marți 30 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7370 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Și Patriarhul a votat pentru viitorul lider de la PMB, fără să facă declarații

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a participat duminică la alegerile locale pentru desemnarea noului primar al Municipiului București. Patriarhul Daniel a votat la alegerile din București Duminică, 7 decembrie, bucureștenii au fost chemați să aleagă noul primar al Capitalei, după ce fostul edil, Nicușor Dan, a devenit Președintele României. Citește și: Băluță pare speriat: „un candidat se declară câștigător” ceea ce ar fi „nedemocratic și ilegal” Patriarhul a ajuns în jurul orei 17:30 la secția de votare organizată în cadrul Școlii Gimnaziale „Ienăchiță Văcărescu” din Capitală, unde și-a exercitat dreptul de vot, pe care l-a descris drept o responsabilitate și o datorie civică. Acesta nu a făcut declarații presei.

Patriarhul Daniel a votat la alegerile din București (sursa: basilica.ro)
George Simion cheamă oamenii la vot (sursa: Facebook/George Simion)
Politică

Simion, frustrat, a făcut apel la susținătorii săi să meargă la vot până în ultimul minut

Președintele AUR, George Simion, a lansat duminică seară un apel către alegătorii din București și din județul Buzău, încurajându-i să își exercite dreptul de vot până la ora închiderii secțiilor. Apel la participare și neîncredere în exit-poll-uri Simion a subliniat că prezența la urne este scăzută și le-a cerut alegătorilor „să nu dea crezare diferitelor rezultate ale exit-poll-urilor”. Citește și: Băluță pare speriat: „un candidat se declară câștigător” ceea ce ar fi „nedemocratic și ilegal” Potrivit acestuia, mulți alegători refuză să răspundă operatorilor, iar informațiile vehiculate public ar reprezenta „încercarea unora sau altora de a manipula votul”. El a cerut reprezentanților AUR din secțiile de votare să numere fiecare vot și să nu ia în considerare niciun rezultat neoficial înainte de finalizarea procesului electoral. Acuzații privind campania în ziua votului Liderul AUR a susținut că „anumite organe media” ar fi desfășurat campanie electorală în ziua alegerilor, încălcând regulile. În plus, Simion a afirmat că înțelege reticența unor alegători față de procesul democratic, invocând diverse nereguli și suspiciuni din trecut. „Hârtie ieftină” și „tendințe de influențare” Simion a acuzat autoritățile că au folosit materiale electorale de slabă calitate: „au ales o hârtie foarte ieftină, ăsta e prețul pus pe democrație”, afirmând că tușul „intră și pe partea cealaltă”. El a mai spus că unele instituții ale statului și „sistemul” ar încerca să inducă dinainte un câștigător prin sondaje și exit-poll-uri „false”. Situația din Buzău: acuzații la adresa primarilor Liderul AUR a atras atenția asupra unor comportamente din județul Buzău, unde, în opinia lui, situația electorală este foarte strânsă. Simion susține că anumiți primari ar intra în secțiile de vot „ca pe propria moșie”, influențând alegătorii și indicându-le cu cine să voteze. Simion s-a declarat optimist și a afirmat că speră ca, la un an după anularea alegerilor, „parcursul democratic al României” să poată fi reluat, exprimându-și dorința pentru o viitoare „reconciliere națională”. Încrederea în numărătoarea paralelă Președintele AUR a menționat că diferențele dintre sondajele publicate în ultimele zile au variat și cu 10% între candidați, considerând acest lucru „straniu”. Simion a amintit experiențe din campaniile trecute, când a obținut scoruri mult mai mari decât cele estimate de exit-poll-uri. El a insistat că singurul rezultat valabil este cel stabilit după numărarea voturilor. AUR ar avea, potrivit liderului său, o numărătoare paralelă „cu o precizie de 98%”, similară cu cea realizată la scrutinele din 2024 și mai 2025. Simion a afirmat că în jurul orei 22.00 partidul ar putea prezenta date din secțiile de vot.

Prezență scăzută la vot în București (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Abia 31,5% prezență la vot la ora 20.00 în București, mult sub cea din iunie 2024

Până la ora 20:00, duminică, 568.199 de bucureșteni au votat pentru funcția de primar general, ceea ce reprezintă 31,50% din totalul persoanelor înscrise pe listele electorale. Datele sunt furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Cum au votat alegătorii: liste permanente, suplimentare și urna mobilă Din totalul votanților: Citește și: Băluță pare speriat: „un candidat se declară câștigător” ceea ce ar fi „nedemocratic și ilegal” 555.659 au votat pe liste permanente și complementare 10.518 au votat pe liste suplimentare 2.022 de persoane au votat cu urna mobilă În București, pe listele permanente și complementare figurează 1.803.728 de alegători. Prezența la vot pe sectoare Situația detaliată pe fiecare sector al Capitalei arată astfel: Sector 1 – 35,22% Sector 2 – 31,91% Sector 3 – 26,30% Sector 4 – 34,11% Sector 5 – 28,54% Sector 6 – 35,74% Sectorul 6 înregistrează cea mai mare prezență, iar Sectorul 3 cea mai scăzută. Comparație cu alegerile locale precedente La alegerile locale din 9 iunie 2024, prezența la vot în București, la aceeași oră (20:00), a fost de 36,06%. Prin urmare, participarea de astăzi este mai redusă cu câteva procente față de scrutinul anterior.

Kremlinul salută strategia americană de securitate (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul, satisfăcut că noua strategie de securitate a SUA este "aliniată cu viziunea Rusiei"

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, afirmă că modificările aduse strategiei de securitate națională a Statelor Unite de către președintele Donald Trump sunt „în linii mari aliniate” cu poziția Rusiei. Declarația a fost făcută duminică, într-un interviu acordat televiziunii de stat ruse. Peskov: O oportunitate pentru progres în dosarul ucrainean Peskov și-a exprimat speranța că noua strategie americană ar putea reprezenta „o garanție modestă” pentru continuarea dialogului constructiv dintre Moscova și Washington, în vederea unei soluții pașnice pentru conflictul din Ucraina. Citește și: Ce spune Pieleanu, care are acces la datele exit-poll-ului Curs/Avangarde, despre primele rezultate Anterior, într-o declarație pentru agenția TASS, acesta salutase deja faptul că noua strategie nu mai menționează Rusia ca amenințare directă, apreciind schimbarea drept un pas pozitiv. Noua strategie americană: puține critici la adresa Rusiei Documentul publicat joi de Casa Albă identifică încetarea războiului din Ucraina drept un interes major al SUA, dar formulează doar observații critice limitate la adresa Moscovei. Strategia pune accent pe necesitatea încheierii ostilităților pentru stabilizarea economiilor europene și evitarea escaladării involuntare a conflictului. Totodată, strategia promovează ideea unei „stabilități strategice” în relația cu Rusia. Critici la adresa Europei: democrație în declin și probleme sociale Noua strategie adoptată de administrația Trump include critici directe la adresa Europei, acuzând un declin al democrației și al libertății de exprimare. Documentul invocă probleme precum politicile de migrație, „cenzurarea libertății de exprimare”, suprimarea opoziției politice, scăderea natalității și pierderea identității naționale. Schimbare majoră de ton față de strategiile americane anterioare După anexarea Crimeei în 2014 și invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022, strategiile de securitate ale SUA au tratat Rusia ca pe o amenințare majoră. Noua viziune a administrației Trump adoptă însă un ton mai conciliant și încurajează o formă limitată de cooperare. Reacții dure în Europa la strategia Washingtonului Guvernele europene au criticat rapid noua strategie americană. Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a respins afirmațiile SUA privind libertatea de exprimare, afirmând că Germania nu are nevoie de „sfaturi” în această privință.

Datoria României, sume cât 59,7% din PIB (sursa: Facebook/Guvernul României)
Economie

Suntem datori vânduți: România are de înapoiat sume cât 59,7% din PIB

Datoria administrației publice a crescut în august 2025 la 1.084,25 miliarde lei, față de 1.070,18 miliarde lei în luna precedentă, arată datele Ministerului Finanțelor. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a ajuns la 59,7%, în urcare față de 58,9% în iulie, potrivit valorilor PIB comunicate de INS în 10 octombrie 2025. Evoluția datoriei pe termen mediu și lung Datoria pe termen mediu și lung s-a majorat la 1.021,5 miliarde lei în august, comparativ cu 1.004,9 miliarde lei în iulie. Citește și: Ce spune Pieleanu, care are acces la datele exit-poll-ului Curs/Avangarde, despre primele rezultate În schimb, datoria pe termen scurt a scăzut la 63,1 miliarde lei, de la 65,19 miliarde lei luna anterioară. Titlurile de stat, principala componentă a datoriei publice Cea mai mare parte a datoriei era reprezentată de titluri de stat, în valoare de 885,958 miliarde lei. Împrumuturile contractate de stat totalizau 175,48 miliarde lei. Structura datoriei pe monede Datoria guvernamentală în lei se ridica la 495,4 miliarde lei. Datoria denominată în euro ajungea la 476,2 miliarde lei (echivalent), iar cea în dolari la 110,6 miliarde lei (echivalent). Datoria administrației centrale continuă să crească Datoria administrației publice centrale a urcat în august la 1.059,5 miliarde lei, față de 1.046 miliarde lei în iulie. Din total, 996,44 miliarde lei reprezintă datorie pe termen mediu și lung. Cele mai mari sume au fost contractate în lei (476,06 miliarde lei) și euro (470,8 miliarde lei, echivalent). Datoria administrațiilor locale trece de 24,7 miliarde lei Datoria administrației publice locale a crescut la 24,734 miliarde lei, de la 24,175 miliarde lei în iulie. Aproape întreaga sumă (24,7 miliarde lei) este datorie pe termen mediu și lung. Datoria internă crește la 529,57 miliarde lei Datoria internă a administrației publice a ajuns la 529,57 miliarde lei în august, față de 523,11 miliarde lei în luna anterioară, reprezentând 29,2% din PIB. Din această sumă, administrația centrală are 510 miliarde lei datorie internă, iar administrațiile locale 19,58 miliarde lei. Datoria externă depășește 554 miliarde lei Datoria externă a administrației publice s-a majorat la 554,68 miliarde lei, față de 547,06 miliarde lei în iulie, ajungând la 30,6% din PIB. Cea mai mare parte aparține administrației centrale (549,5 miliarde lei), iar datoria externă a administrațiilor locale se ridică la 5,155 miliarde lei.

Barajul Paltinu funcționează normal, anunță Apele Române (sursa: Facebook/Apele Române)
Eveniment

Panică la barajul de la Paltinu, prin care se infiltrează apă. Apele Române calmează situația

Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) anunță că imaginile video apărute duminică în spațiul public privind barajul Paltinu din județul Prahova nu indică nicio avarie. Potrivit instituției, ceea ce se observă în filmări reprezintă un comportament perfect normal al lucrării hidrotehnice în perioada de iarnă. Nu există fisuri, infiltrații sau variații suspecte Specialiștii ANAR au analizat modul de curgere a apei, aspectul suprafețelor de beton și posibilele modificări vizibile. Citește și: Ce spune Pieleanu, care are acces la datele exit-poll-ului Curs/Avangarde, despre primele rezultate Concluzia transmisă public este clară: structura barajului funcționează stabil și în siguranță, fără semne de deteriorare. În imagini se observă o curgere uniformă a apei, fără pulsații, spumă excesivă, variații bruște sau apă tulbure — elemente care ar putea indica o problemă. Betonul nu prezintă fisuri sau scurgeri continue, ceea ce confirmă integritatea structurală a barajului. De ce apar urme de umezeală pe suprafețele de beton ANAR explică faptul că urmele verticale de umezeală sunt fenomene firești, apărute după ploi, exact ca pe fațada unei clădiri. Acestea nu reprezintă infiltrații în structura barajului și dispar după uscarea suprafeței. Pe zonele de beton apar frecvent „umectări”, un fenomen obișnuit în sezonul rece. Ele sunt generate de aerul rece care întâlnește apa mai caldă din interior sau de picăturile fine rezultate din curgere, asemănător umezelii formate pe geamuri iarna sau pe gresie după un duș. Diferența dintre umectări normale și infiltrații periculoase Umectările sunt mai evidente la rosturi, adică în zonele unde se îmbină elementele de beton. Aceste rosturi sunt proiectate pentru a permite mișcările naturale cauzate de variațiile de temperatură. Acolo, picăturile fine se depun mai ușor, însă nu există presiune, nu există debit și nu apare scurgere continuă. ANAR subliniază că infiltrațiile reale ar prezenta un flux constant de apă, zgomot, eventual apă tulbure sau particule transportate, fenomene care nu apar în filmările analizate. Monitorizarea tehnică confirmă funcționarea în siguranță Conform ANAR, toate instrumentele de monitorizare, penduli gravitaționali, rocmetre, fisurometre, deformetre, sisteme de măsurare a infiltrațiilor și drenajelor, indică valori normale pentru sezonul rece. Nu au fost înregistrate tasări, creșteri ale infiltrațiilor sau modificări ale structurii. Pe baza acestor date, instituția confirmă că barajul Paltinu funcționează în parametri corespunzători și nu există risc de avarie. Zeci de mii de localnici au rămas fără apă potabilă Situația barajului apare pe fondul lucrărilor efectuate la acumularea Paltinu, în urma cărora zeci de mii de oameni din localități din Prahova și Dâmbovița au rămas fără apă potabilă începând cu 28 noiembrie. Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că alimentarea cu apă potabilă va fi reluată începând de luni, 8 decembrie, în localitățile afectate.

Prezența la vot în Capitală, ora 14.00 (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Prezența la vot în Capitală până la ora 14:00: peste 297.000 de alegători

Până la ora 14:00, duminică, 297.133 de bucureșteni au votat pentru funcția de primar general, ceea ce reprezintă 16,47% din totalul alegătorilor înscriși pe listele electorale. Datele sunt furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Lste permanente, suplimentare și urna mobilă Din totalul votanților înregistrați până la acest moment: Citește și: Ce spune Pieleanu, care are acces la datele exit-poll-ului Curs/Avangarde, despre primele rezultate - 287.985 au votat pe liste permanente și complementare - 7.751 au votat pe liste suplimentare - 1.397 de alegători au folosit urna mobilă Prezența la vot pe sectoare Rata de participare la urne variază semnificativ între sectoarele Capitalei: Sectorul 1 – 18,24% Sectorul 2 – 16,68% Sectorul 3 – 13,53% Sectorul 4 – 17,60% Sectorul 5 – 15,11% Sectorul 6 – 19,17% Numărul alegătorilor înscriși pe liste În București sunt înscriși pe listele permanente și complementare 1.803.728 de alegători. La alegerile locale din 9 iunie 2024, prezența la vot în Capitală era de 19,46% la aceeași oră, ceea ce arată o scădere a participării cu aproximativ trei puncte procentuale față de scrutinul anterior.

Traian Băsescu a votat pentru Primăria Capitalei (sursa: Facebook/Traian Băsescu)
Politică

Traian Băsescu, mesaj dur după vot: România nu are politică externă, iar dezbaterea publică ne dezbină profund

Traian Băsescu a fost prezent duminică la urne pentru a vota în alegerile pentru Primăria Capitalei. La ieșirea din secția de votare, acesta a vorbit despre situația politică și socială a României, exprimându-și îngrijorarea cu privire la direcția în care evoluează dezbaterea publică. „România este într-o dezbatere care dezbină” Băsescu a declarat că România se confruntă cu un climat public „extrem de toxic”, care divide societatea în momente în care ar fi necesară solidaritatea. Citește și: „Cel mai performant premier PSD”, scenariu halucinant în legătură cu criza apei din Prahova: a fost un experiment militar „Suntem într-o dezbatere publică extrem de toxică și care dezbină românii în momente în care ar trebui să fim solidari. Contextul internațional e foarte dificil. Am venit la vot îngrijorat. România nu e într-o situație grozavă”, a spus fostul șef al statului. „Nu aceste alegeri vor rezolva problemele” În opinia sa, scrutinul pentru Primăria Capitalei nu va schimba problemele de fond cu care se confruntă România. „Nu alegerile acestea vor rezolva lucrurile. În momentul de față, tot ce influențează negocierile de pace ne vizează”, a afirmat Băsescu, sugerând că vulnerabilitățile regionale au impact direct asupra țării. Critici la adresa politicii externe și a clasei politice Traian Băsescu a criticat dur lipsa unei viziuni coerente în politica externă a României, afirmând că liderii politici nu mai pun interesele naționale pe primul loc. „Statele Unite mai au un pic și declară cel mai bun aliat Rusia. România nu are o politică externă. Oamenii politici nu mai pun interesele României pe primul plan, ci interesele de partid”, a declarat acesta.

Prezența la vot în București, sub nivelul așteptat (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Prezența la vot în București, sub nivelul așteptat. Până la ora 10:00, doar 3,65% dintre alegători au trecut pe la urne

Până la ora 10:00, duminică, 65.922 de alegători au votat pentru funcția de primar general al Capitalei, potrivit datelor în timp real furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Prezența totală reprezintă 3,65% din numărul bucureștenilor înscriși pe listele electorale. Dintre aceștia, 59.847 de persoane au votat pe liste permanente și complementare, 5.995 pe liste suplimentare, iar 80 de alegători au folosit urna mobilă. Prezența la vot pe sectoare Participarea diferă semnificativ de la un sector la altul, însă în toate se menține sub pragul de 4,5%. Până la ora 10:00, situația este următoarea: Citește și: „Cel mai performant premier PSD”, scenariu halucinant în legătură cu criza apei din Prahova: a fost un experiment militar Sectorul 1: 3,90% Sectorul 2: 3,81% Sectorul 3: 2,97% Sectorul 4: 3,93% Sectorul 5: 3,50% Sectorul 6: 4,17% Sectorul 6 înregistrează cea mai mare prezență la vot, în timp ce Sectorul 3 se situează la coada clasamentului. Peste 1,8 milioane de alegători sunt înscriși în Capitală Pe listele permanente și complementare din București sunt înscriși 1.803.728 de alegători, arată datele AEP. Numărul votanților de până acum indică un început de zi electorală cu o participare redusă. Prezență mai mică decât la alegerile din iunie 2024 Comparativ cu alegerile locale din 9 iunie 2024, interesul alegătorilor este momentan mai scăzut. Atunci, prezența la ora 10:00 în București a fost de 6,09%, semnificativ peste nivelul înregistrat astăzi.

Marcel Ciolacu candidează pentru Consiliul Județean Buzău (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Marcel Ciolacu, după ani la vârful politicii: cel mai mare pas al său a fost, totuși, înapoi acasă

Marcel Ciolacu, candidatul PSD pentru președinția Consiliului Județean Buzău, a declarat după exprimarea votului că susține un „parteneriat real” cu Primăria Municipiului Buzău. Fostul premier a subliniat că revenirea în județ reprezintă „cel mai mare pas” din cariera sa politică. Ciolacu candidează pentru Consiliul Județean Buzău Ciolacu a ajuns la secția de votare nr. 1 de la Școala Gimnazială „Episcop Dionisie Romano” în jurul orei 9:00, fiind însoțit de primarul Buzăului, Constantin Toma, și de președintele PSD Buzău, deputatul Romeo Lungu. Citește și: „Cel mai performant premier PSD”, scenariu halucinant în legătură cu criza apei din Prahova: a fost un experiment militar În declarația de presă, Marcel Ciolacu a insistat asupra necesității unei colaborări strânse între Consiliul Județean și Primăria Buzău. El a argumentat că dezvoltarea județului depinde de o coordonare instituțională coerentă, în special în domenii precum sănătatea, educația și transportul public. „Am votat pentru un parteneriat real cu primarul municipiului Buzău, pentru că municipiul este motorul economic al județului. Dacă vrem schimbări majore și reforme de fond, acestea se pot face doar împreună cu autoritățile locale”, a afirmat Ciolacu. Acesta a mai precizat că județul are nevoie de un plan de dezvoltare bine structurat, bazat pe expertiză și un ritm accelerat al investițiilor. În opinia sa, Autostrada Moldovei va aduce noi oportunități economice pentru Buzău. Mesaj către alegători: „Doar participarea apără democrația” Ciolacu i-a îndemnat pe buzoieni să participe în număr cât mai mare la vot, afirmând că orice opțiune electorală este o formă de a apăra democrația. „Cred într-un viitor mult mai bun și într-un trai mai bun în municipiul Buzău”, a spus candidatul PSD, reiterând că revenirea în județ reprezintă o etapă definitorie în parcursul său politic. Primarul Constantin Toma a votat pentru „continuitate” După vot, Marcel Ciolacu l-a însoțit la urne pe primarul Buzăului, Constantin Toma, care a votat la secția nr. 33 a Liceului de Arte „Margareta Sterian”. Edilul a subliniat importanța unui parteneriat solid între municipiu și Consiliul Județean. „Am votat pentru continuitate. Municipiul Buzău înseamnă 62% din toți angajații din județ și 75% din PIB-ul județului. Avem nevoie de proiecte de anvergură care să susțină dezvoltarea Buzăului, iar acest lucru se poate face cu un CJ care să cupleze la aceste eforturi”, a declarat Toma. Primarul s-a descris ca fiind „pragmatic și energic”, exprimându-și speranța că proiectele municipiului vor avea „cale deschisă” în continuare. Ulterior, Marcel Ciolacu și Constantin Toma l-au însoțit la secția de votare nr. 64 pe președintele organizației județene PSD Buzău, deputatul Romeo Lungu, într-un gest menit să transmită unitate în interiorul filialei social-democrate.

Sikorski îl trimite pe Musk „pe Marte” (sursa: Facebook/Radosław Sikorski)
Internațional

Elon Musk atacă UE, ministrul de Externe al Poloniei îi răspunde tranșant: „Du-te pe Marte”

Ministrul de Externe al Poloniei, Radosław Sikorski, i-a transmis un mesaj tăios lui Elon Musk, după ce miliardarul american a cerut public „eradicarea Uniunii Europene”. Reacția vine în urma unei postări în care Musk a întrebat pe platforma X „cât va mai dura până când UE va dispărea”, însoțind mesajul de hashtagul „AbolishTheEU”. Replica acidă a lui Radosław Sikorski Într-un răspuns direct, Sikorski l-a îndemnat pe Musk să „plece pe Marte”, adăugând că acolo „nu există cenzură pentru salutul nazist”. Citește și: „Cel mai performant premier PSD”, scenariu halucinant în legătură cu criza apei din Prahova: a fost un experiment militar Comentariul face trimitere la un episod controversat din ianuarie, când Musk ar fi fost surprins făcând un gest interpretat de unii comentatori drept un salut nazist, în timpul ceremoniei de inaugurare a președintelui Donald Trump. Medvedev intervine și susține mesajele lui Musk Postările lui Musk despre eliminarea UE au atras și atenția fostului președinte rus Dmitri Medvedev, cunoscut pentru declarațiile sale provocatoare. În prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, Medvedev a comentat mesajul lui Musk, afirmând „Exact”, după ce miliardarul a sugerat că suveranitatea ar trebui „returnată țărilor europene”. Reacția Poloniei: retorica anti-UE avantajează Rusia Răspunsul Moscovei a generat o nouă intervenție a lui Sikorski, care a redistribuit comentariul lui Medvedev și a subliniat cine profită cu adevărat de discursul anti-european. „Dacă cineva se întreabă cui servesc toate aceste discuții anti-UE despre suveranitate: celor care vor să profite de semănarea urii și celor care vor să cucerească Europa”, a scris ministrul polonez.

Nicușor Dan a votat pentru noul primar (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Președintele Nicușor Dan, la urne: cine va continua lupta cu mafia imobiliară la Primăria Capitalei

Duminică, 7 decembrie, bucureștenii sunt chemați la urne pentru a-și vota noul primar general, după ce fostul edil, Nicușor Dan, a preluat mandatul de președinte al României. Scrutinul este unul special, fiind organizate alegeri locale parțiale atât în Capitală, cât și în mai multe localități din țară pentru funcțiile de primar sau președinte de consiliu județean. În cursa pentru cea mai mare primărie din România s-au înscris 17 candidați. Urnele s-au deschis la ora 07:00. Nicușor Dan a votat pentru noul primar Președintele României, Nicușor Dan, a votat în această dimineață pentru noul primar general al Bucureștiului. Citește și: „Cel mai performant premier PSD”, scenariu halucinant în legătură cu criza apei din Prahova: a fost un experiment militar Șeful statului a ajuns la Școala Gimnazială nr. 130 „Luceafărul” din Sectorul 5 la ora 09:00, locul anunțat oficial pentru exercitarea dreptului său electoral. Acesta este primul scrutin municipal organizat după alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, ceea ce a generat vacanța funcției de primar general. „Alegeri simbolice” cu impact asupra direcției politice Nicușor Dan a descris scrutinul drept unul „simbolic”, considerând că rezultatul va indica direcția politicii naționale. El a subliniat că a votat „pentru o Românie în Occident” și pentru un candidat „care să nu se apropie de zona de corupție, în special de mafia imobiliară, extrem de tentată la Primăria Capitalei”. În opinia sa, alegerile nu vor afecta stabilitatea actualei coaliții aflate la guvernare. Ce așteptări are președintele de la viitorul primar general Nicușor Dan a declarat că își dorește ca noul edil al Capitalei să respecte și să implementeze rezultatele referendumului pentru București, în special cele privind: distribuția fondurilor între Primăria Generală și primăriile de sector concentrarea deciziilor de urbanism la nivelul Primăriei Capitalei Aceste măsuri sunt, în viziunea lui Dan, fundamentale pentru o administrație eficientă și coerentă a orașului.

SUA cer Europei să preia apărarea NATO (sursa: Facebook/Secretary of War Pete Hegseth)
Internațional

Europa trebuie să-și asigure singură apărarea din 2027, a cerut Pentagonul

SUA le-au transmis diplomaților europeni, într-o întâlnire la Washington, că până în 2027 Europa ar trebui să preia majoritatea capabilităților de apărare convențională ale NATO. Solicitarea a fost formulată de reprezentanți ai Pentagonului, potrivit unor surse citate. Termenul e „nerealist”, consideră oficialii europeni Termenul scurt impus de Washington a stârnit îngrijorare în rândul unor oficiali europeni, care consideră dificil de realizat o astfel de tranziție într-un interval atât de restrâns. Citește și: „Cel mai performant premier PSD”, scenariu halucinant în legătură cu criza apei din Prahova: a fost un experiment militar Potrivit a cinci surse familiare cu discuțiile, inclusiv un demnitar american, mesajul a fost transmis în cadrul unei reuniuni la care au participat responsabili ai Pentagonului pentru politica NATO și delegații europene. Nemulțumiri americane privind ritmul întăririi apărării europene Reprezentanții Pentagonului au avertizat că Washingtonul este nemulțumit de nivelul eforturilor depuse de statele europene pentru consolidarea apărării după invazia rusă în Ucraina, începută în 2022. Transferul responsabilităților de apărare convențională către Europa ar reprezenta o transformare profundă a modului în care Statele Unite colaborează cu principalii lor parteneri din alianță. SUA, membru fondator NATO, ar urma astfel să își reducă implicarea directă. Avertismentul SUA: retragerea din unele mecanisme de coordonare Potrivit surselor citate, Washingtonul a transmis că, dacă Europa nu respectă termenul din 2027, SUA ar putea renunța la participarea în anumite mecanisme de coordonare a apărării NATO. Unele voci din Congresul american și-au exprimat îngrijorarea față de această poziție. Ce presupun capabilitățile de apărare convențională Acestea includ toate activele non-nucleare: trupe, tehnică militară, sisteme de rachete, informații și alte capacități strategice. Nu este clar dacă termenul-limită reflectă poziția administrației Trump sau doar opiniile unor responsabili din Pentagon. Un reprezentant al NATO a confirmat că statele europene ale alianței au început să își asume o parte mai mare din responsabilitățile de securitate. Acesta a evitat însă să comenteze asupra termenului-limită de 2027. Oficialul a subliniat că aliații au recunoscut necesitatea de a investi mai mult în apărare și de a muta gradual povara capabilităților convenționale dinspre SUA către Europa.

Orbán Viktor îi sperie pe maghiari cu războiul (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orbán îi sperie pe maghiari cu războiul în care va fi atrasă țara dacă nu va fi reales

Premierul ungar Orbán Viktor a declarat sâmbătă, în cadrul unui miting desfășurat la Kecskemét, că alegerile parlamentare din Ungaria din 2026 vor reprezenta „ultimele alegeri înaintea războiului care se apropie de noi”. Orbán: „Un guvern pro-Bruxelles va duce Ungaria în război” Liderul de la Budapesta a afirmat că rezultatul electoral din 2026 va determina poziția Ungariei față de un eventual conflict. Citește și: „Cel mai performant premier PSD”, scenariu halucinant în legătură cu criza apei din Prahova: a fost un experiment militar Potrivit acestuia, un „guvern pro-Bruxelles” ar implica Ungaria într-un război, în timp ce un guvern „orientat național” ar putea menține țara în afara conflictului. Orbán a subliniat că războiul din Ucraina „nu este departe, nici geografic, nici politic”. Critici la adresa Uniunii Europene Orbán a susținut că liderii europeni ar fi decis ca Europa să intre pe o logică de război, iar UE „construiește o economie de război” pe termen lung. El a declarat că Ungaria poate conta doar pe propriile forțe pentru a-și proteja interesele. Occidentul, acuzat că vede războiul ca pe o oportunitate financiară Premierul ungar a afirmat că pentru Budapesta războiul este „un lucru rău”, însă în opinia sa, Occidentul ar considera conflictul o sursă de profit. Orbán a avertizat că, dacă Ungaria nu își joacă bine cartea, s-ar putea regăsi într-o situație diplomatică în care „toată lumea este inamicul nostru”. Activele rusești înghețate, subiect sensibil pentru Budapesta Viktor Orbán a spus că se așteaptă ca în următoarele săptămâni să se discute mai deschis despre soarta celor 220–230 de miliarde de euro reprezentând active rusești înghețate în UE. Orbán a remarcat că, în țările vest-europene, deciziile legate de război „au scăpat din mâna politicienilor” și au ajuns parțial în sfera actorilor economici, ceea ce, în opinia sa, schimbă logica decizională. Critici privind sancțiunile europene și comparația cu poziția SUA Premierul ungar a calificat drept „răutăcioasă” decizia Uniunii Europene de a nu excepta Ungaria de la sancțiunile energetice impuse Rusiei. Orbán a amintit că președintele american Donald Trump oferise Budapestei o astfel de derogare în cadrul sancțiunilor SUA. În viziunea lui Orbán, Bruxelles-ul consideră sancțiunile aplicate Rusiei drept o măsură de politică comercială, ceea ce, susține acesta, ar elimina necesitatea unanimității între statele membre.

Musk cere „eradicarea” Uniunii Europene (sursa: X/Elon Musk)
Internațional

Musk vrea dispariția UE după ce compania sa, X, a fost amendată cu 120 de milioane de euro

Miliardarul Elon Musk, proprietarul platformei X, a reacționat vehement sâmbătă după ce Comisia Europeană a anunțat aplicarea unei amenzi de 120 de milioane de euro rețelei de social media. Musk cere „eradicarea” Uniunii Europene Într-o postare pe X, Musk a afirmat că „Uniunea Europeană ar trebui să fie eradicată”, susținând că suveranitatea trebuie să revină statelor membre pentru ca acestea să-și reprezinte mai bine cetățenii. Citește și: „Cel mai performant premier PSD”, scenariu halucinant în legătură cu criza apei din Prahova: a fost un experiment militar El a adăugat că „birocrația UE sufocă încet Europa până la moarte”. Critici suplimentare și acuzații de cenzură Musk nu a indicat dacă va contesta în instanță decizia Comisiei Europene. În schimb, a continuat seria criticilor la adresa Bruxelles-ului, acuzând UE de cenzură și solicitând Statelor Unite să impună sancțiuni împotriva blocului european. De ce a amendat Comisia Europeană platforma X Vineri, Comisia Europeană a sancționat platforma X cu 120 de milioane de euro pentru nerespectarea obligațiilor de transparență impuse de Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA). Potrivit Comisiei, una dintre încălcările majore o reprezintă modul în care X a conceput „semnul de verificare albastru”, considerat înșelător pentru utilizatori. Bruxelles-ul susține că posibilitatea de a plăti pentru a obține statutul de „verificat” fără verificări reale îi induce în eroare pe utilizatori și facilitează fraudele, inclusiv uzurparea identității. Executivul european mai arată că registrul de publicitate al platformei nu respectă cerințele de transparență și accesibilitate prevăzute de legislația europeană. Acces insuficient pentru cercetători la datele publice O altă problemă semnalată de Comisia Europeană este neîndeplinirea obligației de a permite cercetătorilor acces la datele publice ale platformei. Cerința este prevăzută în mod explicit de DSA.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră