joi 21 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7247 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Rețeaua socială X, suspendată în Brazilia

Rețeaua socială X, suspendată în Brazilia. Un judecător al Curţii Supreme din Brazilia a ordonat vineri suspendarea în Brazilia în termen 24 de ore a reţelei de socializare X, după o lungă dispută, provocând furia magnatului Elon Musk. Rețeaua socială X, suspendată în Brazilia "Libertatea de exprimare este fundamentul democraţiei şi, în Brazilia, un pseudo-judecător neales este pe cale de a o distruge din motive politice", a scris proprietarul platformei pe X (ex-Twitter). Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor” Acesta este cel mai recent episod din lupta dintre Alexandre de Moraes, judecător al Tribunalului federal suprem (STF) şi figură a luptei împotriva dezinformării în Brazilia, şi miliardarul american. Intervine cu puţin mai mult de o lună înaintea alegerilor municipale care vor permite să se măsoare raportul de forţe dintre tabăra preşedintelui de stânga Luiz Inacio Lula da Silva şi dreapta, care a făcut din Elon Musk campionul său. Miercuri seară, judecătorul Moraes i-a dat platformei 24 de ore pentru a numi un reprezentant legal în ţară, sub pedeapsa "suspendării imediate a activităţilor reţelei sociale". X are în Brazilia 22 de milioane de abonaţi, potrivit estimării site-ului de specialitate DataReportal. După respingerea de către reţeaua de socializare a ultimatumului, s-a decis "suspendarea imediată, completă şi integrală a funcţionării +X Brasil Internet LTDA+ pe teritoriul naţional", potrivit hotărârii pronunţate de judecător. Magistratul a ordonat Agenţiei Naţionale de Telecomunicaţii (Anatel) să "adopte toate măsurile necesare" pentru ca această suspendare să intre în vigoare în 24 de ore în cea mai mare ţară din America Latină. El a cerut, de asemenea, giganţilor tehnologici Google şi Apple, precum şi furnizorilor de servicii de internet, "să introducă bariere tehnologice capabile să împiedice utilizarea aplicaţiei X" şi accesul la site-ul acesteia. Amenzi de 8.000 de euro Moraes a ameninţat cu amenzi de 50.000 de reali (aproximativ 8.000 de euro) pe zi persoanele care recurg la "subterfugii tehnologice" pentru a ocoli blocajul, precum utilizarea reţelelor private virtuale (VPN). Judecătorul a denunţat "încercarea" platformei X de a scăpa de "ordinea juridică şi puterea judiciară braziliană, pentru a instaura un climat de impunitate totală şi de +anarhie+ pe reţelele sociale braziliene, inclusiv în timpul alegerilor municipale din 2024". Într-un comunicat, Anatel a confirmat că a fost sesizată de Curtea Supremă, adăugând că va "pune în aplicare" deciziile sale. Judecătorul Moraes a blocat recent şi conturile Starlink, un furnizor de acces la internet prin satelit deţinut de Elon Musk, pentru a recupera suma amenzilor neplătite de X. Musk intensifică atacurile Omul de afaceri şi-a intensificat atacurile împotriva lui Alexandre de Moraes în această săptămână, numindu-l "dictator". "Cine se crede?", a reacţionat vineri preşedintele Lula, referindu-se la Elon Musk. "Orice cetăţean din orice parte a lumii care are investiţii în Brazilia este supus Constituţiei şi legilor braziliene", a declarat el la radioul local MaisPB. Pe 17 august, Elon Musk a anunţat închiderea birourilor X din Brasilia, lăsând totuşi serviciul disponibil pentru utilizatorii brazilieni. În numele luptei împotriva dezinformării, judecătorul a ordonat în ultimii ani blocarea conturilor unor figuri influente ale mişcării ultraconservatorilor brazilieni. Acest lucru s-a întâmplat în special după tentative ale unor susţinători ai fostului preşedinte de extremă dreapta Jair Bolsonaro (2019-2022), admirator al lui Elon Musk, de a discredita sistemul de vot electronic la alegerile câştigate de Luiz Inacio Lula da Silva în 2022. În aprilie, X a recunoscut că utilizatorii mai multor conturi blocate au reuşit să ocolească restricţiile. Conturile în cauză aparţin unor personalităţi conservatoare precum senatorul Marcos do Val, un fost aliat al lui Bolsonaro, potrivit poliţiei federale. Elon Musk face, de asemenea, în Brazilia obiectul unei anchete judiciare în afacerea "miliţiilor digitale", suspectate că au utilizat bani publici pentru a orchestra campanii de dezinformare în favoarea lui Bolsonaro şi apropiaţilor săi.

Rețeaua socială X, suspendată în Brazilia (sursa: X/Elon Musk)
Stoltenberg aprobă ofensiva ucraineană din Kursk (sursa: Facebook/Jens Stoltenberg)
Internațional

Stoltenberg aprobă ofensiva ucraineană din Kursk

Stoltenberg aprobă ofensiva ucraineană din Kursk. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că aprobă ofensiva ucraineană din regiunea Kursk din Rusia, invocând dreptul Ucrainei de a se apăra, într-un interviu acordat ziarului german Die Welt. Stoltenberg aprobă ofensiva ucraineană din Kursk "Soldaţii, tancurile şi bazele militare ruseşti sunt ţinte legitime în conformitate cu dreptul internaţional", a justificat şeful Alianţei Nord-Atlantice. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost "colaborator al serviciilor" Dreptul la autoapărare al Ucrainei, care a fost invadată de Rusia în urmă cu mai bine de 900 de zile, "nu se opreşte la graniţă", a spus Jens Stoltenberg. Începută în august, spre surprinderea tuturor, această contraofensivă "nu a fost planificată cu NATO, iar Alianţa nu a jucat niciun rol", a adăugat el. Dar organizaţia va continua să sprijine Ucraina cu livrări de arme şi echipamente, "vitale" pentru a contracara invazia rusă, a mai precizat el. Germania, cel mai mare donator din UE Jens Stoltenberg a salutat, de asemenea, "angajamentul clar al Germaniei de a rămâne cel mai mare donator militar al Ucrainei în Europa şi al doilea la nivel mondial". Săptămâna trecută, guvernul german a fost criticat puternic pentru ajutorul militar acordat Ucrainei, care va fi redus în 2025. Cancelarul Olaf Scholz a negat orice dezangajare a ţării sale, care are a doua cea mai mare contribuţie după Statele Unite, dând asigurări că Kievul va continua să primească echipamentele militare de care are nevoie armata sa. În ciuda acestei ofensive în regiunea Kursk, Moscova continuă să câştige teren constant în regiunea ucraineană Doneţk, care rămâne epicentrul luptelor. Armata rusă a revendicat vineri capturarea a trei noi sate: Novojelan şi Kostiantinivka, în regiunea Doneţk, şi Sinkivka, în regiunea Harkov. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut miercuri o situaţie "extrem de dificilă" pentru armata sa în apropiere de Pokrovsk, un important centru logistic de care soldaţii ruşi se află acum la mai puţin de zece kilometri distanţă

Rusia, lista neagră: 92 de americani (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia, lista neagră: 92 de americani

Rusia, lista neagră: 92 de americani. Rusia a anunţat miercuri că a interzis accesul pe teritoriul său a 92 de cetăţeni americani, între care şi jurnalişti de la Wall Street Journal, New York Times şi Washington Post, acuzaţi că au difuzat "informaţii false" despre armata rusă care luptă în Ucraina. Rusia, lista neagră: 92 de americani "Intrarea în Rusia este blocată permanent pentru 92 de cetăţeni americani, reprezentanţi ai mediului de afaceri, personalităţi din domeniul cercetării şi culturii, jurnalişti şi mass-media" a declarat Ministerul rus de Externe într-un comunicat. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Angajaţi ai publicaţiilor americane New York Times, Wall Street Journal şi Washington Post figurează pe această listă, care se adaugă la sancţiunile impuse deja de Rusia împotriva a sute de alţi cetăţeni americani şi ai altor ţări occidentale. Moscova îi acuză pe aceşti jurnalişti că sunt "implicaţi în producerea şi difuzarea de informaţii false despre Rusia şi forţele armate ruse" şi că participă la un "război hibrid declanşat de Washington". Lista celor 92 de persoane, publicată miercuri, include şi membri ai armatei, profesori universitari, directori de companii, politicieni şi membri ai sistemului de justiţie american. Relaţiile dintre Moscova şi Washington se află la cel mai scăzut nivel de la începutul ofensivei ruse în Ucraina în februarie 2022. Statele Unite sunt principalul susţinător militar şi financiar al Kievului. Statele occidentale au adoptat numeroase sancţiuni economice şi financiare împotriva Moscovei, care au vizat oficiali ruşi, sistemul său bancar, companiile sale aeriene şi o serie de alte sectoare ruseşti

Temerea Ucrainei: aliații vor da înapoi? (sursa: Facebook/Dmytro Kuleba)
Internațional

Temerea Ucrainei: aliații vor da înapoi?

Temerea Ucrainei: aliații vor da înapoi? Ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a afirmat miercuri că cea mai mare problemă cu care se confruntă Kievul este faptul că, de teama escaladării cu Rusia, aliaţii săi se tem să aprobe politici noi de a susţine Ucraina. Temerea Ucrainei: aliații vor da înapoi? Remarcile sale vin la o zi după ce şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a spus că Occidentul 'se joacă cu focul' prin faptul că ia în considerare să permită Kievului să lovească în adâncime pe teritoriul Rusiei, el avertizând asupra riscului unui al treilea război mondial. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG „Chiar de la începutul invaziei pe scară largă, cea mai mare problemă cu care se confruntă Ucraina este dominaţia conceptului de escaldare în procesul decizional al partenerilor noştri”, a spus Kuleba într-o discuţie cu omologul său polonez Radoslaw Sikorski, transmisă în direct din Polonia. Kievul presează Occidentul să îi pună la dispoziţie rachete cu rază lungă de acţiune şi să autorizeze lovirea unor ţinte adânc în teritoriul Rusiei. De asemenea, vrea ajutor pentru doborârea de pe teritoriul unor state vecine a rachetelor ruseşti. „Războiul este întotdeauna despre o mulţime de logistică: bani, arme, resurse, dar problemele reale sunt întotdeauna aici, în cap”, a spus Kuleba. „Mulţi dintre partenerii noştri se tem să discute despre viitorul Rusiei (...) Acest lucru este foarte supărător pentru că, dacă noi nu vorbim despre viitorul sursei de ameninţare, atunci nu putem construi strategia”, a continuat el. Polonia pledează cauza Ucrainei La rândul său, Radoslaw Sikorski a afirmat că, în timp ce Rusia foloseşte arme cu rază lungă împotriva Ucrainei, aliaţii ar trebui „să lase Ucraina să lupte cu orice are, cu orice le-am livrat şi haideţi să le livrăm şi mai multe”. Ministrul polonez a mai spus că oamenii lui Donald Trump, fost preşedinte şi actual candidat republican la Casa Albă, au o idee despre cum să pună capăt războiului. „Unii dintre aceşti oameni spun că planul este să accelereze războiul ameninţându-l pe Putin cu escaladarea”, a declarat Sikorski. El a sugerat folosirea altor stimulente pentru oprirea războiului. "Ajutaţi-ne să-i convingem pe unii dintre aliaţii noştri europeni nu doar să extindă baza împrumutului pe baza activelor ruseşti îngheţate, dar să şi confiscăm activele agresorului şi să le dăm victimei agresiunii", a pledat ministrul polonez.

Victoria Gabrielei Ruse la US Open (sursa: Facebook/Federaţia Română de Tenis)
Eveniment

Victoria Gabrielei Ruse la US Open

Victoria Gabrielei Ruse la US Open. Jucătoarea română de tenis Gabriela Ruse (122 WTA) s-a calificat miercuri în runda a treia a turneului US Open, ultimul de Mare Şlem al anului, după ce a trecut spectaculos de cehoaica Barbora Krejcikova (8 WTA, favorită nr. 8), câştigătoarea trofeului de la Wimbledon din acest an, în două seturi, 6-4, 7-5. Victoria Gabrielei Ruse la US Open Ruse (26 ani), venită din calificări, s-a impus după o partidă de o oră şi 46 de minute, în care a reuşit 8 aşi şi a comis trei duble greşeli, cehoaica având 6 aşi şi făcând 7 duble greşeli. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG În runda următoare, Ruse, care ajunge pentru prima dată în turul al treilea la un turneu de Mare Şlem, o va întâlni pe iberica Paula Badosa (29 WTA, favorită nr. 26). Krejcikova câştigase ambele confruntări de până acum cu Ruse, în 2019, în primul tur la Bucureşti,

Abandonul de animale este aspru amendat (sursa: Facebook/Pisici pe creier)
Eveniment

Abandonul de animale este aspru amendat

Abandonul de animale este aspru amendat. O femeie din municipiul Reghin, care a abandonat o pisică cu patru pui, a fost amendată cu 12.000 de lei, a anunţat, miercuri, Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Mureş. Abandonul de animale este aspru amendat Poliţiştii de la Biroul pentru Protecţia Animalelor au fost sesizaţi în urmă cu o săptămână despre abandonarea animalelor într-o cutie de carton, pe o stradă din municipiul Reghin. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG "În urma verificărilor efectuate, persoana în cauză a fost identificată, fiind vorba de o femeie de 27 de ani, din Reghin. Aceasta a fost sancţionată cu o amendă contravenţională în valoare de 12.000 de lei, conform Legii 205/2004", se arată într-un comunicat al IPJ Mureş. Conform aceleiaşi surse, pisicile sunt în prezent în siguranţă, într-un cabinet veterinar

Tensiunile cresc între Beijing și Washington (sursa: Facebook/U.S. Department of Defense)
Internațional

Tensiunile cresc între Beijing și Washington

Tensiunile cresc între Beijing și Washington. China a avertizat Statele Unite împotriva oricărui sprijin pentru Filipine în Marea Chinei de Sud, în timp ce Washingtonul s-a angajat miercuri să-şi susţină aliaţii din regiune, în timpul unei întâlniri la nivel înalt la Beijing. Tensiunile cresc între Beijing și Washington "Statele Unite nu trebuie să folosească tratatele bilaterale ca pretext pentru a submina suveranitatea şi integritatea teritorială a Chinei, şi nici nu ar trebui să sprijine sau să tolereze acţiunile ilegale ale Filipinelor", i-a spus ministrul chinez de externe Wang Yi lui Jake Sullivan, consilierul pentru securitate naţională al lui Joe Biden, în timpul întrevederii lor, conform canalului chinez CCTV. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Consilierul principal al lui Joe Biden, la rândul său, "a reamintit angajamentul Statelor Unite de a-şi apăra aliaţii din regiunea indo-pacifică", potrivit unei declaraţii publicate miercuri de Casa Albă. Sullivan şi-a exprimat, de asemenea, "îngrijorarea cu privire la acţiunile destabilizatoare ale Chinei împotriva activităţilor maritime legale ale Filipinelor în Marea Chinei de Sud", conform comunicatului executivului american. Folosind limbajul obişnuit al Statelor Unite pe această temă, el "a subliniat importanţa menţinerii păcii şi stabilităţii în Strâmtoarea Taiwan". Emisarul american a reiterat, totodată, "îngrijorările" americane cu privire la "sprijinul Chinei pentru industria de apărare rusă". Confruntări în Marea Chinei Tensiunile dintre Beijing şi Manila au escaladat în ultimele luni şi au fost marcate de o serie de confruntări în Marea Chinei de Sud, unde Beijingul revendică o mare parte din insule şi recife, în ciuda unei decizii a unei instanţe internaţionale care a respins în 2016 pretenţiile sale. Luni, China a anunţat că a luat "măsuri de control" după un nou incident cu nave filipineze în apropierea unui atol disputat din Marea Chinei de Sud, al patrulea într-o săptămână. Conform CCTV, Wang i-a spus interlocutorului său american că China este "ferm angajată să-şi protejeze suveranitatea teritorială şi drepturile maritime asupra insulelor din Marea Chinei de Sud". Japonia şi Filipine, doi aliaţi ai SUA, au dat vina pe Beijing pentru tensiunile din Marea Chinei de Sud, Tokyo numindu-l "cel mai mare perturbator" al păcii în Asia de Sud-Est. Vizita lui Jake Sullivan Vizita lui Jake Sullivan este prima a unui consilier de securitate naţională al Casei Albe în China după 2016. Conform Washingtonului, aceasta arată dorinţa de a menţine dialogul între cele două superputeri, exprimată în noiembrie 2023 în timpul unei întâlniri între Joe Biden şi preşedintele chinez Xi Jinping în California. Casa Albă a transmis că discuţiile de la Beijing au fost "sincere, substanţiale şi constructive". Statele Unite au reamintit, în timpul discuţiilor dintre Jake Sullivan şi Wang Yi, "importanţa unei comunicări regulate şi continue" la nivel militar. Discuţiile s-au axat pe posibile domenii de cooperare între cele două puteri rivale, în special lupta împotriva traficului de fentanil şi a schimbărilor climatice. În ceea ce priveşte alte probleme mai controversate între Washington şi Beijing, consilierul pentru securitate naţională a spus că administraţia Biden va continua să ia "deciziile necesare pentru a preveni utilizarea tehnologiilor militare americane avansate într-un mod care compromite securitatea noastră naţională". Statele Unite au luat o serie de măsuri care limitează accesul Chinei la anumite tehnologii avansate, spre supărarea Beijingului, care consideră că este o încălcare a regulilor comerciale internaţionale. Jake Sullivan a menţionat în cele din urmă cazul americanilor "reţinuţi fără motiv (în China) sau cărora li s-a interzis să părăsească ţara", spunând că subiectul este o "prioritate".

Fondatorul Telegram a fost eliberat temporar (sursa: Facebook/Pavel Durov)
Internațional

Fondatorul Telegram a fost eliberat temporar

Fondatorul Telegram a fost eliberat temporar. Fondatorul şi CEO-ul platformei de mesagerie criptată Telegram, miliardarul franco-rus Pavel Durov, reţinut sâmbătă seara la sosirea pe un aeroport de lângă Paris, a ieşit miercuri din arest şi a fost transferat la începutul după-amiezii la palatul de justiţie din Paris în vederea unei eventuale inculpări. Fondatorul Telegram a fost eliberat temporar „Judecătorul de instrucţie a pus capăt arestului lui Pavel Durov şi l-a trimis în faţa unui judecător în vederea unui interogatoriu de primă înfăţişare şi a unei potenţiale inculpări”, a precizat o sursă judiciară. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Pavel Durov, 39 de ani, cu o avere estimată de Forbes la 15,5 miliarde de dolari, a fost arestat sâmbătă pe aeroportul Le Bourget de lângă Paris, unde era aşteptat la o cină. Durov sosise de la Baku şi era însoţit de asistenta sa şi de o gardă de corp. Justiţia franceză îi reproşează că nu a acţionat împotriva difuzării pe Telegram de conţinuturi cu caracter infracţional sau delictual. Acuzat de 12 infracțiuni După o ancheta preliminară a secţiei de luptă împotriva criminalităţii cibernetice din cadrul parchetului din Paris s-a decis trimiterea dosarului în faţa unui judecător de instrucţie pe 9 iulie, pentru 12 infracţiuni in rem ţinând de criminalitate organizată, în special 'refuzul de a comunica informaţiile necesare interceptărilor autorizate de lege', 'complicitate la delicte şi la infracţiuni care se organizează pe platformă (trafic de droguri, pornografie infantilă, escrocherie şi spălare de bani în grup organizat) şi 'furnizare de servicii de criptologie vizând să asigure funcţii de confidenţialitate fără declaraţie conformă'. Anchetele sunt întreprinse de Centrul de luptă împotriva infracţionalităţii cibernetice (C3N) şi de Oficiul naţional anti-fraudă (ONAF). Arestul fondatorului Telegram a avut loc la sediul ONAF şi a durat aproape patru zile. Dacă Durov va fi inculpat şi se va cere detenţia sa provizorie, un judecător pentru libertăţi va trebui să se pronunţe în cursul serii cu privire la încarcerarea sau plasarea sa sub control judiciar. Mandat pentru fratele lui Durov Site-ul Politico a scris că autorităţile franceze au emis de asemenea un mandat de arestare împotriva lui Nikolai Durov, fratele lui Pavel şi cofondator al Telegram, iar ambele mandate au fost emise în martie. Solicitat să confirme sau nu informaţia, biroul procurorului din Paris a declarat că toate mandatele de arestare sunt acoperite de secretul investigaţiei şi că singura persoană chestionată în prezent este Pavel Durov. Acesta a luat cetăţenia Emiratele Arabe Unite, după ce a mutat sediul social al Telegram în Dubai. În august 2021, Pavel Durov a primit şi cetăţenia franceză, printr-o procedură asupra căreia Parisul păstrează discreţia. Controversele Arestarea lui Durov a adus în atenţie răspunderea penală a furnizorilor de aplicaţii şi a alimentat dezbaterea despre unde se încheie libertatea de exprimare şi unde începe aplicarea legii. De asemenea, ea pus în lumină relaţia dificilă dintre guverne şi Telegram, care are aproape 1 miliard de utilizatori. Preşedintele francez Emmanuel Macron, care împreună cu echipa sa foloseşte Telegram, a luat prânzul cu Durov în 2018, ca parte a unei serii de întâlniri cu antreprenori din tehnologie, a declarat o sursă apropiată lui Macron. Confruntat cu acuzaţii din partea Rusiei, dar şi a lui Elon Musk, că, prin arestarea lui Durov, Franţa a înăbuşit libertatea de exprimare, Macron a făcut luni pasul neobişnuit de a posta pe X despre ceea ce el a numit 'informaţii false'. O sursa apropiată subiectului a reafirmat miercuri ca Macron şi guvernul său nu au avut nimic de-a face cu arestarea. Ministerul de Externe francez nu a răspuns unei solicitări de a comenta după ce Wall Street Jorunal a scris că autorităţile franceze şi din Emirate au piratat împreună telefonul lui Pavel Durov în 2017.

Contractul cu Rusia nu este prelungit (sursa: TASS)
Internațional

Contractul cu Rusia nu este prelungit

Contractul cu Rusia nu este prelungit. Decizia Ucrainei de a nu prelungi actualul contract existent cu Gazprom pentru livrarea gazului rusesc către ţările europene prin Ucraina după 31 decembrie "va dăuna grav intereselor consumatorilor europeni", a susținut Kremlinul. Contractul cu Rusia nu este prelungit "Nimeni nu va prelungi acordul cu Rusia, s-a încheiat", a afirmat marţi, categoric, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG În ciuda conflictului în derulare, Rusia a livrat puţin peste 14 miliarde de metri cubi de gaze în 2023 Europei prin teritoriul ucrainean, mai puţin decât cele 40 de miliarde de metri cubi prevăzute în contract. Austria, Ungaria şi Slovacia sunt principalii beneficiarii. "O astfel de decizie din partea Ucrainei va afecta grav interesele consumatorilor europeni care doresc în continuare să cumpere gaz rusesc", a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov. "Pur şi simplu vor trebui să plătească mult mai mult, ceea ce va face industria lor mai puţin competitivă", a spus el, amintind că Moscova a început discuţiile cu Turcia pentru a crea în cele din urmă un "hub de gaze" acolo. Contractul dintre companiile ucrainene Natfogaz şi GTSOU cu Gazprom a fost semnat la sfârşitul anului 2019 pe o perioadă de cinci ani, până la 31 decembrie 2024. Ucraina discută cu Azerbaidjanul, Rusia cu China La începutul lunii iulie, Volodimir Zelenski a indicat că ţara sa este în discuţii cu Azerbaidjanul, un important producător de gaze naturale, pentru a înlocui cu gaz azer gazul rusesc care tranzitează prin Ucraina în drumul spre Europa. Însă Ucraina nu are o graniţă comună cu Azerbaidjanul, iar gazul azer ar trebui să fie transportat prin conducte prin Rusia. Preşedintele azer Ilham Aliev a dezvăluit la sfârşitul lunii iulie că UE şi Kievul l-au "abordat" pentru a "facilita" discuţiile cu Moscova şi pentru a ajunge la un acord care să convină tuturor părţilor. Ca represalii pentru lansarea ofensivei ruseşti împotriva Ucrainei în februarie 2022, Uniunea Europeană a declarat că doreşte să se elibereze de toate gazele naturale ruseşti până în 2027. Pentru a anticipa scăderea drastică a livrărilor de gaze către Europa, Rusia a apelat la China. Anunţul oficial al lui Volodimir Zelenski a survenit în timp ce armata sa a lansat o ofensivă majoră în regiunea rusă Kursk pe 6 august. Kievul a declarat că a ocupat oraşul Sudja, unde există o staţie de măsurare majoră, singurul punct de intrare pentru gazul rusesc în reţeaua de conducte a Ucrainei către Europa. Celălalt punct de intrare, în Sohranivka (est), a fost blocat de când Kievul a declarat un caz de "forţă majoră" în mai 2022.

Vizele pentru SUA, șanse pentru România (sursa: Facebook/U.S. Embassy Bucharest)
Eveniment

Vizele pentru SUA, șanse pentru România

Vizele pentru SUA, șanse pentru România. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a reluat apelul la cetăţenii români de a-şi reînnoi vizele de tip B1 sau B2 pentru SUA sau de aplica pentru vize, precizând că acest lucru este util pentru acceptarea României în programul „Visa Waiver”. Vizele pentru SUA, șanse pentru România „Guvernul României, apropo de campania «Visa Waiver», a lansat un site, pe care vă invităm din nou să-l vizitaţi - se numeşte calificamromania.ro - care este parte componentă a campaniei de informare pentru a aduce cetăţenilor români beneficiile programului «Visa Waiver» al Statelor Unite ale Americii”, a afirmat Mihai Constantin, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Constantin a adăugat: „Îndemnul, îl repet, este de a aplica până pe 30 septembrie pentru reînnoirea vizei de tip B1 sau B2 sau pentru eliberarea unei vize B1 sau B2, dacă deţineţi deja orice alt tip de viză americană. După data de 30 septembrie Departamentul de Stat american va declanşa evaluarea ratelor de refuz pentru toate statele deja incluse în 'Visa Waiver' sau în curs de aderare, precum este ţara noastră, iar această evaluare este ultimul criteriu tehnic pentru ca românii să poată călători în Statele Unite fără viză cât mai curând posibil.” El a mulţumit şi în numele Guvernului românilor care au aplicat deja la vizele pentru SUA şi au înţeles, astfel, importanţa acestei campanii. Promovarea României Totodată, Constantin a menţionat că reprezentanţii Cancelariei prim-ministrului au depus la CNA o solicitare pentru ca videoclipul de promovare a campaniei "CalificămRomânia", realizat de Guvern, să fie prezentat de televiziuni şi radiouri la orele serii, în orele prim-time, pentru a avea o audienţă mai mare. " O recomandare CNA încă în funcţiune îndeamnă televiziunile şi radiourile să promoveze acest videoclip, dar Cancelaria prim-ministrului a depus o nouă solicitare către Consiliul Naţional al Audiovizualului pentru ca în perioada 1-15 septembrie videoclipul pe care l-am menţionat să fie difuzat inclusiv sau preponderent în orele serii, orele prime-time, aşa-numite, pentru a avea o audienţă cât mai mare. Mulţumim anticipat radiourilor şi televiziunilor care vor răspunde acestei solicitări din partea noastră. Şi vreau să vă şi readuc aminte despre impactul potenţial al acestui videoclip (...), un videoclip pe care l-am dori promovat cât de intens se poate de către mass-media româneşti pentru a califica România în programul Visa Waiver, de care urmează să beneficiem mulţi ani de acum înainte", a declarat Constantin.

Costurile alegerilor prezidențiale au fost anunțate (sursa: Facebook/Administrația Prezidențială a României)
Eveniment

Costurile alegerilor prezidențiale au fost anunțate

Costurile alegerilor prezidențiale au fost anunțate. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a declarat miercuri că suma totală necesară pregătirii, organizării şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor pentru preşedintele României din acest an este estimată la 1,39 miliarde lei. Costurile alegerilor prezidențiale au fost anunțate "Astăzi au fost adoptate trei hotărâri de Guvern care stabilesc în detaliu calendarul acţiunilor electorale, măsurile tehnice şi cheltuielile pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru preşedintele României în datele de 24 noiembrie 2024 - primul tur, respectiv 8 decembrie - al doilea tur de scrutin", a spus Constantin într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Constantin a adăugat: "Suma totală necesară pregătirii, organizării şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor pentru preşedintele României din anul 2024 este estimată la 1,39 miliarde lei"" Înregistrarea alegătorilor din străinătate El a menţionat că 24 septembrie este data limită până la care alegătorii care doresc să voteze în străinătate trebuie să se înregistreze în registrul electoral ca alegător în străinătate, prin intermediul formularului online aflat pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente. "5 octombrie este data-limită pentru depunerea candidaturilor şi a semnelor electorale la Biroul Electoral Central. (...) 25 octombrie - începerea campaniei electorale, 23 noiembrie, ora 7,00 - încheierea campaniei electorale. (...) 22 noiembrie, între orele locale 12,00 şi 21,00 este prima zi a votării în străinătate, 23 noiembrie - a doua zi a votării în străinătate - votul începe în a doua zi la ora 7,00 la ora locală şi se încheie la ora 21,00. 24 noiembrie este ziua votării în ţară - votul începe la ora 7,00 şi se închide la orele 21,00", a mai punctat Constantin. Pe 29 noiembrie se va aduce la cunoştinţa opiniei publice cine sunt cei doi candidaţi care vor participa la al doilea tur de scrutin şi în aceeaşi zi este şi începerea campaniei electorale pentru al doilea tur de scrutin. Pe 7 decembrie, ora 7,00, se încheie campania electorală la nivel naţional, iar 8 decembrie este ziua votării pentru turul al doilea. Votul se desfăşoară între orele 7,00 şi 21,00, a mai spus Constantin.

Afișul Elenei Lasconi nu avea autorizație (sursa: Facebook/Elena Lasconi)
Eveniment

Afișul Elenei Lasconi nu avea autorizație

Afișul Elenei Lasconi nu avea autorizație. Un banner al Elenei Lasconi ar putea fi dat jos de pe un bloc din municipiul Sibiu, prin decizia procurorului sau a judecătorului, după ce poliţiştii au deschis un dosar de cercetare penală in rem pentru amplasarea afişului, fără autorizaţie de construire, de către o agenţie de publicitate, în zona de protecţie a centrului istoric, a declarat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ), Elena Welter. Afișul Elenei Lasconi nu avea autorizație "La data de 13 august a.c., la nivelul Poliţiei Municipiului Sibiu, s-a înregistrat sesizarea Serviciului Public de Poliţie Locală Sibiu prin care se reclamă montarea unui banner pe calcanul unui imobil de pe Bulevardul General Vasile Milea, din municipiul Sibiu, fără autorizaţie de construire", a explicat reprezentanta IPJ Sibiu, Elena Welter. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Aceasta a adăugat: "În cauză, s-a deschis un dosar de cercetare penală in-rem, care vizează săvârşirea infracţiunii de executarea de lucrări de construire fără autorizaţie, în conformitate cu prevederile articolului 24, litera a) din Legea nr. 50/1991R. Menţionăm că, în conformitate cu prevederile articolului 241 din acelaşi act normativ, procurorul sau instanţa de judecată poate dispune, din oficiu sau la cerere, oprirea temporară a executării lucrărilor, pe tot parcursul procesului penal." Sesizare pe aplicaţia Sibiu City App. Purtătoarea de cuvânt a Primăriei Municipiului Sibiu, Mirela Gligore, a precizat, pentru AGERPRES, că totul s-a aflat după ce o persoană a făcut o sesizare pe aplicaţia Sibiu City App. "Primăria Sibiu nu a primit solicitare de autorizare şi nici nu a emis certificat de urbanism sau autorizaţie de construcţie sau de amplasament pentru utilizarea locaţiei menţionate în scopul publicităţii. În urma unei sesizări primite pe Sibiu City App în data de 6 august, Poliţia Locală - Compartimentul Disciplina în Construcţii a efectuat un control în teren în această locaţie şi a întocmit o notă de constatare în acest sens. Având în vedere că spaţiul se află în zona de protecţie a centrului istoric, iar nerespectarea legislaţiei în regimul construcţiilor şi amenajărilor în astfel de zone reprezintă o faptă penală, în data de 8 august Poli?ia Locală a transmis Inspectoratului Judeţean de Poliţie o adresă de sesizare, IPJ fiind instituţia abilitată să ia măsuri în astfel de cazuri", a arătat Mirela Gligore. USR respectă legea Contactat de către corespondentul AGERPRES, liderul organizaţiei municipale USR, Adrian Echert, a transmis, prin intermediul purtătorului de cuvânt al filialei judeţene, că partidul pe care îl reprezintă "acordă o mare importanţă respectării legii" şi "situaţia va fi remediată în cel mai scurt timp". "USR colaborează cu o agenţie de publicitate la nivel naţional pentru gestionarea campaniilor noastre publicitare. Agenţia respectivă este responsabilă de contractarea locaţiilor pentru materialele publicitare şi de asigurarea că toate avizele şi autorizaţiile necesare sunt obţinute. Având în vedere că vorbim de sute de locaţii la nivel naţional, nu este în sarcina USR să verifice individual fiecare amplasament. Menţionăm că USR acordă o mare importanţă respectării legii şi reglementărilor locale şi naţionale. Ne aşteptăm ca agenţiile cu care colaborăm să îndeplinească toate obligaţiile legale în vigoare şi suntem încrezători că situaţia va fi remediată conform normelor legale în cel mai scurt timp. USR rămâne dedicat transparenţei şi respectării legii şi va continua să îşi desfăşoare activitatea în conformitate cu principiile sale de corectitudine şi legalitate", a declarat presedintele organizaţiei municipale USR Sibiu, Adrian Echert. Bannerul amplasat ilegal o prezintă pe Elena Lasconi, lidera USR, cu următorul mesaj: "Sufletul unei naţii, viitorul unei generaţii. Elena Lasconi, Preşedinte". Acest banner se află în apropierea sensului giratoriu aflat la intersecţia Bulevardului Vasile Milea cu Strada Calea Dumbrăvii, una din zonele cele mai circulate din municipiul Sibiu.

Grindeanu anunță deschiderea variantei Ocolitoare Bârlad (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Eveniment

Grindeanu anunță deschiderea variantei Ocolitoare Bârlad

Grindeanu anunță deschiderea variantei Ocolitoare Bârlad. Varianta Ocolitoare Bârlad se deschide joi, iar pe cei 11,28 kilometri se va putea circula de la ora 15:00, a anunţat ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu. Grindeanu anunță deschiderea variantei Ocolitoare Bârlad "Varianta Ocolitoare Bârlad se deschide mâine! De la ora 15:00 se va putea circula pe cei 11,28 kilometri", a scris ministrul pe pagina sa de Facebook. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Grindeanu a adăugat: "Astfel, traficul rutier de tranzit nu va mai fi nevoit să traverseze municipiul Bârlad, iar circulaţia spre şi dinspre Vama Albiţa (frontiera cu Republica Moldova) se va desfăşura în condiţii mai bune." El a menţionat că noua Variantă Ocolitoare are pe traseu trei intersecţii (DN24, DN24D şi DN24A), patru poduri, trei pasaje şi două parcări de scurtă durată.

Măsuri urgente pentru blocajele de trafic (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Măsuri urgente pentru blocajele de trafic

Măsuri urgente pentru blocajele de trafic. Premierul interimar din Bulgaria, Dimitar Glavchev, a avut miercuri o reuniune cu ministrul Internelor, Atanas Ilkov, precum şi cu miniştrii Transporturilor, Krasimira Stoyanova, şi Dezvoltării Regionale, Violeta Koritarova, pentru a discuta măsuri urgente pentru a rezolva problema blocajelor de trafic apărute la punctul de trecere a frontierei de lângă podul Giurgiu-Ruse, informează biroul de presă al consiliului de miniştri. Măsuri urgente pentru blocajele de trafic Glavchev le-a cerut miniştrilor bulgari să discute cu omologii lor români pentru a-şi coordona eforturile. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Premierul bulgar a fost ferm că fluxul de camioane ar trebui separat în două şiruri, unul pentru cele din ţările membre UE şi altul pentru cele din ţările terţe. În acest scop, traficul ar trebui să fie reorganizat încă dinainte de punctul de trecere a frontierei. "Faceţi tot ce este posibil pentru a accelera trecerea podului peste Dunăre. Vă cer acţiuni rapide şi să găsiţi soluţii eficiente", le-a spus premierul bulgar miniştrilor de resort. Va fi organizată o nouă rundă de discuţii cu reprezentanţii autorităţilor române cu privire la lansarea liniei de feribot Ruse-Giurgiu, care ar permite diminuarea traficului pe pod. Miniştrii au subliniat că, deoarece feribot-ul de la Oryahovo-Bechet nu a putut funcţiona timp de trei zile, din cauza nivelului redus al apelor Dunării, asta a creat probleme suplimentare şi a direcţionat şi mai multe camioane spre Ruse.

Salariul mărit, „interpretarea” greșită a legii (sursa: Inquam Photos/george Călin)
Eveniment

Salariul mărit, „interpretarea” greșită a legii

Salariul mărit, „interpretarea” greșită a legii. Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, a declarat, referitor la subiectul privind mărirea "ilegală" a salariului său de la AEP, că a sesizat Curtea de Conturi după ce a fost "înştiinţat" că indemnizaţia preşedintelui ar fi fost stabilită, "interpretând eronat legea", la un cuantum superior şi a intrat în "legalitate" din momentul în care a semnat un angajament de plată pentru restituirea unor sume de bani. Salariul mărit, „interpretarea” greșită a legii Greblă a răspuns, întrebat miercuri într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, despre cum comentează informaţiile apărute într-o anchetă de presă potrivit căreia şeful AEP şi-a majorat "ilegal" salariul. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG "Da, e bine că am fost întrebat, inclusiv în acest context. Deci, în ziua în care am venit preşedinte la Autoritatea Electorală Permanentă am semnat nişte ordine care sunt absolut normale pentru orice fel de activitate, respectiv pentru cei care au specimen de semnătură în bancă şi sunt împuterniciţi să semneze documente în relaţia cu băncile, alte câteva tipuri de ordine care privesc activitatea curentă, inclusiv stabilirea indemnizaţiei preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente. Mi-a fost adus, cum mi-au fost aduse şi celelalte ordine, având pe spate cinci semnături ale şefilor direcţiilor respective: Direcţia Juridică, Direcţia de Resurse Umane, Direcţia Financiară şi ordinul contrasemnat de secretarul general al Autorităţii Electorale Permanente. Făcuseră o interpretare în sensul în care indemnizaţiile demnitarilor erau îngheţate la nivelul anului 2019, iar textul prevedea o normă care zicea: "cu condiţia să-şi desfăşoare acelaşi fel de activitate în aceleaşi condiţii". Secretarul general şi colegii mei, ceilalţi care dispuneau, au interpretat în sensul în care eu veneam din altă activitate şi că acea prevedere nu mi s-ar aplica, motiv pentru care au stabilit nivelul salariului fără să ţină cont de această îngheţare a salariului minim la nivelul anului 2019", a afirmat Toni Greblă. Sesizarea Curții de Conturi Şeful AEP a adăugat că, ulterior, fiind înştiinţat legat de interpretarea greşită a legii în acest caz, a sesizat imediat Curtea de Conturi. " După câteva luni, secretarul general a fost trimis în judecată pentru o anume faptă, a devenit incompatibil cu calitatea de secretar general, pentru că legea prevede că, în momentul în care eşti trimis în judecată, raportul de muncă se suspendă automat, după alte vreo două săptămâni am solicitat transferul său şi am acordat transferul. După încă o săptămână a înştiinţat Autoritatea Electorală Permanentă că indemnizaţia preşedintelui ar fi fost stabilită interpretând eronat legea la un cuantum superior, prin ordinul care era contrasemnat de secretarul general. Am chemat imediat Curtea de Conturi. Părerea Curţii de Conturi a fost că trebuie să se revină la nivelul de îngheţare a indemnizaţiei la nivelul anului 2019, lucru ce l-am făcut în aceeaşi zi. Tot în aceeaşi zi am semnat un angajament de plată, prin care în următoarele luni mi-au fost reţinute şi (...) îmi vor fi reţinute diferenţele de bani până ajungem la zero cu această situaţie. Angajamentul de plată l-am luat acum patru sau cinci luni de zile, şase, nu mai ştiu exact. În fiecare lună mi-au fost reţinute sumele de bani. Cred că în două luni de zile sau în trei luni de zile se termină cu această situaţie", a declarat Greblă. Greblă nu a verificat legalitatea salariului Greblă a subliniat că a intrat în legalitate pe această speţă din momentul în care a semnat angajamentul de plată. " Raportul Curţii de Conturi nu a fost finalizat, însă eu am intrat în legalitate încă de atunci, am semnat angajamentul de plată, astfel încât din punct de vedere al Curţii de Conturi lucrurile sunt închise, dar ele trebuie formalizate prin raportul care îl încheie, cum bine ştiţi, după fiecare control", a afirmat el. Întrebat dacă la momentul semnării ordinului nu l-a interesat ce salariu va avea la AEP, el a spus că l-a interesat acest aspect, dar nu i-a verificat legalitatea. "M-a interesat, dar n-am stat să-l şi verific să văd dacă este legal sau nu. Deci până nu am chemat Curtea de Conturi nu mi-a spus nimeni că este ceva în neregulă", a declarat Greblă. Demisia nu e luată în calcul Şeful AEP a punctat că, faţă de cele arătate, nu se impune o demisie a sa, întrebat despre faptul că "mai multe voci" i-au solicitat, în spaţiul public, acest lucru. "Acum aud o singură voce, a dumneavoastră, care pune o asemenea problemă. Nu, nu am de gând să demisionez şi nimeni nu mi-a cerut acest lucru şi în afară de dumneavoastră nimeni nu mi-a cerut acest lucru. V-am răspuns la o întrebare, nu consider că acesta ar fi un motiv temeinic, serios, pentru ca, cel puţin în această perioadă, să iau în calcul vreo posibilitate de a demisiona şi a lăsa conducerea Autorităţii Electorale fără preşedinte, fără conducător", a declarat Greblă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră