vineri 24 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7455 articole
Ramona Emilian

Internațional

Schimburi intense de rachete între Israel și sudul Libanului, unde se află grupări Hezbollah

Atacuri intense între Israel și Hezbollah. Aviaţia militară israeliană a lansat sâmbătă noaptea şi a continuat duminică cel mai intens bombardament din ultimul an asupra sudului Libanului; militarii afirmă că au lovit circa 290 de ţinte, distrugând printre altele câteva mii de lansatoare de rachete ale grupării islamiste libaneze Hezbollah. Atacuri intense între Israel și Hezbollah La rândul său, Hezbollah a anunţat că a lansat rachete asupra unui complex industrial militar din Haifa, în nordul Israelului şi asupra bazei Ramat David a aviaţiei militare israeliene - obiectivul aflat la cea mai mare distanţă în interiorul teritoriului israelian, de la începutul ostilităţilor. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor Islamiştii şiiţi susţinuţi de Iran au comunicat că barajele de foc reprezintă primele represalii la exploziile unor dispozitive de comunicaţii care au ucis zeci de luptători Hezbollah din Liban şi au rănit câteva mii, marţi şi miercuri. Atac revendicat din Irak Din Irak, militanţi aflaţi de asemenea în relaţii cu Teheranul au revendicat un atac cu dronă explozivă împotriva Israelului. Schimburile de focuri între israelieni şi islamiştii libanezi escaladează la mai puţin de 48 de ore după ce o lovitură aeriană prin care Israelul urmărea să elimine mai mulţi comandanţi din Hezbollah a ucis cel puţin 37 de oameni într-o suburbie a Beirutului. Hezbollah a recunoscut că printre cei care şi-au pierdut viaţa vineri se numără un lider important, Ibrahim Aqil, şi un alt comandant, Ahmed Wahbi. Duminică dimineaţa, Israelul a închis şcolile şi a restricţionat adunările publice în mai multe zone din nord şi de pe înălţimile Golan, ocupate de israelieni în sudul Libanului. Alarmele aeriene au răsunat toată noaptea în regiune, majoritatea rachetelor lansate din Liban şi Irak fiind interceptate de apărarea antiaeriană israeliană.

Schimburi intense de rachete între Israel și sudul Libanului, unde se află grupări Hezbollah
Rusia pregătește lovituri la instalațiile nucleare ucrainene pentru a lăsa Ucraina fără energie înaintea iernii, acuză MAE de la Kiev
Internațional

Rusia pregătește lovituri la instalațiile nucleare ucrainene pentru a lăsa Ucraina fără energie înaintea iernii, acuză MAE de la Kiev

Rusia plănuiește atacarea instalațiilor nucleare ucrainene. Ministrul de externe ucrainean, Andrii Sîbiga, a declarat sâmbătă că Rusia plănuieşte lovituri asupra instalaţiilor nucleare din Ucraina înainte de sosirea iernii şi a cerut AIEA şi aliaţilor Kievului să stabilească misiuni permanente de monitorizare la centralele nucleare ale ţării. Rusia plănuiește atacarea instalațiilor nucleare ucrainene "Conform serviciilor de informaţii ucrainene, Kremlinul pregăteşte lovituri asupra unor obiective nucleare critice din Ucraina înainte de sosirea iernii", a scris şeful diplomaţiei ucrainene pe reţeaua X. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor "Sunt vizate în special dispozitivele de distribuţie deschise (de la centrale nucleare) şi substaţii de transmisie, esenţiale pentru funcţionarea în siguranţă a unităţilor nucleare", a mai spus el. Andrii Sîbiga nu a explicat de ce Kievul crede că sunt pregătite astfel de lovituri. Moscova nu comentează Moscova nu a avut nicio reacţie imediată în legătură cu aceste declaraţii. Rusia desfăşoară o campanie de bombardamente asupra infrastructurii energetice a Ucrainei din toamna anului 2022, după invazia lansată la începutul acelui an. Atacurile ruse au deteriorat sau distrus cea mai mare parte a capacităţii de generare a energiei termice a Ucrainei şi au vizat uneori baraje, însă nu au lovit încă nicio instalaţie nucleară controlată de Kiev. Ucraina a acuzat Rusia de şantaj nuclear după ce forţele Moscovei au ocupat centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare din Europa, în martie 2022, la începutul invaziei.

Putin refuză să participe la summit-ul de pace pentru Ucraina cerut de Zelenski dacă Rusia nu rămâne cu teritoriul deja ocupat
Internațional

Putin refuză să participe la summit-ul de pace pentru Ucraina cerut de Zelenski dacă Rusia nu rămâne cu teritoriul deja ocupat

Summit-ul pentru pace, Rusia refuză prezența. Rusia a anunţat că nu va participa la cel de-al doilea summit privind Ucraina, prevăzut de Kiev în luna noiembrie, după o primă reuniune de pace în iunie în Elveţia, preşedintele Volodimir Zelenski afirmând că doreşte ca Moscova să fie prezentă de această dată. Summit-ul pentru pace, Rusia refuză prezența "Summitul va avea aceleaşi obiective: promovarea iluzoriei 'formule Zelenski' drept orice bază privind soluţionarea conflictului, obţinerea sprijinului majorităţii lumii şi folosirea acesteia pentru a prezenta Rusiei un ultimatum de capitulare", a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, într-un comunicat. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor "Nu vom participa la astfel de 'summituri'", a adăugat ea. Rusia a respins această perspectivă - cu privire la care îşi exprimase deja rezervele serioase - înaintea vizitei lui Zelenski la Washington de săptămâna viitoare, în timpul căreia liderul de la Kiev intenţionează să-şi prezinte propunerile pentru pace preşedintelui Joe Biden, vicepreşedintei şi candidatei democrate la preşedinţie Kamala Harris, precum şi fostului preşedinte şi candidat republican Donald Trump. În timp ce Kievul îşi menţine cererea pentru o pace "justă" care să determine trupele ruse să se retragă din teritoriile ocupate, inclusiv din peninsula Crimeea, Moscova a afirmat că este gata să ia în considerare doar "propuneri serioase" care să ţină cont de "situaţia de pe teren care reflectă realităţile geopolitice". Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat în iunie că Moscova nu va accepta negocieri de pace decât cu condiţia ca Ucraina să renunţe la suveranitatea sa asupra a cinci dintre regiunile sale, ocupate parţial sau total de Rusia.

Viitura de pe Dunăre ajunge în România pe 28-29 septembrie. Se lucrează intens la măsuri preventive: saci cu nisip, diguri, evacuări
Eveniment

Viitura de pe Dunăre ajunge în România pe 28-29 septembrie. Se lucrează intens la măsuri preventive: saci cu nisip, diguri, evacuări

Debitul Dunării este în creștere alarmantă. Debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) a atins sâmbătă valoarea de 5.700 mc/s, peste media multianuală a lunii septembrie, de 3.800 mc/s, în timp la sfârşitul săptămânii trecute, în data de 13 septembrie, debitul era de numai 2.200 mc/s, a anunţat Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR), într-o postare pe Facebook. Debitul Dunării este în creștere alarmantă În 2006, debitul Dunării la intrarea în ţară a fost de 15.800 mc/s . Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor "Hidrologii de la cele 7 Administraţii Bazinale de Apă- Apele Române Banat, Apele Române Jiu, Apele Române Olt, Apele Române Argeş-Vedea, Apele Romane Buzău-Ialomiţa, Apele Române Prut-Bârlad, Apele Romane Dobrogea-Litoral transmit permanent informaţiile despre nivelurile Dunării în vederea elaborării şi reactualizării prognozelor hidrologice emise de colegii de la INHGA", a subliniat ANAR. Prognoza viiturii Potrivit sursei citate, debitul Dunării la Budapesta are sâmbătă o valoare de aproape 8.000 mc/s fiind în scădere faţă de valorile maxime prognozate. Astfel, se prognozează că Dunărea va atinge la Budapesta o valoare maximă de aproximativ 8.300 mc/s, în data de 21 septembrie 2024, cu 400 mc/s mai puţin faţă de prognozele iniţiale de 8.700 mc/s. "Se estimează că viitura de pe Dunăre va intra în România în jurul datelor de 28-29 septembrie. Formaţiile noastre de intervenţie au umplut deja mii de saci de nisip, o parte dintre aceştia fiind deja aduşi aproape de sectorul românesc al Dunării, precum şi alte utilaje de intervenţie. În zilele imediat următoare, se vor monta mirele hidrometrice la ape mari. S-a început informarea altor deţinători de lucrări hidrotehnice, inclusiv Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare. În acest ultim caz, colegii de la Apele Române au făcut apel către ANIF de a verifica punctele critice la subtraversările conductelor prin diguri, precum şi stadiul de funcţionare al staţiilor de pompare", au mai scris reprezentanţii ANAR pe pagina de socializare

Iohannis merge la ONU timp de două zile pentru a vorbi despre "unitate în diversitate pentru progresul păcii"
Eveniment

Iohannis merge la ONU timp de două zile pentru a vorbi despre "unitate în diversitate pentru progresul păcii"

Iohannis participă la adunarea generală ONU. Preşedintele Klaus Iohannis va conduce, pe 24 şi 25 septembrie, delegaţia României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 79-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), care va avea loc la New York. Iohannis participă la adunarea generală ONU Tema centrală a actualei sesiuni a Adunării Generale este "Unitate în diversitate pentru progresul păcii, dezvoltare durabilă şi demnitate umană pentru toţi, pretutindeni" ("Unity in diversity, for the advancement of peace, sustainable development, and human dignity for everyone everywhere"). Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, participarea preşedintelui Iohannis la Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite din acest an reprezintă "o oportunitate de evidenţiere a contribuţiei ţării noastre la efortul global de a accelera progresul către cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă, într-un context care continuă să fie marcat de provocări majore la adresa ordinii internaţionale bazate pe reguli, care sunt tot mai des nerespectate". Discursul președintelui Iohannis va susţine miercuri intervenţia naţională în plenul Adunării Generale a ONU, când va pleda pentru menţinerea dialogului la nivel multilateral, mai ales în formatul ONU, ca element esenţial al siguranţei regionale şi globale, se menţionează în comunicat. De asemenea, Klaus Iohannis va evidenţia eforturile şi contribuţia României, pe toate palierele, la soluţionarea problemelor globale actuale, de la crize de securitate precum războiul din Ucraina sau conflictul din Orientul Mijlociu, la provocări majore la adresa omenirii, printre care urgenţa climatică, erodarea drepturilor omului sau ameninţările cibernetice. În intervenţia sa, Iohannis va pleda, totodată, pentru un sistem ONU reformat, capabil să răspundă tuturor provocărilor curente şi viitoare într-un mod eficient şi transparent, mai arată sursa citată.

Cu metroul din Cluj rămâne ca-n tren: Ciolacu spune că va găsi soluții, dar nu dă nici un detaliu practic
Eveniment

Cu metroul din Cluj rămâne ca-n tren: Ciolacu spune că va găsi soluții, dar nu dă nici un detaliu practic

Ciolacu, despre finanţarea metroului la Cluj. Premierul Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, şi-a exprimat speranţa de a găsi "soluţiile cele mai bune" pentru a nu se opri realizarea metroului clujean. Ciolacu, despre finanțarea metroului la Cluj "Am un motiv personal de îngrijorare în ceea ce priveşte finanţarea metroului de la Cluj-Napoca", a spus Ciolacu, la Cluj-Napoca. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor "Am vorbit şi cu domnul primar, ştie şi dânsul speţa foarte bine, dar dumneavoastră ştiţi la fel de bine ca şi mine, de altfel, că finanţare era parţial, (...), doar 300 de milioane de euro, necesarul pentru această investiţie fiind de 2,2 miliarde de euro. Deci, oricum, trebuie căutată o sursă pentru a finaliza întreg proiectul. Haideţi să vedem răspunsul Comisiei", a adăugat acesta. Modificarea legislației Prim-ministrul a precizat că a modificat legislaţia şi în privinţa "certificatelor verzi". "Am modificat legislaţia, acolo. De aceea am şi vorbit cu domnul primar. N-am stat anchilozaţi. Cumva, la ce mesaje am primit, trebuia să anticipăm anumite lucruri, mai ales că este o investiţie în curs. Asta ar fi trebuit anticipată de domnul primar, dar câteodată nu avem informaţia când ne dorim. Eu sunt ferm convins şi cu această modificare şi din certificatele verzi - e transport verde metroul - vom găsi soluţiile cele mai bune să nu oprim această investiţie", a arătat premierul. Pierderea fondurilor PNRR Întrebat "cum s-au pierdut cei 300 de milioane de euro din PNRR" alocaţi finanţării investiţiei de la metroul clujean, Marcel Ciolacu a spus: "Dânşii au găsit anumite probleme în ceea ce priveşte procedura de licitaţie. Este şi un raport al Autorităţii de Audit din România, pe care l-au luat în considerare, este şi un raport al Curţii de Conturi din România. (...) Noi suntem obligaţi să tăiem 10% din împrumut. Mie nu-mi place să mă cert. Decât să rămânem anchilozaţi (....) am început un dialog de a găsi o soluţie şi sunt ferm convins că vom găsi o soluţie".

Sume enorme pentru presa de stat în an electoral: TVR primește încă 40 de milioane de lei, Radioul public - tot 40 de milioane de lei în plus la rectificare
Eveniment

Sume enorme pentru presa de stat în an electoral: TVR primește încă 40 de milioane de lei, Radioul public - tot 40 de milioane de lei în plus la rectificare

Ciolacu suplimentează bugetul SRR şi TVR. Premierul Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, a anunţat, sâmbătă, la Cluj, că a suplimentat, la rectificare, cu câte 40 de milioane de lei bugetele pentru SRR şi TVR. Ciolacu suplimentează bugetul SRR şi TVR "Am modificat, împreună cu domnul vicepremier, după şedinţa de Coaliţie, uitându-ne totuşi la discrepanţa între cum sunt plătiţi cei de la TVR şi cei de la Radio, după o analiză - şi am cerut ministrului de Finanţe să facă rapid analiza - şi am suplimentat acum la rectificare, atât la TVR, cu 40 de milioane de lei, cât şi la Radio. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga Cu aceeaşi sumă, deci identic şi la o instituţie şi la cealaltă instituţie", a declarat Ciolacu, la Cluj-Napoca. El a precizat că a ţinut cont şi de "performanţa" celor două instituţii. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor "Normal că mă uit şi la performanţa celor două instituţii. Radioul este pe primul loc, ca şi audienţă la nivel naţional, şi cu extensie şi pe Republica Moldova. TVR nu spun, are aceeaşi performanţă. (...) Am avut memorandumuri venite de la preşedintele Radiodifuziunii, care mi-a spus că s-a creat un decalaj prea mare şi o diferenţă prea mare de salarizare", a arătat Ciolacu.

Nu este nevoie de legislație suplimentară ca Iohannis să candideze pentru Senat, spune Ciolacu
Eveniment

Nu este nevoie de legislație suplimentară ca Iohannis să candideze pentru Senat, spune Ciolacu

Ciolacu susține că Iohannis poate candida. Premierul Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, a declarat, sâmbătă, la Cluj, că nu crede că este nevoie de legislaţie suplimentară pentru ca preşedintele Klaus Iohannis să poată candida pentru un post de parlamentar. Ciolacu susține că Iohannis poate candida "Îmi pare rău să dezamăgesc. Eu cred că în viaţa politică, la fel ca în viaţa executivă, este bine să-ţi asumi, să nu te ascunzi după decizii că lăsăm liber votul; românii nu cred astfel de abordări. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor Vom reuni Biroul Permanent Naţional în ziua de luni, pentru a lua o decizie împreună cu colegii mei, cum este corect. Pe drum, împreună cu domnul vicepremier, ne-am uitat foarte atent şi la observaţiile Consiliului legislativ şi am dat în lucru la specialiştii noştri, care au expertiză, să ne facă şi ei astăzi un punct de vedere. La prima vedere (...) nu este nevoie de legislaţie suplimentară ca domnul preşedinte, dacă îşi doreşte să candideze, să candideze. (...) Îmi pare rău de colegii de coaliţie, poate ar fi trebuit să aprofundeze mai mult sau să se sfătuiască, să iasă din cercul propriu, să se sfătuiască cu mai mulţi specialişti. Dacă concluzia specialiştilor va fi aceeaşi cu observaţiile Consiliului legislativ, vom lua o decizie. Dacă nu, vom lua altă decizie", a precizat Marcel Ciolacu, întrebat cum va vota PSD în cazul proiectului PNL care-i permite preşedintelui Klaus Iohannis să candideze la alegerile parlamentare înainte de terminarea mandatului de şef al statului. Replica lui Ciucă Liderul Partidului Naţional Liberal, Nicolae Ciucă, a declarat, sâmbătă, la Cugir, că nu crede că s-ar fi ieşit cu proiectul PNL care-i permite preşedintelui Klaus Iohannis să candideze la alegerile parlamentare dacă nu ar fi fost nevoie de legislaţie suplimentară în acest sens, dar că o să verifice acest lucru. Întrebat cum comentează declaraţia preşedintelui PSD, Marcel Ciolacu, care susţine că nu este nevoie de legislaţie suplimentară pentru ca preşedintele Klaus Iohannis să poată candida pentru un post de parlamentar, Nicolae Ciucă a răspuns că o să verifice împreună cu specialiştii dacă este aşa. "Nu am cunoştinţele necesare pe acest domeniu. O să discutăm cu juriştii noştri, cu specialiştii noştri şi o să verificăm dacă este aşa. Din ce ştiu în momentul de faţă, pentru că nu cred că se ieşea cu un astfel de demers, dacă exista această posibilitate. Dar o să verificăm", a spus liderul PNL.

Putin a glumit când a spus că o susține pe Kamala Harris pentru Casa Albă, spune Lavrov
Internațional

Putin a glumit când a spus că o susține pe Kamala Harris pentru Casa Albă, spune Lavrov

„Gluma” lui Putin despre Kamala Harris. Preşedintele rus Vladimir Putin a făcut o glumă atunci când a spus că Moscova o sprijină pe candidata democrată, vicepreşedinta Kamala Harris, în alegerile prezidenţiale din noiembrie din SUA, a spus ministrul de externe Serghei Lavrov într-un interviu acordat postului Sky News Arabia. „Gluma” lui Putin despre Kamala Harris Putin a spus la începutul acestei luni că Rusia doreşte ca Harris să câştige alegerile, într-un comentariu cu tentă ironică în care a invocat râsul ei "molipsitor" drept motiv pentru a o prefera pe candidatului republican, fostul preşedinte Donald Trump. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor Remarca liderului rus a determinat Casa Alba să spună că Putin nu ar trebui să mai comenteze alegerile din 5 noiembrie. Explicațiile lui Lavrov "A fost o glumă", a spus Lavrov, întrebat cât de mult schimbarea preşedintelui american va afecta politica externă a Rusiei. "Preşedintele Putin are un bun simţ al umorului. El glumeşte deseori în declaraţiile şi interviurile sale", a adăugat Lavrov. "Nu văd diferenţe pe termen lung în atitudinea noastră faţă de alegerile actuale sau trecute în Statele Unite, pentru că acestea sunt conduse de deep-state-ul notoriu", a mai spus ministrul rus. Comentariile sale au fost publicate vineri pe site-ul Ministerului de Externe de la Moscova

De ce nu s-a dus Ciolacu la întâlnirea pentru alocarea banilor europeni pentru inundații care a avut loc în Polonia: Am vorbit cu doamna von der Leyen, eram mai util în țară
Eveniment

De ce nu s-a dus Ciolacu la întâlnirea pentru alocarea banilor europeni pentru inundații care a avut loc în Polonia: Am vorbit cu doamna von der Leyen, eram mai util în țară

Ciolacu, absent la întâlnirea privind inundațiile. Premierul Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, afirmă că, deşi nu a participat la întâlnirea din Polonia pentru alocarea celor 10 miliarde de euro pentru ţările afectate de inundaţii, a ţinut legătura cu unii omologi ai săi şi cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, considerând că a fost mai util românilor aici. Ciolacu, absent la întâlnirea privind inundațiile Într-o postare pe Facebook, liderul PNL Nicolae Ciucă îi cerea premierului să dea "o explicaţie" românilor pentru această absenţă. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor "Îmi pare rău de postarea domnului Ciucă, dânsul ştiind (...) că am avut CSAT", a răspuns Ciolacu, întrebat de afirmaţiile lui Ciucă. "Mai mult, am avut o discuţie cu preşedinta von der Leyen când se deplasa spre Polonia, am avut o discuţie cu premierul Poloniei şi am avut o discuţie cu cancelarul Nehammer. Ne-am coordonat. A fost invitat şi premierul Cehiei. Am mers la CSAT şi am continuat să coordonez împreună cu vicepreşedintele Cătălin Predoiu. (...) Cred că am fost mai util românilor aici, plus am avut, repet, şedinţă CSAT. Eu nu cred că domnul Ciucă a scris acea postare. (...) Nu i-a fost spart contul, dar noi avem nişte colaboratori", a adăugat acesta. Comentariile despre inundații Referitor la inundaţiile de la Galaţi, el a precizat că a decis ca în zonă să se rămână cu toate utilajele 72 de ore. "Azi de dimineaţă, iar am vorbit cu domnul secretar de stat Raed Arafat şi am luat decizia ca în următoarele 72 de ore, cu toate utilajele, (...) să mai rămânem în zona Galaţiului. Am vorbit cu preşedintele Consiliului Judeţean, din data de 2, se va interveni în infrastructură. Deja, fiind stare de alertă, au putut grăbi expertizele (...) şi se va interveni. Ştiţi că e căzut un pod, multe drumuri naţionale, judeţene, comunale sunt rupte. Ce am dislocat de la Rezervele Statului deja s-a dat la oamenii care au fost încercaţi de această viitură. Ministrul Apelor a fost în teritoriu, a fost şi la Vaslui. A fost şi această alarmă pe cursul Dunării. Avem toată informaţia", a adăugat Ciolacu, la Cluj-Napoca. Ajutorul european Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat joi la Wroclaw (Polonia) un ajutor de 10 miliarde de euro din Fondul de coeziune al UE pentru ţările din Europa Centrală, între care România, afectate de inundaţii. Preşedintele liberalilor, Nicolae Ciucă, spunea vineri că România va primi 1,5 miliarde de euro din Fondul de coeziune al UE pentru a sprijini refacerea infrastructurii şi a gospodăriilor distruse de inundaţii. "Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a întâlnit cu prim-miniştrii din Polonia, Cehia, Austria şi Slovacia pentru a discuta despre alocarea celor 10 miliarde de euro pentru ţările din Europa Centrală. România nu a fost reprezentată de către premierul Ciolacu la această întâlnire crucială, într-un moment în care românii afectaţi au nevoie urgentă de sprijin. Premierul Ciolacu are de dat o explicaţie acestor oameni", a scris, vineri, Ciucă pe Facebook.

Emma Răducanu nu-și mai revine din accidentări: o nouă sincopă la Seul, unde a abandonat în meciul cu Kasatkina
Eveniment

Emma Răducanu nu-și mai revine din accidentări: o nouă sincopă la Seul, unde a abandonat în meciul cu Kasatkina

Emma Răducanu suferă un nou accident. Jucătoarea britanică de tenis Emma Răducanu a abandonat sâmbătă, din cauza unei accidentări la piciorul stâng, în sferturile de finală ale turneului WTA 500 de la Seul, după ce pierduse primul set, cu 6-1, în faţa rusoaicei Daria Kasatkina, principala favorită a acestei competiţii dotate cu premii totale de 922.573 de dolari. Emma Răducanu suferă un nou accident Răducanu, locul 70 WTA, a avut probleme cu această accidentare şi în meciul din optimi de finală cu chinezoaica Yuan Yue. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor Britanica a cerut atunci timeout medical şi a putut continua, impunându-se cu 6-4, 6-3. Răducanu, al cărei tată este român, este campioana din 2021 de la US Open şi semifinalistă în 2022 la Seul. Meciurile din sferturile de finală ale turneului din capitala Coreei de Sud ar fi trebuit să aibă loc vineri, însă au fost amânate pentru sâmbătă din cauza ploii. Semifinalele urmează să se joace tot sâmbătă. Jucătoarele din semifinale În semifinale, Kasatkina va întâlni o altă rusoaică, Diana Şnaider, locul 16 WTA şi favorită numărul 4. În sferturi, Şnaider a trecut de ucraineanca Marta Kostiuk, locul 18 WTA şi cap de serie numărul 5, cu 7-6 (9/7), 6-3. În cealaltă semifinală, brazilianca Beatriz Haddad Maia (17 WTA, cap de serie numărul 3) o întâlneşte pe rusoaica Veronika Kudemetova (44 WTA). Haddad Maia a eliminat-o în sferturi pe sora acesteia, Polina. Rezultate consemnate sâmbătă în sferturile de finală ale turneului WTA 500 de la Seul: Daria Kasatkina (Rusia/N.1) - Emma Răducanu (Marea Britanie) 6-1, 0-0 (abandon) Diana Şnaider (Rusia/N.4) - Marta Kostiuk (Ucraina/N.5) 7-6 (9/7), 6-3 Beatriz Haddad Maia (Brazilia/N.3) - Polina Kudermetova (Rusia) 6-2, 6-1 Veronika Kudermetova (Rusia) - Viktoria Tomova (Bulgaria) 7-5, 6-3

PNL mizează pe Nicușor Dan pentru această toamnă electorală: Ciucă a subliniat că primarul reales a beneficiat de sprijinul liberalilor în anteriorul mandat
Eveniment

PNL mizează pe Nicușor Dan pentru această toamnă electorală: Ciucă a subliniat că primarul reales a beneficiat de sprijinul liberalilor în anteriorul mandat

PNL îl sprijină pe Nicușor Dan. Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat, vineri, că Bucureştiul e un oraş în ascensiune, iar PNL a fost alături de bucureşteni în ultimii 4 ani, colaborând cu primarul Capitalei Nicuşor Dan pentru proiecte ample. PNL îl sprijină pe Nicușor Dan Nicolae Ciucă a participat la recepţia oficială organizată de primarul Capitalei, Nicuşor Dan, cu ocazia împlinirii a 565 de ani de la prima atestare documentară a Bucureştiului. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor "Zilele acestea sărbătorim nu doar istoria Capitalei, ci şi viitorul său, plin de oportunităţi. Bucureştiul e un oraş în ascensiune, cu proiecte integrate, care vor face comunitatea să înflorească, să se modernizeze", a scris Nicolae Ciucă, pe Facebook. El a arătat că liberalii au fost alături de bucureşteni în ultimii 4 ani vor continua să sprijine proiectele pentru locuitorii Capitalei. Colaborarea PNL cu primăria "PNL a fost alături de bucureşteni în ultimii 4 ani, colaborând cu primarul Nicuşor Dan pentru proiecte ample: de la termoficare şi transport public, la asfaltări şi dotarea spitalelor. Şi vom continua să sprijinim proiectele care le fac viaţa mai bună locuitorilor Capitalei. La mulţi ani, Bucureşti", a transmis Nicolae Ciucă. Nicuşor Dan a afirmat, cu acest prilej, că Bucureştiul a devenit "un oraş creativ şi viu, o metropolă cosmopolită şi a revenit pe harta marilor Capitale ale lumii". "Bucureştiul a scris pagini de istorie, este un oraş cu multe contraste, asupra căruia şi-au lăsat amprentele atât Orientul cât şi Occidentul. Strălucirea din perioada interbelică a fost ştearsă de anii lungi şi negri ai comunismului. Astăzi suntem pe un drum european, racordat la valorile transatlantice, dar depinde doar de noi ca acest parcurs să fie ireversibil. Bucureştiul a devenit un oraş creativ şi viu, o metropolă cosmopolită şi a revenit pe harta marilor Capitale ale lumii", a transmis Nicuşor Dan. Evoluția postcomunistă a Bucureștiului De asemenea, el a spus că "în evoluţia sa postcomunistă, Bucureştiul a ajuns la un nivel de maturitate, în care îşi conştientizează cu onestitate oportunităţile şi problemele". "În recentele alegeri locale, bucureştenii au ales realismul în locul vechiului "minte-mă frumos". Este nevoie ca acelaşi realism să fie împărtăşit de autorităţile naţionale în relaţia cu Bucureştiul. Sunt câteva chestiuni fundamentale, absolut nefireşti în reglementarea naţională a administrării Bucureştiului, care au dus la întârzieri în dezvoltare", a mai spus primarul Capitalei. Totodată, el şi-a reafirmat intenţia de a organiza referendumuri locale în lunile următoare, pentru ca bucureştenii să se pronunţe asupra împărţirii bugetului local şi a competenţelor în urbanism.

Armata obligatorie, reintrodusă într-un stat vecin cu România care are relații foarte apropiate cu Rusia
Internațional

Armata obligatorie, reintrodusă într-un stat vecin cu România care are relații foarte apropiate cu Rusia

Serbia va reintroduce serviciul militar obligatoriu. Guvernul Serbiei a aprobat vineri reintroducerea serviciului militar obligatoriu, desfiinţat în urmă cu 15 ani, a declarat preşedintele Aleksandar Vucic. Serbia va reintroduce serviciul militar obligatoriu Şeful statului a apreciat decizia ca pe un pas important pentru creşterea capacităţii de apărare a ţării. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor Cabinetul a comunicat că va alcătui un grup de lucru pentru lansarea procesului. Unul din obiective este ca toţi bărbaţii să satisfacă un stagiu de instruire de 60 de zile şi să participe la exerciţii militare timp de 15 zile. Pentru femei, serviciul va fi pe bază de voluntariat. Unii experţi militari au criticat planul, arătând că va fi costisitor, iar un stagiu militar scurt va contribui în mică măsură la capacitatea de apărare naţională. Forțele armate, slab finanțate Forţele armate sârbe au devenit complet profesioniste în 2011, însă acestea sunt în continuare prost plătite şi echipate. Serbia, candidată la Uniunea Europeană, a menţinut serviciul militar voluntar şi unităţi de rezervişti. Ţara rămâne neutră, dar s-a alăturat în 2006 programului NATO Parteneriatul pentru Pace, iar în 2015 a semnat Planul de Acţiune pentru Parteneriat Individual, cel mai înalt nivel de cooperare cu alianţa al statelor care nu intenţionează să adere la aceasta. "Nu intenţionăm să atacăm pe nimeni, dar vrem să îi respingem pe cei care ne ameninţă", a declarat Vucic săptămâna trecută, când a semnat un acord pentru reintroducerea recrutării. Croaţia vecină, care a făcut parte alături de Serbia din fosta Iugoslavie, a luat recent o măsură similară: ministrul apărării a anunţat luna aceasta că de la 1 ianuarie 2025 se va reveni la recrutarea obligatorie, suspendată din 2008. După destrămarea statului iugoslav în deceniul 1990, relaţiile între Belgrad şi Zagreb au rămas reci. Ambele state continuă să achiziţioneze armament modern, unii experţi apreciind chiar că este vorba de o cursă a înarmării.

Primul urs polar care a ajuns în Islanda din 2016 încoace, împușcat de autorități, deși era sănătos și ar fi putut fi relocat
Eveniment

Primul urs polar care a ajuns în Islanda din 2016 încoace, împușcat de autorități, deși era sănătos și ar fi putut fi relocat

Urs polar rar, împușcat în Islanda. Un urs polar observat în Islanda pentru prima dată din 2016 a fost împuşcat imediat de poliţie. Urs polar rar, împușcat în Islanda Poliţiştii au declarat că nu au avut de ales decât să omoare animalul după consultări cu autorităţile de mediu. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor Ursul ar fi ajuns în Islanda din Groenlanda pe un aisberg, după ce a parcurs câteva sute de kilometri. Animalul a fost ucis joi în Höfdastrand, pe vârful de nord-vest al insulei. Radiodifuzorul naţional al Islandei RÚV a declarat vineri că iceberguri au fost recent observate în largul coastei islandeze. Ursul era sănătos Autorităţile locale au afirmat că ursul era sănătos, cântarea între 150 şi 200 de kilograme şi a fost transportat în capitala Reykjavík pentru teste. Ultimul urs polar văzut în Islanda a fost în 2016. După ce doi urşi au ajuns în Islanda în 2008, autorităţile au decis atunci să fie ucişi din cauza riscului pe care îl prezentau pentru oameni şi animale. Experţi au afirmat, de asemenea, că urşii polari nu ar putea supravieţui mult timp în Islanda din cauza lipsei de gheaţă şi a unui aprovizionări limitate cu alimente. Femelele nu şi-ar putea creşte puii pe insula vulcanică. Costul relocării ursului în Groenlanda este prea mare, au afirmat autorităţile islandeze, ceea ce a determinat poliţia să omoare animalul.

Ministrul de Finanțe Boloș admite că se apropie o criză financiară și statul trebuie să fie atent cu cheltuielile, dar premierul Ciolacu rupe bugetul pe pomeni electorale
Eveniment

Ministrul de Finanțe Boloș admite că se apropie o criză financiară și statul trebuie să fie atent cu cheltuielile, dar premierul Ciolacu rupe bugetul pe pomeni electorale

Boloș admite o posibilă criză financiară. Există un semnal de îngrijorare în ceea ce priveşte încetinirea creşterii economice şi de aceea trebuie luate măsuri din timp pentru susţinerea dezvoltării, dar şi prudenţă, mai ales în cheltuirea banilor publici, susţine ministrul Finanţelor, Marcel Boloş. Boloș admite o posibilă criză financiară "Avem pe de o parte un volum de investiţii publice, de această dată foarte consistent. După cum ştiţi, Guvernul României pregăteşte un pachet de măsuri pentru a susţine producţia industrială şi activităţile de producţie industrială, care e mai mult decât necesar", a declarat Boloş, la Digi 24. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor "Ce vreau să spun este că, într-adevăr, există acest semnal de îngrijorare în ceea ce priveşte încetinirea creşterii economice. Tocmai de aceea trebuie luate măsuri din timp, pentru ca să susţinem dezvoltarea economică şi să alocăm aceste fonduri care ţin de sprijinul mediului de afaceri pe o perioadă de timp care să fie caracterizată de predictibilitate. Aşa cum am menţionat, semnalele îngrijorătoare vin din Europa Centrală, în special din zona Germaniei, unde într-adevăr s-au înregistrat scăderi ale volumului producţiei industriale cu 3,6%. E un fenomen pe care îl întâlnim şi în Austria, cu 1,5%", a adăugat acesta. Criza, o "contagiune financiară" Întrebat dacă acest fenomen se va extinde şi România, iar ţara ar putea intra în criză, Boloş a explicat că este un "fenomen de contagiune financiară", dar nu se pune problema de a ne confrunta cu o criză economică. "E un fenomen de contagiune, se cheamă financiară, dar şi contagiune între economiile ţărilor care au schimburi comerciale relevante şi de aceea noi trebuie să fim foarte prudenţi. (...) Nu aş putea spune acest lucru (că vom intra în criză n.r.) dar, cum spuneam, prudenţa este cea care ne îndeamnă să fim chibzuiţi, mai ales în cheltuirea banilor publici. Nu avem semnale de acest fel şi nu se pune problema în acest mod", a spus şeful de la Finanţe. Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a modificat în scădere la 2,8%, de la 3,4% anterior, proiecţia de creştere economică pentru anul acesta, Produsul Intern Brut urmând să se cifreze la aproape 1.769 miliarde de lei. Potrivit Proiecţiei Principalilor Indicatori Macroeconomici, publicată de CNSP, pentru 2025 este estimat un avans al PIB de 3,5% iar pentru 2026 de 3,7%, urmând ca, din 2027 tendinţa să fie de scădere la 3,3%, respectiv 2,9% în 2028.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră