațional

FBI a demarat o anchetă federală după moartea lui Alex Pretti, ucis la Minneapolis de agenți ICE

FBI a deschis o anchetă federală în cazul morții lui Alex Pretti, bărbat împușcat mortal pe 24 ianuarie de agenți ICE la Minneapolis. Ancheta FBI vizează posibile încălcări ale drepturilor fundamentale Anunțul privind implicarea FBI a fost făcut vineri, 30 ianuarie, de Todd Blanche, numărul doi în cadrul Departamentul de Justiție al SUA. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Potrivit acestuia, ancheta urmărește să stabilească dacă, în cazul lui Alex Pretti, au fost încălcate drepturile fundamentale ale cetățeanului. Divizia Departamentului de Justiție specializată în protecția drepturilor civile s-a alăturat investigației, care este coordonată la nivel federal. „O anchetă standard a FBI”, potrivit autorităților americane Todd Blanche a precizat că intervenția FBI se înscrie într-un cadru procedural obișnuit în astfel de cazuri. „Este ceea ce aș numi o anchetă standard desfășurată de FBI atunci când au loc evenimente precum cele de sâmbătă”, a declarat oficialul, referindu-se la moartea manifestantului sub gloanțele agenților Poliției de Frontieră. În paralel cu ancheta FBI, Departamentul pentru Securitate Internă al SUA, care are autoritate asupra agenților federali implicați, desfășoară propria investigație privind condițiile în care s-a făcut uz de armele de foc. Tensiuni continue și reacții politice contradictorii Moartea lui Alex Pretti a provocat un val de proteste și vine la scurt timp după uciderea unei alte manifestante, Renee Good, pe 7 ianuarie, de către agenți ai ICE. Deși președintele Donald Trump a vorbit inițial despre necesitatea „dezescaladării”, acesta l-a catalogat ulterior pe Alex Pretti drept „agitator”. Între timp, Minnesota rămâne scena unor manifestații repetate împotriva poliției de imigrație, care desfășoară de mai multe săptămâni arestări masive într-un stat condus de democrați.

Forțele armate iraniene, în alertă maximă, avertizează șeful armatei de la Teheran
Internațional

Forțele armate iraniene, în alertă maximă, avertizează șeful armatei de la Teheran

Șeful armatei iraniene, Amir Hatami, a transmis sâmbătă un avertisment ferm către Statele Unite și Israel, pe fondul intensificării prezenței militare americane în zona Golfului. Potrivit oficialului iranian, forțele armate ale Iranului se află în prezent în stare de alertă maximă. Armata iraniană, pregătită pentru orice scenariu „Dacă inamicul face o greșeală, acesta își va pune în pericol, fără îndoială, propria securitate, securitatea regiunii și pe cea a regimului sionist”, a declarat Hatami. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Generalul Amir Hatami a subliniat că forțele armate iraniene sunt pe deplin pregătite pentru a răspunde oricărui atac. Potrivit acestuia, nivelul de alertă reflectă gravitatea situației și determinarea Iranului de a-și apăra interesele strategice. Tehnologia nucleară nu poate fi distrusă, susține Iranul În același discurs, șeful armatei iraniene a făcut referire și la programul nuclear al țării, afirmând că tehnologia nucleară a Iranului nu poate fi distrusă. „Cunoștințele și tehnologia nucleare ale Republicii Islamice Iran nu pot fi eliminate, chiar dacă oamenii de știință și fiii națiunii sunt martirizați”, a declarat Hatami. Declarațiile generalului fac trimitere directă la războiul de 12 zile dintre Iran și Israel, desfășurat în luna iunie a anului trecut, conflict în timpul căruia au fost vizate situri strategice și oameni de știință iranieni în urma unor bombardamente atribuite Israelului.

Pensia specială medie a unui magistrat: 25.443 de lei net. Trei sferturi din sumă, de la stat
Eveniment

Pensia specială medie a unui magistrat: 25.443 de lei net. Trei sferturi din sumă, de la stat

Numărul total al beneficiarilor de pensii de serviciu a ajuns, în decembrie 2025, la 11.841 de persoane, în creștere cu 53 de beneficiari față de luna precedentă. Dintre aceștia, 7.864 de pensionari primeau pensii din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS), pe baza contributivității, potrivit datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice. Judecătorii și procurorii, cei mai numeroși beneficiari de pensii speciale Cea mai mare categorie de beneficiari ai pensiilor de serviciu este reprezentată de judecători și procurori, conform Legii nr. 303/2022. În această categorie se regăseau 5.789 de pensionari, dintre care 2.546 aveau pensii plătite din BASS. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Tot aici se înregistrează și cea mai mare pensie medie de serviciu, în valoare de 25.443 de lei, compusă din: 7.527 lei din BASS 22.294 lei suportați din bugetul de stat Pensii de serviciu pentru corpul diplomatic și consular În baza Legii nr. 216/2015, privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României, au beneficiat 787 de persoane, dintre care 693 aveau pensii din BASS. Pensia medie în acest caz a fost de 6.976 de lei, din care 3.002 lei proveneau din bugetul de stat. Pensii speciale pentru funcționarii publici parlamentari Potrivit CNPP, 870 de foști funcționari publici parlamentari beneficiau de pensii de serviciu în baza Legii nr. 215/2015, dintre care 652 aveau pensii din BASS. Pensia medie pentru această categorie era de 6.230 de lei, cu o componentă de 3.541 de lei suportată din bugetul de stat. Personalul aeronautic civil navigant, peste 1.300 de beneficiari În baza Legii nr. 83/2015, care completează statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist, 1.338 de pensionari beneficiau de pensii de serviciu, toți având pensii din BASS. Pensia medie pentru această categorie se ridica la 13.103 lei, din care 8.071 de lei erau suportați din bugetul de stat. Pensii de serviciu acordate foștilor angajați ai Curții de Conturi Pensii de serviciu au fost acordate și unui număr de 681 de foști angajați ai Curții de Conturi, toți cu pensii din BASS. Pensia medie era de 10.360 de lei, din care 2.451 de lei reprezentau contribuția bugetului de stat. Personalul auxiliar din instanțe și parchete Conform Legii nr. 130/2015, pentru personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor, 2.376 de pensionari beneficiau de pensii de serviciu, dintre care 1.954 aveau pensii din BASS. Pensia medie pentru această categorie era de 7.113 lei, din care 4.343 de lei erau suportați din bugetul de stat.

Ger de până la minus 20 de grade și ninsori la început de februarie în toată țara
Eveniment

Ger de până la minus 20 de grade și ninsori la început de februarie în toată țara

Administrația Națională de Meteorologie a emis o informare meteo de vreme geroasă, polei și ninsoare viscolită, valabilă la nivel național până miercuri, la ora 10:00. Avertizarea intră în vigoare sâmbătă, 31 ianuarie, de la ora 10:00, și vizează un episod de frig accentuat. Ger persistent, mai ales în regiunile extracarpatice Meteorologii anunță o vreme deosebit de rece, cu precădere în regiunile extracarpatice. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Dimineața și noaptea va fi ger în Moldova, apoi și în Dobrogea, estul Transilvaniei, Muntenia și, izolat, în Oltenia și sudul Banatului. Temperaturile scad până la minus 20 de grade Temperaturile minime vor coborî, în general, între -20 și -10 grade Celsius. În nordul Moldovei, gerul va persista și pe parcursul zilei, unde maximele vor rămâne negative, situându-se între -16 și -8 grade. Ninsori slabe, polei și ghețuș Local și temporar, se vor semnala precipitații slabe, predominant sub formă de ninsoare. Pe alocuri, condițiile meteo vor favoriza apariția poleiului și a ghețușului, cu risc crescut pentru trafic. Vânt și ninsoare viscolită în sud și est Vântul va avea intensificări locale în regiunile estice și sudice, cu viteze de 40–45 km/h, accentuând senzația de frig. Din seara zilei de duminică până luni dimineață, ninsoarea va fi temporar viscolită în sud-estul Olteniei, sudul, centrul și estul Munteniei, precum și în Dobrogea.

Iranul vrea un acord cu SUA în chestiunea nucleară, spune Trump, care a fixat un termen
Internațional

Iranul vrea un acord cu SUA în chestiunea nucleară, spune Trump, care a fixat un termen

Președintele american Donald Trump a declarat vineri că Iranul își dorește încheierea unui acord cu Statele Unite, susținând că a transmis Teheranului un termen-limită pe care a refuzat să îl facă public. Liderul de la Casa Albă a afirmat că autoritățile iraniene cunosc acest termen și că există speranțe pentru un acord negociat. Presiune diplomatică și avertismente militare Trump a subliniat că preferă o soluție negociată, dar a avertizat că, în lipsa unui acord, situația ar putea escalada. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor SUA exercită presiuni asupra Iranului pentru acceptarea unui acord care să vizeze programele nucleare și de rachete balistice, considerate o amenințare majoră de către Israel, avertizând totodată că „timpul se scurge”. Programul nuclear iranian, încă o problemă deschisă Campania de bombardamente israeliene din vara anului trecut, la care a participat și Washingtonul prin atacuri asupra instalațiilor nucleare subterane, nu ar fi reușit să elimine complet programul nuclear iranian. Potrivit informațiilor apărute în presa americană, stocul de uraniu îmbogățit ar fi fost protejat și mutat de autoritățile de la Teheran. Condițiile impuse de Washington pentru un acord Conform publicației Axios, oficialii americani consideră că orice acord cu Iranul ar trebui să includă predarea integrală a stocului de uraniu îmbogățit, limitarea rachetelor cu rază lungă de acțiune și încetarea sprijinului pentru grupări armate din regiune. În paralel, Statele Unite mențin o flotă militară puternică în zona Golfului. Trump evită detalii despre opțiuni militare Întrebat dacă ar putea aplica în Iran un scenariu similar celui din Venezuela, Trump a refuzat să discute despre planurile sale militare, limitându-se la a sublinia prezența unei flote americane „extrem de puternice” în regiune. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că în prezent nu este planificată nicio întâlnire de negociere cu SUA. El a precizat însă că Iranul este dispus să participe la discuții „juste și echitabile”, subliniind că programele de apărare și rachetele iraniene nu vor face niciodată obiectul negocierilor.

A început măcelul în PSD cu ordin de la Olguța Vasilescu: doi șefi de mari organizații, demisie
Politică

A început măcelul în PSD cu ordin de la Olguța Vasilescu: doi șefi de mari organizații, demisie

Două demisii importante au fost anunțate în interiorul PSD, după ce Rodica Nassar și Gabriel Mutu au decis să renunțe la funcțiile de conducere pe care le dețineau în organizațiile de sector din București. Demisie la conducerea PSD Sector 2 Rodica Nassar și-a anunțat demisia din funcția de președintă a PSD Sector 2. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Anunțul a fost făcut public printr-un mesaj extrem de scurt, postat pe contul său de Facebook, care conținea un singur cuvânt: „Demisie”. Gabriel Mutu părăsește conducerea PSD Sector 6 Și Gabriel Mutu a anunțat că renunță la funcția de președinte al PSD Sector 6, după aproape 14 ani de mandat. Decizia, potrivit acestuia, vine din dorința de a permite deschiderea unei noi etape de organizare și consolidare a filialei, în interesul partidului și al comunității locale. Motivele demisiei, explicate public Într-o postare amplă pe Facebook, Gabriel Mutu a precizat că demisia este una asumată și că lasă în urmă o organizație matură, funcțională, precum și proiecte care trebuie continuate cu responsabilitate. El a amintit că, de-a lungul anilor, a reprezentat Sectorul 6 atât ca primar, cât și ca senator, în trei mandate consecutive. Gabriel Mutu rămâne în PSD Fostul lider al PSD Sector 6 a subliniat că va rămâne membru al organizației și că va continua să se implice acolo unde experiența sa poate fi utilă. Totodată, le-a mulțumit colegilor pentru colaborare, efort și încrederea acordată de-a lungul anilor.

Cel mai vechi plan urban românesc are 340 de ani: comandat de polonezi, realizat de un francez
Eveniment

Cel mai vechi plan urban românesc are 340 de ani: comandat de polonezi, realizat de un francez

Iașiul devine orașul cu cel mai vechi plan urban cunoscut din spațiul românesc, datat în anul 1686, cu aproape un secol înaintea primelor planuri ale Bucureștiului. Iașiul, cel mai vechi plan urban românesc Descoperirea a fost realizată la Berlin de istoricul Laurențiu Rădvan, în urma unor cercetări de arhivă recente. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Documentul a fost prezentat public de profesorul de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, în cadrul unei reuniuni a Laboratorului de Istorie Urbană. Proiectul este derulat în colaborare cu Institutul de Istorie A.D. Xenopol și aduce o contribuție majoră la istoria urbană a Moldovei și a României. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cel mai insistent hărțuitor: 775 de mesaje agresive în 7 zile. Închisoare cu aplicare amânată
Justiție

Cel mai insistent hărțuitor: 775 de mesaje agresive în 7 zile. Închisoare cu aplicare amânată

Un proces rar are loc la Iași, unde un om de afaceri a fost dat în judecată de o avocată din București, care îl acuză de hărțuire și intimidare constantă. Avocată, hărțuită de fost client Femeia l-a reprezentat pe acesta în procesul de divorț al soției sale, iar bărbatul a ajuns să creadă că avocata ar fi fost responsabilă pentru destrămarea căsniciei sale. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Magistrații de la Judecătoria Iași au decis amânarea aplicării pedepsei, invocând starea psihică fragilă a inculpatului. Cazul este considerat unic la nivel local și extrem de rar la nivel național, ultrajul judiciar împotriva avocaților fiind o infracțiune întâlnită în foarte puține hotărâri definitive pronunțate în România. Continuarea, în Ziarul de Iași

Autostrăzile A7 și A8 vor transforma regiunea Moldovei într-un magnet pentru afaceri (PwC)
Eveniment

Autostrăzile A7 și A8 vor transforma regiunea Moldovei într-un magnet pentru afaceri (PwC)

Iașiul și Moldova se poziționează pentru un boom al investițiilor, chiar dacă autostrăzile A7 și A8 nu sunt încă finalizate, antreprenorii locali derulând deja afaceri de miliarde de lei. Autostrăzile A7 și A8, investiții masive în Moldova Viitoarele rute rapide vor conecta regiunea de București și Europa de Vest, însă mediul de business din Nord-Est a accelerat independent, cu 318 firme românești în Top 5.000 național. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Aceste companii, concentrate mai ales în județele Iași și Bacău, cumulează afaceri de 75,9 miliarde de lei și aproape 69.400 de angajați, potrivit unei analize realizate de PwC România. În timp ce Moldova, Dobrogea și Oltenia sunt dominate de firme locale (peste 75%), București-Ilfov rămâne terenul companiilor străine, iar Transilvania păstrează un echilibru între capitalul românesc și cel extern. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cancelarul german Friedrich Merz susține ferm aderarea Republicii Moldova la UE
Eveniment

Cancelarul german Friedrich Merz susține ferm aderarea Republicii Moldova la UE

Cancelarul german Friedrich Merz și-a exprimat miercuri sprijinul ferm pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în cadrul unei conferințe de presă susținute alături de premierul României, Ilie Bolojan. Oficialul german a abordat, totodată, subiecte sensibile de politică internațională, de la sănătatea președintelui american Donald Trump, până la Iran, Siria și investițiile europene în apărare. Sprijin clar pentru parcursul european al Republicii Moldova Friedrich Merz a reamintit vizita sa la Chișinău, din august 2025, de Ziua Independenței Republicii Moldova, alături de președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul Poloniei, Donald Tusk. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Cancelarul german a subliniat importanța menținerii deschise a perspectivei europene pentru Republica Moldova, indiferent de rezultatele recente ale alegerilor. „Trebuie să fie clar că nu îi putem dezamăgi pe cetățenii moldoveni care doresc aderarea la Uniunea Europeană”, a declarat Friedrich Merz, amintind de discuțiile purtate cu președinta Maia Sandu și de mesajul transmis în fața a zeci de mii de cetățeni moldoveni. Merz respinge zvonurile despre sănătatea lui Trump În cadrul aceleiași conferințe de presă, cancelarul german a contrazis informațiile potrivit cărora președintele american Donald Trump ar avea probleme de sănătate. Merz a declarat că, din experiența întâlnirilor sale directe cu liderul de la Casa Albă, nu există motive de îndoială privind capacitatea acestuia de a-și exercita mandatul. „Nu am avut niciun prilej să mă îndoiesc de sănătatea lui Donald Trump”, a spus Merz, adăugând că, deși Trump va împlini 80 de ani, acesta pare apt să își îndeplinească funcția. UE, capacitate limitată de intervenție în Iran și Siria Referindu-se la situația din Orientul Mijlociu, Friedrich Merz a declarat că Uniunea Europeană are posibilități limitate de intervenție directă în Iran și Siria. Totuși, cancelarul german a cerut măsuri mai ferme, inclusiv includerea Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (CGRI) pe lista organizațiilor teroriste a Uniunii Europene. Merz a criticat lipsa unui consens la nivel european, menționând că Germania susține această măsură, dar că două state membre încă se opun deciziei. Critici dure la adresa regimului iranian Cancelarul german a afirmat că regimul de la Teheran se menține la putere prin „brutalitate” exercitată asupra populației, în special asupra femeilor și a opozanților politici. El a subliniat că Uniunea Europeană trebuie să continue sprijinirea populației iraniene prin sancțiuni și presiune diplomatică. „Vedem destinul femeilor și al celor care se opun acestui regim. Încercăm să îi sprijinim prin sancțiuni”, a declarat Merz. Siria și relațiile cu Europa Friedrich Merz a făcut referire și la situația din Siria, menționând că o vizită planificată a președintelui sirian Al-Sharaa în Germania nu a mai avut loc. Cancelarul și-a exprimat speranța că o astfel de vizită ar putea fi realizată într-un viitor apropiat, în funcție de evoluția contextului diplomatic. Europa trebuie să investească mai mult în apărare Cancelarul german s-a declarat de acord cu poziția exprimată de președintele american Donald Trump, potrivit căreia Europa trebuie să își consolideze capacitățile de apărare. Merz a recunoscut că, timp de mulți ani, statele europene au investit insuficient în acest domeniu. El a amintit angajamentele asumate la summitul NATO de la Haga, unde statele membre UE au convenit să atingă un nivel de 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare, plus încă 1,5% pentru infrastructură relevantă pentru securitate. În final, Friedrich Merz a subliniat că Uniunea Europeană intenționează să continue acest efort de consolidare a apărării în strânsă cooperare cu Statele Unite, reafirmând importanța parteneriatului transatlantic într-un context geopolitic tot mai tensionat.

Băsescu a câștigat 754.000 de lei în instanță, indemnizația pe trei ani care-i fusese sistată
Justiție

Băsescu a câștigat 754.000 de lei în instanță, indemnizația pe trei ani care-i fusese sistată

Curtea de Apel București a decis miercuri ca Administrația Prezidențială să îi plătească fostului președinte Traian Băsescu suma de peste 754.000 de lei, reprezentând indemnizația care i-a fost sistată pe o perioadă de trei ani, în urma deciziei instanței privind colaborarea sa cu fosta Securitate. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs. Indemnizația neplătită pe trei ani, recuperată prin instanță Traian Băsescu a acționat în judecată Administrația Prezidențială pentru a recupera indemnizația aferentă perioadei martie 2022 – iulie 2025, perioadă în care plata a fost suspendată ca urmare a verdictului de colaborare cu fosta Securitate. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Potrivit deciziei Curții de Apel București, Administrația Prezidențială este obligată să achite suma de 754.234,84 lei, reprezentând indemnizația lunară netă acordată foștilor șefi ai statului român. Decizia Curții de Apel București În hotărârea pronunțată la data de 28 ianuarie 2026, instanța a decis anularea Ordinului nr. 55/2022 și a adresei administrative prin care plata indemnizației fusese sistată. De asemenea, Curtea de Apel București a obligat Administrația Prezidențială la plata cheltuielilor de judecată în valoare de 17.648 de lei. Decizia poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Modificarea Legii foștilor președinți În octombrie 2021, Parlamentul a modificat Legea 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român. Prin introducerea unui nou articol, legea prevedea pierderea beneficiilor pentru foștii președinți în cazul în care o instanță constata definitiv colaborarea cu fosta Securitate. Verdictul privind colaborarea cu Securitatea În martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv că Traian Băsescu a colaborat cu fosta Securitate comunistă. Ca urmare, fostul președinte a pierdut drepturile acordate foștilor șefi de stat, inclusiv indemnizația, locuința de protocol și dispozitivul de pază asigurat de SPP. Decizia CCR a schimbat situația juridică În iulie 2025, Curtea Constituțională a României a decis că modificările aduse Legii 406/2001 sunt neconstituționale. În urma acestei hotărâri, Traian Băsescu a deschis acțiunea în instanță împotriva Administrației Prezidențiale, solicitând plata indemnizației suspendate în perioada martie 2022 – iulie 2025. Decizia Curții de Apel București nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs. Până la o soluție finală, Administrația Prezidențială are posibilitatea de a contesta obligația de plată stabilită de instanță.

Trump îi cere Iranului să renunțe la planurile unei arme nucleare sau va ataca: „Timpul se scurge”
Internațional

Trump îi cere Iranului să renunțe la planurile unei arme nucleare sau va ataca: „Timpul se scurge”

Președintele american Donald Trump a cerut Iranului să ajungă rapid la un acord privind dosarul nuclear, avertizând pe platforma sa Truth Social că „timpul se scurge” înainte de o posibilă acțiune militară a Statelor Unite asupra Teheranului. Trump avertizează Iranul să negocieze un acord Într-o postare pe Truth Social, Trump a subliniat că speră ca Iranul să accepte să „se așeze la masa negocierilor” și să semneze un acord „corect și echitabil – FĂRĂ ARME NUCLEARE”, avertizând că Washingtonul este pregătit pentru un atac „mult mai rău” decât loviturile americane din iunie asupra siturilor nucleare iraniene. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna El a reiterat că „timpul se scurge” și că orice întârziere în negocieri ar putea conduce la consecințe severe, în contextul în care Statele Unite își consolidează prezența militară în regiune. Flotă militară americană masivă se îndreaptă spre Orientul Mijlociu Trump a menționat o „armadă masivă” de nave de război americane, condusă de grupul de luptă al portavionului USS Abraham Lincoln, aflat în drum spre zona Golfului. El a comparat această flotă cu cea trimisă recent în Venezuela, subliniind capacitatea de a „îndeplini rapid misiunea, cu viteză și violență, dacă este necesar”. Această consolidare militară americană are loc pe fondul tensiunilor tot mai ridicate între Washington și Teheran, pe tema programului nuclear iranian și a influenței regionale. Iran respinge negocierile sub presiune Autoritățile de la Teheran au anunțat că un canal de comunicare rămâne deschis cu Statele Unite, dar ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că, înainte de a începe negocieri, americanii ar trebui „să înceteze amenințările și cererile excesive”. Iranul susține că este dispus la dialog, dar refuză să negocieze sub presiune militară sau condiții impuse unilateral. Risc de escaladare militară în Orientul Mijlociu Avertismentele lui Trump vin într-un moment de creștere a tensiunilor în Orientul Mijlociu, după ce SUA și partenerii săi au efectuat lovituri în iunie asupra unor situri nucleare iraniene și după reprimarea protestelor interne din Iran. Iran a avertizat că va riposta cu fermitate la orice act de agresiune și și-a reafirmat dreptul de a se apăra, ceea ce ridică riscul unei escaladări militare în regiune. Statele Unite cer Iranului să renunțe la programul său nuclear cu scopuri militare, inclusiv limitarea îmbogățirii de uraniu și a programului de rachete balistice, în schimbul ridicării sancțiunilor și al unui acord de securitate acordat de comunitatea internațională.

Raportul asupra uciderii lui Alex Pretti nu menționează că acesta ar fi scos o armă
Internațional

Raportul asupra uciderii lui Alex Pretti nu menționează că acesta ar fi scos o armă

Un prim raport oficial al autorităților americane privind împușcarea mortală a cetățeanului american Alex Pretti, la Minneapolis, arată că doi agenți ai forțelor federale de ordine au deschis focul asupra acestuia. Informațiile au fost relatate marți de presa americană, inclusiv de New York Times și CBS News. Doi agenți federali implicați în împușcarea lui Alex Pretti Potrivit relatărilor din presa americană, un agent al US Border Patrol ar fi tras primul foc asupra lui Alex Pretti, fiind urmat de un ofițer al Customs and Border Protection (CBP). Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Informațiile provin dintr-un e-mail transmis de CBP unor membri ai Congresului, care conține date din investigația preliminară. US Border Patrol este componenta mobilă, în uniformă, a CBP și operează sub autoritatea Departamentului pentru Securitate Internă al SUA (DHS). Cine era Alex Pretti și de ce cazul a provocat revoltă Alex Pretti, în vârstă de 37 de ani, era infirmier și lucra într-un spital pentru veterani. Uciderea sa a amplificat tensiunile deja existente legate de politicile administrației Donald Trump privind combaterea imigrației, în special în orașele conduse de administrații democrate. Incidentul a generat indignare publică după ce oficiali federali au susținut inițial că acțiunile lui Pretti ar fi dus la propria sa moarte, afirmații contestate de imaginile video apărute ulterior. Raportul preliminar contrazice versiunea oficială inițială Conform documentului citat de media americană, raportul preliminar nu menționează că Alex Pretti ar fi încercat să-și scoată arma în momentul intervenției. Această concluzie intră în contradicție cu declarațiile anterioare ale administrației americane, care sugerau că acesta reprezenta o amenințare imediată pentru agenți. Poziția Departamentului pentru Securitate Internă După incident, Departamentul pentru Securitate Internă al SUA a publicat fotografii cu o armă despre care susține că Pretti o avea asupra sa. DHS a afirmat că bărbatul i-ar fi abordat pe agenții CBP fiind înarmat și că ar fi opus rezistență încercărilor de a fi dezarmat. Instituția a mai precizat că unul dintre agenți ar fi tras în legitimă apărare. Totuși, înregistrările video disponibile par să arate că Alex Pretti fusese deja dezarmat în momentul în care s-au tras focurile de armă. Declarațiile controversate ale secretarului pentru securitate internă Secretarul american pentru securitate internă, Kristi Noem, a declarat la scurt timp după incident că Alex Pretti ar fi fost „hotărât să provoace cât mai mult rău posibil” și că ar fi intenționat să ucidă agenți federali. De asemenea, aceasta a susținut că bărbatul avea arma la vedere. Aceste afirmații nu sunt susținute de imaginile video analizate până în prezent, potrivit relatărilor din presa americană. Ancheta se bazează pe imaginile camerelor purtate de agenți Potrivit New York Times, anchetatorii au analizat imaginile surprinse de camerele video purtate de agenții implicați în intervenție pentru a întocmi raportul preliminar. Investigația este în desfășurare, iar concluziile finale urmează să stabilească circumstanțele exacte ale împușcării mortale.

Agenți ICE la Jocurile Olimpice Milano–Cortina: SUA neagă orice intervenție pe teritoriul Italiei
Internațional

Agenți ICE la Jocurile Olimpice Milano–Cortina: SUA neagă orice intervenție pe teritoriul Italiei

Departamentul pentru Securitate Internă al Statelor Unite (DHS) a precizat că prezența agenților Serviciului de Imigrare și Control Vamal (ICE) la Jocurile Olimpice de iarnă Milano–Cortina 2026 face parte dintr-o operațiune comună de prevenire a riscurilor de securitate generate de organizații criminale transnaționale și nu implică desfășurarea de acțiuni operative pe teritoriul Italiei. Reacția SUA după criticile apărute în Italia În urma reacțiilor critice exprimate în spațiul public italian, purtătoarea de cuvânt a Departamentului pentru Securitate Internă, Tricia McLaughlin, a declarat că prezența ICE are exclusiv un rol de sprijin analitic și informativ. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Potrivit acesteia, obiectivul este „reducerea riscurilor din partea organizațiilor criminale transnaționale”, subliniind că responsabilitatea operațiunilor de securitate revine în totalitate autorităților italiene. ICE nu va desfășura operațiuni de imigrație în Italia Tricia McLaughlin a insistat că ICE nu desfășoară operațiuni de imigrație în afara Statelor Unite și că agenții americani nu vor avea atribuții operative pe teritoriul italian. Forța ICE este cunoscută în SUA pentru raidurile dure împotriva imigrației ilegale, însă DHS a transmis că acest tip de activitate nu va exista în contextul Jocurilor Olimpice. Clarificările Guvernului italian după discuțiile cu SUA După o întâlnire între ministrul italian de interne, Matteo Piantedosi, și ambasadorul SUA în Italia, Tilman J. Fertitta, Guvernul de la Roma a precizat marți că participarea americană se va limita la Homeland Security Investigations (HSI), componenta de investigații a ICE. Autoritățile italiene au subliniat că nu este vorba despre agenți implicați în controale migratorii, ci despre specialiști în analiză și investigații. Rol strict consultativ pentru analiștii HSI Într-un comunicat oficial, Departamentul pentru Securitate Internă al SUA a explicat că analiștii HSI nu vor fi personal operațional, ci „referenți specializați exclusiv în anchete”. Aceștia vor lucra exclusiv din interiorul sediilor diplomatice americane, fără a desfășura activități pe teren. În acest scop, Statele Unite vor instala o sală operațională în cadrul consulatului american din Milano. Fără atribuții pe teritoriul italian Potrivit DHS, agenții HSI nu vor avea nicio atribuție pe teritoriul Italiei, rolul lor fiind limitat la consultarea bazelor de date americane și la cooperarea informativă cu autoritățile italiene, în cadrul măsurilor de securitate pentru Jocurile Olimpice. Prezența ICE a stârnit îngrijorare în Italia, pe fondul contextului tensionat creat de recentele raiduri împotriva imigranților ordonate de președintele american Donald Trump, dar și de moartea lui Alex Pretti în urma unei intervenții a agenților ICE. Primarul orașului Milano, Giuseppe Sala, membru al Partidului Democrat, principala forță de opoziție, a criticat dur această prezență, calificând ICE drept „o miliție care ucide” și afirmând că implicarea agenților americani contrazice spiritul olimpic al incluziunii și solidarității.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră