joi 21 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7247 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Cazurile de dermatită atopică, în creștere

Cazurile de dermatită atopică, în creștere. Numărul pacienţilor cu dermatită atopică este în creştere, din cauza poluării excesive şi a alimentaţiei tot mai conservate, iar prevalenţa acestei maladii în România este de aproape 10%, potrivit unui studiu al Societăţii Române de Dermatologie, a atras atenţia preşedintele acestui for profesional, prof. univ. dr. Călin Giurcăneanu. Cazurile de dermatită atopică, în creștere Giurcăneanu a declarat, într-o conferinţă de presă, cu prilejul Zilei Mondiale a Dermatitei Atopice, că un factor genetic există la cei mai mulţi dintre pacienţii cu această maladie şi că un rol important îl joacă componentele din mediul înconjurător. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum "Poluarea excesivă face să crească numărul pacienţilor cu dermatită atopică, alimentaţia, care a devenit tot mai conservată (...), factorul infecţios este foarte important, stafilococul auriu fiind unul dintre elementele care sunt luate în discuţie (...). Aproape unul din zece români are tendinţa de a face dermatită atopică, copii au mai mult, cam 20%", a punctat Călin Giurcăneanu. Afecțiune "extrem de grea" La rândul său, dr. Alin Nicolescu, secretar general al Societăţii Române de Dermatologie, a semnalat că dermatita atopică este "o afecţiune extrem de grea" pentru pacienţi, care ridică foarte multe probleme legate de sănătate şi integrare socială. "Multă vreme a fost şi s-ar putea încă să fie desconsiderată, a fost tratată ca o simplă eczemă, a fost tratată ca alergie sau ca mai ştiu eu ce altceva, nefiind aşa ceva şi o afecţiune pentru care s-au dezvoltat (...) numeroase terapii avansate", a adăugat Alin Nicolescu. Potrivit unui comunicat al Societăţii Române de Dermatologie, transmis miercuri, dermatita atopică este o boală inflamatorie cronică a pielii, caracterizată prin prurit intens, erupţii cutanate roşii, uscate şi crăpate. "Dacă în cazul unei forme moderate a dermatitei atopice riscul de a dezvolta alte afecţiuni, precum astmul bronşic sau rinita alergică, cuantifică un procent de 20%, în cazul unei forme severe a acestei afecţiuni riscul este de patru ori mai mare, iar evitarea medicului dermatolog poate conduce la complicaţii extrem de grave, alterând serios starea de sănătate a pacienţilor, mai ales că dermatita atopică este un imitator perfid al altor boli, în cazul în care nu este diagnosticată complet şi corect", a afirmat Alin Nicolescu.

Cazurile de dermatită atopică, în creștere (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Trump consideră dezbaterea cu Harris, „trucată” (sursa: CNN)
Internațional

Trump consideră dezbaterea cu Harris, „trucată”

Trump consideră dezbaterea cu Harris, „trucată”. Candidatul republican Donald Trump a declarat miercuri că dezbaterea sa din ziua precedentă cu Kamala Harris a fost "trucată" de postul de ştiri ABC, în favoarea rivalei sale democrate la alegerile prezidenţiale din noiembrie din SUA. Trump consideră dezbaterea cu Harris, „trucată” "A fost o afacere trucată, aşa cum am presupus, când te uiţi la faptul că ei au corectat tot (ceea ce spuneam) şi nu au corectat-o pe ea", a afirmat Trump despre jurnaliştii ABC care au moderat dezbaterea şi au revenit asupra declaraţiilor înşelătoare ale fostului preşedinte american în timpul emisiunii. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum De asemenea, Trump a mai afirmat că megastarul pop american Taylor Swift va "plăti preţul" pentru sprijinul ei pentru Harris la alegerile prezidenţiale, exprimat public cu o zi în urmă. "Nu am fost un fan al lui Taylor Swift (...) Ea pare să susţină întotdeauna un democrat şi probabil că va plăti preţul pe piaţa" vânzărilor de muzică, a spus candidatul republican. Organizată de ABC News, dezbaterea televizată dintre Trump şi Harris a avut loc marţi în Philadelphia, Pennsylvania. Conform unui sondaj CNN, 44% dintre alegătorii înregistraţi care au urmărit dezbaterea au spus că Harris le înţelege mai bine preocupările, în timp ce 40% l-au susţinut pe Trump.

Rareș Bogdan: cine adună fonduri pentru Geoană? (sursa: Facebook/Mircea Geoana)
Eveniment

Rareș Bogdan: cine adună fonduri pentru Geoană?

Rareș Bogdan: cine adună fonduri pentru Geoană? Prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan a afirmat, miercuri, în legătură cu lansarea candidaturii lui Mircea Geoană la Preşedinţie, că acesta trebuie întrebat cine i-a adunat fondurile pentru campanie, având în vedere că "este plină ţara de corturile" electorale ale acestuia, iar până marţi era angajat la NATO. Rareș Bogdan: cine adună fonduri pentru Geoană? "Nu ştiu, domnul Geoană am văzut că este plină ţara de corturi, cine i-a adunat fondurile electorale. Până ieri era angajat la NATO. Despre asta trebuie să-l întrebaţi", a declarat presei Rareş Bogdan, la Parlament. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum El a amintit că Mircea Geoană a fost preşedinte al PSD timp de 5 ani. "Nu avem niciun fel de problemă cu ce face Marcel Ciolacu, ce face Mircea Geoană sau alţi candidaţi, noi avem candidatul nostru, pe Nicolae Ciucă, care sunt absolut convins că va câştiga alegerile", a mai spus Rareş Bogdan. Întrebat în legătură cu situaţia din PSD după alegeri, Rareş Bogdan a răspuns că ''în PSD cuţitele se ascut noaptea". Despre PSD și USR "Am văzut noaptea cuţitelor lungi de la Hotel Confort şi din alte zone, când au căzut preşedinţi importanţi, fie că vorbim despre Mircea Geoană, care a fost preşedinte al PSD timp de 5 ani de zile, poate au uitat unii, să le reamintim, sau de Adrian Năstase. Nu ştiu ce se va întâmpla că nu studiez activitatea lor. Să ştiţi că nu sunt interesat deloc de ceea ce se întâmplă în PSD", a precizat el. Referitor la faptul că Elena Lasconi, candidatul USR la Preşedinţie, a spus că l-ar pune ca premier pe liberalul Ilie Bolojan, Rareş Bogdan a replicat: "Nu are oameni, dacă are 20 de primari cu tot, noi avem 1.200". "Eu mă bucur că partide din România, candidaţii lor la prezidenţiale, caută să-şi atragă de partea lor lideri importanţi ai PNL: primari, preşedinţi de CJ, reprezentanţi la Bruxelles, mă bucur că acest lucru îl fac restul partidelor pentru că suntem o bază de cadre foarte bună", a adăugat acesta. "Apropo, v-aţi uitat la note? Eu am avut în şcoală note foarte mari. Şi am văzut că unii candidează la Preşedinţie şi stau mai prost. La doamne mă refer. Contează unde îţi termini şcoala, cum îţi faci şcoala, contează că ai terminat la nu ştiu ce Universitate Ecologică din Deva, contează toate astea", este de părere europarlamentarul liberal. Fostul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a anunţat miercuri că intră în cursa pentru funcţia de preşedinte al României, în calitate de candidat independent. Preşedinta USR, Elena Lasconi, a precizat că a terminat Facultatea Ecologică din Deva şi că nu a ascuns acest lucru, iar examenul de licenţă l-a susţinut la ASE Bucureşti, unde a obţinut nota 9,20.

Erdoğan: Rusia să returneze Crimeea, Ucrainei (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Erdoğan: Rusia să returneze Crimeea, Ucrainei

Erdoğan: Rusia să returneze Crimeea, Ucrainei. Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat miercuri că peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, ar trebui să fie "returnată" Ucrainei, o poziţie pe care Ankara a susţinut-o de la începutul conflictului. Erdoğan: Rusia să returneze Crimeea, Ucrainei "Anexarea Crimeii, împotriva căreia Turcia s-a pronunţat de la început şi pe care nu a recunoscut-o niciodată, a adâncit şi mai mult 'durerea' populaţiei turcofone din peninsulă, tătarii din Crimeea", a declarat Erdogan într-un mesaj video transmis în cadrul celui de-al 4-lea congres al liderilor Platformei tătare din Crimeea, care are loc miercuri la Kiev. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum "Sprijinul nostru pentru integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei este de neclintit. Returnarea Crimeii Ucrainei este o obligaţie în temeiul dreptului internaţional", a insistat Erdogan. Deportarea tătarilor În discursul său, preşedintele turc a evocat deportarea tătarilor din Crimeea din ordinul dictatorului Iosif Stalin, de la care s-au împlinit 80 de ani în luna mai. Aproximativ 190.000 de tătari, întreaga populaţie turcofonă din peninsula Crimeea, tradiţional musulmană, au fost deportaţi în Asia Centrală în anul 1944 şi nu s-au putut întoarce decât după obţinerea independenţei de către Ucraina în 1991. După anexarea Crimeii de către Rusia, în urma unui referendum considerat ilegal de către comunitatea internaţională, mulţi tătari au plecat din nou în exil, susţinând că sunt intimidaţi şi persecutaţi de Moscova. De la invazia Rusiei în Ucraina în 2023, Ankara a pledat pentru o soluţie negociată la conflict, insistând că aceasta trebuie să respecte integritatea teritorială a Ucrainei, care să includă şi Crimeea. Pe de altă parte, Turcia menţine relaţii amiabile cu Moscova şi nu a aderat la sancţiunile impuse de SUA şi Uniunea Europeană.

MApN: Doborârea dronelor necesită „clarificări legislative (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

MApN: Doborârea dronelor necesită „clarificări legislative”

MApN: Doborârea dronelor necesită „clarificări legislative”. Purtătorul de cuvânt al MApN, general de brigadă Constantin Spînu, a declarat miercuri că se poate interveni în cazul un atac ostil împotriva României cu legislaţia în vigoare, dar sunt necesare "adaptări legislative" pentru a clarifica "situaţiile particulare" pe care Legea 257/2001 nu le putea prevede, pentru că în acea perioadă nu exista pericolul dronelor. MApN: Doborârea dronelor necesită „clarificări legislative” "Vreau să transmit un mesaj de siguranţă. Spaţiul aerian al României este bine apărat. Faptul că nu s-a doborât drona, că nu s-a doborât nici în Polonia, nici în Letonia, reprezintă un risc, dar o vulnerabilitate nu a fost", a explicat Spînu după întâlnirea reprezentanţilor MApN cu membrii Comisiei de Apărare din Senat. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum "La acel moment în aer au fost două avioane F16 care au supravegheat în permanenţă situaţia. Procedurile de acţiune sunt aceleaşi în tot spaţiul aerian al NATO. Nu putem spune că am fost spectatori. Se intervine după un set de măsuri care se iau gradual în mod unitar în tot spaţiul aerian al NATO. În acel moment am fost în legătură permanentă şi cu autorităţile NATO. Spaţiul aerian al României este gestionat, în mod integrat, la nivel aliat. Cele două avioane F16 ale forţelor aeriene române erau în serviciu de luptă, sub autoritate NATO. Au fost în aer aproape două ore, astfel că ar fi putut să intervină în situaţia în care drona ar fi reprezentat un pericol pentru teritoriul naţional", a adăugat acesta. El a precizat că legislaţia României, ca şi legislaţia celorlalte state NATO, "are prevăzuţi paşi procedurali prin care se poate acţiona împotriva aeronavelor care utilizează spaţiul aerian al României în mod ilegal". "Este adevărat însă că legislaţia a fost emisă cam în anul 2001, perioadă în care nu exista pericolul dronelor, şi în toate ţările NATO este cam aceeaşi situaţie. De asta este nevoie şi de adaptări legislative. Armata română acţionează după aceleaşi procedee şi principii după care acţionează toate armatele NATO", a adăugat Spînu. Legea, din 2001 Purtătorul de cuvânt al MApN a admis că drona, care poate fi considerată "şi o provocare", ar fi putut fi doborâtă dacă era "un act ostil îndreptat împotriva teritoriului NATO". "Legea a fost emisă în anul 2001 (Legea 257/2001). Avem nevoie de clarificări legislative astfel încât procedurile noastre să fie cât mai simple, iar lanţul de autoritate să fie cât mai scurt în astfel de situaţii. Noile proiectele de lege sunt în avizare la diferite instituţii pentru a fi aprobate în şedinţa de Guvern. (...) Deocamdată, operăm cu această legislaţie. Putem să acţionăm când poate fi estimat un atac intenţionat, un act ostil împotriva teritoriului României sau al NATO. (...) Avem nevoie să clarificăm situaţiile particulare pe care Legea din 2001 nu le putea prevede (...) În situaţia în care avem un atac ostil deliberat împotriva României, sigur că nu e nevoie de nici o modificare legislativă, putem să intervenim cu legislaţia pe care o avem acum. Ceea ce ne dorim este să fim bine acoperiţi cu toate celelalte situaţii care nu puteau să fie prevăzute în 2001, când nu existau drone folosite militar", a detaliat Spînu. El a garantat că spaţiul aerian al României "este apărat la fel ca în toate ţările NATO" şi că există mijloacele necesare de supraveghere, monitorizare şi intervenţie în cazul unei situaţii ostile.

Antrenamentul soldaților britanici, bruiat de ucraineni (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Antrenamentul soldaților britanici, bruiat de ucraineni

Antrenamentul soldaților britanici, bruiat de ucraineni. Instruirea soldaţilor ucraineni ''limitează'' capacitatea Regatului Unit de a-şi antrena propriile trupe, a atenţionat Oficiul naţional de audit britanic, consemnează dpa şi PA Media. Antrenamentul soldaților britanici, bruiat de ucraineni O anchetă a NAO (autoritate parlamentară independentă care monitorizează cheltuielile publice din Regatul Unit) asupra sprijinului armatei britanice pentru Ucraina a constatat că un sfert din terenurile de antrenament ale armatei sunt alocate Operaţiunii Interflex, programul britanic de pregătire de bază pentru infanterie consacrat recruţilor ucraineni. Citește și: Spital nou de lux pentru pensionarii speciali ai Internelor. Valoarea totală: două miliarde de lei – un miliard din PNRR, celălalt miliard – de la bugetul public al României Utilizarea facilităţilor pentru Operaţiunea Interflex a făcut ca solicitările unităţilor armatei britanice de timp în spaţiile de antrenament să fie respinse de opt ori mai frecvent în 2023 decât în 2019, a constatat NAO. "MoD (Ministerul Apărării britanic) a recunoscut că Interflex va limita capacitatea armatei britanice de a-şi antrena propriii soldaţi", a notat NAO într-un raport publicat miercuri. Antrenamentul ucrainenilor, mutat în Olanda Un alt program de instruire pentru forţele navale ucrainene, Operaţiunea Interforge, a trebuit să fie mutat în Olanda la începutul acestui an deoarece "folosirea facilităţilor de antrenament din Marea Britanie ameninţa să compromită propriile necesităţi de instruire ale Marinei regale", a mai menţionat NAO. Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării britanic a dat asigurări că "toate forţele armatei Marii Britanii au acces la formarea relevantă necesară pentru a proteja Regatul Unit şi a ne respecta angajamentele în cadrul NATO". "Dar salutăm raportul NAO, care recunoaşte că trupele ucrainene sunt mai bine pregătite să-şi apere ţara de invazia ilegală a Rusiei datorită instruirii oferite de Regatul Unit", a adăugat purtătorul de cuvânt. Peste 45.000 de ucraineni au fost instruiţi în Marea Britanie de când a început invazia pe scară largă a Rusiei din Ucraina, în februarie 2022, 89% din cel mai recent grup de recruţi declarând MoD că sunt mai bine pregătiţi pentru câmpul de luptă. Critici din partea cursanților Dar au existat şi critici din partea cursanţilor ucraineni, în special în ceea ce priveşte lipsa de formare pentru contracararea şi utilizarea dronelor din cauza restricţiilor impuse de aviaţia militară şi civilă a Regatului Unit, a precizat NAO. Programul de instruire prevede totuşi şi unele antrenamente cu drone şi există semnale că Ministerul Apărării britanic are în vedere extinderea pregătirii pentru contracararea dronelor în cadrul Operaţiunii Interflex. Săptămâna trecută, secretarul apărării John Healey a anunţat că această operaţiune va continua şi în 2025. Directorul NAO, Gareth Davies, a atenţionat că MoD trebuie să ţină cont la planificarea viitorului sprijin pentru Ucraina de "echilibrarea intereselor strategice ale Regatului Unit cu menţinerea capacităţilor armatei Marii Britanii", precizând că "acest lucru include asigurarea că există stocuri adecvate de echipamente şi pregătire suficientă pentru forţele britanice". Ajutorul Marii Britanii Începând cu puţin timp înainte de izbucnirea războiului, Marea Britanie a donat echipamente în valoare de 171,5 milioane de lire sterline (224,4 milioane USD) din propriile stocuri şi a cheltuit 2,4 miliarde de lire sterline pentru achiziţionarea de noi echipamente pentru Kiev. Costul refacerii stocurilor britanice ar urma să depăşească însă cu foarte mult valoarea echipamentului donat, MoD estimând pentru NAO aceste cheltuieli la 2,71 miliarde de lire sterline până în 2030-2031. Ministerul a explicat că discrepanţa se datorează faptului că Marea Britanie cumpără echipament mai nou şi în unele cazuri mai avansat decât cel donat Ucrainei. În total, Marea Britanie a alocat 7,8 miliarde de lire sterline pentru sprijinirea Ucrainei până în martie 2025, incluzând furnizarea de echipamente militare şi instruirea soldaţilor ucraineni, finanţate din rezervele Trezoreriei şi nu din bugetul propriu al MoD. Ancheta NAO nu a urmărit să evalueze importanţa strategică pentru sprijinirea Ucrainei sau să tragă concluzii privind raportul calitate-preţ, fiind menită doar să stabilească date factuale cu privire la sprijinul furnizat.

Problemele Volkswagen: concedieri și închiderea fabricilor (sursa: Facebook/OPTIMA Batteries)
Eveniment

Problemele Volkswagen: concedieri și închiderea fabricilor

Problemele Volkswagen: concedieri și închiderea fabricilor. Grupul Volkswagen AG a anunţat marţi că va abandona o serie de acorduri de muncă, inclusiv garantarea locurilor de muncă până în 2029, la şase fabrici din Germania, ceea ce sporeşte perspectiva concedierilor din 2025. Problemele Volkswagen: concedieri și închiderea fabricilor Cel mai mare producător auto din Europa anulează acordul din 1994 privind garantarea locurilor de muncă, ca parte a măsurilor de reducere a costurilor, în urma încetinirii vânzărilor, şi a concurenţei vehiculelor mai ieftine din Asia. Citește și: Spital nou de lux pentru pensionarii speciali ai Internelor. Valoarea totală: două miliarde de lei – un miliard din PNRR, celălalt miliard – de la bugetul public al României Volkswagen se confruntă cu numeroase provocări, inclusiv diminuarea cererii pentru automobilele sale, în special automobile electrice, intensificarea concurenţei din China şi o structură complexă de guvernare care, potrivit unor investitori şi analişti, încetineşte procesul de luare a deciziilor în perioade de criză. Anunţul de marţi al Volkswagen vine după ce compania a avertizat că ar putea închide fabrici în Germania, pentru prima dată în istoria sa de 87 de ani, ceea ce a dus la scăderea acţiunilor în sectorul auto şi îngrijorări la nivel înalt în cadrul Guvernului de la Berlin. "Trebuie să dăm posibilitatea Volkswagen AG să-şi reducă costurile în Germania la un nivel competitiv, pentru a investi în noile tehnologi şi în noi produse, cu propriile resurse", a afirmat directorul Departamentului de Resurse Umane, Gunnar Kilian. Negocieri salariale Pentru a atenua incertitudinile privind acordurile de muncă, Kilian a anunţat că Volkswagen va merge mai departe cu negocierile salariale. Cea mai mare organizaţie sindicală din Germania a promis săptămâna trecută că va analiza toate opţiunile, inclusiv trecere la săptămâna de lucru de patru zile, pentru a răspunde la avertismentele lansate de echipa managerială de la producătorul auto Volkswagen, privind închiderea unor uzine şi eliminarea garanţiei locurilor de muncă. Directorii de la Volkswagen au anunţat în 2 septembrie că analizează posibilitatea luării măsurii fără precedent de a închide unele din uzinele din Germania şi totodată că ar putea să pună capăt programului de securitate a locului de muncă, existent încă din 1994, care împiedică eventuale concedieri până în 2029. Săptămâna de lucru de patru zile Întrebată dacă sindicatul IG Metall este dispus să analizeze săptămâna de lucru de patru zile ca o opţiune alternativă, preşedinta Christiane Benner a spus că aceasta este o opţiune "posibilă". "Nu vom lăsa nicio idee neexplorată", a spus Christiane Benner, prima femeie numită vreodată în postul de preşedinte al IG Metall. Cu toate acestea, Benner a precizat că este imposibil să vină cu propuneri detaliate fără mai multe informaţii cu privire la soluţiile propuse de companie. Thorsten Groeger, preşedintele sindicatului IG Metall pentru regiunea Saxonia Inferioară, unde este sediul Volkswagen, a subliniat că acordurile convenite de echipa managerială cu sindicatele, cu prilejul precedentelor crize, au fost special concepute pentru a permite producătorului auto să traverseze situaţii dificile, şi nu ar trebui excluse de data aceasta. De exemplu, în cadrul unui program de reducere a costurilor din 1993, echipa managerială şi sindicatele de la VW au acceptat introducerea unei săptămâni de lucru de patru zile, cu un program de lucru de 28,8 ore, începând din 1994, ceea ce a însemnat o reducere de 20% a programului de lucru, şi o mică diminuare a retribuţiei. Considerat drept o soluţie inovatoare pentru a salva 30.000 de locuri de muncă la cele şase uzine VW din Germania, acel acord pe doi ani a fost adaptat în anii ulterior, până în 2006, când echipa managerială de atunci a decis că acordul afectează competitivitatea şi a renunţat la el. Într-un interviu pentru postul de televiziune NDR, Stephan Weil, premierul landului Saxonia Inferioară, unde se află cinci din cele şase uzine Volkswagen protejate de garantarea locurilor de muncă, a declarat că producătorul auto trebuie să găsească o soluţie pentru a împărţi, în mod corect, povara crizei. "În 1993 şi 1994 am avut o criză serioasă care i-a zguduit pe toţi cei implicaţi....ceva similar ar putea fi încă odată baza pentru un acord", a spus Weil, făcând referire la acordul convenit la acea dată cu sindicatele. Negocierile dintre conducere şi sindicatele de la Volkswagen ar urma să înceapă la mijlocul lunii octombrie şi există posibilitatea unor greve de protest la finele lunii noiembrie. Sindicatele cer echipei manageriale să urgenteze calendarul negocierilor astfel încât să reducă îngrijorările muncitorilor, a spus Groeger.

ANPC Marcaj special pentru produsele scumpite (sursa: Facebook/Carrefour)
Eveniment

ANPC: Marcaj special pentru produsele scumpite

ANPC: Marcaj special pentru produsele scumpite. Produsele scumpite, dar care rămân la aceeași cantitate, vor fi marcate special la raft. ANPC: Marcaj special pentru produsele scumpite Comercianții care vând produse preambalate al căror volum sau greutate a fost redusă, dar prețul a rămas același, fenomen numit shrinkflation, vor fi obligați să informeze consumatorii printr-un mesaj afișat cel puțin 30 de zile de la data punerii în vânzare, la raft, a respectivelor produse. Citește și: Spital nou de lux pentru pensionarii speciali ai Internelor. Valoarea totală: două miliarde de lei – un miliard din PNRR, celălalt miliard – de la bugetul public al României Asta spune un ordin al ANPC publicat marți în Monitorul Oficial. Informarea va fi făcută în același câmp vizual într-o formă vizibilă și lizibilă prin folosirea de către operatorii economici a mesajului din placheta prevăzută în anexa care face parte integrantă din ordin. Ordinul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) nu se aplică vânzărilor la distanță. Potrivit legislației, încălcarea ordinului atrage sancționarea operatorului economic cu amendă cuprinsă între 1.000-10.000 lei și sancțiunea contravențională complementară a opririi temporare de la comercializare a produselor cu abateri de informare până la remediere, respectiv informarea consumatorilor.

Ciolacu vrea premier din alt partid (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ciolacu vrea premier din alt partid

Ciolacu vrea premier din alt partid. Premierul Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, a declarat că, în cazul în care va câştiga scrutinul prezidenţial, îşi doreşte ca puterea să fi împărţită în România, iar viitorul premier să provină dintr-un alt partid, chiar în condiţiile în care social-democraţii vor câştiga alegerile parlamentare. Ciolacu vrea premier din alt partid Afirmaţia a fost făcută marţi seara, într-o interviu la Antena 3, după ce i s-a cerut să adreseze o întrebare pentru cei anunţaţi drept contracandidaţii săi la alegerile prezidenţiale. Citește și: Spital nou de lux pentru pensionarii speciali ai Internelor. Valoarea totală: două miliarde de lei – un miliard din PNRR, celălalt miliard – de la bugetul public al României "Aş vrea o întrebare pentru toţi: dacă avem capacitatea noi ca şi români, dacă avem capacitatea, după aceste alegeri, să depăşim imediat urmele electorale rămase după o campanie electorală, dacă avem capacitatea, de a doua zi, să ne aşezăm la masă şi să ne ţinem de un proiect pentru România, un proiect care trebuie să vadă şi relaţiile externe şi apărarea naţională şi industria de apărare naţională, să vedem priorităţile economice. Fiecare dintre noi (...) să punem toţi la masă cunoştiinţe noastre, relaţiile noastre, specialiştii noştri, fiindcă vin cei mai importanţi ai României. Cu certitudine, eu, Marcel Ciolacu, dacă voi câştiga, nu voi lua toată puterea, puterea trebuie împărţită, mai ales în contextul actual. Le-am zis şi colegilor din partid să nu să supere. Chiar dacă PSD va fi primul partid, nu va avea 50%, va fi trebui făcută o nouă coaliţie. Primul-ministru trebuie să fie din partea altui partid, ca să creezi echilibrul şi premizele pentru o asemenea provocare pe care eu mi-o doresc", a precizat Ciolacu. De ce are nevoie România El a subliniat că, pentru perioada următoare, România are nevoie de "o coabitare şi de un guvern stabil". "Nu ne permitem să avem crize politice în România. Şi pe urmă ne vedem peste patru ani de zile în alte alegeri. Până atunci, că mă cheamă Ciolacu, că-s Lasconi, că-s Ciucă, că sunt Mircea Geoană, ne aşezăm la masă şi găsim soluţiile cele mai bune. Nu putem cumpăra timp, dar prin decizii rapide, prin respect între noi... Rămânem adversari fiecare, preşedintele n-ar trebui să fie adversar cu nici unul dintre ei. Prin respect între noi, cred că putem construi ceva normal în sfârşit în România", a declarat premierul. Abordarea greșită a celorlalți președinți El a punctat faptul că abordarea avută de cei care au deţinut funcţia de preşedinte al României în ultimii 20 de ani a fost totală greşită, provocând "ură şi dezbinare". "Preşedintele de 20 de ani e undeva sus, de 20 de ani, de acolo, vedem ură, dezbinare. Nu mai lasă liberul arbitru, intervine când are interese pentru un anumit partid. (...) Pe urmă, după preşedinte, e Parlament, Guvern, politicieni, şi undeva jos, poporul. Şi pleacă de sus în jos. Trebuie schimbat total, preşedintele trebuie să plece de jos în sus, dacă vrea să construiască ceva normal în această ţară. Nu mai contează că eşti de stânga sau de dreapta, contează ce vrei să faci pentru români. Eu nu vreau să fiu un preşedinte să trag la poartă. Traian Băsescu a tras la poartă şi cine i-a stat în cale l-a omorât, l-a băgat la puşcărie sau în mormânt. Am avut un alt preşedinte căruia i-a fost şi lene să intre pe teren, (...) a intervenit în funcţie de interesele partidului din care făcea parte. A jignit alt partid, a împărţit românii în buni şi răi, unii sunt ciumaţi roşii, unii sunt nu ştiu cum. Nu au ţinut cont de faptul că amândoi erau preşedinţii României. Preşedintele trebuie să fie pe teren, el trebuie să fi arbitru, un arbitru corect, un arbitru solidar cu cel care se accidentează. Reformele nu aduc numai aplauze. Eu vreau să fiu un preşedinte care să fie lângă prim-ministru. Eu vreau să merg cu prim-ministrul de mână la preşedinta Comisiei să negociez pentru România", a declarat Marcel Ciolacu. În context, şeful Executivului a criticat "aroganţa din sistemul public", manifestată de la nivelul primăriilor şi până la nivelul instituţiilor centrale. "Dacă nu înţelegem odată că noi suntem în slujba românilor când ne ducem la serviciu, indiferent că eşti în administraţie centrală sau locală, nu ne mai vindecăm", a mai spus Ciolacu.

Ciolacu, despre pensiile minerilor şi nevăzătorilor (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Eveniment

Ciolacu, despre pensiile minerilor şi nevăzătorilor

Ciolacu, despre pensiile minerilor şi nevăzătorilor. Premierul Marcel Ciolacu anunţă că se va întâlni vineri cu reprezentanţii minerilor şi ai nevăzătorilor, pentru a discuta despre modul în care se recalculează pensiile acestora. Ciolacu, despre pensiile minerilor şi nevăzătorilor "Am aceste două categorii, vineri mă văd cu ei. (...) Mineri şi persoanele cu dizabilităţi, inclusiv nevăzătorii, care sunt 2.500 de persoane în pensie, în acest moment. Am avut întâlnire cu persoanele cu dizabilităţi, am înţeles, am pus-o pe ministra Muncii să îmi găsească soluţiile", a declarat premierul marţi seara, la Antena 3. Citește și: Spital nou de lux pentru pensionarii speciali ai Internelor. Valoarea totală: două miliarde de lei – un miliard din PNRR, celălalt miliard – de la bugetul public al României "Normal că o să le comunic împreună cu Comisia şi voi rezolva această problemă. Am o întâlnire vineri şi cu reprezentanţii minerilor, fiindcă nu li s-a explicat. (...) Ce caută Comisia? Caută de la un stat european să aibă o sustenabilitate pe viitor, să nu mai schimbi regulile jocului, în funcţie de interese electorale. (...) Noi avem şi un istoric. Eu nu mă pot compara cu Germania, cu Italia sau cu Franţa. Eu vin după un comunism de 50 de ani", a adăugat acesta. Erorile de calculare Ciolacu a mai precizat că erorile de recalculare au totalizat "0,01" şi că 95% dintre pensionari, adică 3,8 milioane, au primit o pensie mărită. "E o mărire a pensiei medie de 650 de lei. E o mărire consistentă. Mai mult: aveai un serviciu de bază, dar mai munceai în alt loc şi acolo ţi se opreau contribuţiile. E pentru prima oară când poţi să te duci cu dovezi pentru aceste contribuţii, care ţi se adaugă la pensie", a spus el. Trebuia o comunicare mai bună Marcel Ciolacu a mai apreciat că ar fi trebuit să comunice pe subiectul pensiilor încă din luna august şi să explice faptul că nu este vorba despre "o mărire tradiţională", ci despre o "recalculare", menită să corecteze "inechităţi" vechi de 30 de ani. "Aceleaşi persoane, pentru aceeaşi muncă, aceiaşi ani de muncă luau venituri diferite. Noi asta am căutat în această lege, dar nu am comunicat. Şi a fost şi o greşeală a mea. (...) Este prima reformă pe care România şi-o asumă. Dacă ne uităm în sondaje, 95% dintre români îşi doresc reformă. (...) Asta înseamnă să aderi la OECD: politicul trebuie extras din aceste teme. Politicul nu mai trebuie să influenţeze în Parlament aceste teme. Salariul minim european trebuie să crească în funcţie de competitivitate, de nivelul de trai, de indicatori. Pensiile trebuie să crească în funcţie de muncă şi de indicatori, de sustenabilitate pe termen lung şi mediu", a spus premierul. El a mai anunţat că în şedinţa de guvern va fi corectată o prevedere legislativă referitoare la scutirea de impozit pentru militari şi poliţişti. "S-a decis în coaliţie că este o lege a PNL-ului în Parlament. Nu am nicio problemă. Zic: 'Faceţi-o în Parlament'. Nu au făcut-o bine. Asta e. Miercuri, în şedinţa de guvern, o s-o corectez, pentru că am venit cu 3.000 de lei scutirea de impozit. De fapt, nu e de impozit, e CASS-ul de 10%. Şi nu au prins militarii şi poliţiştii. Le-am spus: 'Haideţi să o facem prin guvern. Că-s mai mulţi specialişti'. 'Nu, avem o lege noi în Parlament'. Am lăsat-o. O s-o corectez. (...) Impozitarea va fi în funcţie de prag. Se scad cei 3.000 de lei şi la contribuţie fac excepţie pentru militari şi poliţişti, fiindcă aşa e corect", a precizat Marcel Ciolacu.

Prezenţa unui urs la periferia Focşani( sursa: Facebook/Romsilva)
Eveniment

Prezenţa unui urs la periferia Focşani

Prezenţa unui urs la periferia Focşani. Prezenţa unui urs a fost semnalată, marţi seara, la periferia municipiului Focşani, acesta fiind alungat de echipa de intervenţie într-o zonă nepopulată de pe albia râului Milcov, a informat Inspectoratul de Jandarmi Judeţean (IJJ) Vrancea. Prezenţa unui urs la periferia Focşani "În cursul serii trecute, prin apel la numărul unic de urgenţă 112 a fost semnalată prezenţa unui urs la periferia municipiului Focşani", au precizat reprezentanţii IJJ Vrancea. Citește și: Spital nou de lux pentru pensionarii speciali ai Internelor. Valoarea totală: două miliarde de lei – un miliard din PNRR, celălalt miliard – de la bugetul public al României Aceștia au adăugat: "Echipajul de jandarmi din cadrul Detaşamentului 1 Jandarmi Mobil Focşani s-a deplasat la faţa locului constatând că cele sesizate se confirmă. A fost constituită echipa de intervenţie, formată din jandarmi, doctorul veterinar, poliţişti, reprezentanţi ai AJVPS Vrancea şi condusă de către primarul municipiului Focşani. După constituirea echipei de intervenţie s-a luat decizia tranchilizării şi ulterior relocării ursului, însă nu s-a mai putut interveni din cauza faptului că acesta s-a retras într-o zonă cu vegetaţie deasă, vizibilitatea fiind scăzută". Ursul a fost alungat Potrivit Jandarmeriei, ursul avea aproximativ doi - trei ani şi circa 50 - 60 de kilograme. Pentru a preveni orice incident, ursul a fost alungat într-o zonă nepopulată de pe albia râului Milcov, în mediul natural, fiind folosite măsuri de alungare specializate active - semnale acustice şi luminoase. La intervenţie au participat, alături de jandarmi, forţe din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă şi SMURD.

Taylor Swift, în dezbaterea Harris-Trump (sursa: Facebook/Taylor Swift)
Internațional

Taylor Swift, în dezbaterea Harris-Trump

Taylor Swift, în dezbaterea Harris-Trump. Vicepreşedinta democrată a SUA, Kamala Harris, l-a pus marţi pe republicanul Donald Trump în defensivă într-o dezbatere prezidenţială combativă desfăşurată la postul de televiziune ABC, cu o serie de atacuri privind limitele avortului, pregătirea ei pentru post şi pleiada lui de probleme cu legea, în timp ce ambii candidaţi au căutat să aibă un moment decisiv în aceste alegeri marcate de o luptă strânsă. Taylor Swift, în dezbaterea Harris-Trump Într-un impuls pentru campania candidatei democrate, megastarul pop Taylor Swift le-a spus celor 283 de milioane de urmăritori de pe Instagram într-o postare imediat după dezbatere că o va sprijini pe Harris şi pe colegul ei de candidatură Tim Walz la alegerile din 5 noiembrie. Citește și: Spital nou de lux pentru pensionarii speciali ai Internelor. Valoarea totală: două miliarde de lei – un miliard din PNRR, celălalt miliard – de la bugetul public al României Postarea a fost apreciată de aproape 2 milioane de ori în 25 de minute. Provocările lui Harris Fost procuror, Harris, în vârstă de 59 de ani, a părut în mod repetat să-l lovească acolo unde-l doare cel mai mult pe fostul preşedinte, ceea ce l-a determinat pe Trump, în vârstă de 78 de ani, vizibil furios, să-i dea o serie de replici încărcate de neadevăruri. La un moment dat, ea a adus în discuţie mitingurile de campanie ale lui Trump, iritându-l pe fostul preşedinte republican atunci când a spus că oamenii pleacă adesea mai devreme de la mitingurile lui, "din epuizare şi plictiseală". Trump, care a fost enervat de numărul mare de oameni prezent la mitingurile lui Harris, a răspuns: "Mitingurile mele, avem cele mai mari mitinguri, cele mai incredibile mitinguri din istoria politicii". Apoi a trecut la o afirmaţie nefondată conform căreia imigranţii haitieni din Springfield, statul Ohio, "mănâncă animalele de companie" ale localnicilor. "Că tot vorbeam despre extreme", a replicat Harris, râzând. Imigrație, politică externă, asistență medicală Candidaţii s-au înfruntat pe chestiuni precum imigraţia, politica externă şi asistenţa medicală, dar dezbaterea nu a avut substanţă atunci când a fost vorba ca cei doi candidaţi să şi detalieze aceste politici. În schimb, abordarea în forţă a lui Harris a reuşit să mute accentul pe Trump, ceea ce i-a încântat pe aliaţii vicepreşedintei şi i-a făcut pe unii republicani să admită problemele lui Trump. "Trump a ratat ocazia de a rămâne concentrat în a-şi susţine cauza împotriva lui Biden-Harris în materie de economie şi de graniţă şi, în schimb, a muşcat momeala şi a luat-o pe arătură cu negarea (rezultatelor) alegerilor (din 2020, pe care Trump le-a pierdut în faţa actualului preşedinte Joe Biden - n.r.) şi (vorbind despre) imigranţii care ne mănâncă animalele de companie", a declarat Marc Short, ex-şef de personal al fostului vicepreşedinte al lui Trump, Mike Pence. Piaţa de predicţii online a alegerilor prezidenţiale PredictIt's 2024 a relevat că probabilitatea de victorie a lui Trump a scăzut în timpul dezbaterii, la 47% de la 52%. Cotele lui Harris s-au îmbunătăţit, crescând de la 53% la 55%. O a doua dezbatere Într-un semn de încredere în rezultatul dezbaterii, campania lui Harris l-a provocat imediat pe Trump la o a doua dezbatere, în luna octombrie. Iar postul Fox News a propus desfăşurarea unei a doua dezbateri prezidenţiale în octombrie, anunţând că a trimis scrisori către echipele de campanie ale ambilor candidaţi înainte de dezbaterea de marţi noapte. Trump, care a petrecut săptămâni întregi lansând atacuri personale asupra lui Harris, inclusiv insulte rasiste şi misogine, a evitat în mare măsură acest model în primele momente ale dezbaterii, dar a devenit rapid agitat sub ofensiva lui Harris. Trump a fost întrebat de moderatori despre unul dintre aceste atacuri, când a spus la un eveniment cu jurnaliştii de culoare în iulie că Harris "a devenit recent o persoană de culoare". "Nici că-mi pasă", a răspuns Trump. "Orice vrea ea să fie, mie îmi convine", a adăugat el. Harris, o femeie de culoare şi cu origini asiatice, a răspuns: "Cred că este o tragedie că avem pe cineva care vrea să fie preşedinte care a încercat constant de-a lungul carierei sale să folosească rasa pentru a diviza poporul american". Trump: Harris e "marxistă" Ea l-a criticat pe Trump din cauza condamnării sale penale pentru plăţile sub acoperire în schimbul tăcerii unei vedete porno, precum şi pentru celelalte acuzaţii împotriva fostului preşedinte şi o hotărâre civilă în care a fost găsit vinovat pentru agresiune sexuală. Trump a dezminţit că a făcut ceva greşit şi i-a acuzat din nou pe Harris şi pe democraţi că au orchestrat toate cazurile fără dovezi. De asemenea, Trump şi-a repetat afirmaţia falsă că înfrângerea sa în alegerile din 2020 s-a datorat fraudei, a numit-o pe Harris "marxistă" şi a afirmat în mod fals că migranţii au provocat o serie de crime violente. Cu opt săptămâni înainte de alegerile prezidenţiale şi cu doar câteva zile înainte de începerea votului anticipat în unele state, dezbaterea - singura programată - a prezentat atât oportunităţi, cât şi riscuri pentru fiecare candidat în faţa unei audienţe televizate de zeci de milioane de alegători. Întâlnirea, benefică pentru Harris Dezbaterea a început la ora 21:00. ET (01:00 GMT, miercuri) cu o strângere de mână surpriză între cei doi adversari, care nu se mai întâlniseră până acum. Harris l-a abordat pe Trump la pupitru, prezentându-se, în ceea ce a fost prima strângere de mână la o dezbatere prezidenţială din 2016. "Mă bucur să vă văd. Distraţi-vă", a răspuns Trump. Întâlnirea a fost deosebit de importantă pentru Harris, sondajele de opinie arătând că mai mult de un sfert dintre potenţialii alegători consideră că nu ştiu suficient despre ea. Harris a intrat în cursă în urmă cu doar şapte săptămâni, după ce preşedintele Joe Biden a renunţat să mai candideze pentru un al doilea mandat. Tema avortului Harris a lansat un atac prelungit asupra limitelor avortului, vorbind cu pasiune despre femeile cărora li se refuză îngrijiri de urgenţă şi despre victimele incestului care nu îşi pot întrerupe sarcina din cauza interdicţiilor la nivel de stat care au proliferat de când Curtea Supremă a SUA a eliminat un drept la nivel naţional în 2022. În Curtea Supremă sunt trei membri numiţi de Trump, iar ei au asigurat majoritatea în luarea acestei decizii. Ea a susţinut, de asemenea, că Trump va sprijini o interdicţie naţională. Trump a considerat că această afirmaţie este neadevărată, dar a refuzat să spună în mod explicit că se va opune prin veto unei astfel de legi. Trump, care a avut uneori probleme cu mesajele sale despre avort, a spus în mod fals că Harris şi democraţii susţin pruncuciderea, care - după cum a remarcat moderatorul ABC News Linsey Davis - este ilegală în fiecare stat american. Harris a încercat totodată să-l implice pe Trump în Proiectul 2025, un model de politică conservatoare care propune extinderea puterii executive, eliminarea reglementărilor de mediu şi interzicerea transportului de pilule de avort peste graniţele statelor, printre alte obiective de dreapta. Trump a replicat că nu are "nimic de-a face" cu Proiectul 2025, deşi unii dintre consilierii săi au fost implicaţi în crearea acestuia. Ron Bonjean, un strateg republican, a apreciat că Trump "nu şi-a făcut nicio favoare", dar a adăugat că rămâne neclar dacă prestaţia lui Harris va schimba dinamica cursei. Sondajele arată că marea majoritate a americanilor s-au hotărât, cu doar o mică parte de alegători indecişi. Tema economiei Candidaţii au deschis dezbaterea concentrându-se pe economie, o chestiune despre care sondajele de opinie arată că îl favorizează pe Trump. Harris a atacat intenţia lui Trump de a impune tarife mari asupra mărfurilor străine - o propunere pe care a asemănat-o cu o taxă pe vânzări pentru clasa de mijloc - în timp ce şi-a promovat planul de a oferi beneficii fiscale familiilor şi întreprinderilor mici. Trump a criticat-o pe Harris pentru inflaţia persistentă în timpul mandatului administraţiei Biden, deşi a exagerat nivelul creşterilor de preţ. Inflaţia, a spus el, "a fost un dezastru pentru oameni, pentru clasa de mijloc, pentru fiecare clasă". Războiul din Israel Candidaţii s-au contrat totodată asupra războiului dintre Israel şi gruparea islamistă palestiniană Hamas în Fâşia Gaza şi a invaziei ruse în Ucraina, deşi niciunul nu a oferit detalii despre cum ar încerca să pună capăt fiecărui conflict. "Dacă eram eu preşedinte, (războiul) nici nu ar fi izbucnit. Dacă eram eu preşedinte, Rusia în vecii vecilor (nu ar fi început războiul), îl ştiu pe Putin foarte bine. El niciodată" nu ar fi început războiul, a declarat Trump, potrivit dpa. În schimb, Harris a apreciat că aliaţii europeni şi din NATO ai SUA sunt "atât de recunoscători" că Trump nu mai este preşedinte. "Altfel, Putin ar sta la Kiev cu ochii pe restul Europei, începând cu Polonia", a declarat ea. Harris l-a acuzat pe Trump că este dispus să renunţe la sprijinul SUA pentru Ucraina pentru a fi în graţiile preşedintelui rus Vladimir Putin, numindu-l pe Trump o "ruşine". La rândul său, Trump a susţinut că Harris "urăşte" Israelul - o afirmaţie pe care Harris a respins-o. Dezbaterile prezidenţiale nu schimbă neapărat părerea alegătorilor, dar pot avea urmări semnificative. Prestaţia slabă a lui Biden împotriva lui Trump la dezbaterea din iunie l-a determinat pe actualul lider de la Casa Albă să anunţe la 21 iulie că nu va mai candida pentru un al doilea mandat. Într-o competiţie care s-ar putea reduce din nou la doar câteva zeci de mii de voturi într-o mână de state, chiar şi o mică schimbare a opiniei publice ar putea modifica rezultatul. Cei doi candidaţi sunt efectiv la egalitate în cele şapte state cheie care ar putea decide alegerile, potrivit mediilor de sondaje compilate de New York Times. Dezbaterea, găzduită de ABC News, a avut loc la Centrul Naţional al Constituţiei din Philadelphia. După cum s-a convenit de către cele două echipe de campanie, dezbaterea a avut loc fără public în sală, iar microfoanele candidaţilor au fost oprite atunci când nu le venea rândul să vorbească. Celor doi candidaţi nu li s-a permis să aibă notiţe sau recuzită pe scenă şi nu au putut să-şi adreseze întrebări unul altuia.

Migrația provoacă dispute politice în Germania (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Migrația provoacă dispute politice în Germania

Migrația provoacă dispute politice în Germania. Liderul conservatorilor de opoziţie din Germania, Friedrich Merz, a declarat că discuţiile cu guvernul cancelarului Olaf Scholz privind înăsprirea politicii de azil şi migraţie au eşuat. Migrația provoacă dispute politice în Germania Potrivit lui Merz, coaliţia de centru-stânga a lui Scholz a decis să nu efectueze respingeri complete ale solicitanţilor de azil la graniţele naţionale ale Germaniei - o cerere cheie a creştin-democraţilor şi a aripii lor bavareze, Uniunea Creştin-Socială (CDU/CSU). Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea "Aceasta înseamnă că încercarea de a găsi o cale comună a eşuat", a spus el după discuţiile dintre partide la Berlin. Propuneri "lipsite de ambiție" La rândul său, Thorsten Frei, un parlamentar de rang înalt care a reprezentat blocul conservator CDU/CSU, a declarat că propunerile prezentate de guvernul de centru-stânga nu au fost suficient de ambiţioase. El a spus că măsurile vizează îndepărtarea mai rapidă a solicitanţilor de azil respinşi, nu limitarea numărului de sosiri în primul rând. Înainte de discuţii, conservatorii au pus drept condiţie a participării lor ca respingerea migranţilor la graniţele Germaniei să fie discutată. Potrivit cercurilor guvernamentale, ministrul de interne Nancy Faeser a sugerat că, în viitor, poliţia federală ar trebui să verifice dacă un alt stat membru este responsabil pentru efectuarea procedurii de azil în cazul intrării neautorizate atunci când cineva solicită azil, precum şi interogarea persoanei străine. Poliţia federală putea apoi să solicite instanţei competente reţinerea din cauza riscului de sustragere, cu condiţia să fie disponibilă capacitatea de detenţie. Oficiul Federal pentru Migraţie şi Refugiaţi (BAMF) ar putea apoi iniţia o procedură accelerată de readmisie de către ţara responsabilă, în conformitate cu aşa-numitul Regulament Dublin al UE

Majorarea plafonului neimpozabil pentru pensiile militare (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Majorarea plafonului neimpozabil pentru pensiile militare

Majorarea plafonului neimpozabil pentru pensiile militare. Ministerul Finanţelor propune majorarea la 3.000 de lei a plafonului lunar neimpozabil şi în cazul pensiilor militare de stat acordate în baza Legii nr. 223/2015, începând cu veniturile aferente lunii octombrie 2024. Majorarea plafonului neimpozabil pentru pensiile militare "Se propune majorarea plafonului lunar neimpozabil, de la 2.000 lei la 3.000 de lei, şi în cazul pensiilor militare de stat acordate în baza Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, de la aceeaşi dată de la care această măsură se aplică în cazul pensiilor stabilite pe baza principiului contributivităţii, respectiv, începând cu veniturile aferente lunii octombrie 2024", se arată într-un proiect de Ordonanţă de Urgenţă, publicat marţi seara de instituţie. Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea Propunerea vine în contextul în care, începând cu veniturile din pensii aferente lunii octombrie 2024, potrivit prevederilor Legii nr. 244/2024 pentru modificarea alin. (1) al art. 100 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi stabilirea unor măsuri fiscale, în cazul veniturilor din pensii stabilite pe baza principiului contributivităţii, plafonul lunar neimpozabil, care se deduce din venitul din pensie, a fost majorat de la 2.000 lei la 3.000 lei. Explicațiile ministerului Finanțelor Ministerul Finanţelor a explicat, în Nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ publicat marţi seara, că pensiile militare de stat reprezintă o situaţie particulară având în vedere că, din 1 ianuarie 2016, sistemul de pensii militare de stat nu mai face parte din sistemul public de pensii, fiind reglementat ca sistem independent prin Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Militarilor, poliţiştilor şi poliţiştilor de penitenciare în activitate li se reţine din solda/salariul lunar brut o contribuţie individuală la bugetul de stat, a cărei cotă este egală cu cota de contribuţie de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi care se virează la bugetul de stat. "Acest context legislativ face dificilă determinarea componentei contributive a pensiilor militare, fapt ce defavorizează beneficiarii acestor drepturi de pensie faţă de alte categorii de pensionari, cu precădere faţă de beneficiarii de pensii de serviciu, în sensul în care pentru pensiile militare se aplică cotele progresive de impozitare prevăzute de legislaţia fiscală pentru componenta necontributivă, deşi aceste pensii au o componentă contributivă, dar care nu poate fi determinată. Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemul public de pensii, precum şi sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii dreptului la pensie. Având în vedere faptul că regimul fiscal aplicabil veniturilor din pensie acordate în baza Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare este defavorabil atât din perspectiva cotelor de impozitare, cât şi din cea a nivelului plafonului neimpozabil utilizat la stabilirea impozitului pe venit, se impune majorarea plafonului lunar neimpozabil de la 2.000 lei la 3.000 lei pentru beneficiarii de pensii militare", se precizează în documentul citat. 200.000 de beneficiari Potrivit ministrului Finanţelor, Marcel Boloş, aproximativ 200.000 de români vor beneficia de această nouă măsură. "Reamintesc că legea adoptată recent în Parlament privind creşterea plafonului neimpozabil pentru pensii de la 2.000 de lei la 3.000 de lei s-a referit doar la pensiile bazate pe contributivitate, deci nu a inclus şi pensiile ocupaţionale, adică cele ale pensionarilor militari. Este, aşadar, o măsură de justiţie şi echitate, care vine în întâmpinarea nevoilor reale ale celor care contribuie la securitatea naţională, indiferent de contextul economic", a scris Boloş pe pagina sa de Facebook.

Controlul frontierelor germane, „inacceptabil” pentru Polonia (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Controlul frontierelor germane, „inacceptabil” pentru Polonia

Controlul frontierelor germane, „inacceptabil” pentru Polonia. Premierul polonez Donald Tusk a denunţat marţi ca fiind "inacceptabil" anunţul Berlinului privind o înăsprire a politicii migratorii a Germaniei prin controale la toate graniţele. Controlul frontierelor germane, „inacceptabil” pentru Polonia Germania a decis luni să instaureze controale la frontiere pentru a combate imigraţia ilegală, care a devenit din nou o problemă politică majoră pentru guvernul lui Olaf Scholz în faţa ascensiunii extremei drepte. Citește și: Dan Voiculescu i-a aliniat la postul său pe toți candidații importanți la președinție. Lasconi a beneficiat deja de o emisiune publicitară cu Gâdea "Acest tip de acţiune este inacceptabil din punctul de vedere al Poloniei", a spus Tusk într-un discurs televizat adresat ambasadorilor polonezi reuniţi la Varşovia pentru o conferinţă anuală. Potrivit lui Tusk, "ceea ce are nevoie Polonia nu este o consolidare a controalelor la frontierele noastre, ci o mai mare participare a ţărilor, inclusiv a ţărilor precum Germania, la supravegherea şi securitatea frontierelor externe ale Uniunii Europene", în special pentru a face faţă unui val de imigraţie ilegală orchestrat, potrivit Varşoviei, de Rusia şi Belarus. Reacție de urgență UE Şeful guvernului polonez îşi doreşte o consultare cu privire la noua situaţie pentru ţările vecine Germaniei. "În următoarele ore, ne vom adresa celorlalte ţări afectate de aceste decizii ale Berlinului, pentru a ne concentra de urgenţă asupra unei reacţii în cadrul Uniunii Europene pe această temă. Cu toţi vecinii statului german", a spus Tusk. Conform anunţurilor făcute de Berlin, controalele la frontierele cu Franţa, Luxemburg, Ţările de Jos, Belgia şi Danemarca vor fi introduse pentru şase luni începând cu 16 septembrie. Ele se vor adăuga la controalele deja existente la frontierele cu Polonia, Republica Cehă, Austria şi Elveţia. Marţi, Comisia Europeană a cerut Berlinului măsuri "proporţionale" şi care trebuie să rămână "excepţionale"

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră