joi 21 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7247 articole
Ramona Emilian

Internațional

Fraudă electorală: rechizitoriul împotriva lui Trump

Fraudă electorală: rechizitoriul împotriva lui Trump. Procurorul special care instrumentează dosarul împotriva fostului preşedinte american Donald Trump pentru tentative ilegale de a inversa rezultatele alegerilor din 2020 a emis marţi un act de acuzare revizuit pentru a se lua în considerare o decizie recentă a Curţii Supreme. Fraudă electorală: rechizitoriul împotriva lui Trump Documentul, care conţine aceleaşi patru capete de acuzare ca şi precedentul emis la 1 august 2023, "reflectă dorinţa acuzării de a respecta şi aplica concluziile şi instrucţiunile Curţii Supreme", a precizat într-un comunicat Peter Carr, purtătorul de cuvânt al procurorului special Jack Smith. Prin urmare, Donald Trump rămâne acuzat de "complot împotriva instituţiilor americane" şi "atingere adusă dreptului de vot" al alegătorilor pentru presiunile sale asupra autorităţilor locale din mai multe state-cheie de a invalida rezultatele oficiale ale alegerilor câştigate de democratul Joe Biden. Într-o hotărâre fără precedent la 1 iulie, Curtea Supremă a SUA, cu majoritate conservatoare, a retrimis instanţelor inferioare chestiunea imunităţii penale a lui Donald Trump în calitate de fost preşedinte, decizie care a amânat şi mai mult desfăşurarea procesului său în dosarul privind asaltul simpatizanţilor săi asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021. Cu un raport de şase voturi la trei, cele ale celor şase judecători conservatori împotriva celor trei progresişti, Curtea consideră că fostul "preşedinte nu beneficiază de imunitate pentru actele sale neoficiale", însă "are dreptul la cel puţin o prezumţie de imunitate pentru actele sale oficiale"

Fraudă electorală: rechizitoriul împotriva lui Trump (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Ciolacu și Ciucă nu sunt prieteni (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ciolacu și Ciucă nu sunt prieteni

Ciolacu și Ciucă nu sunt prieteni. Premierul Marcel Ciolacu a declarat că nu are o relaţie de prietenie cu liderul PNL, Nicolae Ciucă, fiind doi oameni care se respectă. Ciolacu și Ciucă nu sunt prieteni "Eu şi domnul Ciucă suntem doi oameni de bună credinţă. Am mai multă experienţă politică, mai multă experienţă să lucrez cu oamenii politici, cu consultanţii. Îmi place să cred că şi eu şi domnul Ciucă continuăm să avem filtru propriu, al nostru, când facem anumite atacuri, când luăm anumite decizii. Cred că e foarte important să ne conservăm onestitatea", a spus Ciolacu la Gândul.ro. El a fost întrebat dacă ar putea spune că este prieten cu Nicolae Ciucă. "Nu. Nu avem prietenie. Suntem doi oameni care ne respectăm. Am avut încredere unul în altul", a răspuns premierul. Ciolacu a menţionat că "a avut şi dezamăgiri" din partea lui Ciucă. "Am intrat într-o zonă de campanie şi normal că fiecare dintre noi avem temerile noastre. Eu sunt mai imun pentru că am luat microbii ăştia de foarte mult timp şi organismul a început să reacţioneze şi are anticorpii necesari la cei din jur", a arătat acesta.

Ciolacu face din nou promisiuni electorale (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ciolacu face din nou promisiuni electorale

Ciolacu face din nou promisiuni electorale. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat, marţi, că va fi un preşedinte al României care va fi pe teren, care va interveni dacă se încalcă regulile, şi consideră că preşedintele ţării nu trebuie să fie de aceeaşi culoare politică cu premierul. Ciolacu face din nou promisiuni electorale Marcel Ciolacu fost întrebat, la Gândul.ro, dacă va fi un preşedinte jucător în cazul în care va fi ales în această funcţie de români. "Voi fi un preşedinte care va fi pe teren, care va interveni dacă se încalcă regulile. Voi fi un preşedinte care va sta lângă prim-ministru indiferent din ce partid va face parte, pentru că România are nevoie în următorii ani de dialog, atât intern cât şi extern. E o perioadă în care România va trebui să facă reforme pentru a accede la OECD, e perioada când vor fi cele mai mari investiţii din sistemul public. România, anul viitor, va ajunge la 10% investiţii din PIB", a spus Ciolacu. Acesta a adăugat că în perioada următoare preşedintele nu trebuie să aibă toată puterea şi nu trebuie să fie de aceeaşi culoare politică cu premierul. "Puterea trebuie împărţită, mai ales în următorii ani prin care va trece România. (...) Dacă în perioada de campanie electorală voi fi nevoit să iau o decizie care mă va duce să pierd funcţia de preşedinte, dar va face bine României, nu voi avea nici cea mai mică reţinere", a afirmat Ciolacu.

Lavrov: Occidentul „se joacă cu focul” (sursa: TASS)
Internațional

Lavrov: Occidentul „se joacă cu focul”

Lavrov: Occidentul „se joacă cu focul”. Occidentul „se joacă cu focul” atunci când discută cu Kievul posibila utilizare a rachetelor sale cu rază lungă de acţiune împotriva teritoriului rus, a avertizat ministrul de externe, Serghei Lavrov. Lavrov: Occidentul „se joacă cu focul” "Se joacă cu focul, sunt ca nişte copii mici care se joacă cu chibriturile", a spus Lavrov. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Potrivit ministrului rus, un astfel de comportament este „foarte periculos din partea adulţilor bărbaţi şi femei cărora li se încredinţează arme nucleare” în respectivele state occidentale. În opinia sa, Occidentul pretinde că vrea să evite o escaladare, însă, în realitate, este vorba despre o atitudine „înşelătoare”. „Occidentul nu vrea să evite o escaladare, (ci) caută probleme”, a spus el. Ucraina, prima rachetă balistică Potrivit site-ului Politico, Kievul intenţionează să furnizeze Washingtonului o listă cu obiective de pe teritoriul Rusiei pe care vrea să le atace cu arme occidentale cu rază lungă de acţiune. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a insistat marţi asupra urgenţei ca aliaţii săi occidentali să le permită forţelor ucrainene să lovească obiective militare situate în interiorul Rusiei. El a anunţat, de asemenea, că Ucraina a testat cu succes prima sa rachetă balistică de producţie proprie.

Atacurile Rusiei combătute cu avioane occidentale (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Atacurile Rusiei combătute cu avioane occidentale

Atacurile Rusiei, combătute cu avioane occidentale. Ucraina a folosit avioane de luptă F-16 livrate de partenerii săi occidentali pentru a respinge ultimele lovituri aeriene masive ale Rusiei, a declarat marţi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Atacurile Rusiei, combătute cu avioane occidentale "În timpul acestor atacuri masive ruseşti, am distrus rachete şi drone cu ajutorul F-16", a afirmat Zelenski în cadrul unei conferinţe de presă la Kiev, reiterând, de asemenea, că numărul avioanelor primite de Kiev nu este "suficient". Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Kievul a anunţat marţi că a doborât cinci rachete şi 60 de drone ruseşti în cea de-a doua noapte consecutivă în care Moscova a lansat atacuri aeriene masive ce vizează infrastructura energetică ucraineană, soldate cu moartea a cel puţin patru persoane. Pe 4 august, preşedintele Zelenski a anunţat că Ucraina a primit primele avioane de luptă F-16, după mai bine de doi ani de aşteptare. Cu ocazia primirii lor, el a subliniat că numărul acestora este "insuficient". De la începutul invaziei ruse în februarie 2022, Kievul a cerut neobosit livrarea de avioane F-16 pentru a-şi putea proteja mai bine oraşele şi trupele împotriva bombardamentelor ruseşti zilnice. Prima rachetă balistică ucraineană Totodată, preşedintele Zelenski a anunţat marţi testarea cu succes a primei rachete balistice fabricate de Ucraina, la câteva zile după ce a salutat crearea unei drone-rachetă cu rază lungă de acţiune. "Prima rachetă balistică ucraineană a fost testată cu succes. Felicit industria noastră de apărare pentru acest lucru", a spus Zelenski în conferinţa de presă, refuzând însă "să ofere mai multe detalii" despre această nouă armă. Aceste rachete au o traiectorie numită "balistică", adică influenţată doar de gravitaţie şi de viteza dobândită de impulsul furnizat în momentul propulsării. Pe 25 august, Volodimir Zelenski a salutat, de asemenea, lansarea în luptele de pe front a unei noi drone-rachetă cu rază lungă de acţiune, numită "Palianîţia". "Ieri a avut loc prima utilizare cu succes în luptă a noii noastre arme", a scris el pe reţelele de socializare, fără a oferi mai multe detalii. Această nouă dronă, al cărei nume "Palianîţia" se referă la o pâine tradiţională ucraineană, "a fost dezvoltată în ţară pentru a distruge potenţialul ofensiv" al Rusiei, a afirmat Zelenski.

Riabkov acuză SUA pentru ofensiva ucraineană (sursa: TASS)
Internațional

Riabkov acuză SUA pentru ofensiva ucraineană

Riabkov acuză SUA pentru ofensiva ucraineană. Viceministrul de externe rus Serghei Riabkov a declarat marţi că implicarea Statelor Unite în incursiunea ucraineană în desfăşurare în regiunea Kursk, din vestul Rusiei, este "un fapt evident". Riabkov acuză SUA pentru ofensiva ucraineană Washingtonul spune că nu a fost informat despre planurile Ucrainei înaintea lansării incursiunii în Kursk pe 6 august şi că nu a luat parte în niciun fel la operaţiune. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Potrivit lui Riabkov, nu mai este o acuzaţie că Statele Unite sunt implicate, ci 'un fapt evident'. "Calea Washingtonului de escaladare devine tot mai provocatoare", a spus viceministrul, potrivit agenţiilor de presă ruse. "Impresia este că colegii (americani) au aruncat deoparte orice rămăşiţe de bun-simţ şi cred că totul le este permis. Abordări similare sunt urmate de clientela lor de la Kiev", a adăugat el. Cum ar putea reacționa Rusia Potrivit lui Riabkov, astfel de acţiuni ar putea conduce la consecinţe serioase în ce priveşte reacţia Rusiei, iar Washingtonul este conştient de cum ar putea răspunde Moscova. Rusia a afirmat că arme occidentale, inclusiv tancuri britanice şi sisteme americane de rachete, au fost folosite de Ucraina în Kursk. Kievul a confirmat utilizarea de rachete americane HIMARS pentru a distruge poduri în Kursk. Cotidianul The New York Times (NYT) a scris că SUA şi Marea Britanie au furnizat Ucrainei imagini prin satelit şi alte informaţii despre regiunea Kursk în zilele de după atac. Potrivit NYT, informaţiile avea ca scop să ajute forţele ucrainene să urmărească mai bine întăririle de trupe ruse care le puteau ataca sau tăia eventuala retragere în Ucraina.

Poza lui Ciolacu cu Hayssam, "decupată" (sursa: media)
Eveniment

Poza lui Ciolacu cu Hayssam, „decupată”

Poza lui Ciolacu cu Hayssam, „decupată”. Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, neagă că ar fi avut vreo relaţie cu Omar Hayssam, omul de afaceri sirian care a fost condamnat pentru terorism. Poza lui Ciolacu cu Hayssam, „decupată” Ciolacu a precizat, marţi, într-o conferinţă de presă susţinută la Craiova, că fotografia în care apare alături de sirian ar fi fost decupată dintr-o poză mai mare, făcută la o vânătoare în urmă cu 25 de ani. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG "N-am avut nicio relaţie, am fost la o vânătoare în care a fost invitat şi Omar Hayssam şi, dintr-o poză imensă, cum se face când se termină vânătoarea, cu vânatul în faţă şi vânătorii în jur, s-a decupat şi a rămas... Ştiţi când a fost făcută acea poză? Acum 25 de ani. Dacă mă pot întoarce la 30 de ani, o fac cu plăcere", a declarat Marcel Ciolacu, candidatul PSD pentru Preşedinţia României.

Premierul Ciolacu face noi promisiuni electoratului (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Premierul Ciolacu face noi promisiuni electoratului

Premierul Ciolacu face noi promisiuni electoratului. Guvernul ia în calcul să aprobe, ca măsură provizorie, până la sfârşitul anului, ca aceia care au de plătit arierate să achite numai suma de bază, fără dobânzile accesorii, şi să aibă posibilitatea unui credit fiscal acordat de stat, a declarat, marţi, premierul Marcel Ciolacu. Premierul Ciolacu face noi promisiuni electoratului "Tot se vorbeşte de taxe noi. Până la urmă doriţi un breaking news în complexitatea sa. Avem arierate de 180 de miliarde de lei. Asta înseamnă 8% din PIB. Cu alte cuvinte, am avea excedent bugetar dacă am colecta toate arieratele. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Normal că nu se pot colecta toate. Gândiţi-vă că mai avem evaziune fiscală şi gap de TVA de aproape 10 puncte procentuale din PIB. Deci, ne-am dus la 18% din PIB pe evaziune şi gap de TVA şi pe aerierate, dar discuţia de bază este cum să oprim investiţiile ca să nu avem deficit. Eu cred că e o abordare incorectă. Şi atunci, ministrul Finanţelor, după ce am avut o discuţie foarte aplicată pe zona de arierate, a venit cu nişte propuneri, până la sfârşitul anului, pe o perioadă limitată, în cazul în care-ţi plăteşti aceste arierate, statul român îţi scade tot ce înseamnă dobândă accesorie. Deci plăteşte-mi banii, baza, arieratele, eu îmi fac socoteala, 180 de miliarde, nu adaug la ea accesoriile", a afirmat Ciolacu. Credit fiscal acordat de stat Potrivit acestuia, ministrul Finanţelor a venit, totodată, cu propunerea ca statul să acorde credit fiscal. "Mai mult, ministrul Finanţelor a venit cu propunerea să dau credit fiscal. Eu, stat, îmi recuperez banii, iei credit fiscal şi pe urmă îţi urmăreşti plata. Ai scăpat de dobânzi şi de accesorii şi mie îmi plăteşti baza. Adevărat, pe o perioadă limitată, (...) pentru că altfel creezi o permanenţă şi normal că cei care au plătit consideră: domnule, noi am fost proştii care am plătit şi acum faceţi facilităţi celor care n-au plătit? Dar e o abordare corectă. Eu, prim-ministru, nu urmăresc oamenii să-i bag în puşcărie. Nu sunt procuror, nu sunt judecător. Eu un singur lucru vreau: vreau taxele pe care să le plătim cu toţii", a transmis Marcel Ciolacu.

Rușii acuză SUA pentru cazul Telegram (sursa: duma.gov.ru)
Internațional

Rușii acuză SUA pentru cazul Telegram

Rușii acuză SUA pentru cazul Telegram. Preşedintele camerei inferioare a parlamentului rus, Duma de Stat, Viaceslav Volodin, un aliat de rang înalt al preşedintelui rus Vladimir Putin, a declarat marţi că Washingtonul este în spatele arestării în Franţa a lui Pavel Durov, fondatorul şi CEO-ul platformei de mesagerie Telegram, care joacă un rol-cheie în comunicarea despre războiul din Ucraina. Rușii acuză SUA pentru cazul Telegram Fără a furniza dovezi în acest sens, Volodin a declarat că SUA, prin intermediul Franţei, a încercat să exercite control asupra Telegram. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG "Telegram este una dintre puţinele şi în acelaşi timp cea mai mare platformă de internet asupra căreia SUA nu are influenţă", a precizat Volodin într-o postare. "Odată cu apropierea alegerilor prezidenţiale americane, este important ca (preşedintele Joe) Biden să preia controlul asupra Telegram", a adăugat el. Casa Albă nu a comentat până acum arestarea lui Durov. Preşedintele francez Emmanuel Macron a spus că arestarea "nu este în niciun fel o decizie politică". Kremlinul a anunţat luni că aşteaptă acuzaţiile oficiale ale procurorilor francezi împotriva lui Durov.

NATO avertizează guvernul de la Moscova (sursa: facebook/NATO)
Internațional

NATO avertizează guvernul de la Moscova

NATO avertizează guvernul de la Moscova. NATO a transmis luni că nu deţine informaţii care să indice că obiectul neidentificat care a intrat în aceeaşi zi în spaţiul aerian polonez face parte dintr-un atac intenţionat al Rusiei, care şi-a intensificat ofensiva împotriva Ucrainei, dar a avertizat guvernul de la Moscova că aceste acte sunt "iresponsabile şi potenţial periculoase". NATO avertizează guvernul de la Moscova "Deşi nu avem informaţii care să indice un atac intenţionat al Rusiei împotriva aliaţilor, aceste acte sunt iresponsabile şi potenţial periculoase", a declarat pentru EFE purtătoarea de cuvânt a Alianţei Atlantice, Farah Dakhlallah. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Polonia a anunţat luni că un obiect, probabil o dronă, a intrat în spaţiul său aerian la începutul zilei, în timpul atacurilor masive ale Rusiei împotriva Ucrainei, a amintit purtătoarea de cuvânt al NATO, care "a condamnat ferm aceste atacuri în curs împotriva civililor şi infrastructurii civile ucrainene". Deşi nu a putut verifica dacă obiectul care pătruns luni în spaţiul aerian polonez era de provenienţă rusă, Dakhlallah a amintit că fragmente de drone şi rachete ruseşti au fost găsite în mai multe rânduri pe teritoriul aliat, de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022. Prezența sporită pe flancul estic Dakhlallah a adăugat că NATO şi-a sporit "în mod semnificativ" prezenţa pe flancul său estic, inclusiv în Polonia, ca răspuns la războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Peste 70 de poliţişti şi rezervişti căutau luni în Tyszowce (estul Poloniei) rămăşiţele unui obiect neidentificat care a intrat în spaţiul aerian polonez în cursul dimineţii şi despre care se credea că ar putea fi o dronă lansată din Rusia. Operaţiunea de căutare, la care au luat parte mai multe elicoptere, a fost lansată la scurt timp după ora locală 6:45 (4:45 GMT) când, dinspre est, un obiect a pătruns aproximativ 25 de kilometri în spaţiul aerian polonez şi a dispărut de pe radar. Potrivit dpa, luni după-amiază forţele armate poloneze nu aveau încă idee dacă obiectul s-a prăbuşit sau şi-a continuat survolul şi a revenit în Ucraina.

Moartea prin înec: România, fruntașa UE (sursa: Facebook/Salvamar Eforie Nord)
Eveniment

Moartea prin înec: România, fruntașa UE

Moartea prin înec: România, fruntașa UE. România este de departe pe primul loc în Uniunea Europeană când vine vorba despre decesele prin înec, în condiţiile în care, în anul 2021, aproximativ 21% dintre toate victimele acestui gen de incident din blocul comunitar au fost raportate în ţara noastră, potrivit datelor publicate marţi de Eurostat. Moartea prin înec: România, fruntașa UE Conform acestor date, în 2021, în Uniunea Europeană au fost raportate 5.004 decese prin înec, cu 532 mai multe decât în 2020 (4.472). Însă, în rândul statelor membre, România este de departe pe primul loc, cu 1.033 de decese prin înec, în anul 2021, aproximativ 21% din totalul consemnat la nivelul UE. Urmează, la distanţă, Franţa, cu 653 decese prin înec, Polonia (466) şi Germania (457). Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Cel mai mic număr de decese prin înec au fost raportate în Luxemburg (1), Malta (3) şi Cipru (9). Repartiţia pe sexe arată că ponderea deceselor prin înec este de două ori mai mare în rândul bărbaţilor decât în rândul femeilor, în aproape toate ţările UE. Excepţiile sunt Austria, cu 33 decese prin înec în rândul bărbaţilor, şi 19 în rândul femeilor, şi Malta, un bărbat şi două femei. În România, din cele 1.033 decese prin înec raportate în anul 2021, un număr de 700 au fost bărbaţi şi 333 femei.

Armata ucraineană continuă ofesiva în Rusia (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Armata ucraineană continuă ofesiva în Rusia

Armata ucraineană continuă ofesiva în Rusia. Guvernatorul regiunii ruse Belgorod, frontalieră cu Ucraina, a declarat marţi că a primit informaţii privind o tentativă de incursiune a forţelor armate ucrainene, după ce mai multe media ruse au relatat că un atac terestru este în curs. Armata ucraineană continuă ofesiva în Rusia "Există informaţii potrivit cărora duşmanul încearcă să treacă frontiera în regiunea Belgorod. Potrivit Ministerului rus al Apărării, situaţia la frontieră rămâne dificilă, dar sub control", a postat guvernatorul Viaceslav Gladkin pe contul său de Telegram. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG "Militarii noştri desfăşoară operaţiuni planificate. Vă cer să vă păstraţi calmul şi să nu aveţi încredere decât în sursele de informare oficiale", a adăugat el. Potrivit canalului rus de Telegram MASH, cunoscut ca fiind apropiat de autorităţi, militari ucraineni încearcă să intre în regiune prin punctul de frontieră de la Nehoteevka, unde sunt în curs lupte. Potrivit acestei surse, un alt grup ucrainean încearcă de asemenea să intre în regiune prin postul de frontieră Şebekino, situat la 40 km est de Nehoteeevka. Un alt canal de Telegram, SHOT, a dezminţit această informaţie. Grupuri ucrainene de sabotaj Un blog militar rus cu aproape 1,6 milioane de abonaţi, "Operaţiunea Z - corespondenţi militari ai primăverii ruse", a relatat că nu au existat tentative majore de străpungere a frontierei. "Au existat ciocniri cu grupuri (ucrainene) de sabotaj şi recunoaştere şi artileria (rusă) lucrează. Nu a fost înregistrată nicio tentativă la scară mare de a trece frontiera", a mai menţionat sursa citată. Aceste informaţii survin la trei săptămâni de la începutul incursiunii militare ucrainene în regiunea rusă Kursk, o operaţiune încă în curs de o amploare fără precedent după ce Rusia a declanşat ofensiva împotriva Ucrainei în februarie 2022

Tensiunile cresc între Rusia și Franța (sursa: X/Tucker Carlson)
Internațional

Tensiunile cresc între Rusia și Franța

Tensiunile cresc între Rusia și Franța. Kremlinul a avertizat marţi Parisul împotriva unei "tentative de intimidare" a fondatorului şi CEO-ului Telegram Pavel Durov, arestat în Franţa unde este suspectat de douăsprezece infracţiuni care ţin de criminalitatea organizată. Tensiunile cresc între Rusia și Franța "Acuzaţiile avansate sunt foarte grave şi ele necesită probe la fel de solide", a declarat presei purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG "Dacă nu, va fi evident că este o tentativă de restricţionare a libertăţii de comunicare (...) şi chiar de intimidare directă la adresa managerului unei mari companii", a estima el. "Va fi evident că nu este altceva decât politică", în pofida dezminţirilor preşedintelui francez Emmanuel Macron, a adăugat Peskov. Macron: Arestarea lui Durov nu e o „decizie politică” Macron a declarat luni că arestarea în Franţa a CEO-ului platformei de mesagerie criptată Telegram nu este "deloc o decizie politică" şi ţine de "o anchetă judiciară", reamintind că Franţa este "ataşată de libertatea de expresie şi de comunicare". Justiţia franceză îi reproşează lui Durov că nu acţionează împotriva unei utilizări care duce la comiterea de delicte de către abonaţii săi, în special din cauza absenţei moderatorilor şi a lipsei de cooperare cu anchetatorii

OUG pentru aprobarea neimpozitării pensiilor mici (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

OUG pentru aprobarea neimpozitării pensiilor mici

OUG pentru aprobarea neimpozitării pensiilor mici. Premierul Marcel Ciolacu a declarat, marţi, că neimpozitarea pensiilor până la 3.000 de lei este o măsură "corectă" şi va fi aprobată printr-o ordonanţă de urgenţă. OUG pentru aprobarea neimpozitării pensiilor mici Întrebat într-o conferinţă de presă, dacă va fi luată măsura neimpozitării pensiilor până la 3.000 de lei, Ciolacu a explicat că acest prag a fost trecut prin recalculare de aproximativ 800.000 de persoane. Citește și: Ciolacu recunoaște că unor pensionari li se vor micșora pensiile și spune că a cerut o analiză de la Finanțe: Am cerut o simulare, să vedem câți pensionari intră în această zonă "Da, pentru că a fost trecut acel prag de aproximativ 800.000 de persoane. Şi am vorbit şi cu doamna ministru (al Muncii), am avut întâlnire şi cu ministrul Finanţelor. Nu vă ascund că mă sfătuiesc, în continuare, în acest domeniu cu doamna primar Lia Olguţa Vasilescu, fiindcă avem cu toţii de învăţat, nu le ştim pe toate. (...) Efort bugetar: 800 de milioane de lei Ori dădeam o derogare pentru cei 800.000, dar creşterea nu era nu uniformă, puteai să spui că au crescut pensiile cu 300 - 400 de lei, vorbesc nominal, nu procentual, dar au fost creşteri şi mai mari. Şi atunci mi se pare corectă această abordare - creşterea pragului până la 3.000 de lei la impozitare", a afirmat prim-ministrul. El a precizat că măsura va fi aprobată printr-o ordonanţă de urgenţă, având în vedere că este vacanţă parlamentară şi durează "foarte mult" procedura. Potrivit lui Ciolacu, efortul bugetar nu este unul foarte mare. Impactul financiar va fi în jur de 800 de milioane de lei, a indicat premierul.

Sancțiunile SUA „ilegale”, afirmă guvernul chinez (sursa: whitehouse.gov)
Internațional

Sancțiunile SUA „ilegale”, afirmă guvernul chinez

Sancțiunile SUA, „ilegale”, afirmă guvernul chinez. China a numit sancţiunile SUA asupra entităţilor sale din cauza războiului din Ucraina "ilegale şi unilaterale" şi "nebazate pe fapte", în declaraţii ale unui înalt oficial de marţi, înaintea vizitei consilierului pentru securitate naţională al Casei Albe Jake Sullivan pentru discuţii la nivel înalt. Sancțiunile SUA, „ilegale”, afirmă guvernul chinez Săptămâna trecută SUA au impus sancţiuni asupra a peste 400 de entităţi şi indivizi pentru susţinerea efortului de război rus din Ucraina, printre care sunt şi companii chineze despre care oficiali americani susţin că ajută Moscova să evite sancţiunile occidentale şi să-şi consolideze armata. Citește și: Ciolacu recunoaște că unor pensionari li se vor micșora pensiile și spune că a cerut o analiză de la Finanțe: Am cerut o simulare, să vedem câți pensionari intră în această zonă Washingtonul a avertizat în mod repetat Beijingul în privinţa sprijinului său pentru industria de apărare rusă şi a instituit deja sute de sancţiuni menite să limiteze capacitatea Moscovei de a exploata anumite tehnologii în scopuri militare. Trimisul special al Chinei pentru afaceri eurasiatice, Li Hui, s-a opus sancţiunilor la un briefing pentru diplomaţi de la Beijing, după o rundă de întâlniri cu oficiali din Brazilia, Indonezia şi Africa de Sud. Exporturi chineze în Rusia "O anumită ţară foloseşte criza pentru a arunca vina, într-o tentativă de a fabrica aşa-numita teorie a responsabilităţii Chinei şi ameninţă ţări care au legături economice şi comerciale normale cu Rusia cu sancţiuni ilegale şi unilaterale", a spus Li Hui. Li nu a numit SUA, dar Ministerul Comerţului din China a anunţat duminică faptul că se opune sancţiunilor, iar Ministerul de Externe a exprimat o opinie similară faţă de precedentele runde de sancţiuni. Sancţiunile de săptămâna trecută includ măsuri împotriva unor companii din China implicate în exportul de maşini unelte şi microelectronice în Rusia. "Aceste vorbe şi fapte le servesc total interesele egoiste şi nu sunt bazate pe fapte, comunitatea internaţională nu le va accepta niciodată", a adăugat Li Hui.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră