marți 08 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7600 articole
Ramona Emilian

Justiție

Curtea Constituțională, exclusă din procesul de validare a candidaților și înlocuită de Înalta Curte și BEC - proiect de lege

Modificarea legii pentru alegerea preşedintelui României. Deputatul independent Cosette Chichirău a înaintat marți un proiect de lege în Parlament, propunând excluderea Curții Constituționale din procesul de validare a candidaților la alegerile prezidențiale. Conform inițiativei, această responsabilitate ar urma să revină Înaltei Curți de Casație și Justiție și Biroului Electoral Central. Modificarea legii pentru alegerea preşedintelui României Cosette Chichirău a declarat, la Palatul Parlamentului, că inițiativa a luat-o în urma cazului Șoșoacă. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol "Cazul Şoşoacă a şocat democraţia românească. Am văzut cum CCR a invalidat un candidat la Preşedinţia României pentru motive absolut subiective decise de o curte numită politic, decisă de 5 judecători din 9 care au fost puşi acolo de PSD şi UDMR care votează cu PSD. Ca să reparăm această hibă a democraţiei româneşti, depunem astăzi un proiect care modifică legea pentru alegerea preşedintelui României, astfel încât Curtea Constituţională să vegheze la integritatea alegerilor prin validarea finală a rezultatelor alegerilor şi nu prin validarea candidaţilor. Prin proiectul nostru noi mutăm atribuţiile de validare a candidaţilor la Înalta Curte. Practic, Biroul Electoral Central şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie participă la acest proces care este absolut normal, aşa se întâmplă la toate celelalte candidaturi, iar prin această procedură te poţi apăra, poţi depune documente, argumente, nu este un proces influenţat politic." Alegeri corecte în România Chichirău a subliniat că reprezentanții Platformei DREPT, la care este afiliată, doresc alegeri corecte în România, astfel încât orice persoană care îndeplinește condițiile legale să poată candida. "Doamna Şoşoacă are probleme reale pentru că promovează doctrine antisemite, discriminatorii, antieuropene, dar dacă un asemenea candidat trebuie invalidat, trebuie invalidat conform legii", a mai adăugat Chichirău.

Curtea Constituțională, exclusă din procesul de validare a candidaților și înlocuită de Înalta Curte și BEC - proiect de lege
Kremlinul susține că menține deschise canalele de comunicații de urgență cu Statele Unite și NATO. Oficialii ruşi afirmă că războiul cu Ucraina intră în cea mai periculoasă fază
Internațional

Kremlinul susține că menține deschise canalele de comunicații de urgență cu Statele Unite și NATO. Oficialii ruşi afirmă că războiul cu Ucraina intră în cea mai periculoasă fază

Rusia, SUA, NATO, menținerea comunicațiilor urgente. Rusia continuă să mențină canalele de comunicații de urgență cu Statele Unite și NATO pentru a gestiona crizele în contextul intensificării pericolului nuclear, potrivit agenției de presă de stat RIA. Rusia, SUA, NATO, menținerea comunicațiilor urgente Linia de comunicație directă între Moscova și Washington, cunoscută sub denumirea de „telefon roșu”, a fost stabilită în 1963 pentru a evita interpretările greșite care au contribuit la criza rachetelor din Cuba, din 1962. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol Această linie a fost utilizată în momente critice, cum ar fi Războiul de Șase Zile din 1967, invazia sovietică în Afganistan din 1979, atacurile din 11 septembrie 2001 și invazia americană în Irak din 2003. Sistemul a fost ulterior modernizat, fiind înlocuit de o platformă computerizată securizată. Canale de comunicare pentru situații nucleare Pe lângă „telefonul roșu”, există și linii directe între Pentagon și Ministerul rus al Apărării, deschise în perioada Războiului Rece, pentru a reduce riscul unui conflict nuclear. Conform unui raport New York Times, la 12 iulie, ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, a contactat direct pe omologul său american, Lloyd Austin, pentru a discuta un presupus plan ucrainean aprobat de Washington împotriva Rusiei. După invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, militarii ruși și americani au convenit asupra unor noi modalități de contact direct, menite să prevină escaladarea conflictului și implicarea directă a Statelor Unite. Din 2013, o linie directă de comunicare a fost stabilită între Rusia și NATO pentru a preveni neînțelegerile și crizele. Moscova actualizează doctrina nucleară Viceministrul rus de externe, Aleksandr Grușko, a declarat că Rusia observă o creștere a importanței armelor nucleare în strategia NATO. În acest context, Rusia își revizuiește doctrina nucleară pentru a trimite un mesaj clar adversarilor: „astfel încât aceștia să nu-și facă iluzii despre disponibilitatea noastră de a asigura securitatea Federației Ruse prin toate mijloacele disponibile”. La 12 septembrie, președintele rus Vladimir Putin a avertizat că, dacă Occidentul va permite Ucrainei să folosească rachete occidentale pentru a ataca în adâncimea teritoriului rus, aceasta ar însemna „implicarea directă a țărilor NATO, a Statelor Unite și a țărilor europene în războiul din Ucraina”. Oficialii ruși afirmă că războiul cu Ucraina, declanșat acum doi ani și jumătate, a intrat în prezent în cea mai periculoasă fază. Reacția Washingtonului Washingtonul ia în considerare posibilitatea de a autoriza astfel de atacuri pentru Kiev, în timp ce Vladimir Putin modifică doctrina nucleară rusă, reducând pragul pentru utilizarea armelor nucleare ca răspuns la atacuri convenționale. Potrivit Reuters, Statele Unite consideră China drept principalul rival strategic, iar Rusia drept cea mai mare amenințare de stat. Președintele american Joe Biden susține că secolul 21 va fi definit de confruntarea între democrații și autocrații.

Ungaria vrea derogare de la regulile UE privind regulile de migrație și azil ca să protejeze "Europa creștină". Procedura are șanse reduse de succes
Internațional

Ungaria vrea derogare de la regulile UE privind regulile de migrație și azil ca să protejeze "Europa creștină". Procedura are șanse reduse de succes

Ungaria cere UE derogare privind migrația. Ungaria a notificat Bruxellesul la începutul săptămânii cu privire la intenția sa de a obține o derogare de la regulile Uniunii Europene în materie de azil, urmând exemplul Olandei, însă șansele de reușită ale acestei proceduri sunt reduse. Ungaria cere UE derogare privind migrația Anunțul a fost făcut înaintea unei conferințe de presă susținute la Strasbourg de premierul Viktor Orban, a cărui țară deține în prezent președinția Consiliului UE. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol "Guvernul ungar este hotărât să ia măsuri ferme pentru a proteja frontierele țării și pentru a combate migrația ilegală, care amenință securitatea națională", a declarat ministrul afacerilor europene, Janos Boka, într-o postare pe Facebook. Luni, Budapesta a trimis Comisiei Europene o scrisoare prin care solicită "o exceptare de la regulile europene privind azilul și migrația, în cazul unei viitoare modificări a tratatelor". Derogări, doar cu acordul unanimității statelor Tratatele UE, fiind acorduri obligatorii pentru toate statele membre, permit derogări doar cu acordul unanimității celor 27 de state. Bruxelles-ul a clarificat la jumătatea lunii septembrie, după o solicitare similară din partea Olandei, că nu sunt planificate "schimbări imediate". Ungaria, condamnată în justiția europeană Opoziția Ungariei față de primirea solicitanților de azil, în numele apărării unei Europe "creștine", a dus la condamnări repetate din partea justiției europene pentru nerespectarea legislației UE. În plus, Viktor Orban se opune Pactului european pentru migrație și azil, o reformă adoptată în mai, care introduce un mecanism obligatoriu de solidaritate între statele membre afectate de presiunea migrației. În afara situației Ungariei, mai multe state europene au implementat recent măsuri pentru reducerea imigrației ilegale și restrângerea dreptului de azil.

Premiul Nobel pentru fizică a fost acordat pentru inovații în domeniul Inteligenței Artificiale. Laureații sunt americanul John Hopfield și canadianul Geoffrey Hinton
Eveniment

Premiul Nobel pentru fizică a fost acordat pentru inovații în domeniul Inteligenței Artificiale. Laureații sunt americanul John Hopfield și canadianul Geoffrey Hinton 

Nobel pentru Fizică, dezvoltarea Inteligenței Artificiale. Premiul Nobel pentru Fizică din 2024 a fost acordat cercetătorului american John Hopfield și canadianului Geoffrey Hinton pentru invențiile și descoperirile legate de procesul de învățare automată (machine learning) prin rețele neuronale artificiale, conform comunicatului emis marți de Comitetul Nobel din Stockholm. Nobel pentru Fizică, dezvoltarea Inteligenței Artificiale Cei doi laureați ai acestui an au utilizat concepte din fizică pentru a dezvolta metode fundamentale în procesul de învățare automată. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol John Hopfield a creat o memorie asociativă capabilă să stocheze și să reconstruiască imagini, precum și alte tipuri de modele din date. La rândul său, Geoffrey Hinton a inventat o tehnică de identificare autonomă a caracteristicilor datelor, permițând astfel sarcini precum recunoașterea anumitor elemente specifice în imagini. Tehnologia rețelelor neuronale artificiale Inteligența artificială (AI) se bazează în mare parte pe învățarea automată prin rețele neuronale artificiale, inspirate inițial de structura creierului uman. În astfel de rețele, neuronii sunt reprezentați de noduri care pot avea diverse valori și care interacționează prin conexiuni similare sinapselor, acestea putând fi ajustate pentru a deveni mai puternice sau mai slabe. Rețeaua este antrenată prin întărirea conexiunilor între nodurile cu valori simultan ridicate. Cercetările laureaților în domeniul rețelelor neuronale artificiale au început încă din anii 1980 și au avut un impact semnificativ în dezvoltarea AI moderne. Nobel pentru fizică și recompensare financiară În 2023, premiul a fost acordat cercetătorilor Pierre Agostini, Ferenc Krausz și Anne L'Huillier pentru "metode experimentale care generează impulsuri luminoase de attosecunde, utilizate pentru studierea dinamicii electronilor în materie". Premiile vor fi înmânate în cadrul unei ceremonii speciale pe 10 decembrie, data comemorării morții lui Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei. Anul acesta, fiecare premiu este însoțit de o recompensă financiară de 11 milioane de coroane suedeze (echivalentul a puțin peste 1 milion de dolari).

Proiectul centurii de est a municipiului Arad, în curs de finalizare. Termenul prevăzut în contract: ianuarie 2025
Eveniment

Proiectul centurii de est a municipiului Arad, în curs de finalizare. Termenul prevăzut în contract: ianuarie 2025

Arad, Centura de Est, aproape finalizată. Centura de Est a municipiului Arad, cu o lungime de 11 kilometri, include un pod peste râul Mureș și un pasaj peste calea ferată, în prezent aflate în construcție. Proiectul este programat să fie finalizat la termen, în ianuarie 2025, iar stadiul lucrărilor a depășit 80%. Arad, Centura de Est, aproape finalizată Conform Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara, lucrările sunt în grafic, iar termenul prevăzut în contract va fi respectat. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol La pasajul peste calea ferată și podul peste Mureș, lucrările sunt mai avansate, ajungând la aproximativ 90%. Lucrările au început în toamna anului trecut, având ca termen de finalizare ianuarie 2025. Antreprenorul responsabil de proiect este PORR Construct. Președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, a declarat că după finalizarea acestui segment, Aradul va fi primul municipiu reședință de județ cu un inel de centură complet. Valoarea investițiilor Viitoarea șosea va asigura legătura între DN69 (Arad-Timișoara) și DN7 (Arad-Deva) și va permite accesul la autostrada A1. Proiectul include un pod nou peste Mureș, la Fântânele, un pasaj peste calea ferată la Vladimirescu, cinci sensuri giratorii, o pistă de biciclete de 7,2 km și stații pentru mijloace de transport în comun. Contractul pentru proiectare și execuție a fost semnat în octombrie 2022, în prezența premierului de atunci, Nicolae Ciucă, iar valoarea totală a investiției este de 308 milioane de lei.

Putin iese din Kremlin pentru a strânge rândurile cu alți teroriști: întâlnire istorică cu președintele iranian, în Turkmenistan
Internațional

Putin iese din Kremlin pentru a strânge rândurile cu alți teroriști: întâlnire istorică cu președintele iranian, în Turkmenistan

Putin se întâlnește cu președintele Iranului. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și președintele Iranului, Masud Pezeshkian, urmează să se întâlnească pentru prima dată, vineri, în cadrul unui forum organizat în capitala Turkmenistanului, Așhabad. Anunțul a fost făcut luni de către Kremlin, marcând o reuniune de importanță strategică pentru ambele state, conform declarațiilor transmise de agențiile de presă EFE și Reuters. Putin se întâlnește cu președintele Iranului Întâlnirea celor doi lideri este considerată de mare importanță pentru relațiile bilaterale dintre Rusia și Iran, dar și pentru abordarea situației tensionate din Orientul Mijlociu. Iuri Ușakov, consilierul pe relații externe al Kremlinului, a declarat că această reuniune va oferi cadrul necesar pentru discutarea aspectelor critice legate de evoluțiile recente din regiune, inclusiv criza din Gaza și acțiunile militare din Liban și Siria. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol Rusia și Iranul au condamnat în mod repetat atacurile israeliene asupra Fâșiei Gaza și bombardamentele asupra teritoriilor libanez și sirian, adoptând o poziție comună în politica externă privind Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, Kremlinul a evitat să comenteze lansarea de rachete iraniene asupra Israelului, menținându-și o poziție neutră în privința acestui aspect. Relațiile strategice dintre Rusia și Iran La mijlocul lunii septembrie, Vladimir Putin a ordonat semnarea unui acord de parteneriat strategic cu Iranul, imediat după ce Occidentul a impus noi sancțiuni împotriva Teheranului, acuzându-l de furnizarea de rachete balistice către Moscova. Această mișcare reflectă consolidarea relațiilor dintre cele două țări, în special pe fondul creșterii presiunilor internaționale asupra Iranului. Cu puțin timp înainte, Putin s-a întâlnit cu generalul Ali Akbar Ahmadian, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, la Sankt Petersburg. În cadrul întrevederii, liderul rus a subliniat că relațiile bilaterale nu s-au schimbat odată cu preluarea mandatului noului președinte iranian și că „cooperarea cu Rusia rămâne o prioritate pentru echipa noului președinte”. Planuri viitoare și reuniuni diplomatice Ușakov a confirmat, de asemenea, că întâlnirea dintre Putin și Pezeshkian va avea loc în cadrul summitului BRICS, organizat la Kazan, în perioada 22-24 octombrie. Aceasta va fi o oportunitate pentru cele două țări de a-și consolida parteneriatul economic și de a discuta despre viitoare proiecte comune în diverse domenii strategice. Cu o săptămână înainte de această întrevedere, premierul rus Mihail Mișustin s-a deplasat la Teheran, unde a subliniat dorința Moscovei de a intensifica cooperarea cu Iranul în multiple sectoare economice și politice. Această serie de întâlniri subliniază dorința ambelor părți de a dezvolta relații mai strânse și de a contracara efectele sancțiunilor internaționale. Impactul întâlnirii asupra politicii Internaționale Întâlnirea dintre Vladimir Putin și Masud Pezeshkian reprezintă un pas important în consolidarea alianței ruso-iraniene și în stabilirea unei poziții comune în contextul tensiunilor regionale din Orientul Mijlociu. Discuțiile vor aborda aspecte legate de securitate, economie și colaborare politică, având potențialul de a influența semnificativ relațiile internaționale și echilibrul de putere în regiune. Pe măsură ce Rusia și Iranul își întăresc parteneriatul, restul comunității internaționale va urmări cu atenție evoluția acestor discuții și efectele lor asupra situației geopolitice globale. În acest context, summitul BRICS va juca un rol esențial în stabilirea direcției viitoare a relațiilor dintre Moscova și Teheran, consolidându-le poziția pe scena internațională.

România, în Schengen și cu frontierele terestre până la sfârșitul anului, cere comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson
Eveniment

România, în Schengen și cu frontierele terestre până la sfârșitul anului, cere comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson

România, și Schengen terestru în 2024. Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a susținut luni, în cadrul unei sesiuni plenare a Parlamentului European la Strasbourg, că România și Bulgaria trebuie să fie acceptate în spațiul Schengen cu frontierele terestre până la sfârșitul acestui an. Declarația sa vine în contextul unei dezbateri despre reintroducerea controalelor la frontierele interne de către anumite state din spațiul Schengen și impactul acestor măsuri asupra zonei de liberă circulație. Importanța spațiului Schengen pentru Europa În cadrul dezbaterii, Ylva Johansson și-a exprimat mândria de a trăi în spațiul Schengen, descriindu-l ca fiind „cea mai mare zonă de circulație din lume”. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol Aceasta permite celor 450 de milioane de cetățeni din 29 de țări să călătorească liber prin Europa, fără controale suplimentare la frontierele interne. Aproximativ 30% din populația Europei locuiește în apropierea unei frontiere interne, iar 50 de milioane de oameni trăiesc direct lângă o astfel de graniță. Johansson a subliniat că reintroducerea controalelor la frontierele interne trebuie să rămână o măsură temporară și să fie utilizată doar în cazuri excepționale. Aderarea României și Bulgariei la Schengen: o prioritate pentru Comisia Europeană Comisarul european a subliniat eforturile depuse pentru a integra România și Bulgaria în spațiul Schengen, menționând că a fost nevoie de multă muncă și determinare pentru a ajunge la acest stadiu. „Sunt atât de mândră de acest mandat. Am primit Croația, Bulgaria și România în Schengen. Am luptat foarte dur pentru asta. Impactul asupra oamenilor este uriaș: fără pașaport și fără cozi. Asta înseamnă Europa”, a declarat Johansson. Ea a dat un exemplu personal, povestind cum o prietenă din România i-a relatat că eliminarea pașapoartelor la frontiere a adus o bucurie imensă copiilor, subliniind că „Schengen nu este doar fundația prosperității noastre, ci și parte a identității europene”. România, și Schengen terestru în 2024 Ylva Johansson a transmis un mesaj clar miniștrilor din Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI), ce urmează să aibă loc joi la Luxemburg, cerându-le să facă „ultimul pas” pentru a permite României și Bulgariei să adere complet la Schengen. Comisarul european a menționat că cele două țări au implementat toate măsurile suplimentare solicitate și că îndeplinesc criteriile necesare pentru a face parte din zona de liberă circulație. „Bulgaria și România au făcut tot posibilul și au pus în aplicare toate măsurile suplimentare. Mesajul meu către miniștri la Consiliul de joi va fi să ridice controalele la frontierele terestre până la sfârșitul anului. O merită. A venit timpul”, a declarat Johansson în cadrul plenului Parlamentului European.

Scandalul vaccinurilor anti-COVID nu se stinge, schimbul de SMS-uri între șefa Comisiei Europene și cel al Pfizer ajunge în instanță
Internațional

Scandalul vaccinurilor anti-COVID nu se stinge, schimbul de SMS-uri între șefa Comisiei Europene și cel al Pfizer ajunge în instanță

Scandalul vaccinurilor anti-COVID nu se stinge. Cazul controversat al schimbului de mesaje între președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, revine în atenția publicului. Pe 15 noiembrie, acest caz va fi analizat de Tribunalul Uniunii Europene, situat la Luxemburg, conform informațiilor furnizate de această instanță. Scandalul vaccinurilor anti-COVID nu se stinge Subiectul acestor SMS-uri, dezvăluit inițial de cotidianul american New York Times în 2021, a stârnit o amplă polemică în rândul opiniei publice și instituțiilor europene. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol La momentul respectiv, Pfizer era cel mai mare furnizor de vaccinuri anti-COVID-19 pentru Uniunea Europeană, iar discuțiile dintre von der Leyen și Bourla erau legate de achizițiile masive de vaccinuri. Conținutul acestor mesaje rămâne însă secret, iar refuzul Comisiei Europene de a face publice aceste informații a dus la un conflict deschis cu presa internațională. Demersurile legale inițiate de New York Times În numele libertății de a informa, New York Times a solicitat acces la aceste SMS-uri, dar cererea a fost respinsă. Cotidianul american a apelat atunci la justiția Uniunii Europene, iar cazul urmează să fie dezbătut pe 15 noiembrie. În cadrul acestei audieri publice, ambele părți vor prezenta argumentele în fața tribunalului, dar o decizie nu este așteptată înainte de câteva luni. Reacția Comisiei Europene Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că instituția se pregătește pentru audierea din noiembrie, subliniind că aceasta se referă la o cerere de acces la documente, fără a oferi detalii suplimentare. Într-un răspuns anterior, Comisia a afirmat că SMS-urile respective sunt considerate „documente efemere” și că nu au fost păstrate, ceea ce a complicat accesul la ele. Controversa achizițiilor de vaccinuri anti-COVID Achizițiile de vaccinuri anti-COVID de către Bruxelles fac obiectul mai multor anchete, atât în Belgia, cât și în fața justiției Uniunii Europene. La data de 17 iulie, Tribunalul UE a subliniat o lipsă de transparență din partea Comisiei Europene, evidențiind riscul unui conflict de interese între echipele de negociatori ale Comisiei și laboratoarele farmaceutice implicate în furnizarea vaccinurilor. În 2020 și 2021, Comisia Europeană a negociat achiziția grupată de vaccinuri pentru cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, Pfizer/BioNTech devenind principalul furnizor, deși alte cinci companii farmaceutice au obținut, de asemenea, autorizația de comercializare. Critici privind lipsa de transparență Scandalul a escaladat în vara anului 2022, când mediatoarea Uniunii Europene a considerat „problematic” refuzul Comisiei de a pune la dispoziția presei SMS-urile schimbate între von der Leyen și Bourla. Mediatoarea a subliniat că transparența în astfel de cazuri este esențială pentru menținerea încrederii publicului în instituțiile europene. Cu toate acestea, Comisia a susținut că mesajele respective nu au fost păstrate, spre deosebire de alte documente oficiale, și că nu au fost găsite în urma cercetărilor efectuate. Implicațiile pentru viitorul achizițiilor publice Cazul schimbului de SMS-uri va continua să fie urmărit cu interes, având în vedere implicațiile sale pentru transparența și integritatea procesului de achiziții publice în Uniunea Europeană. O eventuală decizie a Tribunalului UE în favoarea New York Times ar putea stabili un precedent important în ceea ce privește accesul public la documentele și corespondența oficialilor europeni în cadrul negocierilor comerciale. De asemenea, acest caz ar putea avea un impact asupra modului în care instituțiile europene gestionează viitoarele contracte și achiziții de produse și servicii.

Ca în bancul cu "șefu', asta e artă sau arunc?": o lucrare de artă modernă a fost aruncată la coș, confundată cu două banale cutii de bere goale
Eveniment

Ca în bancul cu "șefu', asta e artă sau arunc?": o lucrare de artă modernă a fost aruncată la coș, confundată cu două banale cutii de bere goale

Operă de artă, aruncată la gunoi. O operă de artă modernă, care seamănă cu două cutii de bere goale, a fost găsită într-un coş de gunoi dintr-un muzeu olandez, după ce un membru al personajului acestuia a aruncat-o crezând că era vorba despre deşeuri. Operă de artă, aruncată la gunoi Lucrarea, intitulată "All The Good Times We Spent Together", a fost realizată de artistul francez Alexandre Lavet şi seamănă la prima vedere cu două cutii de bere goale, una dintre ele fiind strivită. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol În realitate, este vorba despre două cutii ce au fost pictate meticulos, de mână, în acril. "Mult timp şi multe eforturi au fost necesare pentru a le crea", a transmis muzeul olandez. Însă valoarea lor artistică i-a scăpat unui tehnician, care le-a aruncat la coşul de gunoi atunci când erau expuse într-un ascensor cu pereţi din sticlă. Cutiile, expuse în ascensor Froukje Budding, purtătoarea de cuvânt a Muzeului LAM din Lisse, un oraş din vestul Ţării de Jos, a declarat că cele două creaţii artistice erau adeseori plasate în locuri neobişnuite, de aici şi expunerea lor într-un ascensor. "Am încercat să îi surprindem pe vizitatori de fiecare dată", a explicat ea. Curatoarea Elisah van den Bergh s-a întors în muzeu după o scurtă pauză şi a observat că cele două cutii de bere au dispărut. Ea le-a recuperat dintr-un sac de gunoi chiar înainte ca acesta să fie aruncat la pubelă. "Acum am plasat opera de artă într-un loc mai tradiţional, pe un soclu, pentru ca ea să se poată 'odihni' după această aventură", a precizat Elisah van den Bergh. Tehnicianul, "doar își făcea treaba" Ea a precizat că nu îi poartă "nici un fel de ranchiună" tehnicianului, care tocmai începuse să lucreze pentru acest muzeu. "El doar îşi făcea treaba. Arta noastră îi încurajează pe vizitatori să vadă obiectele din viaţa de zi cu zi sub o lumină diferită", a explicat Sietske van Zanten, directoarea muzeului. "Expunând opere de artă în locuri neaşteptate, amplificăm această experienţă şi menţinem treaz interesul vizitatorilor", a adăugat ea. Din această perspectivă, este puţin probabil ca cele două cutii să rămână mult timp pe soclul lor tradiţional. "Trebuie să ne gândim serios la un loc prudent în care să le plasăm după aceea", a declarat purtătoarea de cuvânt Froukje Budding.

Preț record pentru aur, de aproape 388 de lei pentru un gram. Scumpirea arată instabilitate economică pe piețele internaționale
Economie

Preț record pentru aur, de aproape 388 de lei pentru un gram. Scumpirea arată instabilitate economică pe piețele internaționale

Aurul s-a scumpit, arată datele BNR. Gramul de aur s-a scumpit, luni, cu 2,06 lei (0,53%), atingând o valoare record de 387,6905 lei, conform cotației publicate de Banca Națională a României (BNR). Aurul s-a scumpit, arată datele BNR Comparativ, vineri, prețul gramului de aur era de 385,6265 lei. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol Această creștere reflectă tendințele pieței internaționale și creșterea cererii de aur în contextul instabilității economice. Deprecierea leului în raport cu euro și dolarul american Moneda națională a continuat să piardă teren în fața principalelor valute internaționale. Luni, cursul euro a fost calculat de BNR la 4,9770 lei, înregistrând o ușoară creștere de 0,04 bani (0,01%) comparativ cu cotația anterioară, de 4,9766 lei. Deși fluctuația este minoră, aceasta indică o depreciere constantă a leului în raport cu moneda unică europeană. În ceea ce privește dolarul american, leul s-a depreciat mai semnificativ, fiind cotat la 4,5425 lei. Aceasta reprezintă o creștere de 2,90 bani (0,64%) față de cotația de vineri, când dolarul era evaluat la 4,5135 lei. Această evoluție este influențată de contextul economic global și de întărirea dolarului pe piețele internaționale. Evoluția francului elvețian Leul a înregistrat o ușoară scădere și în fața francului elvețian, cotat de BNR la 5,2961 lei, în creștere cu 0,16 bani (0,03%) față de valoarea anterioară de 5,2945 lei. Această depreciere este semnificativă, având în vedere stabilitatea relativă a francului elvețian în raport cu alte valute, și subliniază vulnerabilitatea monedei naționale în fața fluctuațiilor pieței financiare internaționale. Context economic și perspective Evoluția cursului de schimb al leului în raport cu principalele valute internaționale este influențată de mai mulți factori, inclusiv de contextul geopolitic, fluctuațiile de pe piața petrolului și deciziile politice interne. Pe termen scurt, este posibil ca leul să rămână vulnerabil la aceste mișcări externe, în special dacă BNR nu intervine semnificativ pe piață. Cotațiile aurului și ale principalelor valute oferă un indicator al încrederii investitorilor în economia românească. Pe măsură ce cererea de aur crește, prețul acestuia urcă, ceea ce arată că investitorii caută plasamente sigure, în detrimentul monedelor volatile sau al altor active cu risc mai ridicat. Cotațiile publicate de Banca Națională a României indică o tendință de depreciere a leului în raport cu principalele valute, în timp ce aurul continuă să atingă valori record. Aceste fluctuații subliniază volatilitatea pieței financiare și reflectă incertitudinile economice atât la nivel intern, cât și internațional. Monitorizarea constantă a evoluției cursului valutar și a prețului aurului este esențială pentru a înțelege mai bine tendințele economice și a anticipa posibilele evoluții pe piața financiară din România.

Furie la PSD după acuzațiile că partidul s-ar afla în spatele deciziei CCR de a o exclude pe Șoșoacă din cursa prezidențială. Cazanciuc: Mi se pare jenant
Politică

Furie la PSD după acuzațiile că partidul s-ar afla în spatele deciziei CCR de a o exclude pe Șoșoacă din cursa prezidențială. Cazanciuc: Mi se pare jenant

Acuzațiile de influențarea CCR înfurie PSD. Senatorul PSD Robert Cazanciuc a catalogat drept „jenante” acuzațiile conform cărora PSD ar fi implicat în decizia Curții Constituționale a României (CCR) de a exclude candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale din 2024. Cazanciuc a subliniat că este perioada de campanie electorală și fiecare are dreptul să-și exprime opiniile, chiar dacă acestea nu au o bază solidă. Acuzațiile de influențarea CCR înfurie PSD „Suntem în campanie electorală și fiecare este liber să spună ce prostii dorește. Citește și: Firma care-i plătește BMW-ul lui Exarhu, profit net de peste un milion de lei în 2023. SRL-ul, deținut integral de realizatorul radio Mi se pare jenant, din perspectiva unor partide, să acuzi PSD că ar fi în spatele deciziei. Cui îi este frică de această decizie? Faptul că Diana Șoșoacă nu mai este în cursa electorală, pe cine sperie?”, a declarat senatorul la Palatul Parlamentului. Contextul excluderii Dianei Șoșoacă din alegerile prezidențiale Robert Cazanciuc a menționat că decizia Curții Constituționale este prevăzută de legea fundamentală și de legea privind alegerea președintelui României, subliniind că nu există motive pentru a acuza PSD de influențarea acestei hotărâri. El a explicat că judecătorii Curții sunt numiți de Parlamentul României printr-o procedură legală, iar afirmațiile conform cărora ar exista presiuni politice sunt nefondate. Analiza juridică a deciziei CCR Întrebat cum poate fi interpretată, din punct de vedere juridic, excluderea Dianei Șoșoacă din cursa pentru Palatul Cotroceni, Cazanciuc a explicat că legea prevede clar atribuțiile CCR în astfel de situații. „Există în momentul de față, în legea fundamentală și în legea privind alegerea președintelui României, texte care permit CCR să vegheze la respectarea procedurilor în materie. Totuși, nu cred că ar trebui să fie asemenea atribuții la Curtea Constituțională”, a precizat senatorul. El a adăugat că, deși atribuțiile CCR includ verificarea respectării legii în cazul candidaturilor la funcția de președinte, aceste prevederi ar putea fi regândite. „Probabil, la momentul respectiv, în 1991-1992, de când datează Constituția și legea de organizare a Curții Constituționale, s-a considerat firesc ca funcția supremă în stat să fie supravegheată de CCR. Personal, consider că ar trebui să rămână strict o procedură de validare ulterioară, după ce poporul s-a pronunțat. Dar deocamdată avem această procedură în vigoare”, a explicat Cazanciuc. Speculații privind influența deciziei asupra lui Marcel Ciolacu Senatorul PSD a respins ipoteza că excluderea Dianei Șoșoacă ar avantaja candidatul PSD, Marcel Ciolacu. El a subliniat că Ciolacu se poate confrunta cu orice alt candidat în turul doi și că decizia CCR nu schimbă calculele politice. „Este o speculație. Marcel Ciolacu se poate lupta cu oricine în turul doi. Din perspectiva noastră, orice candidat va fi învins de Marcel Ciolacu. Nu contează pentru noi cine intră în turul doi”, a conchis Cazanciuc. Contextul deciziei Biroului Electoral Central Biroul Electoral Central a respins duminică seara înregistrarea candidaturii Dianei Iovanovici-Șoșoacă pentru funcția de președinte al României, invocând inadmisibilitatea dosarului depus. Decizia a fost contestată, iar sâmbătă, Curtea Constituțională a admis contestațiile formulate de două persoane, anulând astfel Decizia Biroului Electoral Central nr. 18/D din 3 octombrie 2024 privind candidatura și simbolul electoral ale Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale din acest an. Anchete anterioare și repercusiuni juridice Decizia CCR face parte dintr-o serie mai largă de măsuri legale și contestații care au vizat jurnaliști și candidați la alegerile din regiune. În contextul alegerilor prezidențiale, astfel de decizii au generat discuții ample în spațiul public cu privire la influența politică asupra procesului electoral și la atribuțiile instituțiilor implicate în supravegherea respectării legislației electorale.

Încă doi jurnaliști străini anchetați de FSB pentru că au intrat în Kursk și au transmis pentru media occidentale. Și românul Mircea Barbu este investigat
Internațional

Încă doi jurnaliști străini anchetați de FSB pentru că au intrat în Kursk și au transmis pentru media occidentale. Și românul Mircea Barbu este investigat

Rusia anchetează încă doi jurnaliști străini. Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat luni lansarea unei noi investigații împotriva unor jurnaliști străini, acuzați că ar fi traversat ilegal frontiera rusă dinspre Ucraina pentru a realiza reportaje în zona ocupată a regiunii Kursk. Potrivit unui comunicat emis de FSB, printre cei vizați se numără jurnalista britanică Catherine Norris Trent, care lucrează pentru canalul francez France 24, și jurnalistul elvețian Kurt Pelda, corespondent pentru CH Media. Rusia anchetează încă doi jurnaliști străini Cei doi jurnaliști sunt acuzați de autoritățile ruse că „au trecut ilegal frontiera Federației Ruse în regiunea Kursk”, regiune aflată în centrul unor conflicte intense între trupele ruse și cele ucrainene. Citește și: Firma care-i plătește BMW-ul lui Exarhu, profit net de peste un milion de lei în 2023. SRL-ul, deținut integral de realizatorul radio Armata ucraineană a lansat o ofensivă surprinzătoare în această regiune de frontieră pe 6 august, marcând prima incursiune militară străină pe teritoriul Rusiei de la Al Doilea Război Mondial. În replică, armata rusă a declanșat o contraofensivă, susținând că a recucerit o mare parte din teritoriu. Cu toate acestea, Ucraina afirmă că încă deține controlul asupra a numeroase localități din regiunea Kursk. Contextul anchetelor FSB În acest context de conflict militar, autoritățile ruse au intensificat măsurile de securitate și au lansat în mod regulat anchete împotriva jurnaliștilor străini care au realizat reportaje în zonele aflate sub controlul Kievului. Până în prezent, aproximativ zece jurnaliști străini sunt vizați de astfel de acuzații, în special pentru trecerea „ilegală” a frontierei ruse dinspre Ucraina. Alte investigații deschise împotriva jurnaliștilor La sfârșitul lunii septembrie, FSB a deschis investigații penale împotriva altor trei jurnaliști străini, inclusiv împotriva jurnalistului român Mircea Barbu, acuzat de aceeași infracțiune de trecere ilegală a frontierei ruse. Alte nume incluse pe lista autorităților ruse sunt jurnaliști ai unor instituții de presă internaționale precum canalul de televiziune american CNN, canalul italian RAI, sau postul german Deutsche Welle. Consecințele juridice pentru jurnaliștii vizați Deși jurnaliștii vizați de aceste anchete nu par să se afle pe teritoriul Rusiei în prezent, ei riscă sancțiuni severe conform Codului Penal rus, care prevede pedepse de până la cinci ani de închisoare pentru trecerea ilegală a frontierei de stat. Măsurile luate de autoritățile ruse au atras atenția comunității internaționale, iar organizațiile de presă au cerut o abordare mai deschisă în ceea ce privește accesul jurnaliștilor în zonele de conflict, pentru a asigura transparența și raportarea obiectivă a evenimentelor.

Rezerviștii Armatei, chemați la instrucție în perioada 14-18 octombrie, la zece ani de la ultimul eveniment similar. Deocamdată, este vorba doar de cei din Buzău și Ialomița
Eveniment

Rezerviștii Armatei, chemați la instrucție în perioada 14-18 octombrie, la zece ani de la ultimul eveniment similar. Deocamdată, este vorba doar de cei din Buzău și Ialomița

Rezerviștii Armatei sunt chemați la instrucție. Statul Major al Apărării organizează, în perioada 14 - 18 octombrie, un exercițiu de antrenament pentru evaluarea rezervei, denumit MOBEX BZ-IL-24.B. Acesta se va desfășura în județele Buzău și Ialomița și vizează verificarea capacității de completare a unităților militare cu personal și tehnică, precum și consolidarea colaborării între militarii activi și rezerviști. Rezerviștii Armatei sunt chemați la instrucție Potrivit Ministerului Apărării Naționale, astfel de exerciții sunt organizate periodic pentru a evalua eficiența și pregătirea unităților militare. Citește și: Firma care-i plătește BMW-ul lui Exarhu, profit net de peste un milion de lei în 2023. SRL-ul, deținut integral de realizatorul radio Aceste exerciții contribuie la testarea capacității de mobilizare și la realizarea coeziunii între diversele structuri implicate, inclusiv militarii activi, rezerviștii, dar și autoritățile locale și instituțiile publice. În cadrul exercițiului, se va verifica nivelul de completare cu personal și tehnică al unităților și se va îmbunătăți coordonarea între toate părțile implicate. Exerciții anterioare de mobilizare a rezerviștilor în 2024 În anul 2024, au fost deja organizate mai multe exerciții de mobilizare a rezerviștilor. Acestea au avut loc în județele Brăila și Galați în luna aprilie, precum și în județele Prahova și Dâmbovița în luna septembrie. Aceste activități urmăresc pregătirea continuă a forțelor armate și îmbunătățirea capacității de reacție în cazul unor situații de criză. Implicarea autorităților locale și a cetățenilor Pe lângă participarea militarilor activi și a rezerviștilor, în cadrul exercițiului MOBEX BZ-IL-24.B vor fi antrenate și autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice și operatorii economici din județul Buzău, cu atribuții în domeniul pregătirii economiei și teritoriului pentru apărare. Aceste instituții vor colabora pentru a asigura desfășurarea în bune condiții a exercițiului și pentru a testa măsurile de mobilizare în caz de necesitate. Totodată, cetățenii din rezerva armatei, cu domiciliul în județele Buzău și Ialomița, vor fi convocați la unitățile militare la care sunt repartizați pentru a participa la activități specifice de pregătire. Acest demers are scopul de a menține la un nivel ridicat pregătirea și disponibilitatea rezerviștilor pentru acțiuni de apărare și mobilizare. Istoricul exercițiilor de mobilizare în Buzău și Ialomița Un exercițiu similar de mobilizare s-a desfășurat în județul Buzău în anul 2014, iar în județul Ialomița în anul 2012. Aceste activități fac parte din programul anual de pregătire a rezervei și au rolul de a asigura că toate forțele implicate sunt pregătite pentru a răspunde prompt în situații de urgență națională.

Descoperirea microARN-ului, recompensată cu premiul Nobel pentru Medicină 2024. Câștigătorii: Victor Ambros şi Gary Ruvkun
Eveniment

Descoperirea microARN-ului, recompensată cu premiul Nobel pentru Medicină 2024. Câștigătorii: Victor Ambros şi Gary Ruvkun

Nobel pentru Medicină, acordat descoperirii microARN-ului. Premiul Nobel pentru Fiziologie și Medicină din 2024 a fost acordat cercetătorilor Victor Ambros și Gary Ruvkun pentru descoperirea microARN-ului, o descoperire care a revoluționat înțelegerea proceselor genetice. Nobel pentru Medicină, acordat descoperirii microARN-ului Această recunoaștere internațională subliniază contribuția lor esențială în domeniul biologiei moleculare, mai exact în reglarea genelor post-transcripționale. Citește și: Firma care-i plătește BMW-ul lui Exarhu, profit net de peste un milion de lei în 2023. SRL-ul, deținut integral de realizatorul radio Comunicatul Comitetului Nobel, emis luni la Stockholm, menționează că cercetările lor au dezvăluit un mecanism de bază care controlează modul în care activitatea genelor este reglată, având implicații majore pentru sănătatea și dezvoltarea organismelor multicelulare. Ce reprezintă microARN-ul și de ce este important? MicroARN-ul este o clasă de molecule de ARN care joacă un rol crucial în reglarea genelor, având capacitatea de a suprima sau stimula expresia anumitor gene. Astfel, aceste mici molecule acționează ca un „comutator” genetic, asigurându-se că genele corespunzătoare sunt active în tipurile specifice de celule, cum ar fi cele musculare sau nervoase. Descoperirea microARN-ului de către Victor Ambros și Gary Ruvkun a deschis noi perspective în înțelegerea biologiei celulare, având un impact major asupra studiilor privind dezvoltarea organismelor și tratarea unor afecțiuni complexe. Impactul cercetărilor asupra biologiei și medicinei Informațiile conținute în cromozomii fiecărei celule umane pot fi comparate cu un manual de instrucțiuni. Deși toate celulele conțin aceleași gene, ele se diferențiază în funcție de activitatea specifică a genelor. Aceasta se datorează procesului de reglare a genelor, care permite fiecărei celule să își îndeplinească rolul unic în organism. Studiile celor doi cercetători au arătat cum microARN-ul joacă un rol esențial în acest proces de selecție, asigurând o funcționare corectă și coordonată a genelor în diverse tipuri de celule. Importanța microARN-ului în biologia moleculară Cercetările lui Victor Ambros și Gary Ruvkun au dus la identificarea unui principiu nou în reglarea genelor, cu implicații majore în înțelegerea bolilor genetice și dezvoltarea tratamentelor inovative. MicroARN-ul nu doar că a revoluționat studiul geneticii, dar a devenit și o componentă fundamentală în dezvoltarea terapiilor genetice și înțelegerii mecanismelor de apariție a cancerului și altor boli complexe. Premiul Nobel pentru Medicină 2024: Recunoaștere și ceremonie Ceremonia oficială de înmânare a premiilor va avea loc pe 10 decembrie, ziua comemorării lui Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei și fondatorul premiilor care îi poartă numele. Laureații vor primi o recompensă financiară în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (echivalentul a peste 1 milion de dolari), sumă care subliniază recunoașterea globală a muncii și a contribuțiilor lor științifice excepționale. Contextul decernării premiilor Nobel Anul trecut, Premiul Nobel pentru Medicină a fost acordat biochimistului de origine maghiară Katalin Karikó și imunologului american Drew Weissman pentru cercetările lor inovative în dezvoltarea vaccinurilor mARN, care au jucat un rol crucial în combaterea pandemiei de COVID-19. Descoperirea microARN-ului de către Victor Ambros și Gary Ruvkun reprezintă un progres major în înțelegerea mecanismelor moleculare care stau la baza vieții. Această descoperire nu doar că a redefinit biologia moleculară, dar a deschis și calea către noi abordări terapeutice pentru bolile genetice și alte afecțiuni complexe. Premiul Nobel pentru Medicină din 2024 este o recunoaștere meritată a contribuției lor la dezvoltarea științei și la îmbunătățirea sănătății umane la nivel global.

În Buzău, castanii au înflorit pentru a doua oară. Specialiștii susțin că arborii „și-au pierdut calendarul”
Eveniment

În Buzău, castanii au înflorit pentru a doua oară. Specialiștii susțin că arborii „și-au pierdut calendarul”

Castanii din Buzău au înflorit toamna. Ca urmare a condiţiilor meteo înregistrate în decursul anului, mai mulţi castani aflaţi pe Bulevardul Nicolae Bălcescu din municipiul Buzău au înflorit pentru a doua oară, semn că "arborii şi-au pierdut oarecum calendarul", sunt de părere specialiştii Băncii de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) sau că va fi o toamnă lungă. Castanii din Buzău au înflorit toamna În debutul lunii octombrie, mai multe flori în formă de lumânare sau de clopot, de nuanţe albe cu roz deschis şi-au făcut apariţia în castanii sălbatici care ale căror frunze deja au devenit aurii aurii, înainte de a se aşterne pe asfalt. Citește și: Firma care-i plătește BMW-ul lui Exarhu, profit net de peste un milion de lei în 2023. SRL-ul, deținut integral de realizatorul radio Este pentru a doua oară când castanii înfloresc în acest an, pe ramuri fiind observate atât flori cât şi fructele rotunde de culoare maro închis care stau să cadă. Specialiştii vorbesc despre o anomalie pusă pe seama secetei şi a temperaturilor ridicate. "Aceste fenomene le putem numi anomalii", a declarat, pentru Agerpres, directorul BRGV, Costel Vînătoru. "Practic plantele parcurg anumite fenofaze, de la perioada de înfrunzire, înflorit, la fructificare în funcţie de specie, care are bioritmul ei. Temperaturile, condiţiile climatice care au fost diferite faţă de normal au făcut să apară aceste dezechilibre, arborii şi-au pierdut oarecum calendarul şi sunt anumiţi muguri de rezervă care se activează în situaţiile când plantele sunt în pericol şi apar aceste înfloriri atipice cum avem acum. În trecut bătrânii spuneau atunci când apar aceste fenomene de înflorire ale plantelor în perioada aceasta, este un semn că avem o toamnă lungă", a adăugat Vânătoru. Dezechilibru bioritmic Înflorirea arborilor este explicată şi prin faptul că plantele au reacţionat în contextul unui dezechilibru bioritmic, cu scopul de a se înmulţi. "Practic avem de-a face cu dezechilibre bioritmice ale plantelor, şi-au pierdut puţin ceasul şi au fost înşelate de aceste condiţii. De regulă la plante există trei tipuri de muguri: floriferi, vegetativi şi micşti. Mugurii micşti sunt muguri de rezervă care se transformă la nevoie în floare sau în frunză pentru a-şi asigura perpetuarea. În cazul în care pomul a suferit şi nu a putut să înflorească la timp sau să fructifice la timp, aceşti muguri vin ca o compensare pentru a asigura perpetuarea speciei. Acum însă este prea târziu, nu vor rodi, nu putem vorbi de două producţii dar sunt semnale de alarmă că clima nu este foarte bine aşezată în matca ei iar plantele reacţionează... Înfloresc astfel de obicei în anii în care au avut de suferit, în perioada normală de înflorit fie au fost geruri şi au pierdut florile, fie a fost arşiţă şi nu s-a putut realiza polenizarea la timp. Dacă temperaturile sunt foarte ridicate, polenul îşi pierde viabilitatea şi nici insectele polenizatoare nu îşi mai pot face treaba şi atunci pomul a simţit că nu şi-a parcurs fazele iar mugurii de rezervă, 'nehotărâţi', cum îi găsim în literatura veche sunt mai tardivi şi înfloresc", a precizat Costel Vânătoru. Pe lângă castani, în această perioadă au fost observaţi şi corcoduşi înfloriţi pentru a doua oară.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră