joi 21 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7247 articole
Ramona Emilian

Internațional

Ucraina: trei miniştri au prezentat demisiile

Ucraina: trei miniştri au prezentat demisiile. Preşedintele parlamentului de la Kiev, Ruslan Stefanciuk, a anunţat marţi că trei miniştri au demisionat din guvernul Ucrainei. Ucraina: trei miniştri au prezentat demisiile Şi-au anunţat intenţia de a se retrage din executivul condus de premierul Denis Şmihal titularii portofoliilor industriei strategice, Oleksandr Kamişin - responsabil pentru producţia de armament, justiţiei, Denis Maliuska, şi mediului, Ruslan Strileţ. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier După câteva săptămâni de discuţii privind o remaniere guvernamentală, parlamentarii vor lua în considerare cele trei demisii, a declarat Stefanciuk. "Voi continua să lucrez în domeniul apărării, dar într-un alt rol", a scris Kamişin pe Telegram, confirmând că a demisionat. Ministrul în vârstă de 40 de ani a fost numit în martie 2023 şi a condus eforturile Ucrainei de a accelera producţia pentru apărare, de la drone de atac la rachete cu rază lungă de acţiune, folosite de Ucraina pentru a lupta împotriva invadatorilor ruşi superiori numeric şi mai bine înarmaţi. Kamișin, un manager eficient În primul an după februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina, Kamişin şi-a construit o imagine de manager eficient pe timp de război, ca şef al căilor ferate naţionale, vitale din punct de vedere logistic atât pentru forţele armate, cât şi pentru civili. Parlamentarii şi analiştii politici ucraineni se aşteptau la schimbări importante în guvern încă de la începutul verii. Demisiile celor trei miniştri sporesc incertitudinile din jurul executivului, în care cel puţin alte cinci portofolii sunt vacante după demiterile de anul acesta, menţionează agenţia. Preşedintele Volodimir Zelenski şi echipa sa politică ar putea să numească acum alţi titulari în funcţiile respective, pentru a readuce ordinea înainte de vizita în SUA programată luna aceasta în vederea participării la Adunarea Generală a ONU. Săptămâna trecută, liderul de la Kiev afirmase că speră să se întâlnească şi cu preşedintele american Joe Biden şi cu posibilii succesori ai acestuia - vicepreşedinta Kamala Harris, democrată, respectiv republicanul Donald Trump - pentru a le prezenta un "plan pentru victorie" care ar obliga Rusia să pună capăt războiului împotriva Ucrainei.

Ucraina trei miniştri au prezentat demisiile (sursa: Facebook/Денис Шмигаль)
Putin ar fi putut fi arestat (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin ar fi putut fi arestat

Putin ar fi putut fi arestat. Uniunea Europeană a deplâns marţi că Mongolia nu l-a arestat pe preşedintele rus Vladimir Putin în timpul vizitei sale oficiale la Ulaanbaatar, în conformitate cu obligaţiile sale internaţionale. Putin ar fi putut fi arestat "UE regretă că Mongolia", în calitate de stat membru al Curţii Penale Internaţionale (CPI), "nu şi-a respectat obligaţiile prin executarea mandatului de arestare" emis de CPI împotriva preşedintelui rus, a precizat un purtător de cuvânt al UE într-un comunicat. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier Preşedintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit marţi, la Ulaanbaatar, cu omologul său mongol Ukhnaa Khurelsukh, în prima vizita oficială a liderului de la Kremlin într-o ţară membră a CPI după emiterea unui mandat de arestare pe numele său. La sosirea luni seara în capitala Mongolei, liderul rus a fost întâmpinat de garda de onoare, fără a fi arestat la coborârea din avion. Aceasta este prima călătorie a lui Putin în Mongolia în cinci ani. Sfidarea șefului de la Kremlin Vizita sa pare a fi un act de sfidare la adresa CPI, a Ucrainei aflată în război, precum şi a numeroase ţări occidentale şi organizaţii pentru drepturile omului care au cerut arestarea lui. Curtea Penală Internaţională şi autorităţile ucrainene au îndemnat Mongolia să-l aresteze pe Vladimir Putin, vizat de acest mandat emis de CPI în martie 2023 pentru suspiciune de deportare ilegală a unor copii ucraineni în Rusia. Atunci când o ţară membră nu îşi îndeplineşte obligaţiile faţă de CPI, aceasta din urmă poate sesiza Adunarea statelor părţi care se reuneşte o dată pe an, dar ale căror eventuale sancţiuni se limitează strict la un avertisment verbal.

Arestarea fondatorului Telegram, în atenția ONU (sursa: Instagram/Durov)
Internațional

Arestarea fondatorului Telegram, în atenția ONU

Arestarea fondatorului Telegram, în atenția ONU. Arestarea şi inculparea fondatorului Telegram, Pavel Durov, constituie un dosar complex care ridică numeroase întrebări în domeniul drepturilor omului, a estimat ONU. Arestarea fondatorului Telegram, în atenția ONU Înaltul Comisariat pentru Drepturile Omului preconizează să elaboreze un document ce "va stabili parametrii în cadrul cărora acest gen de situaţii trebuie considerat", a explicat purtătoarea de cuvânt Ravina Shamdasani, în timpul unei conferinţe de presă a ONU la Geneva. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier "Acesta este un dosar complex care ridică numeroase întrebări în materie de drepturi ale omului", a estimat ea. Patronul aplicaţiei de mesagerie Telegram - populară, dar controversată - care deţine paşapoarte rus, francez şi al Emiratelor Unite, a fost arestat în Franţa pe 24 august, fiindu-i interzis să părăsească teritoriul francez. "Urmărim îndeaproape acest caz şi în acest stadiu ne este greu să fim mai precişi", pentru că Înaltul Comisariat nu are acces la toate informaţiile, a adăugat purtătoarea de cuvânt. Durov, sprijinit de Elon Musk Cazul a provocat multă emoţie, susţinătorii miliardarului de 39 de ani văzând în această arestare un atac la adresa libertăţii de expresie. Durov a primit şi sprijinul lui Elon Musk, patronul reţelei sociale X, care a fost recent blocat în Brazilia pentru abateri în lupta împotriva dezinformării. Justiţia franceză îi reproşează lui Durov o serie întreagă de infracţiuni legate de aplicaţie. Potrivit Parchetului de la Paris, el este inculpat în mod concret pentru "refuzul de a comunica informaţiile necesare interceptărilor autorizate de lege" şi pentru complicitate la delicte şi infracţiuni organizate via această platformă: trafic de stupefiante, criminalitate, escrocherie şi spălare de bani în grup infracţional organizat. Legături cu suspendarea rețelei X în Brazilia Ravina Shamdasani a evocat de asemenea recenta blocare a reţelei sociale X în Brazilia. Suspendarea fostei platforme Twitter "stârneşte îngrijorări similare în ceea ce priveşte datoria statelor de a veghea la aceea ca platformele de media sociale să respecte legea care autorizează libertatea de expresie", în acord cu anumite restricţii, a declarat ea. Ravina Shamdasani a îndemnat ca toate restricţiile impuse să fie "proporţionate" şi "conforme normelor internaţionale privind drepturile omului". Potrivit Înaltului Comisariat, statele trebuie să poată reglementa platformele digitale, care ar trebui ele însele să se conformeze drepturilor omului. "Principiile de legalitate, de necesitate şi de proporţionalitate, discursurile urii, incitarea la ură sau la violenţă, dezinformarea prejudiciabilă, trebuie să fie abordate", a adăugat purtătoarea de cuvânt. Comisarul ONU pentru drepturile omului, Volker Turk, i-a scris lui Elon Musk în noiembrie 2022, îndemnându-l să facă din respectarea drepturilor omului o prioritate a reţelei sociale.

Mircea Geoană a demisionat din NATO (sursa: Facebook/Mircea Geoană)
Eveniment

Mircea Geoană a demisionat din NATO

Mircea Geoană a demisionat din NATO. Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, care şi-a anunţat demisia din această funcţie, afirmă că a fi în conducerea Alianţei Nord-Atlantice a fost onoarea vieţii sale. Mircea Geoană a demisionat din NATO "Să fiu în conducerea NATO a fost onoarea vieţii mele. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier Îi mulţumesc secretarului general Stoltenberg pentru încredere şi prietenie. Împreună, în ultimii cinci ani, am traversat multe momente dificile, dar am împărtăşit şi nenumărate realizări, alături de echipa noastră remarcabilă. Pe măsură ce trec la un nou capitol, privesc cu mândrie la timpul memorabil petrecut în slujba celei mai importante Alianţe din istorie", a scris Geoană, marţi, pe pagina sa de Facebook. Mircea Geoană l-a notificat, marţi, pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, că se va retrage din funcţia de secretar general adjunct al Alianţei începând cu data de 10 septembrie, informează nato.int. Stoltenberg i-a mulțumit pentru activitate Jens Stoltenberg a acceptat demisia, mulţumindu-i lui Mircea Geoană pentru activitatea sa. "Îi doresc tot binele în viitor", i-a transmis Stoltenberg. Geoană este primul român care a deţinut funcţia de secretar general adjunct al NATO. Boris Ruge, asistentul secretarului general pentru afaceri politice şi politica de securitate, va îndeplini funcţia de secretar general adjunct interimar până este desemnat succesorul lui Geoană.

Turcia, cerere de aderare la BRICS (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Turcia, cerere de aderare la BRICS

Turcia, cerere de aderare la BRICS. Turcia a înaintat o cerere de aderare la blocul ţărilor emergente BRICS, a anunţat marţi purtătorul de cuvânt al partidului aflat la putere. Turcia, cerere de aderare la BRICS "Preşedintele nostru a afirmat de mai multe ori că vrem să devenim ţară membră a BRICS. (...) Procesul este în curs", a declarat Ömer Çelik, purtătorul de cuvânt al Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, islamo-conservator) al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier "Dacă va exista o evoluţie concretă privind aderarea noastră la BRICS, o decizie sau o evaluare din partea BRICS, vă vom informa", a spus Çelik în timpul unei conferinţe de presă. "Preşedintele nostru a afirmat clar că Turcia vrea să ia parte la toate platformele importante, printre care BRICS", a adăugat el. Țările BRICS Constituit iniţial din Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, ale căror nume au dat acronimul BRICS, grupul s-a extins anul acesta cu încă patru membri, respectiv Egipt, Emiratele Arabe Unite, Etiopia şi Iran. Invitată de asemenea să adere la summitul BRICS desfăşurat în august 2023 în Africa de Sud, Argentina a abandonat ulterior demersul în urma opoziţiei manifestate de noul ei preşedinte, ultra-liberalul Javier Milei. În luna iunie, ministrul de externe turc, Hakan Fidan, avertizase cu privire la riscul unui război mondial, după vizite efectuate în China şi în Rusia, confirmând interesul Ankarei de a se apropia de ţările BRICS în această situaţie. Subliniind faptul că Rusia şi China sunt deja principalii doi parteneri comerciali ai Turciei, ministrul declarase atunci că această apropiere nu reprezintă o schimbare în politica externă a Turciei, ţară membră NATO şi care aspiră să adere la UE

Cazurile de COVID sunt în scădere (sursa: Facebook/Ministerul Sănătății)
Eveniment

Cazurile de COVID sunt în scădere

Cazurile de COVID sunt în scădere. Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a informat, marţi, că, în perioada 26 august - 1 septembrie, au fost înregistrate 4.730 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, în scădere cu 14,2% faţă de săptămâna precedentă. Cazurile de COVID sunt în scădere Potrivit unui comunicat de presă, 1.320 dintre cazurile noi sunt la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor Conform INSP, în perioada 26 august - 1 septembrie, au fost raportate 35 decese la persoane cu COVID-19, dintre care patru au survenit în urmă cu mai mult de o săptămână, o singură persoană fiind fără morbidităţi. Până în prezent, 69.103 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat în România. În ţara noastră au fost înregistrate, până în prezent, 3.566.208 de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2. În ultima săptămână au fost efectuate 1.079 de teste RT-PCR şi 17.356 de teste rapide antigenice. Rata pozitivităţii a fost de 25,7%, în scădere cu 2,1%. Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 14.026.623 de teste RT-PCR şi 14.958.882 de teste rapide antigenice.

Presupus spion Mossad, arestat în Turcia (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Presupus spion Mossad, arestat în Turcia

Presupus spion Mossad, arestat în Turcia. Un cetăţean kosovar suspectat că a efectuat transferuri de bani în Turcia în numele Mossadului, serviciul de informaţii externe al Israelului, a fost arestat vineri la Istanbul, a informat marţi agenţia de presă turcă Anadolu. Presupus spion Mossad, arestat în Turcia Serviciile de informaţii turce (MIT), care îl monitorizau pe suspect de la intrarea sa în ţară în urmă cu cinci zile, l-au observat pe acesta făcând transferuri de bani către persoane care lucrează pentru Mossad în Turcia şi în Siria, potrivit Anadolu. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor Aceste transferuri de bani, din ţări est-europene şi mai ales din Kosovo, ar fi fost făcute în schimbul unor imagini obţinute cu ajutorul dronelor, precum şi pentru "operaţiuni psihologice împotriva politicienilor palestinieni", a precizat agenţia de presă oficială turcă. Circa 30 de persoane suspectate de spionaj în beneficiul Israelului au fost arestate în ianuarie în Turcia, acuzate mai ales că ar fi organizat răpiri. Erdogan, aliatul cauzei palestiniene De la începutul conflictului dintre Israel şi Hamas la începutul lunii octombrie, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, aliat tradiţional al cauzei palestiniene, şi-a intensificat invectivele la adresa Israelului. Turcia şi-a suspendat, de asemenea, relaţiile comerciale cu Israelul la începutul lunii mai. Poliţia turcă a arestat în 2021 şi 2022 câteva zeci de persoane suspectate că au spionat palestinieni care locuiesc în Turcia, în numele serviciilor de informaţii israeliene. În primăvara anului 2022, presa israeliană a informat în legătură cu tentative de atac împotriva unor turişti israelieni la Istanbul, dejucate în urma cooperării serviciilor de informaţii turce şi israeliene.

Maia Sandu, favorită pentru fotoliul prezidențial (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Maia Sandu, favorită pentru fotoliul prezidențial

Maia Sandu, favorită pentru fotoliul prezidențial. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, ar obţine cel mai mare număr de voturi dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidenţiale în această ţară, potrivit datelor care se regăsesc într-un sondaj de opinie prezentat de compania iData. Maia Sandu, favorită pentru fotoliul prezidențial Conform informaţiilor prezentate, Sandu ar acumula 27,5% din voturi, fiind urmată de Renato Usatîi cu 11,6%. Alexandr Stoianoglo s-a clasat pe locul trei, cu 11,4%. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor Potrivit aceluiaşi sondaj, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, în noul legislativ de la Chişinău ar accede trei partide şi un bloc electoral. Astfel, PAS ar obţine 37% din numărul alegătorilor decişi. Pe locul al doilea s-ar clasa blocul "Victoria", condus de oligarhul fugar Ilan Şor, cu 17,1%. Socialiştii fostului preşedinte al ţării, Igor Dodon, ar obţine 16,1%, iar "Partidul Nostru" condus de Renato Usatîi este creditat cu 11,2%. Alte forţe politice nu ar trece pragul de reprezentare de 5%. La distribuirea mandatelor, PAS ar obţine 46 de mandate de deputat, în timp ce blocul "Victoria" al lui Şor ar acumula 21 de mandate. PSRM ar lua 20 mandate, iar "Partidul Nostru" - 14 mandate. 50% din moldoveni vor integrarea în UE În fine, potrivit sondajului citat, peste 50% din moldoveni susţin integrarea ţării lor în Uniunea Europeană, însă doar 48% ar vota la un referendum pentru modificarea Constituţiei. Întrebaţi dacă sunt "pentru" aderarea Republicii Moldova la UE, peste 55% din respondenţi au dat un răspuns pozitiv, în timp ce 36,6% au răspuns "nu". Totuşi, rugaţi să spună cum vor vota în cadrul referendumului pentru modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la UE, 47,8% au declarat că ar vota pentru, iar 37,1% au spus că ar vota împotrivă. Sondajul a fost realizat în perioada 19-25 august pe un eşantion de 1004 de respondenţi din 372 de localităţi. Marja de eroare este +/-3%.

Ciocolată vegană, pe bază de plante (sursa: Facebook/Nutella)
Eveniment

Ciocolată vegană, pe bază de plante

Ciocolată vegană, pe bază de plante. Producătorul italian de dulciuri Ferrero a anunţat, marţi, că va începe să comercializeze o versiune pe bază de plante a celebrei sale creme de ciocolată Nutella în mai multe ţări europene. Ciocolată vegană, pe bază de plante "În prezent, din ce în ce mai mulţi consumatori aleg să îşi reducă şi chiar să evite produsele de origine animală, din motive ce ţin fie de regimul alimentar, fie de modul de viaţă", a precizat compania, într-un comunicat de presă. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor Noua "Nutella Plant-Based" va fi disponibilă, începând cu data de 4 septembrie, în magazinele din Italia, Franţa şi Belgia, a precizat un purtător de cuvânt al companiei. Pentru a evita orice ingredient de origine animală, compania a decis să elimine laptele şi să adauge ingrediente vegetale precum năut sau sirop de orez în reţeta originală. Gust fără compromisuri Ferrero dă asigurări că nu a făcut nici un compromis când vine vorba de gust. Grupul italian, care pe lângă crema de ciocolată Nutella mai produce şi pralinele Ferrero Rocher şi ouăle de ciocolată Kinder, precizează că "produsul nu este recomandat consumului de persoanele alergice la proteinele din lapte, deoarece este fabricat într-o facilitate în care se procesează lapte". Creată în urmă cu 60 de ani, crema de ciocolată Nutella este vândută, în versiunea sa tradiţională, în aproape 170 de ţări. Averea familiei Ferrero îşi are rădăcinile într-o patiserie de familie din nordul Italiei care folosea alune pentru a înmulţi crema de cacao. Treptat, a devenit o firmă producătoare de dulciuri, deschizând facilităţi de producţie şi birouri peste hotare după cel de Al Doilea Război Mondial. În anii '60, compania a lansat mărcile Nutella şi Kinder Chocolate, iar ulterior a lansat produse precum bomboanele Tic Tac şi Ferrero Rocher.

Decizii de recalculare a pensiilor netrimise (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Eveniment

Decizii de recalculare a pensiilor netrimise

Decizii de recalculare a pensiilor netrimise. Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) nu a trimis la Poştă deciziile de recalculare a pensiilor, din motive obiective, pentru 170.000 de persoane, acestea urmând să ajungă în luna septembrie, a declarat marţi preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice, Daniel Baciu, într-o conferinţă de presă organizată la Ministerul Muncii. Decizii de recalculare a pensiilor netrimise "Mai avem şi nişte situaţii obiective la nivelul fiecărei case teritoriale de pensii cu privire la faptul că este vorba de 170.000 de decizii la nivel naţional care încă nu au fost distribuite. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor Nu au fost efectiv trimise de către colegii mei de la casele de pensii spre Poştă, pentru că din start le-am oprit întrucât avem situaţii în care aceşti pensionari au intrat în sistem în luna august. Ei trebuiau să primească întâi o decizie de pensie, conform Legii 263, şi ulterior vor trebui să primească o decizie de recalculare, conform Legii 360 pe 2023. Avem cereri de recalculare, câteva mii de cereri de recalculare pe fiecare an, unde pensionarii lucrează, fie că lucrează după pensionare, fie că îşi adaugă diverse sporuri cu caracter permanent de data aceasta, nu nepermanent, care au fost prevăzute de Legea 263/2010. Aceste cereri trebuie întâi soluţionate, conform vechii legislaţii, care a fost în vigoare până la 31 august şi după ce vor fi soluţionate, aducându-se numărul total de puncte cu aceste adeverinţe, ulterior va trebui să emitem şi decizii de recalculare conform noii legi", a spus Daniel Baciu. Cauze "obiective" De asemenea, acesta a menţionat că există decizii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în general în zona mineritului, în judeţele Gorj şi Hunedoara. Angajaţii CNPP trebuie să le pună în aplicare, iar în momentul de faţă pensionarii primesc aceste decizii conform deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Numărul total de puncte trebuie actualizat şi după aceea persoanele în cauză urmează să primească decizii de recalculare. "Acestea sunt nişte cauze obiective pe care vi le-am spus şi în momentul când vom finaliza toate aceste operaţiuni de emitere a tuturor deciziilor şi a tuturor lucrărilor pe care pensionarii le au în diverse stadii, în lucru, ulterior vom emite şi decizia de recalculare", a adăugat Daniel Baciu. Întrebat de jurnalişti când ar urma să ajungă la pensionari cele 170.000 de decizii, şeful CNPP a afirmat că se încearcă trimiterea lor în decursul acestei luni, dar depinde de cât de repede va avea la dispoziţie soluţia informatică din partea firmei care asigură mentenanţa sistemului informatic integrat al Casei Naţionale de Pensii Publice.

George Simion îl provoacă pe Geoană (sursa: Facebook/Mircea Geoana)
Eveniment

George Simion îl provoacă pe Geoană

George Simion îl provoacă pe Geoană. Preşedintele AUR, deputatul George Simion, a afirmat marţi că Mircea Geoană nu va avea de câştigat, din punct de vedere al simpatiei, dacă ia "nişte traseişti notorii". George Simion îl provoacă pe Geoană Întrebat la Parlament cum comentează plecările din AUR, respectiv solicitarea a 10 deputaţi privind apartenenţa la Partidul Dreptate şi Respect în Europa Pentru Toţi (DREPT), George Simion a arătat că nu a avut discuţii pe această temă şi că nu este interesat de proiectul politic al lui Mircea Geoană. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor "Cum, dar domnul Geoană are partid? Domnul Geoană nu era acel independent venit pe cal alb? Domnul Geoană e fostul preşedinte PSD, nu? Să plece oricine, noi suntem bucuroşi dacă pleacă oameni, că înseamnă că nu meritau să fie alături de noi. N-avem nici cea mai mică problemă. O să-l înving pe Mircea Geoană în turul întâi al alegerilor prezidenţiale. (...) Nu am vorbit şi nici nu mă interesează proiectul politic al lui Mircea Geoană. Dacă îşi imaginează că e un fel de Macron şi vine pe un cal alb să ne salveze - că am văzut că a luat oameni şi de la USR şi de la UDMR şi de la PSD - nu cred că asta este soluţia pentru România. Şi nu cred că Mircea Geoană va avea de câştigat din punct de vedere al simpatiei publice luând nişte traseişti notorii. Au trecut şi pe la noi. Noi i-am dat afară, sincer, în vara asta, pentru că veniseră din nişte zone insalubre", a afirmat liderul AUR. "Tertipurile" actualei coaliții În ceea ce priveşte datele la care vor avea loc alegerile, Simion consideră că "este un nou tertip al actualei coaliţii" pentru a descuraja participarea românilor care nu pot fi mituiţi. "Pe 9 iunie s-au cumpărat foarte multe voturi în multe localităţi ale României. S-au făcut câteva dosare penale, dar fenomenul a fost generalizat. Acum, pentru a descuraja prezenţa la vot, avem trei duminici la rând alegeri prezidenţiale, alegeri parlamentare şi turul doi de alegeri prezidenţiale. Dacă voi câştiga turul doi al alegerilor prezidenţiale promit să reformez sistemul acesta electoral învechit care ajută doar formaţiunile care ne conduc de 34 de ani - PSD şi PNL", a transmis Simion. Deputați care au plecat la DREPT Plenul Camerei a luat act marţi de solicitarea a 10 deputaţi privind apartenenţa la Partidul Dreptate şi Respect în Europa Pentru Toţi (DREPT), aceasta fiind depusă anterior la Secretariatul General al forului legislativ. Deputatul Ion-Marian Lazăr a anunţat, în plen, că nu este vorba despre înfiinţarea unui grup parlamentar, solicitarea având în vedere notificarea Autorităţii Electorale Permanente. Potrivit listei prezentate în plen, cei 10 deputaţi sunt: Ion Marian Lazăr (ex-USR), Daniel Sorin Gheba (ex-AUR), Radu Tudor Ciornei (ex-USR), Daniel Florea (ex-AUR), Liviu Ioan Balint (ex-PNL), Gheorghe Pecingină (ex-PNL), Daniel Liviu Toda (ex-USR), Cristian Paul Ichim (ex-USR), Florică Ică Calotă (ex-AUR), Apjok Norbert (ex-UDMR). Deputatul PNL Ionuţ Stroe a afirmat ulterior că "această formă de asociere a celor care nu mai prind mandate la alte partide este doar o chestiune de conjunctură", menţionând că îi vine greu să creadă că acest lucru are vreo legătură cu candidatura lui Mircea Geoană la Preşedinţie.

Rusia şi India strâng relațiile economice (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia şi India strâng relațiile economice

Rusia şi India strâng relațiile economice. Schimburile comerciale dintre Rusia şi India sunt în creştere susţinută, iar plăţile bilaterale se derulează fără obstacolele întâmpinate în schimburile cu alte ţări, a declarat marţi Anatoly Popov, directorul general adjunct de la Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia. Rusia şi India strâng relațiile economice Sberbank intermediază până la 70% din totalul exporturilor ruseşti spre India. Schimburile comerciale dintre Rusia şi India s-au dublat, ajungând la 65 de miliarde dolari în 2023, în condiţiile în care ţara asiatică a devenit un mare importator de petrol rusesc, după ce Occidentul a impus sancţiuni Moscovei, ca urmare a invaziei din Ucraina. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor "În 2022, a existat o creştere semnificativă a interesului firmelor ruseşti faţă de piaţa din India, pentru că această piaţă funcţionează ca o alternativă", a spus Anatoly Popov într-un interviu pentru Reuters, înaintea Forumului Economic Estic, o conferinţă economică care vizează partenerii asiatici ai Rusiei. "În prezent, deschidem, de asemenea, conturi în rupii pentru clienţii ruşi. Nu excludem posibilitatea ca, pe lângă funcţia de mijloc de plată, rupia indiană să devină şi un instrument de economisire", a adăugat Anatoly Popov. Subsidiara din India a Sberbank are sucursale la Delhi şi Mumbai, precum şi un centru de servicii IT la Bangalore. Numărul de angajaţi ai Sberbank din India a crescut cu 150% în acest an, în condiţiile în care în luna aprilie oficialii băncii ruseşti au anunţat că vor să angajeze 300 de specialişti IT pentru un hub la Bangalore. Sberbank, vizată de sancțiuni occidentale Sberbank este vizată de sancţiuni occidentale şi în consecinţă nu poate face tranzacţii în dolari sau euro prin sistemul internaţional de plăţi SWIFT. Cu toate acestea, Popov a spus că banca rusească nu a întâmpinat probleme în India. "Sberbank este un participant integral în sistemele de plăţi şi interbancar din India. Nu există restricţii cu privire la operaţiunile sale", a precizat Popov. Potrivit lui Anatoly Popov, creşterea exporturilor Indiei în Rusia a ajutat la soluţionarea problemei surplusului de rupii apărut la companiile ruseşti, care a afectat schimburile comerciale în 2023, deoarece rupiile erau folosite pentru a plăti pentru importurile din India. "Problema a fost rezolvată, nu mai există un surplus de rupii", a spus Popov, adăugând că pentru echilibrarea schimburilor comerciale, India ar trebui să îşi majoreze exporturile spre Rusia de zece ori. India, a cincea mare economie, are aproape tot ce caută importatorii ruşi, a adăugat Popov. "India este autonomă, o economie mare, capabilă să îşi asigure propriile necesităţi. De acea, orice bunuri pe care Rusia le importa anterior, pot fi cumpărate în India", a spus directorul Sberbank.

Amenzi pentru turiștii care hrănesc urșii (sursa: transfagarasan.travel)
Eveniment

Amenzi pentru turiștii care hrănesc urșii

Amenzi pentru turiștii care hrănesc urșii. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM) a cerut sprijinul Jandarmeriei Române şi Direcţiei Rutiere pentru prevenirea unor noi incidente provocate de urşi, pe o porţiune de aproximativ 15 kilometri, de pe Transfăgărăşan. Amenzi pentru turiștii care hrănesc urșii Astfel, echipele mixte de control vor putea da câte două amenzi contravenienţilor, o dată pentru hrănirea urşilor şi, separat, pentru staţionarea pe drumul naţional, a anunţat preşedintele ANPM, Laurenţiu Alexandru Păştinaru. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor Solicitarea a venit ca urmare a numărului tot mai mare de incidente în urma cărora Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin intermediul ANPM şi Agenţiilor judeţene pentru Protecţia Mediului (APM) trebuie să plătească despăgubiri de sute de mii de lei, pentru pagubele sau vătămările provocate de animalele sălbatice, celor care se opresc să le hrănească. "Având în vedere situaţia tot mai alarmantă de pe DN7C Transfăgărăşan, din judeţul Argeş, provocată de prezenţa aşa-numiţilor urşi-cerşetori pe porţiunea cuprinsă între zona de acces către traseul Valea lui Stan şi Valea cu Peşti, am solicitat sprijinul Jandarmeriei Române şi Direcţiei Rutiere, în interes public, pentru a putea preveni, în perioada următoare, eventualele incidente care se pot solda cu victime umane sau pagube materiale. Cu siguranţă, prezenţa reprezentanţilor celor două organe de control, alături de noi, pe zona respectivă, va descuraja, practica ilegală a hrănirii animalelor sălbatice şi staţionarea autovehiculelor pe partea carosabilă, care au devenit obişnuinţă pentru majoritatea turiştilor care vizitează zona sau pentru şoferii aflaţi în tranzit, pe acest drum naţional cunoscut pentru porţiunile cu vizibilitate scăzută şi cu foarte multe curbe", a declarat preşedintele ANPM, citat în comunicat. Relocarea nu mai dă rezultate Potrivit oficialului, urşii nu pot face obiectul unor intervenţii, "având în vedere că se află în zone atât de frecventate de către oameni, iar alungarea, respectiv, relocarea nu mai dau rezultate, animalele revenind de fiecare dată în locurile în care s-au obişnuit să primească hrană de la cei care trec prin zonă". În 2023, au fost încheiate 260 de procese-verbale, pentru astfel de incidente, doar în judeţul Argeş, în sumă totală de 509.158 de lei. În acest an, numărul proceselor verbale încheiate în urma unor incidente de acest fel a ajuns la 68, iar valoarea totală a sumelor care trebuie achitate de statul român este de 236.872 de lei. În prezent, potrivit directorului executiv Cristiana Elena Surdu, APM Argeş şi Direcţia Silvică Argeş au început demersurile pentru capturarea şi relocarea acestor urşi - unii din ei având mai mulţi pui - în adăposturi special amenajate, astfel încât animalele sălbatice să nu mai intre în contact cu oamenii. Conform articolului 48 din Legea 407/2006, hrănirea animalelor sălbatice, reprezintă contravenţie şi se sancţionează cu amendă cuprinsă între 500 şi 1.500 de lei. De asemenea, potrivit Codului Rutier, oprirea neregulamentară se sancţionează cu două-trei puncte amendă (290-435 de lei) şi două puncte de penalizare, iar staţionarea neregulamentară, cu 4-5 puncte amendă (580-725 de lei) şi trei puncte de penalizare

Indonezia, prima etapă din turneului Papei (sursa: vaticannews.va)
Internațional

Indonezia, prima etapă din turneului Papei

Indonezia, prima etapă din turneului Papei. Papa Francisc a aterizat marţi seară în Indonezia, prima etapă a celui mai lung turneu în străinătate din timpul mandatului său, care îl va duce în patru ţări din Asia de Sud-Est şi Oceania în următoarele 12 zile. Indonezia, prima etapă din turneului Papei În vârstă de 87 de ani, liderul spiritual al Bisericii Catolice a sosit la Jakarta la mai bine de 13 ore după ce a decolat de la Roma cu un zbor special operat de compania italiană ITA Airways. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor Cu peste 240 de milioane de locuitori, Indonezia este ţara cu cea mai mare populaţie musulmană din lume. Următoarele etape ale acestui turneu internaţional vor fi Papua Noua Guinee, Timorul de Est şi Singapore. A 45-a călătorie în străinătate Cea de-a 45-a călătorie în străinătate a papei Francisc se va concentra în special pe coexistenţa paşnică între diferitele religii ale lumii. Dintre cele patru ţări pe care urmează să le viziteze, doar în Timorul de Est majoritatea populaţiei este catolică. Având în vedere vârsta şi starea de sănătate a papei Francisc, care foloseşte adeseori un scaun cu rotile, pauzele dintre călătoriile sale în străinătate au devenit mai lungi. Precedenta călătorie importantă a suveranului pontif în străinătate a avut loc în urmă cu un an, când a vizitat Mongolia. Papa Francisc, care deţine această funcţie de 11 ani, va parcurge în total peste 30.000 de kilometri cu avionul în cadrul acest turneu. Întoarcerea sa la Roma este programată pentru 13 septembrie. O vizită în Luxemburg şi Belgia se află în programul următoarei sale călătorii în străinătate, care va avea loc la sfârşitul acestei luni.

Controverse privind Capela Mitropolitană din Cernăuți (sursa: bucpress.eu)
Eveniment

Controverse privind Capela Mitropolitană din Cernăuți

Controverse privind Capela Mitropolitană din Cernăuți. Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina (CNRU), care reprezintă comunitatea românească din Ucraina, cere autorităţilor de la Bucureşti să se implice în demersurile de redobândire a primei biserici din Cernăuţi în care s-a slujit în limba română, după ce aceasta a fost preluată "abuziv" de administraţia locală. Controverse privind Capela Mitropolitană din Cernăuți Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina (CNRU), uniune civică care reuneşte peste 20 de societăţi culturale şi instituţii de presă de limba română din regiunile Cernăuţi, Transcarpatia, Odesa şi Kiev, a semnat un memoriu pe care l-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis, premierului Marcel Ciolacu, ministrului Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, dar şi Patriarhului Daniel al Bisericii Ortodoxe Române (BOR), prin intermediul căruia cere să ia atitudine faţă de "furtul de către autorităţile ucrainene a Capelei Mitropolitane". Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor "CNRU, cu profundă durere sufletească vă aduce la cunoştinţă faptul că, prin decizia primăriei oraşului Cernăuţi, ni s-a luat Capela arhiereilor bucovineni cu hramul Sfinţii Trei Ierarhi din Cernăuţi, lăcaş în care ne-am rugat în limba română timp de aproape 30 de ani. Ultima slujbă s-a ţinut în exteriorul bisericii, de către părintele Cristofor Gabor, duminică, 25 august 2024. Aceasta este prima biserică românească în care s-a slujit în limba română luată pe nedrept de autorităţi", se afirmă în memoriu. Ce solicită CNRU De asemenea, românii din Ucraina cer "urgentarea procesului de trecere a comunităţilor ortodoxe româneşti din Ucraina sub oblăduirea Bisericii Ortodoxe Române". "După ce timp de 30 de ani au lovit cu putere în şcolile cu predare în limba română, după ce au tot fluturat cu 'limba moldovenească', după ce ne-au marginalizat în reprezentarea în administraţia publică etc., acum autorităţile vin să ne ia şi bisericile noastre, să ne spună când, cui şi cum trebuie să ne rugăm. Avem toate temeiurile să calificăm gestul autorităţilor ucrainene de deposedare a comunităţii româneşti de acest lăcaş de cult ca element al unei noi ofensive îndreptate împotriva minorităţii române din Ucraina, în dispreţul legislaţiei naţionale în vigoare, a cadrului bilateral interstatal şi a cadrului european şi internaţional în materie de drepturi ale omului. În aceste condiţii, vă rugăm respectuos ca, în calitate de înalţi reprezentanţi ai statului înrudit România, să luaţi atitudine faţă de furtul de către autorităţile ucrainene a Capelei Mitropolitane, gest lipsit de onestitate şi contrar spiritului şi literei Tratatului de bază dintre Ucraina şi România şi ale altor instrumente juridice bilaterale şi multilaterale la care Ucraina este parte. Totodată, solicităm urgentarea procesului de trecere a comunităţilor ortodoxe româneşti din Ucraina sub oblăduirea Bisericii Ortodoxe Române", este solicitarea CNRU. Capela Mitropolitană din Cernăuți Capela Mitropolitană din Cernăuţi a fost construită în perioada anilor 1881-1884 cu fondurile Mitropoliei Bucovinei, fiind sfinţită de mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici. "Cripta de sub Capelă adăposteşte rămăşiţele pământeşti ale următorilor ierarhi bucovineni: episcopul Dositei Herescul, mitropolitul Teofil Bendela, mitropolitul Teoctist Blajevici, mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici, mitropolitul Arcadie Ciupercovici, mitropolitul Vladimir de Repta, mitropolitul Nectarie Cotlarciuc, episcopul Ipolit Vorobchievici, toţi de etnie română. Acest monument istoric şi de arhitectură aparţine patrimoniului comunităţii româneşti din Ucraina şi, în sensul legislaţiei române în vigoare, trebuie protejat şi pus în valoare în mod corespunzător", se subliniază în memoriul CNRU. În perioada totalitaristă a URSS, atât vechiul cimitir din Cernăuţi, cât şi Capela Mitropolitană au fost vandalizate şi profanate. Prin hotărârea municipalităţii cernăuţene din data de 24 aprilie 1990, Capela Mitropolitană a fost transmisă Bisericii Sfântul Nicolae din Cernăuţi. Ulterior, la data de 20 ianuarie 2008, s-a înfiinţat şi organizaţia religioasă Comunitatea religioasă a parohiei Capelei cu hramul Sfinţilor Trei Ierarhi a Eparhiei Cernăuţilor şi Bucovinei din cadrul Bisericii Ortodoxe Ucrainene, statutul căreia a fost înregistrat de administraţia regională de stat (dispoziţia nr. 712/05.12.2008), se menţionează în memoriu. Odată cu modificările Codului fiscal, organizaţia religioasă a fost reînregistrată de aceeaşi administraţie regională de stat (decizia nr. 973/31.10.2017). Intrând în legalitate, prin osârdia vrednicului de pomenire preot Mihai Ivasiuc, având binecuvântarea ÎPS Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, dar şi binecuvântarea Eparhiei din Cernăuţi, cu sprijinul enoriaşilor români, s-au efectuat lucrările de renovare a bisericii. Lăcaşul sfânt a devenit perfect funcţional. Menţionăm faptul că biserica se află în sectorul românesc al cimitirului istoric din Cernăuţi, iar preotul Capelei are în grija sa şi partea românească a cimitirului, afirmă sursa citată. "După plecarea la cele veşnice a părintelui Mihai Ivasiuc, începând cu anul 2007 ştafeta a fost preluată de preotul Cristofor Gabor. În toată această perioadă nicio autoritate de stat nu a pus la îndoială legalitatea funcţionării bisericii. Din păcate, în contextul răzmeriţelor bisericeşti, cu un profund substrat geopolitic, au devenit victimă şi bisericile ortodoxe ale comunităţii româneşti. Prin decizia Consiliului local Cernăuţi nr.1179 din 27 aprilie 2023, adoptată în cadrul celei de a 32-a sesiuni de legislatura a VIII-a, a fost anulată decizia anterioară, nr.141/6 din 24 aprilie 1990, de transmitere a Capelei Mitropoliţilor Bucovinei Bisericii cu hramul Sfântul Nicolae. După o serie de hăţişuri judecătoreşti, în data de 23 august 2024 Capela a fost sigilată de către primărie", se mai arată în memoriul Consiliului Naţional al Românilor din Ucraina.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră