marți 08 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7600 articole
Ramona Emilian

Internațional

Zelenski, cel mai tare om de vânzări din istorie, cum vine în SUA, mai pleacă cu 60 de miliarde de dolari, spune Trump, care crede că președintele ucrainean ar vrea ca Harris să câștige alegerile

Zelenski, prea mulți bani americani (Trump). Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski ar vrea ca democraţii să câştige alegerile prezidenţiale din SUA din noiembrie, susţine candidatul republican şi fostul preşedinte Donald Trump. Zelenski, prea mulți bani americani (Trump) "Cred că Zelenski este cel mai tare om de vânzări din istorie. De fiecare dată când vine în SUA, pleacă cu 60 de miliarde de dolari", a remarcat luni Trump la un miting în statul Pennsylvania. Zelenski "vrea foarte mult ca ei (democraţii) să câştige aceste alegeri, dar eu aş face altfel, voi reuşi să fac pace", a adăugat Trump. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Candidatul republican nu a dat alte detalii privind planul său de pace în afară de a reitera că, dacă va câştiga alegerile din 5 noiembrie, va discuta cu Zelenski şi cu preşedintele rus Vladimir Putin şi va insista să ajungă la un acord. Afirmaţia lui Trump contrastează cu opinia adoptată de unii dintre aliaţii săi care spun că Ucraina ar saluta o revenire a lui Trump la Casa Albă întrucât este singurul potrivit să negocieze cu Putin încheierea războiului din Ucraina. Zelensky în SUA Aflat în SUA pentru a lua parte la cea de-a 79-a sesiune a Adunării Generale a ONU, Volodimir Zelenski a afirmat la rândul său luni că o acţiune decisivă a Statelor Unite, în acest moment, ar putea face ca războiul să ia sfârşit anul viitor. Săptămâna trecută, Donald Trump a indicat că "probabil" se va întâlni cu Zelenski în cursul vizitei acestuia în SUA, dar nu a fost stabilită o întâlnire, conform unor apropiaţi ai fostului preşedinte american. În weekend, Zelenski a vizitat o fabrică de arme din Pennsylvania împreună cu guvernatorul democrat Josh Shapiro, aliat al candidatei democrate la preşedinţie Kamala Harris, ceea ce i-a înfuriat pe unii asociaţi ai lui Trump. Americanii de origine est-europeană, inclusiv ucraineană şi poloneză, au devenit un potenţial bloc electoral pentru amândouă taberele din SUA, atât democrată cât şi republicană, mai ales în Pennsylvania, unde trăiesc importante comunităţi de polonezi şi ucraineni.

Zelenski, cel mai tare om de vânzări din istorie, cum vine în SUA, mai pleacă cu 60 de miliarde de dolari, spune Trump, care crede că președintele ucrainean ar vrea ca Harris să câștige alegerile
Interlopul Austrianu e bine, dar fiul lui și concubina acestuia sunt implicați în cămătărie și înșelăciune prin ghicit. Percheziții la Ploiești
Eveniment

Interlopul Austrianu e bine, dar fiul lui și concubina acestuia sunt implicați în cămătărie și înșelăciune prin ghicit. Percheziții la Ploiești

Fiul interlopului Austrianu, vizat de poliție. Poliţiştii din Ploieşti au efectuat, marţi dimineaţă, patru percheziţii la persoane bănuite de camătă, înşelăciune şi conducerea unui vehicul de către o persoană a cărei exercitare a dreptului de a conduce i-a fost suspendată, în acest dosar fiind vizat, printre alţii, fiul cunoscutului interlop ploieştean Austrianu. Fiul interlopului Austrianu, vizat de poliție "În fapt, în perioada decembrie 2023- septembrie 2024, doi dintre bănuiţi ar fi oferit bani cu dobândă mai multor persoane din municipiul Ploieşti, fără a fi autorizaţi în acest sens, ajutaţi fiind de alte două persoane, fiind creat astfel un prejudiciu de aproximativ 30.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul De asemenea, unul dintre bănuiţi, ar fi condus, în cursul anului 2024, un autoturism pe drumurile publice din municipiul Ploieşti, având dreptul de a conduce suspendat. Totodată, o altă persoană implicată ar fi comis infracţiuni de înşelăciune prin modul de operare ghicitul", informează Inspectoratul Judeţean de Poliţie Prahova. Surse judiciare au precizat că cei bănuiţi de camătă sunt Sandu Cosmin, fiul cunoscutului interlop ploieştean Austrianu, şi concubina acestuia. La sediul unităţii de poliţie au fost duse cinci persoane, în vederea audierii. Suportul de specialitate a fost asigurat de Direcţia Operaţiuni Speciale din cadrul Poliţiei Române. Activitatea a beneficiat de sprijinul jandarmilor din cadrul Grupării Mobile de Jandarmi Matei Basarab Ploieşti.

Doctorița din Suceava care lua și zece șpăgi pe zi, închisoare cu executare: trei ani, definitiv
Eveniment

Doctorița din Suceava care lua și zece șpăgi pe zi, închisoare cu executare: trei ani, definitiv

Fosta șefă SJU Suceava, condamnată definitiv. Fosta şefă a Secţiei de oncologie din Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Suceava, Anca Ababneh Dumitrovici, acuzată de fapte de corupţie, a fost condamnată definitiv, luni, la trei ani de închisoare cu executare, potrivit unei sentinţe a Curţii de Apel Suceava. Fosta șefă SJU Suceava, condamnată definitiv Magistraţii Curţii de Apel au decis, astfel, majorarea pedepsei de la doi ani şi şase luni, dictată în luna aprilie de Tribunalul Suceava, la trei ani de închisoare în regim de detenţie. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul "În baza art.421 pct.1 lit.b C.pr.pen., respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpata Ababneh Dumitrovici Anca împotriva sentinţei penale nr. 157 din data de 25.04.2024 pronunţată de Tribunalul Suceava în dosarul nr. 4400/86/2023. În baza art.275 alin.2 C.pr.pen., obligă inculpata apelantă Ababneh Dumitrovici Anca la plata către stat a sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din apel. În baza art.421 pct.2 lit.a C.pr.pen., admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava împotriva sentinţei penale nr. 157 din data de 25.04.2024 a Tribunalului Suceava. Desfiinţează, în parte, sentinţa penală sus menţionată, şi în rejudecare: Înlătură aplicarea disp. art.91, art. 92, art.93 şi art. 94 C.pen.. Majorează cuantumul pedepsei la care a fost condamnată inculpata Ababneh Dumitrovici Anca de la 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare la 3 (trei) ani închisoare, pedeapsă ce se va executa în regim de detenţie", se arată în soluţia pe scurt a Curţii de Apel Suceava. Ce șpăgi primea doctorița Anca Ababneh Dumitrovici a fost găsită vinovată în dosarul în care a fost acuzată că, în calitate de medic specialist oncolog la SJU Suceava, în perioada aprilie 2022 - 19 ianuarie 2023, în mod repetat, a acceptat promisiunea de a primi o sumă de bani, a pretins şi a primit diferite sume de bani (sume variabile, respectiv 50 de lei, 100 de lei, 200 de lei, 50 de euro) sau alte foloase (miere de albine, caşcaval, cafea, bomboane de ciocolată, brânză etc) de la 64 de persoane, pacienţi sau aparţinătorii acestora, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, respectiv pentru îndeplinirea actelor medicale referitoare la tratamentul şi asistenţa anti-cancer ce trebuiau realizate gratuit. În sarcina medicului s-au reţinut 64 de acte materiale ale infracţiunii de luare de mită în formă continuată, dintre care 62 de acte materiale au fost comise într-un interval scurt de timp, respectiv în şapte zile lucrătoare consecutive din luna decembrie 2022.

În 2025, Guvernul va tăia masiv din cheltuieli și va crește taxele și impozitele, spune sindicalistul Dumitru Costin: Va fi un an dureros
Economie

În 2025, Guvernul va tăia masiv din cheltuieli și va crește taxele și impozitele, spune sindicalistul Dumitru Costin: Va fi un an dureros

Va urma un an „dureros” fiscal. Anul 2025 va fi unul dureros din punct de vedere fiscal astfel că, pe lângă tăieri semnificative de cheltuieli vor fi taxe şi impozite mai mari, a afirmat, luni, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, într-o înregistrare video pe pagina de Facebook a organizaţiei. Va urma un an „dureros” fiscal "Creşterea cheltuielilor pe seama deficitului va antrena în anii următori majorări semnificative ale cheltuielilor cu dobânzile, în contextul în care astăzi plătim lunar dobânzi de peste 600 de milioane de euro, echivalentul preţului pe care România l-a încasat din vânzarea Petrom", a menţionat Dumitru Costin. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul "Forma rectificării arată în fapt două lucruri: bugetul pentru 2024 a fost făcut prost şi nerealist, deficitul bugetar fiind aproape dublu faţă de perioada similară din 2023, respectiv 71 de miliarde lei în 2024, faţă de 38 miliarde lei în primele şapte luni din 2023; fără această rectificare bugetară, multe instituţii ar fi rămas inclusiv fără bani de salarii. Modul în care s-a făcut această rectificare arată că, din punct de vedere fiscal, 2025 va fi un an dureros, în care, pe lângă tăieri semnificative de cheltuieli, vom avea şi taxe şi impozite mai mari. Decontul va veni sigur. Întrebarea este cine va plăti pentru aceste măsuri şi cât de dur", a adăugat acesta. Premisele rectificării bugetare Potrivit acestuia, rectificarea bugetară pleacă de la două premise, justificând nevoia de intervenţie, doar că în sens diferit. "O premisă se referă la ajustarea indicatorului creştere economică reală prognozată pentru anul 2024, urmând să se reducă de la 3,4 la 2,8. Din punctul nostru de vedere, ajustarea acestui indicator ar fi trebuit să genereze mult mai multă prudenţă. Cea de-a doua premisă se referă la cheltuieli ce nu mai au acoperire în resurse alocate până la finalul acestui an. Dincolo de suplimentările de venituri şi cheltuieli pentru proiectele cu finanţări europene, la capitolul venituri se produce o ajustare nesemnificativă a acestora, singurul argument adus fiind acela al unei mai bune colectări. Dacă acest argument ar fi fost unul real, atunci Guvernul n-ar fi avut nevoie recent de aprobarea unor măsuri de amnistie fiscală", a explicat preşedintele BNS. Ajustarea cheltuielilor El a precizat că, în ceea ce priveşte ajustarea capitolului de cheltuieli, aceasta se produce la aşa-zisele componente dure, precum: cheltuieli de personal, cheltuieli cu asistenţă socială şi cheltuieli cu dobânzile. "Principalele categorii de cheltuieli majorate sunt: 8,8 miliarde lei în plus la cheltuieli de personal, 3 miliarde lei în plus la dobânzi, 3 miliarde lei în plus la transferuri, 5 miliarde lei în plus la asistenţă socială şi 11,3 miliarde lei în plus pentru creşterea cheltuielilor fondului unic de asigurări de sănătate. Din 40 de miliarde de lei cheltuieli suplimentare, doar 23,6 miliarde lei sunt acoperite din venituri, restul de 16,4 miliarde lei fiind pe seama creşterii deficitului bugetului public", a adăugat Dumitru Costin. Guvernul a aprobat luni rectificarea bugetară pentru bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi bugetul asigurărilor de şomaj, ţinând cont de prognozele macroeconomice elaborate de Comisia Naţională de Prognoză, a anunţat ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, la finalul şedinţei Executivului. Indicatorii pe care a fost realizată rectificarea sunt o creştere economică revizuită la 2,8%, un deflator al PIB de 7,2% şi un PIB actualizat de 1.768,8 miliarde de lei. Veniturile bugetului general consolidat în anul 2024 ajung la 620,2 miliarde de lei iar cheltuielile bugetului general consolidat sunt în valoare de 743 miliarde de lei.

Maia Sandu, favorită în cursa prezidențială. Aproape jumătate din moldoveni ar vota "da" la referendumul pentru integrarea în UE
Internațional

Maia Sandu, favorită în cursa prezidențială. Aproape jumătate din moldoveni ar vota "da" la referendumul pentru integrarea în UE

Preşedinta Maia Sandu este preferata electoratului. Preşedinta Maia Sandu conduce în cursa prezidenţială, la fel ca şi votul "da" la referendumul pentru integrarea în Uniunea Europeană, ambele stabilite pentru 20 octombrie, potrivit unui sondaj realizat de compania iData şi publicat luni în presa din Republica Moldova. Preşedinta Maia Sandu este preferata electoratului Dacă duminica viitoare ar avea loc alegerile, Maia Sandu ar obţine 26,8% din voturile alegătorilor, urmată de Renato Usatîi, liderul Partidul Nostru, cu 12,7% din voturi, şi de fostul procuror general al R. Moldova, Alexandr Stoianoglo, cu 11,2% din voturi. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Liberala Maia Sandu, aflată în fruntea statului din 2020, a fost al doilea candidat înregistrat de comisia electorală după Stoianoglo, candidat susţinut de Partidul Socialiştilor şi de simpatizanţii pro-ruşi. Renato Usatîi, un fost om de afaceri, a locuit în Rusia aproape un deceniu, dar în 2014 a decis să revină în R. Moldova şi să intre în politică. Anul trecut s-a aflat că Renato Usatîi i-a cerut preşedintelui Vladimir Putin să i se retragă cetăţenia rusă, deoarece nu poate avea legături cu o ţară care "foloseşte teroarea împotriva propriilor cetăţeni". Majoritatea moldovenilor, pro UE În ceea ce priveşte referendumul constituţional privind integrarea în UE, care va avea loc tot pe 20 octombrie, 46% dintre alegători ar vota în favoarea acestei opţiuni, în cazul în care consultarea populară ar avea loc duminica aceasta, spune iData. Un procent de 39% dintre cetăţeni resping aderarea la UE, în timp ce 12,7% nu s-au decis încă, relevă sondajul. Din totalul persoanelor consultate, 67% au spus că vor merge în mod sigur să voteze la referendumul din 20 octombrie. Potrivit directorului general al iData, Mihai Bologan, susţinătorii aderării la UE sunt concentraţi, în principal, în capitală şi în centrul ţării. "Sunt doar câteva regiuni în care sunt mulţi opozanţi", a mai spus el, citat de portalul NordNews.md. Până în prezent, a mai fost autorizat să candideze la alegeri şi fostul premier al ţării, Vasile Tarlev.

Armata obligatorie, reintrodusă și de Croația, țară NATO vecină cu Serbia, care de asemenea reia stagiul militar
Internațional

Armata obligatorie, reintrodusă și de Croația, țară NATO vecină cu Serbia, care de asemenea reia stagiul militar

Croația va reintroduce serviciul militar obligatoriu. Guvernul croat merge mai departe cu planurile sale de a reintroduce serviciul militar obligatoriu, la 17 ani după ce recrutarea tinerilor în armată a fost eliminată. Croația va reintroduce serviciul militar obligatoriu Un proiect de lege privind reintroducerea obligativităţii serviciului militar va fi prezentat în curând în parlament, a indicat luni ministrul croat al apărării, Ivan Anusic, citat de portalul index.hr. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Serviciul militar va fi de două luni şi va cuprinde o pregătire de bază, primii recruţi urmând să îşi înceapă serviciul la 1 ianuarie 2025. Se aşteaptă ca parlamentul croat să aprobe acest proiect de lege. Serbia anunță planuri similare Săptămâna trecută, preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a anunţat planuri similare pentru ţara sa. Acolo, serviciul militar va avea o durată de 75 de zile. Între 4.000 şi 4.500 de recruţi sunt aşteptaţi în anul 2025, potrivit ministrului croat al apărării. Anual, între 17.000 şi 18.000 de tineri croaţi împlinesc 18 ani. Noua lege îi vizează pe cei cu vârste cuprinse între 18 şi 27 de ani. Potrivit proiectului de lege, oricine are posibilitatea de a amâna serviciul militar pentru a-şi finaliza mai întâi studiile. Croaţii pot refuza serviciul militar din motive de conştiinţă, dar ar trebui să efectueze un serviciu civil alternativ. Costul pregătirii unei generaţii de recruţi s-ar ridica la aproximativ 5 milioane de euro (5,58 milioane de dolari), a estimat ministrul Anusic. Având în vedere situaţia actuală de securitate, nu este oportun să fim economi când vine vorba de echiparea şi modernizarea armatei, a spus în continuare el, evocând recenta mărire a salariilor ofiţerilor.

Prizonierii ucraineni de război nu doar că nu beneficiază de asistență medicală în Rusia, dar sunt uneori supuși la tortură
Internațional

Prizonierii ucraineni de război nu doar că nu beneficiază de asistență medicală în Rusia, dar sunt uneori supuși la tortură

Prizonierii ucraineni sunt torturați în Rusia. Prizonierii ucraineni sunt în mod deliberat privaţi de asistenţă medicală în închisorile din Rusia, iar unii medici au luat parte la acte de tortură într-unul din penitenciare, dezvăluie luni o comisie de anchetă a Consiliului ONU pentru drepturile omului. Prizonierii ucraineni sunt torturați în Rusia Comisia, creată pentru a ancheta asupra încălcărilor drepturilor omului în Ucraina de la invazia pe scară largă a Rusiei în februarie 2022, a concluzionat deja că forţele de ocupaţie ruse utilizează "în mod sistematic" tortura. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Însă în raportul său oral în faţa Consiliului în această luni, comisia subliniază că aria geografică extinsă şi similitudinea metodelor utilizate "demonstrează că tortura a fost folosită ca practică curentă şi acceptabilă de către autorităţile ruse, cu un sentiment de impunitate". Dincolo însă de tortura sistematică şi violurile din lagărele de prizonieri sau violurile asupra femeilor din oraşele şi satele ocupate de trupele ruse, Comisia notează "absenţa oricărui ajutor medical adecvat pentru cei care aveau nevoie disperată de el" în numeroase centre de detenţie controlate de către autorităţile ruse. "Într-unul dintre aceste centre, medicii închisorii au participat chiar la şedinţe de tortură", subliniază preşedintele comisiei, Erik Mose, în raportul său oral în faţa Consiliului. Mărturii ale foștilor prizonieri Cu titlu de exemplu, Mose evocă mărturiile unor foşti prizonieri ucraineni în închisoarea Olenivka, din estul Ucrainei. La 29 iulie 2022, o explozie în centrul de detenţie Olenivka a provocat moartea mai multor prizonieri ucraineni. Ruşii au acuzat forţele ucrainene de bombardarea închisorii. Kievul, aliaţii săi occidentali şi mulţi analişti cred însă că în spatele exploziei au fost ruşii. Potrivit martorilor, "nu a fost acordată nicio asistenţă medicală imediată multor zeci de persoane care au suferit răni ce le-au pus viaţa în pericol", a declarat Mose. Doar medici militari dintre prizonieri au încercat să acorde ajutor răniţilor, subliniază raportul. "Ei au văzut multe persoane murind în acea noapte, în timp ce responsabilii coloniei Olenivka stăteau şi priveau", a acuzat şeful comisiei ONU. Sechelele fizice şi psihologice sunt profunde, iar nevoile în materie de sănătate mintală sunt enorme, conform mărturiilor colectate de Comisie. "Eram bântuit de teama de a fi încarcerat din nou. Sunt acasă din punct de vedere fizic, dar încă mă simt încarcerat mental de trauma provocată de ruşi", spune unul dintre aceşti foşti prizonieri torturaţi. Numeroase victime au exprimat "nevoia vitală de a se face dreptate", iar preşedintele Comisiei a insistat asupra continuării strângerii de dovezi.

Zelenski speră că Biden, pe final de mandat, va lua decizia să permită folosirea rachetelor cu rază lungă pentru atacarea Rusiei
Internațional

Zelenski speră că Biden, pe final de mandat, va lua decizia să permită folosirea rachetelor cu rază lungă pentru atacarea Rusiei

Așteptările lui Zelenski de la SUA. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a început luni o vizită în SUA, unde urmează să îşi prezinte "planul pentru victorie", context în care ucrainenii se aşteaptă la mai mult sprijin într-o etapă crucială a războiului, precum şi la mai multă claritate din partea aliatului lor cheie cu privire la dimensiunea angajamentului acestuia. Așteptările lui Zelenski de la SUA Următoarele luni vor fi decisive, a subliniat preşedintele ucrainean la sosirea sa în Statele Unite, unde intenţionează să discute planul său cu preşedintele Joe Biden şi cu cei doi candidaţi la preşedinţie - vicepreşedinta în exerciţiu Kamala Harris şi ex-preşedintele republican Donald Trump -, precum şi cu liderii altor ţări care participă la Adunarea Generală a ONU. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Zelenski susţine că Ucraina ştie ce trebuie să facă pentru a învinge Rusia şi a obţine o pace justă, bazată pe restabilirea integrităţii sale teritoriale şi pe garanţii de securitate. Cu toate acestea, întrebarea dacă hotărârea aliaţilor este egală cu voinţa ucrainenilor de a lupta, care persistă în pofida tuturor dificultăţilor acumulate în cei peste doi ani şi jumătate de război, rămâne deschisă pentru mulţi în Ucraina. "Americanii trebuie să formuleze clar obiectivul principal al sprijinului lor pentru Ucraina. Odată ce acest lucru va fi cunoscut, toate celelalte, instrumentele necesare pentru realizarea lui, vor deveni clare", a declarat pentru EFE Oleksandr Merejko, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe din Rada Supremă (parlamentul ucrainean). Mai multe vorbe, decât fapte În opinia sa, sintagma des utilizată de susţinere a Ucrainei "atât timp cât este necesar" are în continuare puţină substanţă. SUA ar putea pune capăt îndoielilor prin reafirmarea angajamentului lor faţă de punerea în aplicare a formulei de pace ucrainene, a declarat Merejko, deputat din partea partidului de guvernământ "Slujitorul Poporului". Întârzierile frecvente în livrarea armelor promise au dus la o dezamăgire crescândă în rândul ucrainenilor cu privire la credibilitatea partenerilor lor. Mulţi dintre ei au aşteptări moderate în ceea ce priveşte creşterea sprijinului militar după vizita lui Zelenski în SUA, deşi există speranţa că operaţiunea ucraineană în regiunea rusă Kursk şi reacţia relativ moderată a Rusiei, în contrast cu ameninţările sale nucleare, ar putea determina Washingtonul să acţioneze mai rapid şi cu mai multă îndrăzneală. Occidentul nu se mobilizează suficient În pofida unor progrese, Occidentul nu şi-a mobilizat suficient industria militară pentru a-şi face vizibil pe câmpul de luptă din Ucraina imensul său avantaj economic faţă de Rusia, afirmă Mikola Bielieskov, analist militar la Institutul ucrainean pentru studii strategice. Expertul citat nu este sigur dacă Zelenski va reuşi să elimine diferenţele ce persistă în viziunile cu privire la sfârşitul războiului pe care Ucraina şi guvernul SUA le-au avut de la începutul invaziei ruse. În timp ce Ucraina continuă să aspire la restabilirea completă a integrităţii sale teritoriale şi înfrângerea militară a Rusiei, aliaţii săi îşi definesc obiectivul prin prezervarea Ucrainei ca stat, a explicat Bielieskov într-un interviu acordat portalului "Militarnîi". "Întrucât depindem de aliaţii noştri, viziunea lor este importantă şi determină ce arme şi alte resurse primim", a subliniat expertul citat. Utilizarea rachetelor occidentale Dacă Occidentul nu îşi sporeşte sprijinul, Ucraina va rămâne concentrată pe reducerea potenţialului de război al Rusiei prin atacarea depozitelor de muniţie ruseşti şi a altor obiective militare, apreciază analistul ucrainean Ivan Kiricevski. Capacitatea de a utiliza rachete occidentale cu rază lungă de acţiune împotriva teritoriului inamic ar fi deosebit de utilă în acest context, spune el. Deşi SUA au ezitat mult timp să ridice această restricţie, decizia ar putea fi luată de preşedintele Joe Biden după alegeri, la final de mandat, când va avea în sfârşit "mână liberă", completează Oleksandr Merejko. "Sper ca în curând să dea dovadă de curaj politic", îşi exprimă speranţa deputatul ucrainean. În opinia sa, acum nu este momentul de discutat ce se va întâmpla dacă Washingtonul refuză să sprijine planul pentru victorie al lui Zelenski. "Nu ne putem permite să avem un plan B, deoarece ar arăta că nu suntem suficient de încrezători în victoria şi supravieţuirea noastră", afirmă parlamentarul ucrainean.

Boloș neagă că ar lucra la introducerea impozitului progresiv: În continuare rămânem cu cota unică
Economie

Boloș neagă că ar lucra la introducerea impozitului progresiv: În continuare rămânem cu cota unică

Boloș: România rămâne cu cota unică. România rămâne în continuare cu cota unică, a afirmat, luni, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, el menţionând că nu s-a pus problema să se lucreze la impozitul progresiv. Boloș: România rămâne cu cota unică "Nu s-a pus problema ca să lucrăm la impozitul progresiv", a răspuns Marcel Boloş, unor întrebări ale jurnaliştilor adresate în conferinţa de la finalul şedinţei de Guvern. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul "În continuare rămânem cu cota unică, care ştim că a produs mult bine pentru toţi românii, care ştim că încurajează munca, care ştim că este în avantajul celor care îşi desfăşoară activitatea în câmpul muncii şi în felul acesta noi continuăm cu cota unică. Impozitul progresiv se potriveşte doar în perioadele în care statele sunt dezvoltate, au un anumit nivel de dezvoltare şi deocamdată România şi românii au nevoie de cota unică pentru a fi sprijiniţi în această perioadă grea pentru ceea ce înseamnă traiul de zi cu zi", a adăugat acesta. Nevoile României Întrebat de ce se recomandă acest tip de impozit de către Fondul Monetar Internaţional sau Banca Mondială, ministrul Finanţelor a explicat că, până la a ajunge la statutul de ţară dezvoltată, România are nevoie de implementarea bugetelor de investiţii. "Eu cred că de la particularităţile pe care le are România, de ţară în curs de dezvoltare, până la a ajunge la nivelul de statut de ţară dezvoltată, mai trebuie să ne implementăm cel puţin bugetele de investiţii, pentru Politica de Coeziune şi pentru ceea ce înseamnă Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi e nevoie în continuare să apărăm cota unică, aşa cum este ea acum reglementată de Codul Fiscal", a declarat Boloş.

Singurătatea bătrânei cu animale: zece pisici și doi câini, găsiți fără mâncare și apă într-un apartament lângă o femeie de 67 de ani în stare de inconștiență
Eveniment

Singurătatea bătrânei cu animale: zece pisici și doi câini, găsiți fără mâncare și apă într-un apartament lângă o femeie de 67 de ani în stare de inconștiență

Femeie singură, salvată de alerta vecinilor. O femeie în vârstă de 67 de ani a fost găsită în stare de inconştienţă în apartamentul său din Piatra-Neamţ de pompierii, poliţiştii şi cadrele medicale de la Ambulanţă, chemate de vecinii care au reclamat că nu au mai văzut-o de o săptămână, a informat Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Neamţ. Femeie singură, salvată de alerta vecinilor În interiorul locuinţei, salvatorii au găsit şi 10 pisici şi 2 câini, care nu aveau mâncare şi apă. Citește și: EXCLUSIV Acuzat de hărțuire sexuală când era șef la Ape Minerale, actualul deputat PNL Alin Udriște a devenit și proprietar peste apele Piscicola SA Neamț printr-o escrocherie, acuză ANPA "Pe lângă salvarea persoanei, intervenţia s-a concentrat şi pe salvarea animalelor aflate în locuinţă. Au fost descoperite 10 pisici şi 2 câini, toate într-o stare avansată de neglijenţă, fără hrană, apă sau asistenţă medicală adecvată. Poliţiştii au emis un ordin de plasare în adăpost, animalele fiind preluate de o firmă de specialitate şi transportate la un adăpost unde vor primi îngrijirea necesară", a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Neamţ, inspectorul Ramona Ciofu. Femeia în vârstă de 67 de ani a fost transportată la Unitatea de Primiri Urgenţe Piatra-Neamţ.

Rusia provoacă Japonia: un avion de vânătoare al Moscovei a intrat de trei ori în spațiul aerian japonez, provocând reacții militare și diplomatice
Internațional

Rusia provoacă Japonia: un avion de vânătoare al Moscovei a intrat de trei ori în spațiul aerian japonez, provocând reacții militare și diplomatice

Japonia, protest „serios”, adresat guvernului rus. Japonia a adresat un "protest foarte serios" luni Moscovei după ce un avion militar rus a pătruns de trei în spaţiul său aerian, prima incursiune de acest tip din 2019, a declarat ministrul japonez al apărării, Minoru Kihara. Japonia, protest „serios”, adresat guvernului rus "Am confirmat astăzi că un avion de patrulare rusesc, un Il-38, a încălcat spaţiul nostru aerian deasupra apelor noastre teritoriale la nord de insula Rebun", în largul Hokkaido, "în trei rânduri", a afirmat Minoru Kihara. Citește și: EXCLUSIV Acuzat de hărțuire sexuală când era șef la Ape Minerale, actualul deputat PNL Alin Udriște a devenit și proprietar peste apele Piscicola SA Neamț printr-o escrocherie, acuză ANPA Ca reacţie, Tokyo a ridicat avioane de vânătoare de la sol, a lansat avertismente radio şi rachete de semnalizare. "Această încălcare a spaţiului aerian este extrem de regretabilă şi am adresat astăzi (luni) un protest foarte serios guvernului rus prin canale diplomatice, încurajându-l cu tărie să evite ca astfel de lucruri să se repete", a subliniat ministrul nipon al apărării. Japonia e de partea Ucrainei Japonia s-a aliniat poziţiei occidentale faţă de invazia Rusiei în Ucraina, acordând Kievului sprijin financiar şi material şi sancţionând persoane şi organizaţii ruseşti. Este prima incursiune a unui avion rusesc în spaţiul aerian al Japoniei din iunie 2019, când un bombardier Tu-95 a pătruns în sudul insulei Okinawa şi în jurul insulelor Izu, la sud de Tokyo, potrivit autorităţilor nipone. Principalul purtător de cuvânt al guvernului, Yoshimasa Hayashi, nu a dorit să "dea informaţii definitive cu privire la intenţia şi scopul" incursiunii ruse de luni, dar a menţionat că "armata rusă a fost activă în proximitatea ţării noastre de la invazia în Ucraina". Japonia a ridicat de la sol avioane de vânătoare şi la începutul lunii septembrie. Avioanele ruseşti, Tu-142, nu au intrat atunci în spaţiul aerian nipon, ci au survolat o zonă care face obiectul unui diferend teritorial între Japonia şi Rusia, a precizat Tokyo

Războiul pe bronzul olimpic la sol, departe de a se fi încheiat, spune șeful Comitetului Olimpic Român: Trebuie să fim atenţi la tot ceea ce se întâmplă
Eveniment

Războiul pe bronzul olimpic la sol, departe de a se fi încheiat, spune șeful Comitetului Olimpic Român: Trebuie să fim atenţi la tot ceea ce se întâmplă

Continuă lupta pentru medalia Anei Bărbosu. Preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, Mihai Covaliu, a afirmat, luni, că în această săptămână vor avea loc discuţii cu reprezentanţi ai federaţiei americane de gimnastică artistică pentru a "închide" cât mai curând cazul medaliei de bronz câştigată de Ana Maria Bărbosu la sol la Jocurile Olimpice de la Paris. Continuă lupta pentru medalia Anei Bărbosu "Săptămâna aceasta vom avea o întrevedere online cu partenerii noştri din Statele Unite, e mai mult o întâlnire tehnică, cu federaţia americană de gimnastică", a declarat Covaliu. Citește și: EXCLUSIV Acuzat de hărțuire sexuală când era șef la Ape Minerale, actualul deputat PNL Alin Udriște a devenit și proprietar peste apele Piscicola SA Neamț printr-o escrocherie, acuză ANPA În primul şi în primul rând, vom discuta despre ceea ce se întâmplă cu aceste sportive, pentru că ele au suferit foarte mult la nivel emoţional, şi după aceea o să vedem o cale comună în care putem să închidem tot acest caz cât mai curând posibil", a adăugat acesta. Proces, departe de a fi încheiat Oficialul COSR a precizat că procesul este departe a se fi încheiat şi că România "şi-a făcut lecţiile" în tot acest caz. "Deocamdată lucrurile stau aşa cum ştie toată lumea, România are o medalie de bronz la gimnastică prin Ana Maria Bărbosu. E adevărat că cealaltă sportivă care a fost pe podium, Jordan Chiles, a depus în memoriu prin avocaţii personali şi nu numai. Noi, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român suntem în contact, Guvernul României sprijină acest caz, care este departe de a se fi încheiat. Noi trebuie să apărăm ceea ce am câştigat până acum şi vorbim de o medalie pe care o sportivă din România a câştigat-o şi de asemenea trebuie să apărăm onoarea şi să protejăm cealaltă sportivă din România, care la un moment dat putea să câştige şi ea medalia de bronz, dar după aceea a intervenit tot acest proces. Toate părţile implicate colaborează, se informează reciproc, şi până acum lucrurile stau bine din punctul nostru de vedere. Nu este o poveste fără sfârşit, este o poveste care s-a încheiat odată cu Jocurile Olimpice, dar se pare că verdictul nu a fost cel aşteptat de către ceilalţi participanţi. Aşa că lupta continuă şi în afara terenului de sport, de data aceasta prin avocaţi. Important este că noi ne-am făcut lecţiile, suntem în contact cu tot ceea ce se întâmplă şi cu partea americană, şi cu partea din Elveţia. Sunt lucruri care se schimbă de la o zi la alta, ce avem până acum este o medalie de bronz la gimnastică individual pentru România. Şi de aici încolo trebuie să fim atenţi la tot ceea ce se întâmplă, şi vă asigur că suntem", a completat Covaliu. "Cu Sabrina Voinea este o altă discuţie, ea a avut o şansă foarte mare acolo, în timpul competiţiei la Jocurile Olimpice. Dar, din motive tehnice, şi nu le comentez eu aici, pentru că nu sunt de specialitate, lucrurile s-au întâmplat aşa cum s-au întâmplat, şi acum este o altă competiţie care nu ştim cum se va termina", a mai adăugat preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român. Recursul americanilor Avocaţii gimnastei americane Jordan Chiles au depus în urmă cu o săptămână un recurs la Tribunalul Suprem Federal din Elveţia pentru a contesta retragerea medaliei de bronz care i-a fost acordată iniţial la sol la Jocurile Olimpice de la Paris. Chiles, în vârstă de 23 de ani, s-a clasat iniţial pe locul al treilea în concursul de la sol, datorită unei revizuiri a notei sale, care i-a permis să o depăşească pe românca Ana Bărbosu. Echipa României a contestat decizia în faţa Tribunalului de Arbitraj Sportiv (TAS) şi a avut câştig de cauză, pe motiv că Chiles solicitase o reevaluare a scorului cu patru secunde prea târziu. Prin urmare, Comitetul internaţional Olimpic (CIO) i-a atribuit medalia de bronz Anei Bărbosu. Apelul făcut de Chiles este susţinut de Comitetul Olimpic şi Paralimpic al Statelor Unite, a spus consilierul gimnastei, care a considerat că retragerea medaliei americancei este "nedreaptă". O decizie a tribunalului federal elveţian este aşteptată în următoarele 4-6 luni. Cazul Sabrinei Mânecă-Voinea Gimnasta română Sabrina Maneca-Voinea a făcut apel, la 26 august, la Tribunalul Suprem Elveţian împotriva deciziei Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne, care i-a acordat Anei Bărbosu medalia de bronz în finala de la sol, la Jocurile Olimpice de la Paris. Tribunalul de Arbitraj al Sportului (TAS) a decis ca medalia de bronz de la sol, la Jocurile Olimpice de la Paris, să revină gimnastei Ana Maria Bărbosu, în urma memoriilor făcute de Federaţia Română de Gimnastică şi de Comitetul Olimpic şi Sportiv Român. În urma acestei decizii, Ana Maria Bărbosu a obţinut medalia de bronz la sol, în timp ce Sabrina Maneca Voinea a încheiat competiţia pe locul 4. Memoriul depus de FRG şi Sabrina Maneca Voinea a fost respins. Pe 5 august, în finala de la sol, Ana Bărbosu a fost pentru câteva zeci de secunde medaliată cu bronz, însă americanca Jordan Chiles a depus contestaţie şi i s-a mărit nota, de la 13,666 la 13,766, astfel că a terminat pe poziţia a treia. Sabrina Maneca-Voinea a făcut şi ea contestaţie pentru nota primită (13,700), dar aceasta a fost respinsă. Medalia de aur a fost cucerită de brazilianca Rebeca Andrade, notată cu 14,166, în timp ce argintul a revenit americancei Simone Biles (14,133). În urma deciziei TAS, Ana Maria Bărbosu a încheiat pe 3, cu 13,700, Sabrina Maneca-Voinea a ocupat locul 4, cu 13,700, iar americanca Jordan Chiles a terminat pe 5, cu 13,666. Medaliile României România nu mai obţinuse o medalie olimpică la gimnastică artistică din 2012 (Londra), când Sandra Izbaşa câştiga aurul la sărituri, Cătălina Ponor cucerea argintul la sol, iar echipa feminină a României lua bronz. Echipa feminină de gimnastică a României a revenit după 12 ani la Jocurile Olimpice cu prilejul acestei ediţii. Gimnastele noastre s-au clasat pe locul 7 în finala pe echipe, Ana Maria Bărbosu pe 17, iar Amalia Ghigoarţă pe 22 la individual compus, Sabrina Maneca-Voinea pe 8 la bârnă şi pe 4 la sol, iar Ana Bărbosu pe 3 la sol. Ana Maria Bărbosu a primit medalia de bronz pe 16 august, în cadrul unei ceremonii desfăşurate pe esplanada Casei Olimpice din Bucureşti.

Coaliția cancelarului Scholz se clatină: după un scor dezastruos în alegerile regionale, liberalii vor să iasă de la guvernare
Internațional

Coaliția cancelarului Scholz se clatină: după un scor dezastruos în alegerile regionale, liberalii vor să iasă de la guvernare

Coaliția cancelarului Olaf Scholz se clatină. Partidul Liber Democrat german (FDP) discută asupra rămânerii în coaliţia de guvernare condusă de cancelarul federal social-democrat Olaf Scholz, în urma eşecului suferit de acest partid la alegerile regionale desfăşurate duminică în landul estic Brandenburg, unde nu a obţinut nici măcar 1% din voturi. Coaliția cancelarului Olaf Scholz se clatină Liderul din Bavaria al partidului liberal, Martin Hagen, a cerut deschis ieşirea de la guvernare. Citește și: EXCLUSIV Acuzat de hărțuire sexuală când era șef la Ape Minerale, actualul deputat PNL Alin Udriște a devenit și proprietar peste apele Piscicola SA Neamț printr-o escrocherie, acuză ANPA "Când îţi dai seama că la un moment dat lucrurile nu mai funcţionează, trebuie să pui punct. Trebuie să vorbim clar despre asta la nivelul partidului", a spus Hagen pentru ziarul Augsburger Allgemeine. "De trei ani, FDP a fost sancţionat la fiecare scrutin regional, iar asta nu din cauza activităţii pe plan local. Oamenii resping în mod clar coaliţia", a remarcat el. La rândul său, vicepreşedintele partidului, Wolfgang Kubicki, a estimat că, în urma rezultatelor la scrutinul regional din estul Germaniei, câştigat de social-democraţii lui Scholz, dar la mică distanţă de extrema-dreaptă clasată pe locul doi, guvernul de coaliţie al acestuia va trebui să tragă concluziile, sau în caz contrar va înceta să existe. "Este o chestiune de câteva săptămâni. Nu vom aştepta până la Crăciun", a indicat vicepreşedintele FDP, în declaraţii acordate grupului media Funke. Înfrângeri în serie La începutul acestei luni, toate cele trei formaţiuni din coaliţia de guvernare de la Berlin, respectiv Partidul Social-Democrat (SPD) al cancelarului Olaf Scholz, Partidul Liber-Democrat (FDP) al ministrului de finanţe Christian Lindner şi Verzii titularei Externelor, Annalena Baerbock, au suferit înfrângeri severe în alegeri regionale, în timp ce formaţiunile anti-sistem şi de extremă dreapta au obţinut rezultate record. De asemenea, la europarlamentarele din iunie cele trei partide din coaliţia lui Scholz au obţinut împreună numai 31% din voturi, iar partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) s-a clasat în faţa tuturor celor trei formaţiuni de guvernare. În septembrie anul viitor, în Germania vor avea loc alegeri legislative naţionale. Ruperea coaliției O rupere a coaliţiei de guvernare le-ar permite liberalilor să se distanţeze de această formulă tripartită pe care în prezent doar 3% din populaţie o mai susţine, potrivit ultimelor cercetări sociologice de săptămâna trecută, şi să încerce să revină în sondaje, în care FDP se află sunt pragul de 5% necesar intrării în parlamentul federal (Bundestag) la votul pe liste de partid. Totuşi, preşedintele formaţiunii, Christian Lindner, s-a pronunţat luni în favoarea continuării coaliţiei, dar nu cu orice preţ. "Trebuie să ai curajul să continui să lucrezi într-o coaliţie controversată dacă eşti convins că se poate realiza ceva", a spus Lindner în timpul unei discuţii cu presa la care a analizat rezultatele alegerilor regionale din landul Brandenburg. Dar, în acelaşi timp, "trebuie să ai şi curajul, când vezi că posibilităţile sunt epuizate, să declanşezi o nouă dinamică'", a adăugat ministrul de finanţe. Toamna deciziilor El a insistat că acum guvernul lui Scholz are în faţă o "toamnă a deciziilor", în care trebuie să finalizeze bugetul pentru anul viitor şi de asemenea să facă faţă unei serii de provocări, printre care Lindner a evidenţiat recăpătarea controlului asupra fluxurilor migratorii, acţiune în care, a spus el, trebuie să colaboreze toate partidele democratice. Guvernul de la Berlin a introdus controale la graniţe şi a elaborat un plan de combatere a migraţiei ilegale, ce cuprinde măsuri de securitate, restricţii privind serviciile acordate solicitanţilor de azil şi promisiunea unor măsuri care să faciliteze expulzarea migranţilor. Întrebat despre succesul pe care extrema dreaptă l-a înregistrat acum în Brandenburg în rândul tinerilor, care la alegerile legislative naţionale din 2021 au votat în acest land cu predilecţie pentru FDP şi Verzi, liderul liberalilor germani a observat că în prezent "oamenii sunt preocupaţi de securitate şi de situaţia economică", după ce la ultimele alegeri generale preocupările principale au fost schimbările climatice şi digitalizarea.

Viitura de pe Dunăre nu va fi de speriat, anunță Apele Române, potrivit cărora debitele vor fi mai mici decât cele prognozate
Eveniment

Viitura de pe Dunăre nu va fi de speriat, anunță Apele Române, potrivit cărora debitele vor fi mai mici decât cele prognozate

Debitele Dunării vor fi mai mici. Debitul maxim prognozat al Dunării la intrarea în ţară va fi de 7.900 - 8.000 mc/s, în intervalul 29-30 septembrie şi, pe baza informaţiilor actuale, nu se prognozează posibilitatea apariţiei unor probleme deosebite ca urmare a propagării viiturilor pe sectorul românesc, a anunţat, luni, Administraţia Naţională Apele Române (ANAR). Debitele Dunării vor fi mai mici ANAR a precizat, într-o postare pe pagina sa de Facebook: Citește și: EXCLUSIV Acuzat de hărțuire sexuală când era șef la Ape Minerale, actualul deputat PNL Alin Udriște a devenit și proprietar peste apele Piscicola SA Neamț printr-o escrocherie, acuză ANPA "Pe baza ultimelor date din bazinul Dunării, a estimărilor prognostice şi a informaţiilor suplimentare primite în urma consultărilor avute cu experţii de la Centrele Naţionale de Prognoze Hidrologice din Ungaria şi Serbia, a precipitaţiilor prognozate pentru următoarea perioadă, precum şi a modificării atenuării acestei viituri în zonele natural inundabile, în amonte de Bogojevo, atenuare care va fi mult mai importantă faţă de condiţiile anterioare (ca urmare a reducerii semnificative a debitului maxim şi a volumului undei de viitură), se actualizează prognoza valorilor maxime pe Dunăre la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) după cum urmează: debit maxim prognozat 7900 - 8000 mc/s, în intervalul 29-30 septembrie 2024. Aceste prognoze hidrologice se vor actualiza în continuare zilnic, cu anticipare de 7 zile, în cadrul buletinului hidrologic elaborat în cadrul INHGA. Menţionăm că sectorul Dunării aval Gruia este apărat împotriva inundaţiilor prin lucrări de îndiguire. Pe baza informaţiilor actuale nu se prognozează posibilitatea apariţiei unor probleme deosebite ca urmare a propagării viiturilor pe sectorul românesc al Dunării, dar este necesară în continuare o monitorizare atentă a evoluţiei situaţiei hidrometeorologice în bazinul Dunării, amonte de intrarea în ţară." Tranzitarea în siguranță a debitelor Într-un comunicat transmis ulterior, ANAR a precizat că pe sectorul Dunării, în aval de staţia hidrometrică Gruia, lucrările de apărare împotriva inundaţiilor vor asigura tranzitarea în siguranţă a debitelor. Debitul pe Dunăre la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) în intervalul 22 - 23 septembrie a fost în creştere, având valoarea de 6.200 mc/s, care se situează peste media multianuală a lunii septembrie (3.800 mc/s). Debitul Dunării la Budapesta are luni o valoare de 6.920 mc/s, iar valoarea maximă înregistrată la această viitură a fost de 8.200 mc/s, în data de 21 septembrie 2024, cu 500 mc/s mai puţin faţă de prognozele iniţiale de valori maxime pentru secţiunea Budapesta, care indicau o valoare de 8.700 mc/s, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (sub autoritatea Apelor Române). "Formaţiile noastre de intervenţie au umplut deja mii de saci de nisip, o parte dintre aceştia fiind deja aduşi aproape de sectorul românesc al Dunării, precum şi alte utilaje de intervenţie. Totodată, se montează mirele hidrometrice la ape mari. În apropiere de oraşul Bechet, Apele Române Jiu au detaşat la Formaţia de lucru Dunăre-Nedeia utilaje necesare intervenţiei: buldoexcavator, excavator cu braţ de 14 metri, tractor cu remorcă, tractor cu aparat de umplere saci, autoutilitare. Acestea completează materialele din stocul de apărare - saci, hidrobaraje, panouri de apărare, barca pregătită de intervenţie, pompe, generatoare, geotextil, pari etc. Odată creşterea nivelurilor Dunării, formaţiile de intervenţie de la Dunăre vor fi dublate cu agenţi hidrotehnici pentru monitorizarea digurilor la Dunăre", explică ANAR, în comunicatul citat. Punctele critice De asemenea, reprezentanţii de la Apele Române au făcut apel către Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) pentru a verifica punctele critice la subtraversările conductelor prin diguri, precum şi stadiul de funcţionare al staţiilor de pompare. Pe de altă parte, ANAR precizează că prin Sistemul Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier se pot evacua şi debite de 20.000 m3/s, în situaţii excepţionale. Pe sectorul Dunării aval Gruia lucrările de îndiguire asigură tranzitarea în siguranţă a unor debite de 13500 m3/s, respectiv până la valori de 14500 m3/s, în condiţii de supraveghere specială. Pe Dunăre la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) în anul 2006 a fost înregistrat un debit maxim de 15800 m3/s, a mai arătat sursa citată. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, împreună cu experţi de la Apele Române şi reprezentanţi ai Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, survolează, începând de luni, cu un elicopter, zonele din ţară în care riscul de inundaţii este mai mare.

Un mic Vatican musulman la Tirana, proiectul premierului albanez Edi Rama, care vrea un "centru de moderaţie, toleranţă şi coexistenţă paşnică"
Internațional

Un mic Vatican musulman la Tirana, proiectul premierului albanez Edi Rama, care vrea un "centru de moderaţie, toleranţă şi coexistenţă paşnică"

Un mic Vatican musulman la Tirana. Premierul Edi Rama a anunţat că guvernul albanez vrea să creeze un "stat suveran" al ordinului islamic sufit bektaşi, stat asemănător Vaticanului, pe un teritoriu de aproximativ zece hectare în capitala Tirana. Un mic Vatican musulman la Tirana Micro-statul va servi drept cămin spiritual pentru musulmanii bektaşi, a patra comunitate religioasă ca mărime din Albania, după musulmanii sunniţi, creştinii ortodocşi şi cei catolici. Citește și: EXCLUSIV Acuzat de hărțuire sexuală când era șef la Ape Minerale, actualul deputat PNL Alin Udriște a devenit și proprietar peste apele Piscicola SA Neamț printr-o escrocherie, acuză ANPA "Inspiraţia noastră este de a sprijini transformarea Centrului mondial bektaşi din Tirana într-un stat suveran, un nou centru de moderaţie, toleranţă şi coexistenţă paşnică", a afirmat Edi Rama, duminică, într-un discurs adresat Adunării Generale a ONU de la New York, dat publicităţii de biroul premierului albanez. Membrii ordinului sufit bektaşi reprezintă aproximativ 10% din populaţia Albaniei, conform recensământului din 2023. Albania și toleranța religioasă Albania, o ţară în care puţin sub 50% din cei 2,4 milioane de locuitori ai săi sunt de credinţă musulmană, este cunoscută pentru tradiţia sa de toleranţă religioasă. Fondat în secolul al XIII-lea în Imperiul Otoman, acest ordin religios este considerat o ramură tolerantă şi mistică a islamului, care este deschisă către alte religii şi filosofii. Unii dintre cei mai importanţi lideri ai ordinului bektaşi s-au stabilit în Albania după interzicerea confreriei în Turcia la începutul secolului al XX-lea. Unul dintre aceşti lideri a proclamat independenţa Albaniei în 1912, punând capăt dominaţiei otomane. Ordinul bektaşi din Tirana a salutat anunţul făcut de premierul Edi Rama. "Suveranitatea ordinului bektaşi constituie o etapă importantă în întărirea valorilor de incluziune, armonie religioasă şi dialog într-o lume din ce în ce mai divizată", a fost salutat anunţul într-un comunicat de presă, care precizează că ordinul "va obţine o suveranitate similară cu cea a Vaticanului". În viitorul stat, cetăţenia va fi acordată doar membrilor clerului şi ai administraţiei sale. Guvernul va fi condus de şeful ordinului şi de un consiliu care va supraveghea funcţionarea sa religioasă şi administrativă. Noul stat va ocupa acelaşi teren pe care se află în prezent Centrul mondial bektaşi, adică "aproximativ zece hectare" - cam un sfert din suprafaţa Vaticanului - şi "va avea ca unic obiectiv conducerea spirituală", potrivit comunicatului de presă al ordinului sufit. Data şi modul în care va fi proclamat acest micro-stat nu au fost încă dezvăluite.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră